Liceul Tehnologic ION MINCU Piteti

Domeniul: Resurse naturale i protecia mediului

Calificarea: Tehnician ecolog i protecia calitii mediului

ANALIZA APELOR RULUI

DMBOVIA

ndrumtor :

Prof. CRSTEA GABRIELA GRAIELA

Absolvent:

Fodoroiu Andreea Anamaria

2013

Cuprins

Cuprins
Argument
Cap. 1. Bazinul hidrografic
Cap. 2. Apa
2.1. Proprieti fizice
2.2. Proprieti chimice
2.3. Structura moleculei de ap

Cap. 3. Factori de poluare a apei

Cap. 4. Metode de analiz a apei
Cap. 5. Studiu de caz
Concluzii
Bibliografie

Argument
2

Pag.
1
2
4
5
10
10
12
14
18
21
22

n Bucureti, Dmbovia apare puternic meandrat iar pe dreapta rului sunt

cartografiai mai muli aflueni: Dmbovicioara - ce izvora din mahalaua
Postvarilor, de sub Dealul Spirel i se vrsa, printr-un bra al Dmboviei, cam pe
la biserica Domnia Blaa, curs doar intuit dup podurile marcate, probabil aflat
ntr-o stare avansat de colmatare(Mihilescu, 1977), dup unele surse "secase n
1663". Grlia Lnriei se vrsa n apele Dmboviei n aval de Mnstirea Radu
Vod. Privalul Cociocului se vrsa n Dmbovia, lacaptul strzii Abator de
astzi. Bucureti oara se poate deduce prin semnele cartografice la vrsare n
Dmbovia, la Radu Vod. Hrile topografice editate dup 1900 indic o reea
hidrografic complet i corect reprezentat.
Cea mai important, din punct de vedere al toponim iei este planul director
de tragere (1:20000, 1898L datorit cantitii foarte mari de hidronime care pot fi
extrase de aici. Planul director de tragere indic canalul colector al oraului
Bucureti n care se scurg apele menajere i ploile. Pn la realizarea acestui sector
canalizat la apele mari, apele Dmboviei se descrcau direct n curs, la Ciorogrla
la 40 de km amonte de ora. La jumtatea distanei, la Joia -Arcuda, Dmbovia
este captat pentru alimentarea cu ap a oraului. Preocupri pentru canalizarea
Dmboviei existau nc din secolul XVIII,. Pentru lucrrile de amenajare ncepute
n 1880 i terminate n 1883 s-a realizat "Planul General al Canalizrii Dmboviei
n interiorul oraului Bucureti, desemnat dup proiectul adoptat de onor Consiliu
Comunal de P. Sesquieres, sub direcia O-lui Gr. Cerkez, Inginer ef al Oraului".
EI indic modificrile aprute pe cursul Dmboviei i anume: adncirea albiei i
ndreptarea acesteia, dispariia meandrelor rului, a celor dou ostroave etc.,
lucrrile de amenajare a - Dmboviei au continuat decenii la rnd, n mai multe
etape. Planul Institutului Geografic al Armatei (1899) la scara 1:10000 i 1:5000,
indic pentru prima dat lacurile de pe partea dreapt a Dmboviei cu extensiunea
apropiat de cea actual, fr a prezenta vechile areale mltinoase, disprute odat
cu rectificarea cursului. Planul oraului Bucureti, editat n 1911 la scara 1:10000
indic o reea hidrografic amnunit reprezentat, cu lacurile i mlatinile din
lunea Dmboviei, de la Grozveti,
Grdina Botanic etc. Dar i Planul lui Pntea (1914) "Noul Plan al Oraului
Bucureti, ediia oficial de Cpitan Mihail C. It Pntea din Marele Stat Major
General al Armatei", la scara 1:10000 red Dmbovia cu vechile albii, lacurile din
Parcul Carol i cea ce a rmas din cel de la Belu, dup ce a fost transformat n
groap de gunoi. Extinderea oraului spre nord determin autorul s prezinte,
parial, lacurile Colentinei (trasate parial Floreasca i Teiul). Planurile realizate de
Direcia Topografic Militar i I.G.F.C.O.T. sunt cele mai valoroase din toate
punctele de vedere. Dmbovia, strbate partea central a Cmpiei VIsiei pe
direcia nord vest-sud est i conflueaz cu Argeul la Budeti. Vlsan (1915)
consider c "rtcitoarea Dmbovi, pe care o cunoatem la Bucureti nu poate
s-i plimbe apele de ct ntr-o lunc larg de 1-2 km la 15- 20 m. Aceast situaie
3

cobort a talvegului a provocat formarea vlcelelor". Despre intervenia omului n

hidrografia regiuni exist numeroase meniuni care atest modificri ale albiei nc
din perioada domnitorul Alex. Ipsilante. Acesta a ncercat diminuarea inundaiilor
asupra Bucuretiului prin devierea apelor Dmboviei, printr-un canal ("an"). Nu
se cunoate data exact cnd a avut loc aceast canalizare (dup unele surse 1774),
ns n harta lui Specht acest canal apare sub numele de 115chanzu bach", ca un
curs natural ce pornete din dreptul localiti Schanzu dup ce face un cot spre vest
se unete cu Rstoaca n aval de .Draqanesty", este posibil ca acest canal s fi fost
trasat pe un vechi curs, poate prsit. Documentele vremii menioneaz ncercrile
autoritilor de a proteja oraul Bucureti prin modificarea cursului, Caragea
(1812-19) fiind printre primii care ncerc o serie de lucrri edilitare de ntreinerea
cursului Dmboviei, lucrri de adncire i curarea de gunoaie a Dmboviei,
primele msuri concrete fiind ntreprinse n 1815 cnd se trece la adncirea albiei
rului n ora i lrgirea lui la 6 stnjeni de la Rou pn la Vitan. n 1816 se pune
problema spri unei a doua alibi n Bucureti, cu scopul de a proteja oraul la
apele mari. Inginerul G. Freiwald {1815}, a constatat c inundaiile proveneau n
mare parte i de la zgazurile morilor de pe Dmbovia i ntocmete un plan
(1815) pentru ca acestea s fie mutate n 1816 se pune problema spri unei a doua
alibi n Bucureti, cu scopul de a proteja oraul la apele mari. Inginerul G.
Freiwald {1815}, a constatat c inundaiile proveneau n mare parte i de la
zgazurile morilor de pe Dmbovia i ntocmete un plan (1815) pentru ca acestea
s fie mutate. zgazurilor de pe Dmbovia, ele modificnd cursul prin ndiguirile
mari instalate de-a lungul su. Pentru a ntri aceste decizii Alexandru Ioan Cuza,
d n 1865 ,,Legea pentru desfiinarea morilor de pe rul Dmbovia care are ca
efect dispariia a numeroase mori. Conform hrii lui I.Teofil din 1862, de-a lungul
Dmboviei existau 48 mori care s-au njumtit dup 1865.O alt statistic indic,
n timpul inundaiile din 1862 i 1864, pe Dmbovia 14 mori iar pe Arge 16.
Dup inundaiile din anul 1864, cnd s-a dovedit c, canalul de la anuri nu
corespunde pe deplin scopului dorit i a aprut idea de a spa canalul de la
Brezoaiele Arcuda (construcia s-a desfurat ntre 1882-1889) i de la BcuPopeti, Modificrile continu, astfel c n 1859 apare primul proiect de aducere a
Dmboviei n stare navigabil precum i lucrrile de amenajare a Lacului
Cimigiu. Amenajrile fcute n albia Dmboviei, terminate n anul 1885, au
determinat ridicarea i adncirea n medie cu 6 m, dup profilul transversal, cu
panta longitudinal de 1%. Conform specialitilor, toate schimbrile s-au axat pe
modificarea sau eradicarea aspectului inestetic al peisajului edilitar i nbuntirea
calitii apei, excesiv de poluate cu apele din canalizarea oraului, n continu
extindere.

Bazinul Hidrografic
Bazinul Hidrografic Arge Vedea este administrat de ctre Direcia Apelor
Arge Vedea, Piteti, cuprinznd 3 sub-bazine hidrografice Arge, Vedea i
Clmui situate n sudul Romniei, toate tributare fluviului Dunrea i o parte din
bazinul Dunrii ntre confluenta cu rul Olt i cea cu rul Arge. Suprafaa totala
a acestui spaiu hidrografic este de 21.479 km2.Bazinul hidrografic al rului Arge
este cuprins intre urmtoarele coordonate geografice: 435450" -453630"
latitudine nordica si 243050" - 264425" longitudine estica. Se nvecineaz la
nord cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt si Vedea, la
sud cu bazinul Dunrii si la est cu bazinul hidrografic al Ialomiei, avnd o
suprafaa de 12.550 km2. Spaiul hidrografic Arge Vedea ocupa o suprafaa
totala de 21479 km2 , ceea ce reprezint 9% din suprafaa Romniei. Reeaua
hidrografica a Argeului cuprinde 175 cursuri de apa, cu o lungime totala de 4579
km, avnd o densitate medie de 0,36 km/km2.Zona de obrie a Argeului o
formeaz munii Fgra unde densitatea reelei hidrografice este mare, depind
de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaz intre
1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are valori mari (150 80 %o). Pe sectorul
mijlociu (intre Curtea de Arge si Geti), Argeul dreneaz mpreuna cu afluenii
si zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont cu o altitudine
medie de circa 800 m, unde densitatea reelei hidrografice este de 0,3 0,5 km /
km2si panta medie are valori de 10 15%o.Sectorul cursului inferior se desfoar
ntre Ioneti (Geti) i vrsare i se caracterizeaz printr-o vale larg a Argeului
cu numeroase meandre cu panta de scurgere ce variaz ntre 9 i 6 . Resursele
teoretice de apa de suprafa din spaiul hidrografic Arge Vedea sunt de 2365
milioane m3. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele hidrografice (Arge
- 1960, Vedea 363 i Clmui 42). Apa de suprafa reprezint circa 72% din
totalul resurselor teoretice din acest spaiu hidrografic (3282 milioane m3).Avnd
in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arge (circa 70% - ceea ce
reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3), acesta dispune si de cele mai
mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3. ntregul bazin
hidrografic al Argeului are un grad nalt de utilizare a resurselor de ap, indicele
specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafaa.
Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orae care
concentreaz mari consumatori industriali si cu o populaie numeroasa: mun.
Bucuresti, Piteti,Cmpulung, Curtea de Arge. Argeul mpreun cu afluenii si
formeaz unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale tarii, avnd in
vedere potenialul hidroenergetic si alimentrile cu apa a centrelor populate si
industriale , precum si irigarea terenurilor agricole. Rul Arge are o lungime de
350 km avndu-si izvoarele sub creasta Munilor Fgra, de unde izvorsc cele
dou ruri Capra si Buda care prin unirea lor dau natere rului Arge. Principalii
aflueni, in ordinea formarii bazinului hidrografic in judeul Dmbovia sunt :
5

