Sunteți pe pagina 1din 34

Suceava prezetare generala a economiei judetului

ASEZARE SI CAI DE ACCES Judetul Suceava este al doilea judet ca marime din tara, dupa Timis, avand o suprafata de 8553,5 km, reprezentand 3,6% din suprafata totala a tarii. Este situat in partea de nord-vest a tarii si se invecineaza la nord cu Ucraina(granita), la vest cu judetele Maramures si BistritaNasaud, la sud cu judetele Mures, Harghita si Neamt, la sud-est cu judetul Iasi, iar la est cu judetul Botosani.

Principalele cai de acces in judet sunt : rutiere :drumul european E 85, care traverseaza Europa de la nord la sud, facand legatura intre Marea Baltica si Marea Egee, respectiv intre Lituania si Grecia, strabatand Romania pe directia Siret-Suceava-Bacau-BucurestiGiurgiu ; drumul european E 58, care face legatura intre Rusia (Rostov pe Don) si Austria (Viena), strabatand Romania pe directia Halmeu-Baia MareBistrita-Suceava-Botosani-Iasi-Sculeni (Rep. Moldova). aeriene :Aeroportul International Stefan cel Mare Salcea, la 14 km de Suceava cu posibilitati pentru traficul international si la cerere cu asigurarea de servicii de vama-garnita ;
Aeroportul Dealul Floreni, situat la 10 km de orasul Vatra-Dornei si care deserveste in special traficul cu aparate de zbor de mici dimensiuni, sau in scop sportiv ; 4 heliporturi situate in localitatile Putna, Vatra Moldovitei, Sucevita, Voronet;

feroviare: judetul Suceava este strabatut de magistrala feroviara 5, Bucuresti-Bacau-Suceava- Vicsani si care se continua la iesirea din tara pe directia Kiev-Varsovia-Moscova. De asemenea, judetul Suceava este strabatut de o cale ferata foarte importanta, care face legatura intre Moldova si Transilvania, pe directia Iasi-Suceava-Campulung MoldovenescVatra Dornei- Dej-Cluj Napoca- Timisoara

Organizarea - administrativ teritoriala

Judetul Suceava are n componenta urmatoarele unitati administrativ teritoriale: -5 municipii: Suceava - municipiu resedinta de judet, Falticeni, Radauti, Cmpulung Moldovenesc Vatra - Dornei; -11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus; - 98 comune, cu 379 sate.

1. Industria
Ramurile industriale reprezentative din judetul Suceava sunt: - industria de exploatare si prelucrare a lemnului, a carei dezvoltare este in stransa corelatie cu suprafata mare a fondului forestier existent; -industria celulozei si hartiei, reprezentata de cea mai mare societate cu acest profil, S.C. "Ambro" S.A. Suceava; - industria alimentara, dezvoltata in corelatie directa cu agricultura judetului, se bazeaza pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) si a produselor vegetale; este reprezentata de societati precum : , S.C. "Raraul" S.A. Campulung Moldovenesc, S.C."Facos" S.A. Suceava - industria constructiilor de masini, reprezentata prin societati comerciale care produc masini-unelte, scule, rulmenti: S.C. "MES" S.A. Suceava, S.C. " Romups" S.A. Suceava, S.C. "URB Rulmenti" S.A. Suceava, S.C. "Dorna Mecanica" S.A. Vatra Dornei etc. - industria usoara, reprezentata prin unitati de confectii, tricotaje si incaltaminte: S.C. "Modin" S.A. Suceava, S.C. " Starmod " S.A. Suceava, S.C. " Bucovina Tex " S.A. Radauti, S.C. " Romalfa ' Campulung Moldovenesc. - industria miniera este reprezentata in judet prin unitati de exploatare a minereurilor neferoase

Agricultura
Judetul Suceava dispune 349.310 ha de suprafata agricola (49% din suprafata fondului funciar), din care: 181.316 ha suprafata arabila, 89.888 ha pasuni, 75.057 ha fanete si 3.049 livezi si pepiniere pomicole. Terenurile arabile sunt cultivate, indeosebi, cu: cereale pentru boabe (81.974 ha), grau si secara (27.021 ha), orz si orzoaica (5.448 ha), porumb (37.155 ha), plante uleioase (2.143 ha), floarea soarelui (1.864 ha), sfecla de zahar (2.033 ha), cartofi (30.759 ha), legume (7.930 ha). Conditiile pedo-climatice ale judetului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Aceasta activitate este concentrata, cu deosebire, in bazinul Falticeni . Un sector important il constituie si zootehnia, a carei dezvoltare este favorizata de suprafata mare de pasune existenta in zona montana si in luncile raurilor.

Populatia
Populatia stabila a judetului Suceava nregistrata la data de 01.07.2010 a fost de 708 433 locuitori, din care: - mediul urban 303 541 locuitori (42,8 %) -mediul rural 404 892 locuitori (57,2 %) Populatia ocupata civila, la data de 01.01.2010, era de 234,0 mii persoane, din care: 106,3 mii persoane n agricultura si silvicultura, 36,0 mii persoane n industrie si 92,0 mii persoane n alte domenii. Populatia activa civila la aceeasi data era de 254,1 mii persoane.

Somajul
Daca la inceputul anului 2009 Judetul Suceava inregistra cea mai scazuta rata a somajului din regiunea NE de 4,6 %, la inceputul anului 2010 ea aproape se dubleaza, ajungand la 8,6%, dar continua sa scada, ajungand in luna mai 2011 la 4,41%, someri din totalul populatiei civile ale populatiei

Venituri populatiei -lei / salariat


Jude ul Suceava Total economie Agricultur , vn toare i silvicultur Pescuit i piscicultur Industrie Industrie extractiv Industrie prelucr toare Energie electric i termic , gaze i ap Construc ii Comer Hoteluri i restaurante Transport, depozitare i comunica ii Intermedieri financiare Tranzac ii imobiliare i alte servicii Administra ie public i ap rare nv mnt S n tate i asisten social
Celelalte activit i ale economiei na ionale

2003 4247453 4665370 3519644 4176020 6443159 3667964 7922191 3801687 2622581 3301349 5944557 10538118 3188760 6800044 4728256 3848311
3247658

2004 5269477 6345872 2643122 5032384 7196061 4382958 10022346 4466626 3481817 3466445 6398292 12995941 4735241 7795262 6839546 4458538
3959173

2005** 639 704 399 571 911 495 994 569 498 420 826 1740 577 1113 775 568
475

2006** 726 775 472 643 1022 551 1137 632 512 402 814 1752 659 1389 981 691
567

2007** 886 877 539 788 1385 660 1588 727 664 561 1037 2120 752 1854 1047 891
664

2008** 1091 1021 633 967 1476 789 2190 876 687

585
1289 2335 1067 2148 1529 1102
825

Potentialul turistic

Relieful Suceava
Relieful judetului se caracterizeaza printr-o mare varietate si bogatie a formelor: munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, cmpii, vai terasate, lunci. Diferenta de nivel ntre cotele extreme sunt: de la 280 m n albia rului Siret, la 2.102 m n vrful Pietrosul din Masivul Calimani. Suprafata judetului se mparte pe formele de relief astfel: - zona de munte 53 %; - zona de podis 30 %; - zona de lunca 17 %.

Clima
Asezarea geografica si altitudinea relativ mare a reliefului determina o clima mai aspra n judetul Suceava, comparativ cu judetele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spatiul geografic al judetului Suceava apartine aproape n egala masura sectorului cu clima continentala (partea de est) si cu clima continentalmoderata (partea de vest). Temperaturile medii anuale sunt: a) climatul montan: - sub 00C pe muntii nalti; - +6 0 C pe versantul estic al Obcinei Mari; b) climatul extramontan: - +70- +8 0C. Temperaturile cele mai scazute din zona montana nu se nregistreaza pe vrfurile muntilor, ci n depresiuni si vai datorita fenomenului de inversiune climatica. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, dect n regiunea deluroasa.

Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a judetului nsumeaza o lungime totala de 3.092 km. Cel mai ntins bazin hidrografic este cel al rului Moldova, care dreneaza prin intermediul afluentilor sai peste 33% din suprafata judetului Suceava, dupa care urmeaza Bistrita (cca. 30% din suprafata) si Suceava. Apele statatoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici si lacuri antropice amenajate n scopuri complexe: rezerve de apa industriala si potabila, aparare mpotriva inundatiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulari antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul rului Somuzu Mare.

Lacuri pe Valea Somuzului Mare


Lacuri amenajate pe valea gomuzului Mare, n amonte de F lticeni primul lac fiind chiar n ora. Lacurile sunt nconjurate de terenuri agricole, dar i de p uni, fnee i livezi Este un important loc de popas pentru p s rile migratoare, ad postete regulat peste 20.000 de p s ri de ap migratoare. Pe lng rae, pesc rui, strci, aici poposesc stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lng i n amonte de localit ile Pocoleni i Podeni cuib resc multe specii legate de ap , ca eretele de stuf .buhaiul de balta, strcul pitic , etc. Este unul dintre foarte puinele locuri din interiorul rii unde cuib rete ocazional chira mic (Sterna albifrons

VEGETATIA SI FAUNA. REZERVATIILE NATURALE


Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete si atractivitate. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului; Exista si cativa arbori ocrotiti: Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana (350 ani), Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani). Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 23 rezervatii naturale cu suprafata de 4457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 9 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturale geologice, si 3 rezervatii naturale mixte.

Potentialul antropic
RESURSE ANTROPICE Judetul Suceava are un potential antropic deosebit de complex: manastiri, biserici, ruine de cetati, case memoriale. Aici se afla principalele necropole domnesti, iar bisericile cu pictura exterioara deosebita sunt recunoscute international pentru valoarea lor inestimabila. Analizand spatiul turistic si agroturistic sucevean, se constata ca acesta este pastratorul si conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente istorice, de arhitectura si vestigii istorice, ca si a unui veritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare si o puritate neasemuita. Ofertele turistice antropice formeaza si perpetueaza imaginea spatiului turistic si agroturistic al judetului Suceava. Cele mai reprezentative resurse antropice din spatiul turistic si agroturistic al judetului Suceava sunt: Vestigii istorice : Cetatea de scaun, Hanul Domnesc Biserici si manastiri : patrimoniul UNESCO Muzee si case memoriale Mestesuguri si arta populara Gastronomia traditionala suceveana Festivaluri si sarbatori

. BUNURI SI VALORI ETNOGRAFICE Fondul etnografic si folcloric al judetului Suceava pune in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta in Tara Dornelor unde se mai pastreaza si astazi vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, exprimata in alcatuirea modelelor si imbinarea culorilor. Cateva dintre asezarile cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Radauti) renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci si care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune; Dorna, cu arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice; Ciocanesti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici si oua incondeiate; Cacica, un important centru ceramic; Vama (confectionarea cojoacelor, pieptarelor); Fundu Moldovei (centru de constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului); Carlibaba (port popular si tesaturi de interior); Arbore (scoarte si stergare).

GASTRONOMIA TRADITIONALA SUCEVEANA Gastronomia traditionala suceveana se remarca prin elementele valoroase legate de un anumit mod de preparare a produselor alimentare, pastrat de-a lungul secolelor. fiind cunoscute si apreciate dincolo de granitele tarii noastre. In practicarea agroturismului aceasta reprezinta o resursa deosebit de valoroasa si "gustata" din plin de toti turistii caselor taranesti sucevene. Dintre mancarurile specifice zonei amintim: ciorba radauteana, borsul de sfecla rosie, rasolul din hrean cu smantana, balmosul dornean, galustele cu crupe, raciturile de porc, pastravul in cobza de brad, tocineii prajiti din "barabule", etc.

FESTIVALURI SI SARBATORI Viata in Bucovina este marcata de o serie de evenimente, sarbatori si festivaluri care au loc anual. Aceste traditii vechi sunt bine pastrate in aceste locuri. Exista multe ocazii de sarbatoare, in primul rand, sunt sarbatorile religioase, Craciunul, Pastele si sarbatorile Sfintilor importanti, apoi, mai sunt numeroase festivaluri etnofolclorice, la acestea pot fi adaugate alte manifestari culturale si targuri. Intre festivalurile si sarbatorile religioase si culturale, cele mai importante sunt)in ordine cronologica):
aprilie-mai: Suceava- " Pastele in Bucovina" 24 iunie: Suceava- "Zilele Sucevei"- Hramul manastirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava iunie: Sucevita- "Urmasii Movilestilor" - Zilele Culturii Sucevitei iunie-iulie: Gura Humorului- Zilele Municipiului Gura Humorului- "Umor la . Gura Humorului" iulie: Falticeni- Zilele Municipiului Falticeni ; Festivalul National de Folclor "Sezatoarea" iulie: Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei iulie: Campulung Moldovenesc - Festivalul International de Folclor "Intalniri Bucovinene" (parada portului popular, spectacole folclorice, targ al mesterilor populari

august: Suceava - "Festivalul de Arta Medievala Stefan cel Mare" din Cetatea Sucevei august: Suceava- Festivalul National de Dans "Hora de la Prislop". august: Ciocanesti - "Festivalul National al Pastravului" august: Suceava -"Targul Mesterilor Populari" august: Campulung Moldovenesc- Zilele Campulungului septembrie: Vama- Zilele Vamei - "Istorie, traditie si turism" septembrie: Campulung Moldovenesc- Targul laptarilor decembrie: Falticeni- "Sculati, gazde, nu dormiti!" - Festival National de Obiceiuri de Craciun si Anul Nou decembrie: Sucevita- "Am pornit sa colindam" - Festivalul Traditiilor si Obiceiurilor de Iarna decembrie: Vatra Dornei- "Porniti plugul Feti Frumosi" - Festival international de datini si obiceiuri de iarna

Structuri turistica
1-Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica; 2-Structuri de primire turistica cu functiuni alimentatie publica; 3-Structuri de primire turistica cu functiuni de tratament; 4-Structuri de primire turistica cu functiuni de agrement;

1- Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica


In judetul Suceava, baza unitatilor de cazare este constituita de patrimoniul fostului OJT, preluat apoi de trei societati, Bucovina Turism, Rarau Turism si Dorna Turism, reprezentat de majoritatea hotelurilor si motelurilor din judet. Alaturi de acestea, in categoria de hoteluri de inscriu constructii noi, private, situate in special in orasele turistice din judet. Majoritatea hotelurilor din judetul Suceava se inscriu in categoriile de 2- 3 stele, singurul hotel de 4 stele din judet fiind inaugurat in urma cu 2 ani, Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului.

Jude ul Suceava 31 iulie 2009 Total Hoteluri i moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri i unit i tip c sut Vile turistice Tabere de elevi i pre colari Pensiuni turistice urbane Sate de vacan Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spa ii de cazare pe nave Bungalouri

numat 235 32 4 4 18 54 110 5 3 2 -

2-Structuri de primire turistica cu functiuni alimentatie publica


In judetul Suceava unitatile de alimentatie publica sunt intalnite in special in cadrul complexurilor hoteliere, care ofera astfel functiuni multiple turistilor. O alta categorie de unitati de alimentatie publica, dezvoltata in special in ultimii ani o reprezinta, restaurantele cu specific romanesc, unde intalnim produse traditionale ale zonei Bucovinei, foarte atractive pentru turisti. Acestea apar fie in cadrul pensiunilor agroturistice, deci in zona turismului rural, fie in zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor turistice, a oraselor din judet sau in zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata, care se identifica practic cu judetul Suceava.

3-Structuri de primire turistica cu functiuni de tratament


Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprinde spatii destinate intretinerii sanatatii, in general integrate in cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei, statiune balneoclimaterica renumita. Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice si calcice din Vatra Dornei cat si cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2, namolul de turba din Tinovul Mare, Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care se efectueaza in bazele de tratament. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial.

4-Structuri de primire turistica cu functiuni de agrement;


Baza materiala pentru agrement, componenta a bazei tehnicomateriale a turismului, include o gama larga de mijloace si dotari destinate sa asigure diferite modalitati pentru petrecerea timpului liber de catre turisti. O clasificare generala a bazei materiale pentru agrement in cadrul judetului Suceava ar cuprinde:
- baza destinata distractiilor. Exista in judetul Suceava diferite elemente ale bazei destinate distractiilor, in special in zona oraselor si statiunilor turistice, cuprinzandS cluburi, sali de jocuri electronice, sali de bowling si biliard, parcuri de distractii cu program sezonier, etc. - baza de agrement sportiv, cuprinde terenuri de sport, centre de calarie( exista in judet o multitudine de posibilitati de practicare a echitatiei, atat in cadrul delor doua renumite herghelii, Radauti si Lucina cat si in cadrul unor centre mai mici, in zona montana, pe trasee foarte apreciate de catre turisti), inot, in cadrul bazinelor special amenajate sau in cadrul strandurilor, patinaj- in Suceava exista un patinoar artificial, schi- practicat pe partii special amenajate

Vatra Dornei: Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, dificultate medie; este deservita de un babyschi si 2 teleschiuri; Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, dificultate usoara, serviciu teleschi; Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, cea mai lunga partie omologata din tara, 400 m diferenta de nivel, dificultate medie; este deservita de un telescaun; - ampulung Moldovenesc: Partia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie. Partia Rarau: 300 m lungime, 30 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor. - Gura Humorului: Partia Gura Humorului: 1.476 m lungime, 283 m diferenta de nivel; - Sucevita: Partia Sucevita: 320 m lungime, 40 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor. - Malini: Partia Malini: de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenta de nivel; dispune de o instalatie de teleschi si de instalatie de nocturna. - arlibaba: Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie, dispune de o instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate schia pana in luna mai. Partia Magura 2: 540 m lungime, 140 m diferenta de nivel,

Judetul Suceava destinatia unui numar tot mai mare de turisti


Jude ul Suceava a nceput s devin una dintre destina iile preferate ale turi tilor, att din Romnia, ct i din str in tate. Potrivit ultimelor informa ii oficiale publicate de Direc ia Jude ean de Statistic Suceava, n luna august 2011, num rul turi tilor care au fost caza i n structurile de primire turistic a fost de 32.278, cu aproape 6.000 mai mul i dect n luna iulie 2011. De asemenea, num rul turi tilor care au fost caza i n structurile de primire turistic din jude a fost cu 29,1% mai mare dect cel nregistrat n luna august 2010. Num rul total al turi tilor care au vizitat jude ul Suceava n luna august a.c., 76,2% au fost turi ti romni i 23,8% str ini. Astfel, n luna august 2011 num rul de sosiri ale turi tilor romni n jude ul Suceava a fost de 24.588 de persoane, cu 12,9% mai multe fa de luna iulie 2011 i cu 18,9% mai multe fa de august 2010.

Jude ul Suceava a fost vizitat de 7.690 de turi ti str ini, cu 64,1% mai mul i fa de luna iulie 2011 i cu 78,1% mai mul i fa de luna august 2010. Cei mai mul i turi ti au venit din rile europene, 93,9%, urma i de cei din Asia, 4,6%. De asemenea, potrivit Direc iei Jude ene de Statistic , cei mai mul i turi ti str ini caza i n luna august 2011 n jude ul Suceava au fost din Italia (17,1%), Spania (16,6%), Germania (16,1%), Fran a (11,2%), Polonia (9,2%), Austria (6,3%), Republica Ceh (3,0%), Israel (2,9%) i Olanda (2,8%). De precizat c turi tii str ini au c utat n special hotelurile i pensiunile de patru stele, aproape 60% dintre ace tia cazndu-se n astfel de structuri de primire turistice Din num rul total al turi tilor, 58% au ales s fie caza i n hoteluri, 19,9% n pensiuni agroturistice, 10,2% n pensiuni turistice i 11,9% n celelalte tipuri de structuri de primire turistic , respectiv hosteluri, moteluri, vile i cabane turistice, campinguri, popasuri sau c su e turistice.

In luna august a acestui an a crescut i num rul nnopt rilor n structurile de primire turistic din jude ul Suceava. In luna august 2011, n jude ul Suceava au fost nregistrate 79.545 de nnopt ri, cu 11,9% mai multe fa de luna iulie 2011 i aproape dublu fa de luna august 2010 . Din totalul nnopt rilor, 65.583 au fost ale turi tilor romni (82,4%) i 13.962 de nnopt ri ale turi tilor str ini (17,6%). De remarcat faptul c , n compara ie cu luna iulie 2011, num rul de nnopt ri nregistrate la turi tii str ini a crescut cu 60,9% n luna august 2011. Pe zone turistice, cei mai mul i turi ti au nnoptat n structurile de primire turistic din zona sta iunii balneare Vatra Dornei (30,4%), urmate de structurile din zona montan , cu 28,7% din nnopt ri. In luna august 2011, indicele de utilizare net a capacit ii de cazare turistic n jude ul Suceava a fost de 32,2%, fa de 29,5% n luna iulie 2011 i 24,6% n luna august 2010.
sursa: ziarul Monitorul de Suceava

Puncte tari:

Posibilitati de acces relativ usor: din sudul tarii se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85, cu trenul pe ruta Bucuresti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea; din vestul tarii se ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava si pe calea ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul tarii, din Maramures se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul national DN18 Baia Mare - Sighetul Marmatiei - Iacobeni; in zona manastirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusa. Protectia continua a mediului inconjurator face ca zona sa fie nepoluata. Elemente determinante: calitatea aerului, calitatea apelor de munte, produse ecologice si naturiste. Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care se adauga numeroase alte manastiri, biserici, muzee si elemente ale arhitecturii traditionale, fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, Voronet, precum si bisericile Patrauti si Arbore; alte manastiri atractive: Sucevita, Rasca, Slatina, Putna. muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Arta "Ion Irimescu" Falticeni, Muzeul "Arta Lemnului" Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii Populare Radauti, Muzeul "Apelor" Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.; arhitectura caselor bocovinene, cetati si cladiri medievale. Numarul mare de rezervatii naturale - 23 de rezervatii: 6 rezervatii botanice, 8 rezervatii forestiere, 5 rezervatii geologice, o rezervatie paleontologica, o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte.

Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism, lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc. Fondul de vanatoare si pescuit. Suprafata mare a padurilor, raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: 27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistret, ras, cocos de mesteacan etc.; 41 fonduri de pescuit: lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc. Statiuni turistice si balneoclimaterice Vatra Dornei - statiune balneoclimaterica; Campulung Moldovenesc si Gura Humorului - statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos, a partiilor de schi, a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. Dezvoltarea turismului rural. Satele aparute din timpuri stravechi, care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, date si obiceiuri strabune, elemente valoroase de etnofolclor etc., in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic. Calendar bogat de targuri traditionale si manifestari folclorice pe tot parcursul anului. Marca turistica Bucovina promovata in cadrul targurilor de turism atat pe plan intern cat si international

Puncte slabe :
Probleme critice care influenteaza asupra activitatii turistice: -Situatia precara a infrastructurii rutiere. -Lipsa unor rute internationale regulate pe Aeroportul "Stefan cel Mare" Salcea -Lipsa unitatilor de cazare de categorie superioara( 4-5 stele) -Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinatie turistica pe durata intregului an si nu neaparat legata de sarbatori si traditii crestine -Lipsa centrelor de informare si promovare -Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si a retelei de distributie de produse artizanale specifice

In ceea ce prive te zonele de interes turistic, o aten ie deosebit trebuie ndreptat nurmatoarele direc ii : sus inerea proiectelor care introduc valoare turistic , obiective i evenimente culturale i spirituale din Bucovina; dezvoltarea unor noi sta iuni turistice: Cmpulung Moldovenesc, Cacica, Botu (sta iune etnografic ); dezvoltarea unor spa ii de vnzare a produselor artizanale ,amenajarea domeniului schiabil ; constituirea Parcului Na ional Regional al M n stirilor din Bucovina;restaurarea monumentelor istorice, m n stirilor i refacerea unor obiective turistice de mareinteres (Cazinoul de la Vatra Dornei); includerea unor case de vacan (pensiuni agroturistice) n re eaua de agen ii de turismdin Romnia i n re elele europene profesionale ; modernizarea infrastructurii aeriene; modernizarea, extinderea i refacereainfrastructurii de transport rutier.

Propuneri

n anul 2010, activitatea Consiliului Judetean Suceava n domeniul turismului a avut n vedere trei directii majore de actiune, si anume: - promovarea destinatiei Bucovina, ca destinatie turistica interna si internationala, la trgurile si expozitiile de profil; - fundamentarea si implementarea unor proiecte din domeniul turismului; - sprijinirea festivalurilor si manifestarilor culturale, care sa contribuie la promovarea autenticitatii obiceiurilor si traditiilor din Bucovina si care conduc la marirea numarului de turisti si a duratei medii de sedere a acestora n judetul Suceava. Participarea Bucovinei cu standuri proprii la trgurile internationale si nationale de turism Pe parcursul anului 2010, Bucovina a fost prezenta cu stand propriu la un numar de 6 trguri si expozitii, organizate n tara si n strainatate, dupa cum urmeaza: Trgul International de Turism Ferien Messe Viena, Austria, organizat n perioada 1417 ianuarie 2010,Trgul de Vacante Cluj Napoca, organizat n perioada 12-14 martie 2010, Trgul International de Turism 85 Holiday Market Bucuresti, organizat n perioada 18-21 martie 2010, la Palatul Parlamentului, Trgul International de Turism International Fair of Tourism, Sport, Sailing and Tourist Equipment GLOB 2010 Katowice, Polonia, organizat n perioada 26-28 martie 2010, Trgul national de agricultura si industrie alimentara Agro - Expo Bucovina 2010, organizat n perioada 19-21.03.2010, la Suceava, Zilele Bucovinei n cadrul Parlamentului European, Bruxelles, eveniment organizat n perioada 12-13 aprilie 2010