Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.2. Suprafaţa
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca
întindere din ţară, după judeţul Timiş.
I.3. Populaţia
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie
2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în
mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
I.4. Unităţile administrativ-teritoriale
Judeţul Suceava are în componenţă următoarele unităţi administrativ - teritoriale1:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi
Vatra -
Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi
Vicovu de Sus;
- 98 comune, cu 379 sate.
I.5. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km
râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul
sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de
la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din
suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha ape curgătoare şi 486.008 ha lacuri.
În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei
generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de
alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova,
care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care
urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri
complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc. Cele
mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.
Râul Siret intră în ţară şi în judeţ cu o suprafaţă de bazin de 1.636 km² şi o lungime de 110 km. Râul
Suceava îşi are izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor Bucovinene, totalizând, la
vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de 2.625 km şi o lungime de 262 km².
Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina (S = 156 km2, L = 28 km), Putna (S = 132
km2, L = 19 km), Pozen (S = 158 km2, L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km2, L = 35 km), Solca (S = 166 km2, L =
27 km) şi Soloneţ (S = 217 km2, L= 31 km).
Râul Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi străbate judeţul pe o lungime de 140 km din totalul de 216
km. La ieşirea din judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de 2.575 km2. Afluenţii săi principali de pe teritoriul
judeţului sunt pe dreapta: Putna (S = 90 km 2, L = 20 km), Suha (S = 359 km2, L = 33 km), Suha Mare (S =
128 km2, L = 29 km), Suha Mică (S = 135 km2, L = 24 km) şi pe stânga: Moldoviţa (S = 564 km2, L = 47 km),
Humor (S = 106 km2, L = 26 km), Şomuz (S =95 km2, L = 20 km).
Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieşirea din judeţ, o lungime de
122 km şi o suprafaţă de bazin de 2.532 km. Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă şi anume :
Dorna (S = 595 km2, L = 46 km), Neagra Şarului (S = 302 km2, L = 53 km), Neagra (S = 355 km2, L = 40 km).
Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai importanţi fiind Țibău (S = 135 km2, L = 24 km) şi
Cârlibaba (S = 111 km2, L = 24 km).
1 Pentru lista localităţilor judeţului Suceava, vă rugăm consultaţi Anexa A1.
Şomuzul Mare (S = 489 km2, L = 51 km) şi Şomuzul Mic (S = 128 km, L = 30 km) îşi au obârşie în Podişul
Sucevei, la sud de oraşul Suceava şi se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava.
I.6. Clima
Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală
(partea de est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).
Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.
Temperaturile medii
anuale sunt: a)
climatul montan:
- sub 0 °C pe munţii înalţi,
- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari,
b) climatul extramontan - 7-8 °C
Mişcarea eoliană:
• în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief;
• în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează pe
culoarele văilor Siret şi Suceava.
Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează caracterul
continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est,
respectiv: -1.200 mm în Călimani (cantitate anuală), -550-600 mm în Valea Siretului.
Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul
mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.
I.7. Relieful
Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a resurselor naturale.
Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2, iar zona de podiş și dealuri
sub-carpatice 2.960 km2.
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali
şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de
forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare
pregnant cu deosebire în regiunea montană.
Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti
naturale, bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii Orientali reprezentaţi prin
Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău,
Obcina Mare), Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi
Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).
În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este
Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se desfăşoară la 800 - 900 m
şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi
turbării.
Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi Subcarpaţii Neamţului,
cu altitudini cuprinse între 300 - 500 m. Podişul Sucevei se împarte în Podişul Dragomirnei şi Podişul
Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi.
Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca
principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere
zonelor cu exces de umiditate.
Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care drenează
relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul
hidrografic al râului Siret.
Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009, din judeţul Suceava, sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
Resursa de suprafaţă (mil m.c.) Resursa din subteran (mil m.c.)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
1.920 610 180 142
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în
anul 2009
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea
cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din
judeţ.
În anul 2009, prelevările totale de apă brută au fost de 44,612 mil. m3 dintre care, pentru populaţie
25,488 mil. m3, pentru industrie 13,22 mil. m3 şi pentru agricultură 5,903 mil. m3. Raportul
cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009, este prezentat în tabelul următor:
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în
anul 2009
I.8.2. Biodiversitatea
Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate şi de
elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte.