Neajlovul (L=186 km, F=3720 km2), Dmbovnicul (L=110 km, F=639km2),

Sabarul (Rstoaca) (L=174 km, F=1346 km2) i rul Dmbovia - cu cea mai mare
lungime (L=286 km, F=2824km2). Argeul este alimentat asimetric, afluenii de pe
stng avnd un aport de debit de peste 6 ori mai mare dect cei de pe dreapta.
Principalii aflueni de pe stnga (Valsanul, Rul Doamnei, Dmbovia) i
formeaz bazinele de recepie din zona subalpina, unde alimentarea este mixta
pluvionival si subterana aceasta din urma cu un regim mai uniform pe
anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai important este Neajlovul, care are
scurgere sezoniera, cu diferene mari in timpul anului. Panta medie a rului
principal este de 6o, pe cnd cea a afluenilor principali se ncadreaz intre 6
(Dmbovia) si 25(Vlsanul). Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52. Din
totalul de 174 aflueni, 113 prezint un regim de curgere nepermanent.
Densitatea reelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2in zona de munte
(cursul superior al Argeului), unde o serie de izvoare si ruri mici converg ctre
colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 -0,5 km/km2in zona de
campie.In spaiul hidrografic Arges-Vedea-Calmatui sunt 221 lacuri de acumulare
cu un volum total de 1.004 mil. m3, avand un volum util de 921,1 mil.m3. Dintre
acestea, 24 sunt reprezentative (9 avand folosinta complexa). Acestea au un volum
total (la NNR) de 798,82 mil.m3si o suprafata (la NNR) de 5.362,324 ha. In judeul
Dmbovia, n bazinul rului Arge exista un singur lac de acumulare cu folosinta
complexa Zavoiul Orbului, principalul scop fiind de asigurare a volumelor de apa
necesare alimentrii cu ap a municipiului Bucureti, acest lac de acumulare
neavnd tran de atenuare n perioadele de viitur. In bazinul raului Dambovita
sunt de interes lacurile de acumulare complexe Pecineagu si Vacaresti pe raul
Dambovita, acumularile de pe Ilfov (Udresti, Bunget I, Bunget II, Bratesti, Adunati
si Ilfoveni) si acumularea Buftea de pe raul Colentina.

Apa,proprieti fizice,chimice
6

APA este foarte mult rspandit n natur, n toate trei strile de agregare,
sub form de gaz sau vapori de ap - cea, aburi si nori - in atmosfer, sub
form lichid in ruri, mlatini, lacuri, mri sau oceane i sub form solid sau
ghea. Ea acoper mai mult de 70% din suprafaa pmntului att lichid ct
si solid fiind necesar vieii de pe pmnt si constituie o mare parte a lucrurilor
vii. n diferite limbi, cuvntul ap este echivalent cu aqua n latin, acqua n
italian, agua n spaniol, aigua n catalon, Wasser n german, water n
englez i olandez, vand n danez, ur n basc. In apa lichid moleculele sunt
asociate prin legturi de hidrogen.
In apa solid se gsete un numr de legturi de hidrogen aproape dublu
dect in apa lichid; Realizarea numrului dublu de legturi de hidrogen ncepe
de la temperatura de+4 grade Celsius. De aceea, gheaa are densitatea mai mic
dect a apei lichide si plutete deasupra apei.Aceast structur a gheii explic i
punctul de topire ridicat al apei.

Apa este un foarte bun solvent pentru numeroase substane. Cu toate acestea, nu
toi compuii se dizolv n ap. Substanele care se dizolv n ap se numesc
hidrosolubile. Apa particip, se formeaz sau se descompune n urma a multor
reactii chimice.
Apa reacioneaz cu unele substane simple sau compuse cu formare de
hidroxizi
2H2O + 2Na 2NaOH +
H2
ap
sodiu
hidroxid hidrogen
7

de sodiu
Formula chimic a apei regale (aqua regia) este: HNO3:3HCl.
Reactia oxidului de calciu (var nestins) cu apa este cunoscuta sub denumirea de
stingerea varului.
CaO
+
H20

Ca(OH)2
+
Q
oxid de calciu
hidroxid de calciu
Apa poate reaciona cu o serie de substane simple sau compuse, n reacii fr
modificarea strii de oxidare (cu oxizi acizi, cu oxizi bazici, n reaciile de
hidroliz etc.) sau n reacii cu modificarea strii de oxidare (cu metale, cu
nemetale etc.).
A) Reacii fr modificarea strii de oxidare:
a) H2O + oxizi acizi (oxizi nemetalici)
acizi
H2O + CO2
H2CO3
H2O + SO2
H2SO3
Prin reacia apei cu o serie de poluani din aer (SO 2, SO3, oxizi de azot) se
formeaz acizi, apa ajungnd pe suprafaa pmntului ncrcat cu acizii
respectivi sub form de ploaie acid.
b) H2O + oxizi bazici (oxizi metalici)
hidroxizi
H2O + Na2O = 2NaOH
H2O + CaO = Ca(OH)2
c) Reacii de hidroliz (v. Cap. 5.2.2.):
3H2O + AlCl3
Al(OH)3 + 3(H+ + Cl-) ,
soluia apoas are caracter acid
2H2O + Na2CO3
2(Na+ + HO-) + H2CO3 ,
soluia apoas are caracter bazic
2H2O + (NH4)2CO3
2NH4OH + H2CO3 ,
soluia apoas are caracter aproximativ neutru
Ca urmare a fenomenului de hidroliz se poate explica de ce soluiile unor
sruri prezint caracter acid sau bazic.Nu hidrolizeaz srurile care provin din
neutralizarea unui acid tare cu o baz tare cum sunt NaCl, KI, NaNO 3, K2SO4 i
altele de acelai tip. La introducere n ap, aceste sruri se dizolv punnd n
libertate ionii afereni dar nu reacioneaz chimic cu apa. Soluiile acestor sruri
sunt neutre:
Na+ + Cl- + H2O,
soluia apoas prezint caracter neutru
d) Alte tipuri de reacii cu substane anorganice
2Ni + 2H2O + O2 = 2Ni(OH)2
e) Reacii cu compui organici
Reaciile apei cu unii compui organici, numite tot reacii de hidroliz, se
desfoar lent la temperatura camerei de aceea compuii organici sunt n marea
lor majoritate dizolvai fizic sau nglobai n ap, ca particule coloidale, fr
modificarea structurii lor chimice. Pentru ca reaciile de hidroliz s aib loc se
impun condiii mai severe de reacie (temperatur, presiune) i/sau catalizatori.
Este i cazul reaciei de hidroliz a esterilor. Dac se supun hidrolizei, n mediu
bazic, esteri ai acizilor grai cu glicerina numii grsimi, reacia are drept
NaCl + H2O

consecin obinerea de sruri ale acizilor grai cu diferii atomi metalici,

numite spunuri.
H2O + R-CO-O-R1
R-COOH + R1-OH
ester
acid
alcool
B) Reacii cu modificarea strii de oxidare
La temperaturi mari, apa se descompune n hidrogen i n oxigen. Aceeai
reacie poate avea loc la temperatura camerei prin electroliza apei slab acidulate
sau alcalinizate.
H2O

H2 + O2

Apa poate participa la reacii de reducere sau de oxidare, schematic ilustrate

mai jos:
H0

1e+ + H+
Reducere
H2O are

caracter

OII - - 2eO0
Oxidare
H2O are caracter reductor

oxidant
H 2O + C = CO + H2
4H2O(V) + 3Feinroit = Fe3O4 +
H2O + Cl2 = O + 2HCl
4H2
H2O + Fe = FeO + H2
H2O + F2 = O + 2HF
2H2O + Fe = Fe(OH)2 +
H2
2 H2O + 2Na = 2NaOH +
H2
Oxigenul atomic rezultat n reacia apei cu halogeni este deosebit de reactiv,
i poate distruge microorganismele din ap. Pe aceast proprietate se bazeaz
tratarea biologic a apei potabile cu clor. Aciunea apei asupra metalelor are ca
efect distrugerea acestora. Fenomenul poart numele de coroziune, (v. Cap 2).
Apa este un electrolit foarte slab, (v. Cap 5). n apa pur i n soluiile apoase
exist echilibrul: H2O + H2O
H3O+ + HOImportanta apei care o prezinta apa pentru organismele vii se datoreste in
mare masura proprietatilor ei fizice.Aceste proprietati deosebesc apa de
celelalte lichide, deoarece apa prezinta anumite anomalii. Anomaliile apei se
datoresc structurii ei molecuare si valorii mari a dipolmentului moleclei de apa.
Deci, densiaea ghetii este mai mica decat a apei. Anomalia in dilatare a apei
consta in faptul ca ea se dilata prin racire intre 4C si 0C in loc sa se contracte ca
restul lichidlor.Ca urmare, si densitatea apei intre 4C si 0C scade in loc sa
creasca.Aceasta anomalie se datoreste faptului ca, prin racire, apa isi mareste
gradul de structurare prin formarea unui numar mai mare de legaturi de
hidrogen.Reteaua ordonata care se formeaza cu moleculele de apa, fiind o retea
hexagonala,cu ochiuri mari, afanta, determina marirea volumului ghetii si deci o
9

micsrare a denstatii. Dilatarea apei la scaderea temperaturii explica de exemplu

distrugerea unor plante odata cu scaderea temperatuii sub 0C
Faptul ca densitatea ghetii este mai mica decat densitatea apei are o mare
importanta in biologie. In timpul iernii gheata care se formeaza in apele statatoare
sau cugatoare ramane la suprafata, in timp ce sub crusta de gheata apa are
temperature mai mari, fapt care permite o desfasurare continua a activitatii
vietuitoarelor acvatice.

Proprietatile termice ale apei

10

Activitatea metabolica ncesara mentinerii vietii produce energie in special sub

frma de caldura.Daca orghanismul ar fi un system izolat temperature ar creste foart
mult peste limitele normale.Astfel, un animal cu o masa de 60 kg produce in 24 de
ore o energie de circa 2500 kcal. Presupunand corpul animalului un sistem izolat
avand caldura specifica apropiata de cea a apei(1 cal/g*grd), corpul si-ar
maritemperatura peste 40C.Organismele vii nu pot tolera temperature intrene mai
mari de 40C caci proteinele incep sa se denaturize. De asemenea viteza reactiilor
chimice ar creste considerabil.
Rezulta clar importanta deosebita ce o prezinta pentru organismele vii metinerea
constanta a temperaturii corpului(homeostazia termica) prin procesul de
termoreglare.Proprietatile termice al apei sunt fundamentale pentru a se intelege
rolul apei de regulator termic al organismului.
Caldura specifica a apei(c) este cantitatea de caldura necesara pentru a ridica
temperatura unui gram de apa cu un grad(c=1 cal/g*grd). Apa este una dintre
substantele cu cea mai mare caldura specifica datorita structuri ei moleculare
cvasicristaline.Caldura secifica mare a apei explica inertia termica a ei.
Conductivitatea termica (?) reprezinta debitul termic(cantitatea de caldra care se
propaga in unitatea de timp) intre doua puncte ale unui conductor cu sectionea de 1
cm2 , situate la 1 cm distanta si si intre care exista o diferenta de temperature de
1C.Conductivitatea termica a apei este (0,0013 cal/cmsgrd) este mult mai mare
fata de cea a constituentilor orgnici.
Caldura (latenta) de vaporizare (L) este cantitatea de caldura necesara unui gram
de apa ca sa treaca din starea lichida in starea devapori. Si aceasta are o valoare
mai mare(581 cal/g la 37C) fata de altele lichide, fapt care se explica tot prin
eneria necesara ruperii legaturilor de hidrogen.
Proprietatile electrice ale apei
Conductivitatea electrica(inversul rezistivitatii, adica 1/?) a apei masoara
capacitatea ei de a conduce curentul electric. Conductivitatea electrica a apei este
foarte mica de 11-6O-1m-1 datorita slabei disocieri a apei in ioni.
Constanta electrica relativa (permitivitatea electrica relativa er) Apa are constanta
electrica relative 80, mult mai mare decat celelalte lichide, datorita efectului
dipolilor moleculari. Acest efect este marit de asocierile dintre molecule prin
legaturile de hidrogen.
Proprietatile optice ale apei
Apa este transparenta lasand sa treaca lumina vizibila sin nu absoarbe efectiv in
aceasta zona de lungimi de unda decat atunci cand se gaseste in straturi groase(zeci
de metri in lacuri sau mari). Acest fapt permite dezvoltarea vietii in mediul
11

apos.Apa este opaca pentru radiatiile infrarosii si absoarbe moderat radiatiile

ultraviolete.

Structura apei
12

Starea solida
.Datorita polarizarii, moleculele de apa au tendinta de a se ordona in spatiu astfel
incat atomul de oxigen al unei molecule sa fie indreptat spre atomii de hydrogen
din moleulele vecine, cu care formeaza legaturi de hidrogen.

Fiecare molecula de apa are tendinta de a avea in jurul ei 4 molecule vecine

appropriate. Aceasta structura a moleculelor de apa poate fi reprezentata din nou,
onform structurii cristalografice, cu ajutorul tetraedrului.De data aceasta, in centrul
teraedrului se considera molecula de apa., iar in cele patru varfuri cate o molecula
vecina, fiecare fiind legata de molecula din cetru printr-o legatura de hidrogen.Tot
cu ajutorul radiatiilorX s-a determinat lungimea unei legaturi de hydrogen, de
1,77.

In ansamblu, prin legaturide hidrogen, moleculele de apa se asociaza si

formeaza retele cu atat mai ordonate cu cat temperature este mai scazuta si deci
agitatia termica mai redusa. In gheata foarte puternic racita toti atomii de hidrogen
formeaza legaturi de hidrogen.In acest fel se genereaza structuri hexagonale,
structuri care s-au pus in evidenta cu ajutorul difractiri razelor X prin gheata.
13

Datorita acestei structuri cristaline sub forma de retea deschisa cu ochiuri mari,
gheata are densitatea mi mica decat a apei.
Starea lichida.
Daca gheata primeste caldura din exterior, agitatia termica se intensifica, unele
legaturi de hidrogen se desfac si moleculele respective devin mobile. Pentru
ruperea unei legaturi de hidrogen este necesara o energie de circa 20 de ori mai
mica decat pentru o legatura covalenta. In cazul apei le corespune o energie de 34,5 kcal/mol fata de 90 kcal/mol, cat corespunde legaturilor covalentedin
moleculele de apa
La temperatura de 0C (temperature de topire a ghetii) numai 15% din legaturil
de hydrogen se desfac si din aceasta cauza apa continua sa pastreze o structura
cristalina dar din ce in ce mai mobila(structura cvasicristalina).Structurile cristaline
se desfac si se refac cu atat mai repede cu cat agitatia termica moleculara este mai
intensa. Legaturile de hidrogen persista circa 10-9 secunde, timp ce coresunde la
cateva mii de ciocniri intermoleculare.
Apa lichida este formata dintr-un amestec de molecule libere(monomeri sau
monohidroli), dimeri(dihidroli), tetrameri si octomeri, proportia lor fiind in functie
de temperature. Cu cat temperature este mai ridicata cu atat predomina formele
monomere si dimere.Dintre toate formele cele dimere sunt cele mai stabile si
persista chiar si in apa in stare de vapori.
Existenta monomerilor care intra in spatiile introleculare ale retelei cristaline ca
molecule interstitiale explica scaderea volumului apei de la 0C la 4C cand
volumul devine minim. Peste tempertatura de 4C, datorita intensificari agitatiei
termice, monomerii interstitiali reusesc sa iasa din ochiurile retelei, marind astfel
vlumul apei. Catre temperature de 40C se desfac 50% din legaturile de hydrogen
si apa devine mai fluida(aceasta temperature este considerate al doilea punct de
topire al apei).In decrsul evolutiei vietuitoarelor, stabilizarea temperaturii
homeotermelor intre 35-41C este legata de proprietetile fizice ale apei in aceasta
zona de temperature si anume: proportia de dimeri ester cea mai mare, structura
cvasicristalina (microcristalina) dispare si apa devine mai reactiva din punct de
vedere chimic. In aceste conditii celulee pot sa construiasca cu usurinta structuri
cristaline de apa, de forme diferite. De aceea apa este socotita drept matrice a
vietii.Structura cvasicristalina a apei realizata prin legaturile de hidrogen deterina
valori mai mari pentru tensiunea superficiala si vascozitatea apei. Valorile lor
descresc odata cu cresterea temperaturii.
Starea gazoasa.
Aceasta sare se caracterizeaza prin faptul ca se rup toate legaturile de hidrogen,
molecule de pa devin libere si isolate. Uneori in starea gazoasa mai persista unii
dimeri. Deci, din punct de vedere structural, apa este structurata inmasa cand se
gaseste in stare solida, are regiuni structurate in stare lichida si este nestructurata in
stare de vapori.
14

Factori de poluare a apei

Apa este considerata de noi astazi ca fiind "inima biosferei" deoarece apa
se gaseste totdeauna acolo unde exista viata si formeaza substanta cea mai
raspandita de pe Terra.Poluantii deversati contribuie in mare masura la
reducerea cantitatii de oxigen dizolvat.Rata oxigenului dizolvat in apa descreste
chiar si in conditii normale, proportional cu cresterea temperaturii.Oxigenul
constituie in mediul acvatic un factor limitat pentru majoritatea organismelor
atat in apele dulci, cat si in apele marine.Din aceasta cauza rezulta ca animalele
acvatice au nevoie in procesul respirator de o circulatie bran 20320d316u hiala
extrem de intensa, care sa le asigure contactul acestora cu un mare volum de
apa pentru a extrage o cantitate suficienta de oxigen.Acest lucru face posibila
cresterea riscului absorbtiei unor cantitati crescute de poluanti cu efecte de
multe ori mortale pentru organisme. Poluarea apei este redusa de trei categori
de poluanti de natura:fizica, chimica si biologica

Poluarea fizic a apelor

15

Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte
de substante radioactive si apele termale rezultate din procesele de racire
tehnologica a diverselor agregate industriale.
Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este
poluarea radioactiva a apei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a
apelor.Prima este reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata
cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.A doua sursa este
reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea
reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante
periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.A treia sursa o
constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate si
incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la
aceste adancimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante
substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.
Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni
internationale pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor
de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii
16

radioactive care ameninta viitorul omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului

de la Moscova privind interzicerea exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut
drept urmare o scadere a concentratiei radioactive in ecosfera si deci si in
hidrosfera.

Poluarea termica

Apare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea

instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se
apreciaza ca in momentul de fata peste 20% din debitul apelor curgatoare din
lume este afectat de poluarea termica. Efectele ecologice se manifesta prin
modificarea unor factori abiotici si afecteaza toate nivelele trofice.Incalzirea
apei exercita o influenta negativa asupra gradului de oxigenare a apelor, pe de-o
parte din cauza caracterelor solubilitatii acestui gaz(la temperaturi ridicate
solubilitatea lui O2 scade), iar pe de alta parte temperatura ridicata determina
accelerarea fenomenelor de degradare a substantelor organice din bazinul
respectiv.Acest efect are drept efect dezvoltarea unui mare numar de
microorganisme aerobe si reducerea oxigenului din apa.
17

Poluarea chimica a apelor

Principalii poluanti chimici ai apelor sunt:plumbul, mercurul, azotul, fosforul,
hidrocarburile, detergentii si pesticidele.
Plumbul(Pb)
Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor
industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre
care unele au loc in mediul lichid(flotatii, galvanizari,raciri etc.)precum si prin
apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor.
Mercurul(Hg)
Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii
continue a folosirii acestui metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia
mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Apa de mare contine
concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta de crestere spre
adancime.In total, in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a
biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze in diferite
categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori
mai mult decat exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante
de surse de poluare pot acumula Hg pana la 120 ppb.
Azotatii
Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a
devenit foarte importanta in zilele noastre.
Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani
cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod
considerabil.Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei
proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar
cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de
1400% in aceeasi perioada de timp.
Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra
limitei admise in apa potabila (45 mg/l), pana la sute de mg/l.
Fosfatii
Contaminarea apei cu fosfati este destul de ingrijoratoare in tarile
industrializate.Fosforul este adesea un factor limitat in mediul limnic sau
oceanic, ca urmare a ratei sale reduse de dezvoltare.Apele uzate la iesirea din
statiunile de epurare contin in medie 9 mg fosfor/litru.Acesta provine de la
mineralizarea substantelor organice la care se adauga fosforul continut in
detergenti biodegradabili.
Hidrocarburile
In hidrosfera, hidrocarburile ajung mai ales din scurgerile de titei sau ale
produselor de prelucrare a lui, la care trebuie adaugate cantitatile de titei
provenite din accidente ale vaselor petroliere.Se precizeaza ca din aceasta
ultima sursa, patrunde anual in oceane circa 200000 tone titei.Mari cantitati de
petrol provin si din operatiile normale legate de extractia titeiului(prin sonde
terestre si marine), de incarcarea, transportul si descarcarea lui etc.O alta
cantitate de produse petroliere patrunde in apa, din scurgerile industriale si
18

rafinarii.Pe toate aceste cai ajung in apele oceanice, annual o cantitate de 5-10
milioane tone petrol. Dintre zonele marine, cea mai grav impurificata cu petrol
este Marea Mediterana, prin care trec toate vasele petroliere care vin din
Orientul Apropiat,Atlanticul rasaritean, Canalul Manecii si Marea Nordului.
Suprafata afectata pe aceasta cale este foarte mare, deoarece numai o tona de
titei brut pate acoperi cu o pelicula aproape moleculara 12 kmp de apa.

Poluarea biologica a apelor

Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti

biologici(microorganisme si substante organice fermentescibile).Acesti poluanti
ajung in apa odata cu deversarile industriale sau menajere care contin detritus
organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.
Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a
determinat cresterea frecventei unor afectiuni(colibaciloza, hepatita virala,
holera, dezinterie etc.)
In functie de gradul de poluare, apele se grupeaza in trei
categorii:polisaprobe(foarte puternic poluate ), mezosaprobe(impurificate
puternic pana la moderat) si oligosaprobe(considerate practic curate).
Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale,
datorita itroducerii unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor
umane. In conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante
organice se face foarte lent(la scara geologica) si corespunde cu evolutia
normala a ecosistemului, determinand succesiunea sa ecologica, cu trecerea de
la tipul oligotrof la cel eutrof. Omul acceleraza acest proces prin evacuarea in
ape a unor mari cantitati de substante organice fermentescibile bogate mai ales
in fosfor si azot.

19

Metode de analiza a apei

PRELEVAREA PROBELOR
Probele de apa au fost prelevate din cursul raului ce curge pe langa S.C.
ROMAN BRASOV care are ca activitate fabricarea de autocamioane.Probele
au fost recoltate inaintea intrarii raului in curtea societatii si dupa iesirea acstuia
din incinta societatii.
Probele de apa de analizat s-au colectat din doua in doua saptamani
incepand din luna octombrie pana in luna decembrie.Probele au fost colectate in
scopul determinarii oxigenului dizolvat din apa.Pentru determinarea acestui
indicator, probele de apa au fost recoltate in sticle incolore si rezistente la atac
chimic, avand un volum de 330 mL.Colectarea probelor s-a facut in sensul
invers curgerii apei avand grija ca gura sticlei sa fie complet in apa si mana cat
mai indepartata de ea, iar dopul sticlei sa fie pus sub apa pentru evitarea
degajarii oxigenului inatmosfera. Dupa colectarea probelor acestea au fost
tinute pana la efectuarea analizei, maxim 12 ore,intr-un loc inchis la o
temperatura corespunzatoare mediului unde au fost prelevate.
METODE DE ANALIZA
Principiul metodei
Metoda cea mai folosita pentru determinarea oxigenului dizolvat din apa este
metoda Winkler.Consta in oxidarea hidroxidului manganos de catre oxigenul
dizolvat in apa, la hidroxid manganic, care in mediul acid scoate iodul din
iodura de potasiu in cantitate echivalenta cu oxigenul dizolvat in apa si se
titreaza cu Na2S2O3.
Ecuatiile reactiilor sunt:
20

MnSO4 + 2NaOH
Cantitatea de iod rezultata este direct propirtionala cu cantitatea de oxigen
dizolvat in apa.
Reactivi si materiale necesare
Solutie de sulfat manganos (MnSO4*6H2O) sau clorura manganoasa;
Solutie de amestec alcalin de iodura si azida;
Solutie de amidon 0,5%
Soluyie de HCl diluat cu apa bidistilata 1:3;
Solutie de Na2S2O3 0,1N;
Solutie de Na2S2O3 0,025N;
Sticla de recoltare cu volum cunoscut;

Modul de lucru
- Se pregatesc cele 8 probe de apa;
- Se stabileste volumul de apa al fiecarei probe;
- In probe se introduc cu atentie 2 mL de solutie de sulfat sau clorura
manganoasa si 2 mL amestec alcalin de iodura azida;
- Se astupa sticlele cu dopul astfel ca sa nu ramana bule de aer sub dop si
se agita bine;
- In prezenta oxigenului dizolvat se formeaza un precipitat brun - roscat iar
in absenta acestuia acesta ramane alb;
- Dupa depunerea completa a precipitatului se elimina cu atentie circa 10
mL din lichidul supernatant;
- Se adauga 5 mL de solutie de H2SO4 1:3;
- Se pune dopul si se agita pana la dizolvarea completa a precipitatului;
- Datorita prezentei oxigenului in proba de apa analizata, solutia rezultata
va fi colorata in galben portocaliu datorita continutului de iod liber;
- Se transvazeaza cu grija continutul cantitativ intr-un flacon Erlenmeyer;
- Se titreaza cu solutie de Na2S2O3 0,025 N, in absenta indicatorului, pana
ce solutia portocalie devine galben pai;
- Se adauga 1 mL amidon, solutia devine albastra;
- Se titreaza pana la punctul de echivalenta marcat de disparitia culorii
albastre;
Principiul de calcul
Cantitatea de oxigen dizolvat in apa se calculeaza cu relatia:
in care : V = mL solutie de Na2S2O3 0,025 N folositi la titrare;
V1= cantitatea de apa de analizat recoltata in mL;
f = factorul normal al solutiei de Na2S2O3;
0,2 = echivalentul in mg O2 a unui mL solutie de Na2S2O3;
4 = cantitatea de reactivi introdusa pentru fixarea oxigenului, mL.
Validarea datelor experimentale
Pentru validarea datelor experimentale se utilizeaza:
testul T de validare a rezultatelor
criteriul Q de validare a rezultatelor
21

Testul T
unde: xd valoarea considerata dubioasa;
xn-1 media determinarilor din care excludem valoarea dubioasa;
x media determinarilor;
s dispersia;
n numarul de determinari;
Criteriul Q
se aseaza valorile in ordine crescatoare
unde : xd-valoarea considerata dubioasa;
xd-1 - valoarea cea mai apropiata de valoarea dubioasa;
xn x1 ordinul determinarilor si reprezinta diferenta intre valorile
extreme ale sirului de determinari;
Parte experimentala
Prima prelevare a probelor de apa a avut loc in data de 17 octombrie,
conditiile atmosferice fiind urmatoarele:temperatura 50C,conditii de
ploaie.Pasari si pesti pot fi prinsi sau otraviti de valul de petrol.Dar cu toate ca
mor si mii de animale, majoritatea zonelor din largul marii sau de pe coastele
afectate se refac in cativa ani.

Concluzii
Rezidurile industriale deversate in rauri distrug viata acvatica.Fertilizatorii duc
la cresterea algelor care absorb oxigenul din apa, ucigand pestii si plantele
acvatice.Au fost stabilite conventii international pentru a stopa deversarea
deseurilor in mari si pentru a reduce poluarea apelor.Cererea de ap potabil este n
22

cretere continu ct timp populaia globului crete.Produsele folosite in

agricultura sunt o cauza a poluarii apelor.
Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita
si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de
elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea
fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se
ingusteaza si dispare.Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de
inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea
poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de
inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri
deversate in mare contin produse cancerigene. Probleme grave ridica, de asemenea,
poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare
pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea
biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat
comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.
Controlul poluarii este o problema majora a omenirii.Zone intinse pot deveni in
curand de nelocuit si multe plante si animale pot disparea.Opinia publica forteaza
in zilele noastre guvernele si intreprinderile sa combata poluarea.

Bibliografie

23

-www.regielive.ro;
-www.referat.ro;
- Poluarea si protectia mediului -Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1975;
- Ecologie si protectia mediului Editura Constelatii ,
Bucuresti , 2001.

24