Analiza ofertei şi cererii

turistice la niveulul judeţului

Suceava
Student:Negoiţă Răzvan-Adrian
Disciplina: ECTS II
 Prezentarea generală a judeţului
• Situat în partea de nord-est a României, județul Suceava ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2,
reprezentând 3,6% din suprafața țării, fiind al doilea județ ca întindere din țară. Populația
judeţului Suceava este de 642.551 locuitori, din care 252.44 locuiesc în mediul urban şi 390.105
în mediul rural. Municipiul Suceava are cei mai mulți locuitori, 84.308, urmat de municipiul
Rădăuți cu .24.292 locuitori şi municipiul Fălticeni cu 23.902 locuitori
• Județul Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, care este cea mai mare regiune
sub aspectul numărului de locuitori și a suprafeței deținute.
• Geografic, județul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu județul Botoşani, la sud- est cu
județul Iași, la sud cu județul Neamț, la sud-vest cu județele Harghita și Mureş, iar la vest cu
judeţele Bistrița Năsăud și Maramureş.
• Situat în extremitatea nord-estică a României, între Pietrosul Călimanilor (2.022 m) şi albia
Siretului (233 m), într- un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est
europene ce creează o armonie peisagistică inedită, județul Suceava are o suprafaţă de 8.553
km2 care reprezintă 3,6% din teritoriul țării, ocupând locul doi, după județul Timiş.
• Din suprafața totală, 3.548,2 km2 reprezintă suprafață agricolă și 4.419,7 km2 reprezintă păduri
şi alte terenuri cu vegetație forestieră.
• Pe teritoriul județului se întâlnesc două unități importante de relief, respectiv regiunea montană
şi regiunea de podiș. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâşii paralele cu dispunere
nord-sud. În funcție de suprafața ocupată de fiecare formă de relief județului Suceava i se
suprapun următoarele unități majore de relief: zona montană 53%, zona de podiş 30% şi zona de
dealuri și lunci 17%. Astfel, 65,4% (5.593 km2) din teritoriul județului ocupă forme de relief cu
altitudini între 800 și 2.100 m specific arealelor montane şi 34,6% (2.960 km2) ocupă relief sub
800 m specific podişurilor, depresiunilor şi dealurilor subcarpatice.
Din puncte de vedere structural, principalele unităţi de relief ale judeţului sunt: zona eruptivă a Călimanului,
zona cristalină a Munților Bistriței, zona flişului carpatic, zona pericarpatică şi zona Podişului Sucevei.
Spațiul geografic al județului aparţine sectorului cu climă continentală (partea de est) şi celui cu climă
continental moderată (partea de vest).
Rețeaua hidrografică însumează 3.092 km, principalele cursuri de apă ce străbat județul fiind râul Siret (de la N
la S) și afluenții săi, râurile Suceava, Șomuzu Mare, Moldova şi Bistrița (curgând de la NV spre SE).
Bogat în resurse de ape subterane, teritoriul județului înglobează cantități importante de ape minerale și
mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase și clorurate. Aria de răspândire a acestora cuprinde suprafețe
întinse din zona cristalino-mezozoică de la nord şi est de masivul Călimani. În Depresiunea Domnelor există
peste 40 de izvoare naturale, cele mai cunoscute dintre acestea aflându-se în Vatra Dornei, Poiana Negrii şi la
Neagra Şarului. De asemenea, în perimetrele localităților Câmpulung Moldovenesc, Moldova Sulita, Poiana
Mărului, Frumosu, Sucevița și Putna se găsesc surse de apă minerală sulfatată, sulfuroasă şi clorurată, iar la
Straja, Putna, Vatra Moldoviței, Sadova, Breaza, Vicovu de Sus şi Cacica sunt izvoare cu apă clorurată.
Pe teritoriul judeţului Suceava există 29 de arii naturale protejate, de interes național, respectiv rezervaţii
botanice, rezervații forestiere, rezervații geologice, rezervații paleontologice și o rezervație științifică. Unic în
lume datorită reliefului, florei, faunci şi climei sale, Parcul Național Călimani are o suprafață totală de 24.041
ha, din care 10.700 ha pe teritoriul comunelor Poiana Stampei şi Şarul Dornei din județul Suceava.
Codrul Secular Slătioara, neatins de civilizație, cu exemplare bătrâne de fag, brad şi molid şi cu peste 900 specii
de plante descoperite până în prezent, este înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, din anul 2017, ca parte a
proprietății „Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei".
În cadrul județului se diferențiază următoarele zone biogeografice: zona subalpină, cu etajul jnepenişurilor, zona
pădurilor de molid, cu etajul rariştilor şi etajul pădurilor de molid şi amestec, zona pădurilor de foioase, cu
etajul pădurilor de fag, etajul pădurilor de gorun şi etajul pădurilor de cer, gârniță și stejar, subzona silvostepei
şi vegetaţia de luncă.
Județul Suceava ocupă un loc distinct în economia
românească datorită diversităţii şi bogăţiei
resurselor sale naturale.
În subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri
cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape
minerale, minereu uranifer, etc. În zona de contact
cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare
minerale carbogazoase, iar din masivele calcaroase
se extrag materiale de construcţii.
Mineritul, păstoritul, valorificarea potențialului
hidroenergetic și muncile forestiere sunt câteva
dintre activitățile economice ale arealului. De
asemenea, ramurile agricole, precum cultivarea
terenurilor, pomicultura, creşterea animalelor sau
apicultura şi valorificarea produselor astfel obținute,
au îndelungate tradiții în zona de munte. Străvechile
mici meşteşuguri din sfera prelucrării lemnului, din
industria textilă sau cea a pielăriei, a ceramicii, a
articolelor de artizanat sau a produselor alimentare
cu specific local sunt activități cu vechi tradiții în
judeţ.
Pentru județul Suceava, ramurile industriale reprezentative sunt:
- industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafața fondului forestier; - industria alimentară, susținută de
agricultură, se bazează, în principal, pe prelucrarea produselor animaliere, mai ales a laptelui şi a cărnii;
- industria uşoară, reprezentată prin societăți de confecții și tricotaje, pielărie şi încălțăminte;
- industria construcțiilor de maşini;
- industria extractivă, ramură economică tradițională, datorată bogatelor şi variatelor resurse naturale ale județului.
Bucovina exportă în toată Europa şi nu numai, importante cantități de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale.
Cele mai căutate produse care se găsesc din abundenţă sunt zmeură, afine, fragi, mure, măceşe, cătină, flori de soc,
ciuperci (hribi şi gălbiori) etc.
Județul Suceava este cunoscut ca o zonă de excelentă pentru cultura cartofului, pomicultură, în special măr, fiind
renumit pentru murăturile din bazinul Milisăuţi - Iaslovǎț, dar şi pentru partea zootehnică din zona montană.
Suprafața agricolă a județului este de 354.820 ha (41,47%), structurată astfel:
- pajişti permanente - 171.456 ha, din care 93.052 ha păşuni, restul fiind făneţe;
- livezi - 3.140 ha;
- teren arabil - 180.224 ha, pe culturi: 60.230 ha plante de nutreț, 39.189 ha cereale păioase, 37.759 ha porumb,
21.053 ha cartofi, 21.993 ha alte culturi (legume, floarea-soarelui, rapiță, soia).
Județul este membru în Euroregiunea Carpatică, asociație interregională care cuprinde regiuni din zonele de frontieră
a cinci țări, respectiv Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina şi Romania. Totodată, face parte din Euroregiunea „Prutul de
Sus", alături de unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova și Ucraina.
Județul Suceava are încheiate acorduri de cooperare cu unități administrativ-teritoriale din Germania, Franța, Belgia,
Italia, Polonia, Ucraina, Republica Moldova și Republica Populară Chineză.
In vederea atragerii investitorilor autohtoni și străini, precum și pentru
valorificarea potenţialului uman și material al zonei, s-au constituit pe
teritoriul județului Suceava două parcuri industriale, respectiv Parcul
Industrial East European Border Siret, cu o suprafață de 15,94 hectare și
Societatea PARCURI INDUSTRIALE BUCOVINA - S.A, cu o suprafață
de 13,74 ha. De asemenea, pentru creșterea competitivităţii operatorilor
economici funcționează două clustere, respectiv Clusterul Regional
Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani și Clusterul Regional de
Turism - Asociația pentru Turism Bucovina (Suceava).
Administrativ, județul este împărţit în 114 unități administrativ-teritoriale,
respectiv 5 municipii - Suceava (reşedinţă de judeţ), Câmpulung
Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi şi Vatra Dornei, 11 orașe - Broșteni,
Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milișăuți, Siret,
Solca, Salcea, Vicovu de Sus, 33 localități componente ale municipiilor și
ale oraşelor, 98 de comune şi 379 de sate.
 Potenţialul turistic natural al judeţului Suceava
Existenţa unor forme de relief accesibile şi
armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima
favorabilă practicării turismului în tot cursul
anului, potențialul hidrografic, faunistic şi
floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric şi
arhitectural apreciat pe plan naţional şi
internaţional, precum şi binecunoscuta
ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile
populare, specificul gastronomiei, fac din
județul Suceava o destinație turistică atractivă.
Aici s-au ridicat primele trei capitale ale
Moldovei, cetățile Şcheia şi Cetatea de Scaun a
Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată
salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi
boiereşti, monumente şi centre de artă şi
cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului
naţional şi universal, comparabile cu creațiile
renascentiste italiene sau din Europa
Occidentală.
Potențialul turistic natural din județul Suceava asociat,
preponderent, cu peisajul montan sau cu cel forestier,
conservat în arii protejate, favorizează practicarea
următoarelor tipuri de turism:
a) Turismul Montan
Relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent,
stâncile cu aspect ruiniform,,12 Apostoli", relieful carstic şi
rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară Giumalău,
gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini, Munţii Bistriței
Aurii şi Munţii Bistriței Mijlocii, precum şi Masivul Suhard
şi Obcinele Bucovinei, oferă condiţii pentru practicarea de
drumeţii montane, escaladă,alpinism, echitaţie, vânătoare,
pescuit, mountain bike, via ferrata, river rafting, zbor cu
parapanta, sporturi de iarnă.
 b)Turismul Balnear
Județul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat
pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind
fondul de resurse disponibile. Apele minerale
carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate
sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi
cele din Bazinul Dornelor, mofetelenaturale de sondă
cu mare puritate şi concentrație de CO2, nămolul de
turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat
ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă,
cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici,
apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni,
bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o
concentraţie mare de aeroioni negativi constituie
materia primă pentru mii de proceduri care se
efectuează în bazele de tratament.
 c)Turismul cultural
Județul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric
şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate
turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea
Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca),
construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul
Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unități
muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava,
cu,,Sala tronului", o realizare de excepție, unicat în
România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava,
Muzeul de Științe Naturale din Suceava, Muzeul
Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din
Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din
Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale
din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare
bucovinene" din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion
Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă", Muzeul
Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa - muzeu de la
Solca etc.
 d)Turismul religios
• Județul Suceava se remarcă prin tradiții, obiceiuri, monumente de o
certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o reală
autenticitate din zonă. Mănăstirile Voroneţ, Putna, Sucevița,
Dragomirna și Humor. De asemenea, trebuie menţionate aici cele 8
biserici pictate care au fost incluse de UNESCO printre
capodoperele de artă ale lumii:
• - Biserica,,Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" de la Arbore;
• - Biserica cu hramul „,Adormirea Maicii Domnului" a Mănăstirii
Humor;
• - Biserica cu hramul „Buna Vestire" a Mănăstirii Moldovita; -
Biserica Sfânta Cruce" de la Pătrăuți;
• - Biserica Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota; - Biserica Sfântul
Gheorghe" din municipiul Suceava; - Biserica,,Sfântul Gheorghe" a
Mănăstirii Voroneţ;
• - Biserica „Învierii" a Mănăstirii Sucevita.
 e)Ecoturismul
• Ecoturismul este reprezentat în judeţul Suceava de Țara Dornelor, a cincea destinație de ecoturism din
România, singura de acest fel din județul Suceava, recunoscută oficial. Țara Dornelor, destinația verde a
Bucovinei, beneficiază de un cadru natural şi un mod de viaţă tradiţional încă bine păstrate, fapt ce o face una
dintre zonele din nordul ţării preferate pentru turismul montan activ, pentru odihnă şi relaxare, pentru sporturi
de iarnă.
• Arealul turistic Țara Dornelor este localizat în partea de sud-vest a judeţului Suceava, regiunea istorică
Bucovina, fiind suprapus pe unitatea de relief Depresiunea Dornelor și are în componenţa sa municipiul Vatra
Dornei şi 9 comune (Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, Dorna Arini, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor,
Coșna și Poiana Stampei). Destinația este străjuită de 4 masive montane din Carpații Orientali: Giumalău,
Călimani, Suhard și Bistriței.
• Prezența ariei naturale protejate, Parcul Național Călimani, face și mai necesară dezvoltarea ecoturismului în
zonă, pentru conservarea acestui cadru natural cu o valoare deosebită.
• Dezvoltarea ecoturismului în Țara Dornelor este susținută de Romanian-American Foundation și Fundația
pentru Parteneriat.
f)Turismul Rural şi
Agroturismul
• Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se
cazeze în casele localnicilor, atraşi de posibilitatea
descoperirii mediului, de schimbarea modului de viață,
precum şi de activitățile sportive din natură.
• Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de
echitație, drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi
vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse
specifice bucătăriei ţărăneşti.
g)Turismul de afaceri şi evenimente

• Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră
autohtonă. Unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferinţe,
simpozioane şi training-uri.
• Întrucât marca definește imaginea şi reputația produselor turistice ale unei instituţii/destinații în
ochii turiştilor şi permite diferențierea acestora de alte produse similare, s-au înregistrat la OSIM
următoarele programe culturale derulate de Consiliul Județean Suceava:
• Paştele în Bucovina
• Hora Bucovinei
• Pelerin în Bucovina
• Crăciun în Bucovina
• DRUMUL LUI ȘTEFAN
Evoluţia structurilor de cazare din judeţul Suceava
evolutia structurilor de cazare din judetul Suceava

850
767
750 721

650

550
496
460 469
441
450

343
350 310
245
250
179
150
93
63 53
50

Anul 1990 Anul 1995 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022
evolutia structurilor de cazare din judetul Suceava 63 53 93 179 245 310 343 441 460 469 496 721 767

evolutia structurilor de cazare din judetul Suceava

Analiza circulaţiei turistice(durata medie a
sejurlui)

3.50

3.05
3.00

2.50 2.37
2.27 2.25 2.22
2.12 2.18 2.12
2.11
2.05
2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
Anul 2001 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021
Concluzii
• Posibilităţi de acces relativ ușor: din sudul țării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european
E85, cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea; din vestul țării se ajunge la Suceava pe
drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava şi pe calea ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul țării, din
Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul național DN18 Baia Mare - Sighetul Marmaţiei -
Iacobeni; în zona mănăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane
de capacitate redusă.
• Protecţia continuă a mediului înconjurator face ca zona sa fie nepoluată. Elemente determinante: calitatea aerului,
calitatea apelor de munte, produse ecologice şi naturiste.
• Este o zona cu un numar mare de rezervaţii naturale : 23 de rezervaţii: 6 rezervații botanice, 8 rezervaţii forestiere, 5
rezervații geologice, o rezervație paleontologică, o rezervaţie ştiinţifică și 2 rezervaţii mixte.
• Staţiuni turistice şi balneoclimaterice
• Vatra Dornei - stațiune balneoclimaterică;
• Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului staţiuni turistice de interes național atrag turiştii pe tot parcursul anului,
datorită cadrului natural deosebit de frumos, a pârtiilor de schi, a posibilităţilor de drumeţie şi petrecere în mod
agreabil a timpului liber.
• Dezvoltarea turismului rural. Satele apărute din timpuri străvechi, care au păstrat și mai păstrează încă aspecte și
manifestări tradiționale, date şi obiceiuri străbune, elemente