♦ Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor
o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.
♦ Pajiştile alpine se întâlnesc la peste 1.600 m în munţii Călimani, Suhard, Giumalău şi Bârnar. În Rarău,
ele coboară până la 1.500 m. Pajiştile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de şase luni
şi cu precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal discontinuu, insular, în două
etaje: unul alpin propriu zis şi altul subalpin (Popp N. ş.a, 1973).
♦ Turbării şi mlaştini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana
Stampei, Coşna) şi de la Şarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt
instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m.
♦ Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din munte a
acestor râuri, apare o varietate de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz,
pipirig, izmă, piciorul cocoşului, coada calului). Merită menţionat situl de importanţă comunitară, din
reţeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoştea.
♦ Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare,
care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.), care reprezintă
mediul lentic.
Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, pe teritoriul judeţului Suceava
se regăsesc următoarele situri de importanţă comunitară, declarate prin Ordinul Ministrului Mediului şi
Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA
2000:
Bistriţa Aurie
Situl Natura 2000 “Bistriţa Aurie” cu o suprafaţă de 375 ha este reprezentat de un habitat caracteristic
apelor din zona montană inferioară, respectiv păduri aluviale cu arin.
Călimani – Gurghiu
Situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu are o suprafaţă de 136.657 ha, din care 10.775,5 ha se află pe
teritoriul judeţului Suceava. În această regiune există una dintre cele mai importante populaţii şi centre
genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor
de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes
european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă
deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv
Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) şi 8 specii de plante sunt de interes
comunitar.
Diversitatea speciilor erbacee, creează o policromie deosebită; unele specii de plante înfloresc încă de la
începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care începe perioada de diseminare. Aici se
regăsesc specii precum: dediţelul (Pulsatilla patens), capul şarpelui (Echium russicum), frăsinelul
(Dictamnus albus), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc.
Făgetul Dragomirna
Situl Natura 2000 “Făgetul Dragomirna” are o suprafaţă de 134 ha şi este reprezentat de un arboret de
provenienţă naturală în proporţie de 97%, în care predomină fagul, iar în urma diverselor intervenţii
silvice din trecut s-au mai plantat răşinoase (molid, pin, larice). Fauna este reprezentată de specii
precum: cerb carpatin (Cervus elaphus), pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreţ (Sus scrofa) etc.
Pădurea Zamostea-Lunca
Situl Natura 2000 “Pădurea Zamostea-Lunca” are o suprafaţă de 135 ha. Arboretul este format în
principal din stejar bătrân (120 de ani), în asociaţie cu frasin, plop tremurător, paltin, carpen. Dintre
speciile arbustive se remarcă jugastrul, alunul, păducelul, salba pitică. Alte specii importante de floră şi
faună sunt: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), ghiocelul bogat (Leucojum vernum), căpriorul
(Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc.
Rarău-Giumalău
Situl Natura 2000 “Rarău-Giumalău” are o suprafaţă de 2.498 ha. Biotopurile existente, cu o floră
nealterată de factorul antropogen, posedă o microfaună bogată şi variată. Situl se suprapune peste un
număr important de rezervaţii, este foarte puţin locuit, fapt ce a permis păstrarea biodiversităţii.
Găina-Lucina
Situl Natura 2000 “Găina-Lucina” are o suprafaţă de 836 ha. Situl adăposteşte o populaţie compactă de
Betula nana (specie considerată relict glaciar). Printre speciile de floră şi faună existente pot fi
enumerate: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), Scara Domnului
(Polemonium caeruleum), Merişorul (Vaccinium vitis-idaea), Corbul (Corvus corax), Mierla gulerată
(Turdus torquatus), Auşel sprâncenat (Regulus ignicapillus) etc.
Tinovul de la Româneşti
Situl Natura 2000 “Tinovul de la Româneşti” are o suprafaţă de 20 ha. Insulele de tinov cu pin silvestru,
sunt înconjurate de păduri acidofile de molid cu muşchi. Prezintă o importantă populaţie de Drosera
rotundifolia.
Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes naţional. Situaţia
centralizată a rezervaţiilor naturale protejate din judeţul Suceava (şi siturile Natura 2000 care se
suprapun pe acestea) este prezentată mai jos:
Nr. Denumire Tip rezervaţie Custode Localizare Suprafaţă Sit Natura 2000 care
Crt rezervaţie administrativă (ha) se suprapune
peste rezervaţie
1. Doisprezece geologică Parcul Naţional Dorna 200,0 Călimani-Gurghiu
Apostoli PN-K Călimani Candrenilor
2. Moara Dracului geologică Direcţia Silvică Câmpulung 1,3 -
Suceava Moldovenesc
3. Piatra Ţibăului geologică Direcţia Silvică Cârlibaba 20,3 -
Suceava
4. Tinovul Poiana Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Poiana Stampei 681,8 Tinovul Mare Poiana
Stampei Călimani Stampei
5. Fâneţele montane Specii de floră de Direcţia Silvică Stulpicani 38,1 Rarău-Giumalău
Todirescu interes comunitar Suceava
6. Tinovul Şaru Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Şaru Dornei 36,0 Tinovul Şaru Dornei
Dornei Călimani
7. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Bosanci 24,5 Fâneţele seculare
Ponoare interes comunitar Protecţia Ponoare
Mediului
Suceava
8. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Moara 9,5 Fâneţele seculare
Frumoasa interes comunitar Protecţia Frumoasa
Mediului
Suceava
9. Tinovul Găina – Mesteacănul pitic Direcţia Silvică Moldova Suliţa 1,0 Găina-Lucina
Lucina Suceava
Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile
(5.622 ha, regosolurile 11.004 ha), districambosolurile (40.972 ha), o bună parte a luvosolurilor (43.301
ha), prepodsolurile şi podsolurile (6.551 ha), gleiosolurile şi stagnosolurile nedrenate (24.730 ha),
precum şi histosolurile (105 ha) şi erodosolurile (2.692 ha).
Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009, repartiţia terenurilor pe
clase de pretabilitate în judeţul Suceava2 se prezintă după cum urmează:
- Pentru terenul arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce încadrează această folosinţă la clasa
a III-a de calitate. Dintre localitățile cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasa I şi a II-a de calitate, se
remarcă: Adâncata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbrăveni, Grăniceşti, Liteni,
Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăşeni, Salcea, Şcheia, Udeşti, Vereşti. Aici predomină faeoziomurile tipice, gleice,
argice şi stagnice, preluvosoluri molice şi pe suprafeţe mai mici, eutricambosoluri tipice şi molice.
- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile
comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);
- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale);
- construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi comerciale);
- transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la nivel de judeţ
(794 societăţi comerciale);
- fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51 societăţi comerciale).
Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării de furnire
şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate sau fabricării îngheţatei.
O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice autorizate sau profesiile liberale.
În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele obţinute din activităţi de asistenţă medicală -
circa 33% din totalul veniturilor, comerţ – circa 29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%.
2000 1877
1800
1600 PF
AF
1400
PFA
1200
1051 II
989
1000 IF
822
771 774 SRL
800
555 SA
600
438 CA
400 RA
208 17416 3
200 14 7 11 8
56 12 1 0 6 6 0
0 0 1 3 1 0 0
0
2008 2009 2010
Total
ții Familiale (AF)
Societăți cu Răspundere
De aceea, investiţiile străine se regăsesc în valori diferite, în toate ţările lumii, cu motivaţii diferite de la o
ţară la alta. Un rol deosebit îl au în ţările în curs de dezvoltare, slab dezvoltate şi în cele aflate în tranziţie
la economia de piaţă. În nicio ţară aflată în tranziţie finanţarea creşterii economice şi restructurarea nu se
pot face numai din surse interne. În Europa post-socialistă, deci şi în România, a fost nevoie de modele
noi de privatizare, nefolosite în alte economii unde privatizarea s-a înfăptuit în prezenţa unui capital
privat autohton consolidat.
Astfel că insuficienţa capitalului autohton, precum şi globalizarea economică au făcut din investiţiile
străine directe sursa cea mai accesibilă şi indicată de finanţare, de accelerare a procesului de privatizare
şi un mijloc de susţinere a creşterii economice.
La data de 31.12.2009, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşurau activitatea un număr de 654 de
agenţi economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din
următoarele ţări:
al
70
ma
n ia 25
e r
G
tr i 19
Au 17
n
S
l 14
A e
13
SU A
ov 11
Mol 11
n ie
B r a
e a 10
Ma i
u c
l ni 9
P 9
ta
ra n
n 8
U r 5
g ia
B el
n ad a 4
C
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 5
Judeţul Suceava
- milioane lei, 8.864, 9.818, 9.707, 10.414, 11.463, 12.603, 13.794,
preţuri curente 8 2 8 9.819 7 7 6 1
- creştere reală - % 10,7 -3,9 -5 -3,2 1,6 3,9 4,4 4,5
4.272, 4.710,
- PIB/locuitor - euro 3.763 3.774 3.242 3.292 3.488 3.867 0 0
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză
Regiunea Nord–Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. În
structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut
regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). În ceea ce priveşte industria, principalele
producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte
chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei
ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. În cadrul industriei, ponderea cea mai
mare o are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria
extractivă. Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6%
media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată
pe care o au în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie
publică şi apărare” (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o
contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante”
(10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi „tranzacţii imobiliare, servicii prestate
întreprinderilor” (peste 11%).
Regiunea Nord–Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai
ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi
14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%.
II.5. Turismul
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni,
investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată astfel o creştere
a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia
calităţii factorilor de mediu.
Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească.
Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut
înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni
politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai
ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi.
Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi Cetatea de
Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi
boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente şi centre de
artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal, comparabile cu creaţiile
renascentiste italiene sau din Europa Occidentală.
Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă
practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat,
patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi
binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac
din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.
Populația după etnie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului
Populației și Locuințelor din 2002:
Mediul de Ruşi, Altă
Total Români Maghiari Rromi Ucraineni Germani Polonezi
rezidență lipoveni etnie
TOTAL 688.435 662.980 368 9.186 8.514 1.773 2.543 2.609 462
Urban 296.304 288.906 281 3.382 896 1.170 806 493 370
Rural 392.131 374.074 87 5.804 7.618 603 1.737 2.116 92
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Populația după religie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului
Populației și Locuințelor din 2002:
Mediul Creştină Adventistă Creștină
Romanocatolic Greco - Altă
de Total Ortodoxă de rit Baptistă Penticostală de ziua a după
rezidență ă catolică religie
vechi şaptea evanghelie
TOTAL 688.435 608.479 8.564 1.655 2.888 3.427 43.345 4.386 4.030 11.661
Urban 296.304 267.143 4.831 842 1.021 1.594 14.908 1.382 2.002 2.581
Rural 392.131 341.336 3.733 813 1.867 1.833 28.437 3.004 2.028 9.080
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Mişcarea populaţiei
80
78 77.71
76.79 76.98 77.14
76.05 76.38
76 75.68 75.76 75.88
74.66
74 74.26
73.48 73.75
73.33
72.95
72.26 72.55 72.38 72.44
72 71.55
70.93
70.13 70.48
70 69.66 70.02
69 69.22 69.14 69.16
68.57
68 Ambele sexe
Masculin
66
Feminin
64
1998- 1999- 2000- 2001- 2002- 2003- 2004- 2005- 2006- 2007-
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Concluzii
Judeţul Suceava se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naţionale,
predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii.
Judeţulu Suceava este una din zonele cele importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic prin
cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, monumentele istorice şi de arhitectură, artă
populară.
O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Suceava dispune la acest moment de un potenţial
turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii culturale ar putea
merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o monitorizare atenta pentru a
se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În plus, turismul poate fi şi un
instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind vitală implicarea comunităţilor
locale în acest domeniu. O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului
turistic care, pe parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut fără a avea un rezultat spectaculos,
ci numai mici rezultate de moment. Aşadar, printr-o promovare susţinută la târguri de turism, la
nivel naţional prin intermediul mass-media şi al materialelor de promovare, trebuie avut în
vedere acest obiectiv
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu.