Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICĂ ÎN


AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Specializarea: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism

Amenajarea turistică în judeţele


Suceava şi Vâlcea

Profesor coordonator:

Hontus Adelaida

Student:

Gherghe Claudia Nicoleta

Stoian Alexandra Mădălina


CUPRINS:

CAPITOLUL I : Analiza potenţialului turistic natural şi antropic din judeţele


Suceava şi Vâlcea

1.1. Aşezare şi căi de acces


1.2. Relieful
1.3. Clima
1.4. Resursele de apă
1.5. Vegetaţia şi fauna

CAPITOLUL II : Stadiul actual al amenajarii turistice din arealele judeţelor


Suceava şi Vâlcea

CAPITOLUL III: Analiza circulaţiei turistice privind cererea şi oferta turistică din
cele doua judeţe

CAPITOLUL IV : Strategia de dezvoltare şi amenajare turistică din judeţele


Suceava şi Vâlcea

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
Capitolul I
Potenţialului turistic natural din judeţul SUCEAVA

JUDEŢUL SUCEAVA
Aşezare şi căi de acces
Județul Suceava este al doilea județ ca mărime din tara, după Timiș, avand o suprafata
de 8553,5 km², reprezentând 3,6% din suprafața totala a tarii. Este situat in partea de nord-
vest a tarii si se invecineaza la nord cu Ucraina(granita), la vest cu judetele Maramures si
Bistrita-Nasaud, la sud cu judetele Mures, Harghita si Neamț, la sud-est cu judetul Iasi, iar la
est cu judetul Botosani.
Principalele cai de acces in judet sunt :
Rutiere :
- drumul european E 85, care traverseaza Europa de la nord la sud, facand legatura
intre Marea Baltica si Marea Egee, respectiv intre Lituania si Grecia, strabatand Romania pe
directia Siret-Suceava-Bacau-Bucuresti-Giurgiu ;
- drumul european E 58, care face legatura intre Rusia (Rostov pe Don) si Austria
(Viena), strabatand Romania pe directia Halmeu-Baia Mare-Bistrita-Suceava-Botosani-Iasi-
Sculeni (Rep. Moldova).
Aeriene :
- Aeroportul International « Stefan cel Mare » Salcea, la 14 km de Suceava cu
posibilitati pentru traficul international si la cerere cu asigurarea de servicii de vama-garnita ;
- Aeroportul Dealul Floreni, situat la 10 km de orasul Vatra-Dornei si care deserveste
in special traficul cu aparate de zbor de mici dimensiuni, sau in scop sportiv ;
-4 heliporturi situate in localitatile Putna, Vatra Moldovitei, Sucevita, Voronet;
Feroviare: judetul Suceava este strabatut de magistrala feroviara 5, Bucuresti-
Bacau-Suceava- Vicsani si care se continua la iesirea din tara pe directia Kiev-Varsovia-
Moscova. De asemenea, judetul Suceava este strabatut de o cale ferata foarte importanta, care
face legatura intre Moldova si Transilvania, pe directia Iasi-Suceava-Campulung
Moldovenesc-Vatra Dornei- Dej-Cluj Napoca- Timisoara.

1.1 Relieful
Raportat la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial
Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. Relieful judetului se caracterizeaza printr-o mare
varietate a formelor: munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, campii, vai terasate si
lunci. In alcatuirea geologica, arhitectura teritoriului judetului Suceava are drept
caracteristica de baza succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanica,
zona cristalinomezozoica, zona flisului si zona de platforma. In functie de suprafata ocupata
de fiecare forma de relief in parte, situatia la nivelul judetului se prezinta astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podis 30%;
- zona de lunca 17%.
In ansamblu, pe teritoriul judetului Suceava sunt doua unitati importante de
relief: regiunea montana si regiunea de podis. Acestea coboara in trepte de la vest la est, in
fasii paralele, cu dispunere nord-sud.

Zona montana, integrata in lantul Carpatilor Orientali, cuprinde masive si complexe


de culmi separate intre ele de vai adanci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard si
Calimani; Muntii Bistritei, Stanisoarei; Masivele Giumalau - Rarau; Obcinile Feredeului si
Mestecanis.

Relieful muntilor Calimani (cei mai inalti munti vulcanici de pe teritoriul Romaniei,
singurii care depasesc 2.000 m altitudine - Varful Pietrosul Calimani) ofera cele
mai pectaculoase forme cu potential de mare atractivitate: craterul vulcanic Calimani, cu un
diametru de circa 10 km, formele ciudate de stanci vulcanice de pe Retitis, Tamau, Lucaciu si
Pietrosul, stancile cu aspect ruiniform "12 Apostoli", depozitul fosilifer Glodu (scoici mari),
Rezervatia de Jnepenis cu Pinus cembra, unde se gaseste un arboret natural in amestec intim
de molid si zambru, unic in tara si foarte rar in Europa, rezervatia naturala Pestera Izvorul
Tausoarelor.
Relieful carstic si rezidual al masivului Rarau ofera una dintre cele mai interesante
forme geologice din lantul Carpatilor Orientali - "Pietrele Doamnei", precum si dolinele de
pe Todirescu si de sub varful Rarau, sectoarele de chei de pe Valea Caselor si Izvorul Alb,
grohotisurile fosile din vestul Pietrei Zimbrului si Pestera Liliecilor. In partea estica a
masivului se afla rezervatia naturala "Codrul secular Slatioara", cu o bogatie de arbori diversi
ca specie, care n-a suferit modificari pricinuite de interventia antropica. Un alt factor de
atractie turistica il reprezinta Cheile Moara Dracului, un sector de chei foarte inguste (intre 2-
3 metri latime, aproximativ 40 m lungime), situat pe paraul Caselor.

1.2 Clima

Clima este temperat continentala. Spatiul geografic al judetului Suceava apartine


aproape in egala masura sectorului cu clima continentala (partea de est) si celui cu clima
continental moderata (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer isi pierd treptat din
umezeala in timpul traversarii Carpatilor Orientali, astfel incat in partea estica a judetului
ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordica
aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente
climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger si viscole iarna. Temperaturile medii
anuale sunt:
- in climatul montan, sub 0 °C pe muntii inalti si 6 °C pe versantul estic al Obcinei
Mari;
- in climatul extramontan, intre 7 - 8 °C.
Temperaturile minime coboara uneori pana la -38,5 °C, iar temperatura cea mai
ridicata a fost de 39,8 °C (in iulie 2000). Temperaturile cele mai scazute din zona montana se
inregistreaza nu pe varfuri, ci in depresiuni si vai, datorita fenomenului de inversiune
climatica. Temperatura medie multianuala este de 2 °C la munte si 7,5 °C in zona de podis.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decat in regiunea deluroasa. Trecerea de la
iarna la primavara se face brusc in partea de est a judetului, fata de partea de vest unde, pe
varfurile inalte si versantii umbriti ai muntilor, zapada si inghetul se intalnesc pana la
sfarsitul lunii mai si chiar inceputul lunii iunie. Precipitatiile variaza de la an la an si sunt
cuprinse intre 800 si 1200 mm, in functie de zona. Precipitatiile cazute sub forma de ploaie
reprezinta 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantitati de precipitatii se inregistreaza
in luna februarie, iar cantitatile cele mai abundente sunt, de obicei, in lunile mai si iunie.
Regimul vanturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. In partea superioara a
culmilor muntoase domina vantul de vest, iar in regiunea de podis directia vantului este
influentata de orientarea curentilor de vale. In decursul anului, vitezele medii ale vanturilor
din directia nord-vest sunt de 2,6 m/s. In zona de munte, acestea se pot cifra la valori de 20-
25 m/s, cele maxime depasind 40 m/s.

1.3 Resursele de apă

Resursele de apa cuprind : rauri, paraie, lacuri, iazuri, mlastini si importante rezerve
de ape subterane. Toate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt tributare raului Siret.
Principalii afluenti sunt raurile Suceava, Moldova, Bistrita si Dorna, care isi au zonele de
obarsie in coroana de munti inalti de la vest si nord - vest, in timp ce afluentii mai mici isi au
izvoarele in regiunea deluroasa. Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova,
care dreneaza impreuna cu afluentii sai 35% din suprafata judetului. Urmeaza ca marime
Bistrita (30%), Suceava (30%) si Siretul (10%).
Apele statatoare sunt sub forma de lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri
antropice, iazuri pentru piscicultura, acumulari industriale si mlastini. Cele mai importante
acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare, intre care si vestitul lac
'Nada Florilor'.
Apele subterane din judet sunt cantonate in depozitele unor structuri cristalino-
mezozoice, de flis, in depozite miocene si, mai ales, in formatiunile aluvionare cuaternare.
Teritoriul judetului inglobeaza cantitati inepuizabile de ape minerale si mineralizate,
carbogazoase, sulfatate, sulfuroase si clorurate. Numai in Depresiunea Dornelor exista peste
40 de izvoare minerale, renumite fiind deja cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri,
Cosna s.a. Nepuse in valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Brosteni, Gura Humorului,
Solca.

1.4 Vegetaţie şi faună

Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete si atractivitate.


Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o
compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.

In zona de munte predomina padurile de rasinoase, unde ca speciile dominante sunt


molidul si bradul. In zona de deal si podis caracteristice sunt padurile de foioase, unde ca specii
dominante sunt fagul si stejarul, dar mai intalnim si carpenul, frasinul, teiul, mesteacanul si o
mare diversitate de arbusti. In amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scorusul si mai
rar tisa. La limita superioara a padurii se dezvolta etajul subalpin format din arbusti : jneapan,
ienupar, afin, maces, merisor. Pe culmile mai inalte se afla pajisti alpine alcatuite din ierburi
marunte.
Exista si cativa arbori ocrotiti: Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana (350
ani), Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani).

Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul
si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte,
cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.

Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul,
mreana, cleanul, scobarul s.a.

Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 23 rezervatii naturale cu suprafata de


4457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 9 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii
naturale geologice, si 3 rezervatii naturale mixte.

Potenţialul turistic antropic din judeţul Suceava

Potentialul turistic antropic mai este cunoscut si sub numele de oferta turistica secundara
si cuprinde totalitatea resurselor create de om si valorificabile din punct de vedere turistic.
Amintim: vestigii si monumente istorice, asezari, monumente de arta, muzee si case memoriale,
datini si obiceiuri, etc.

Populatia judetului Suceava este de 705.878 locuitori(la 1 iulie 2007), din care in mediul
urban 302.897 locuitori, iar in mediul rural 402.981 locuitori. Se observa, conform analizelor
statistice, o usoara crestere a numarului de locuitori din mediul urban si o scadere a numarului
locuitorilor din mediul rural fata de anii precedenti.

Datorita intinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste jumatate din suprafata
judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel relativ redus, respectiv 83
loc/kmp. Repartitia populatiei in cadrul teritoriului judetului prezinta mari diferentieri: in unele
comune din partea vestica-montana a judetului, datorita conditiilor naturale si tipului traditional
de economie, densitatea populatiei este frecvent sub 40 locuitori/kmp, in timp ce in Podisul
Sucevei, densitatea depaseste 100 si chiar 150 locuitori/kmp.

Analizand datele statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica Suceava se


constata o crestere a populatiei judetului Suceava in ultimii ani. Desi natalitatea este in scadere,
acelasi lucru putem sa-l constatam si in cazul mortalitatii rezultand un proces de imbatranire a
populatie, insa putem observa si o crestere a duratei medii de viata.

Impreuna cu populatia romaneasca majoritara, pe teritoriul judetului Suceava


convietuiesc in deplina intelegere si alte nationalitati. Ponderea acestora in totalul locuitorilor
este de 3,4%, reprezentativi fiind ucrainenii, germanii, polonezii, rusii, lipovenii, evreii si alte
nationalitati.

Judetul Suceava are urmatoarea organizare administrativ - teritoriala:


- 5 municipii: Suceava - municipiu resedinta de judet, Falticeni, Radauti, Campulung
Moldovenesc si Vatra Dornei;

- 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus;

- 97 comune

- 379 sate.

Municipiul Suceava reprezinta imbinarea perfecta intre traditie, istorie, religie,


spiritualitate si modernism. Toate acestea alaturi de ospitalitatea recunoscuta a localnicilor fac
din Suceava un important centru turistic din nordul Moldovei, poarta de intrare in Bucovina.

Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 11 februarie 1388, in
timpul domnitorului Petru Musat, care a mutat capitala Moldovei la Suceava. Stabilirea
scaunului domnesc la Suceava a impus o serie de masuri administrative, militare si edilitare,
acestea fiind succedate de o crestere a interesului mestesugarilor si negustorilor locali si straini
pentru noul centru administrativ si politic al tarii.

SATE TURISTICE

Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine constituite, situate intr-un mediu
nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico -
administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot timpul
anului si functia de primire si gazduire a turistilor. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta in
relevarea specificului localitatilor rurale si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale, in vederea
promovarii in fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, in functie atat de
principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cat si de principalele motivatii si
optiuni ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea respectiva.

Judetul Suceava are 379 de sate, grupate in 97 de comune. Asezarile rurale se disting
dupa raspandirea lor in cele doua regiuni naturale - de munte si de podis, care le-a imprimat
diferentieri in evolutie, forma si structura, functie, marime, densitate. La contactul dintre munti si
regiunea deluroasa, in depresiunea Radauti, dar si in interiorul podisului Sucevei, se intalnesc
sate mari, de peste 4000 - 5000 locuitori: Marginea si Straja, al caror nume sugereaza foarte bine
pozitia lor pe o linie de contact geografic, apoi Arbore, Vicovu de Jos, Dumbraveni, Bosanci,
etc. Unele foste comune din aceasta zona, ca de exemplu Dolhasca, Vicovu de Sus, Liteni, cu
peste 10 000 locuitori fiecare au devenit mai nou orase. In zona de munte, satele cele mai mari,
situate pe vaile principale, au in jur de 2000 - 2500 locuitori : Fundu Moldovei, Pojorata si
Paltinoasa pe Valea Moldovei, Ostra si Stulpicani pe Suha, Moldovita, Vatra Moldovitei si
Frumosu pe Valea Moldovitei, Putna pe Valea Putnei, etc. Unele, cum sunt Vama si Iacobeni,
depasesc chiar 3000 locuitori, dar marea majoritate sunt mijlocii si mici. Satele din Podisul
Sucevei au o structura adunata a gospodariilor in vetre si se caracterizeaza printr-o economie
agricola complexa si cu trasaturi tot mai pronuntat intensive,evidentiindu-se cultura cerealelor,
pomilor fructiferi si cresterea animalelor. Asezarile rurale din zona de munte au gospodariile
rasfirate in lungul vailor, cu nuclee de adunare la principalele confluente, sau risipite pe versantii
muntilor, uneori pana pe plaiurile superioare ale acestora. Sunt specializate in cresterea bovinelor
pentru lapte si carne si a ovinelor, in exploatarile forestiere si industriale extractive.

Satele agroturistice mai renumite sunt : Arbore, Botosana, Ciprian Porumbescu,


Marginea, Moldova Sulita- Izvoarele Sucevei, Pojorata, Putna, Rasca, Slatina, Sucevita. Vama,
Vatra Moldovitei.

RESURSELE ANTROPICE

Judetul Suceava are un potential antropic deosebit de complex: manastiri, biserici, ruine
de cetati, case memoriale. Aici se afla principalele necropole domnesti, iar bisericile cu pictura
exterioara deosebita sunt recunoscute international pentru valoarea lor inestimabila.

Zona Sucevei este un pamant al legendelor, locul de nastere a unei vechi civilizatii,
cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezenta pretutindeni. Una din
trasaturile de baza ale acestei zone este faptul ca, pe o suprafata restransa, se gasesc un mare
numar de atractii turistice, se gasesc facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru
pescuit si vanatoare, pentru odihna si recreere.

Analizand spatiul turistic si agroturistic sucevean, se constata ca acesta este pastratorul si


conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente istorice, de arhitectura si vestigii istorice, ca
si a unui veritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare si o puritate neasemuita. Ofertele
turistice antropice formeaza si perpetueaza imaginea spatiului turistic si agroturistic al judetului
Suceava. Cele mai reprezentative resurse antropice din spatiul turistic si agroturistic al judetului
Suceava sunt:

 Vestigii istorice
 Biserici si manastiri
 Muzee si case memoriale
 Mestesuguri si arta populara
 Gastronomia traditionala suceveana
 Festivaluri si sarbatori

JUDEŢUL VÂLCEA

1.1.Aşezarea geografică şi căile de acces

Judetul Valcea este situat in sudul Carpatilor Meridionali. Limitele sale teritoriale
sunt spre nord conturate pe crestele muntilor Fagarasului si Lotrului, care despart in mod
natural judetul Valcea de judetele Sibiu si Alba; spre este coboara spre creasta muscelelor ce
vin din muntii Fagarasului spre sud, intre Topolog si Olt, trecand in continuare, spre
platforma Cotmeana care separa Valcea de judetele Arges si Olt; spre sud limita trece in
apropierea liniei de contact intre Podisul Getic si Campia Romana, separandu-l de judetele
Olt si Dolj, iar limita de vest este legata de bazinul Bistritei, Oltetului, Luncavatului si o parte
din cursul inferior al Cernei, separandu-l de judetele Hunedoara, Gorj si Dolj.
Suprafata judetului Valcea este de 5765 kmp., reprezentand 2,43% din teritoriul tarii.
Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare este de 164 km (judetul Valcea este
strabatut de magistrala feroviara Podul Olt – Dragasani – Ramnicu Valcea – Sibiu; calea
ferata urmareste indeaproape Valea Oltului strabatand defileul acestuia, oferind astfel un
traseu deosebit de atragator ). Transportul pe calea ferata constituie una din caile de acces
spre statiunile balneo-climaterice din judet.

In judet nu exista aeroporturi. Transportul aerian in scopuri turistice spre judetul Valcea
este inlesnit de Aeroportul International din Sibiu, aflat la 89 km departare de Ramnicu Valcea si
65 km de Voineasa.

Infrastructura Judetului cuprinde mai mult de 2167km de drumuri publice, din care
490km sunt drumuri nationale si 1677 km sunt drumuri judetene si comunale. Cel mai mare
trafic se inregistreaza pe drumurile modernizate din lungul Oltului (Slatina si Sibiu), peste Dealul
Negru (spre Pitesti) cat si spre Horezu, Targu Jiu. Cele mai importante drumuri pentru turism
sunt:

E15A, care strabate judetul pe directia nord-sud intre Caineni si Ramnicu Valcea
de unde se indreapta spre Bucuresti prin Pitesti, ea reprezentand a doua artera
transcarpatica a tarii (in ceea ce priveste marimea traficului de calatori) si una dintre cele
mai importante cai de legatura turistica a capitalei cu centrul tarii.

DN67 strabate zona subcarpatica a Olteniei pe directia est-vest intre Ramnicu


Valcea – Targu Jiu – Zona turistica Portile de Fier, fiind remarcabil prin frumusetea
cadrului natural care se desfasoara in lungul lui si prin valoarea obiectivelor aflate in
lungul sau in apropierea sa.

DN65 Ramnicu Valcea – Dragasani – Slatina asigura legaturile cu judetele din


sudul Olteniei.

DN703H Caineni – Perisani – Suia - Curtea de Arges asigura legatura cu zona


turistica Curtea de Arges, scurtand drumul spre Pitesti si parcurgand in acelasi timp un
pitoresc traseu turistic.

DN7A, DN7 – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obarsia Lotrului, strabate partea de


nord-vest a judetului Valcea racordandu-se la drumul alpin DN67C. Acesta asigura
accesul la statiunile Voineasa si Vidra.
1.2.RELIEFUL

Datorita pozitiei sale geografice, relieful se poate caracteriza dupa modul in care este
repartizata suprafata judetului, prin excelenta de munte si deal. Relieful este dominat de
formele montane din nord ce corespund laturii sudice a muntilor Fagarasului si Lotrului.
Mai spre sud, exista un alt sir de munti, paralel cu ceilalti, Capatani si Cozia.
Intre aceste doua siruri de munti se gaseste depresiunea Lovistei. Urmeaza apoi o
treapta de relief mai joasa corespunzatoare zonei subcarpatice, dominata de dealuri prelungi
cu depresiuni slab schitate si insfarsit in sud, Podisul Getic, toate traversate de culoarul Vaii
Oltului, cu terase largi dezvoltate. Treapta muntilor ocupa treimea nordica din teritoriul
judetului, aproximativ la nord de aliniamentul localitatilor Vaideni, Romanii de Sus, Pietreni,
Barbatesti, Cheia, Guguiata, Comanca, Caciulata, Pausa, Serbanesti, Draganesti. Ea cuprinde
culmile Muntilor Capatani si Lotrului, masivul Cozia, in parte sectorul vestic al Muntilor
Fagaras – incepand de la virful Scara, obarsie a paraului Scara si, partial, cursul superior al
Topologului precum si Depresiunea intramontana Tara Lovistei.
Varietatea privelistilor pe care le ofera acesti munti fac ca ei sa prezinte un interes
remarcabil pentru turistii care folosesc de obicei drumurile si potecile turistice ce converg
spre piscul central dominant, varful Cozia. Datorita faptului ca Muntii Cozia se afla in
apropierea statiunii Calimanesti-Caciulata, acesti munti pot fi vizitati cu precadere de turisti
aflati aici la odihna si tratament.
Muntii Fagaras, sunt reprezentati de un sector care se desfasoara la nord de
Depresiunea Lovistei incepand din vestul varfului Scara si pana la Olt.
Depresiunea Lovistei (Brezoi - Titesti) este situata pe Olt, in sectorul dintre Defileul
de la Turnu-Rosu – Caineni si cel dintre confluienta Lotrului cu Oltul – Caciulata. Aceasta
depresiune are un relief cu coline domoale pe care se intind pajisti, fanete, pomi.
Depresiunea Lovistei inchisa in Muntii Lotrului si Muntii Coziei este unul dintre
locurile de straveche locuire unde microclimatul ofera un cadru placut pentru odihna si
recreere.
Potentialul turistic al subcarpatilor este caracterizat prin existenta izvoarelor minerale
care au dus la dezvoltarea unei importante retele de statiuni balneo-climaterice, prin
concentrarea unor variate obiective turistice, naturale si antropice.
In ansamblul lor, particularitatile de relief ale judetului Valcea determina conditii
favorabile desfasurarii unor variate activitati turistice.

1.3.CLIMA

Clima este temperat continentala, cu veri scurte si ieni lungi si geroase. Temperatura
medie anuala este de 10˚ C cu veri calde de 22˚ C favorabile activitatii turistice estivale.
Iernile au temperaturi mai moderate dacat in alte regiuni ale tarii, cu strat de zapada mai
subtire si cu o persistenta mai scurta care confera conditii prielnice desfasurarii unei activitati
turistice de sejur si de circulatie timp mai indelungat. In zona montana cu inaltimi de peste
2000 m temperatura medie anuala este de 0s C, vanturi puternice si precipitatii peste
1200mm/an; in zona montana cu inaltime medie pana la 2000m temperatura anuala variaza
intre 2s - 6s C, cu diferente moderate intre vara si iarna, perioade in care activitatea
turismului de circulatie este mai redusa. Precipitatiile sunt reduse(800mm/an). In zona
dealurilor subcarpatice, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 2s-10s C iar
precipitatiile intre 600-800mm/an.
Temperatura maxima absoluta a fost de 42s C (in anul 1946 – la Orlesti), iar minima
absoluta a fost de -33,5s C (in 1942 la Draganesti). Vanturile predominante bat din directia
nord si nord – vest, avand viteza de 1,7m/s.

1.4.RESURSELE DE APĂ

Apa, sub orice forma s-ar gasi ea in natura (rau, amenajari hidroenergetice, lacuri
naturale) constituie element determinant pentru viata omului. In judetul Valcea exista resurse
de ape subterane cu o compozitie propice unor tratamente balneare. Acestea sunt:izvoare
minerale sulfuroase (Calimanesti – Caciulata, Govora, Olanesti si Muiereasca), izvoare
clorurate (Ocnele Mari - Ocnita),izvoare iodurate (Gorunesti).
In ceea ce privesc apele de suprafata, acestea compun o retea bogata in zona de munte
si subcarpatica, dominant fiind raul Olt, unul dintre cele mai mari rauri din Romania, care
strabate judetul Valcea pe o lungime de 130km, de la nord la sud, adunand apele a numerosi
afluienti, dintre cei mai importanti fiind: Lotru, Olanesti, Topologul, Oltetul, Luncavatul,
Bistrita. Cel mai important rau din zona montana este Lotrul cu principalii sai afluienti:
Latorita, Vasilatul, Pascoaia, Voinesti. Cele mai importante rauri din zona subcarpatica sunt:
Olanesti, Bistrita si Muiereasca.
Reteaua hidrografica este completata de lacurile artificiale(Vidra, Babeni,
Zavideni), lacurile glaciare (Zanoaga Mare, Galcescu, Iezerul Latoritei), precum si lacurile
sarate de la Ocnele Mari si Ocnita.
Reteua hidrografica a judetului Valcea este interesanta din punct de vedere turistic
datorita: pitorescului vaii raurilor ce strabat Judetul, mai ales cele din zona montana;
potentialul hidroenergetic ridicat al unora dintre rauri, care prin amenajari de mare amploare,
duc la aparitia de noi obiective turistice si implicit la diversificarea formelor de turism;
existenta unor importante resurse de ape minerale cu efect terapeutic, existenta unor lacuri de
geneze diferite (glaciare si sarate), existenta raurilor ca domeniu de pescuit sportiv.

1.5.VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Diversitatea formelor de relief si conditiile pedoclimatice existente pe teritoriul


judetului a favorizat dezvoltarea unei vegetatii bogate, dispusa in etape corespunzator
atitudinii reliefului.
Vegetatia alpina se intalneste intre 2000-2200m altitudine. Este mai extinsa pe
inaltimile montane dintre varfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obarsia raului Lotru si mai
restransa, sub forma de petice, pe culmile inalte ale Muntilor Lotrului si Capatanii. Aici
predomina plantele ierboase, perene si tufarisurile pitice (smirdarul sau bujorul de munte,
salciile pitice si alti arbori).
Vegetatia subalpina coboara pe versantii nordici pana la cca.1600m, iar pe cei sudici
pana la cca. 1800 altitudine. Este formata mai ales din tufarisuri de jneapan, ienupar pitic,
anin de munte, la care se mai adauga, merisorul, afinul precum si ierburi cum sunt: iarba
vantului, firuta si altele.
Etajul padurilor se suprapune peste relieful montan si deluros, sub limita etajului
subalpin. Padurile sunt alcatuite din conifere si foioase (fag si gorun), la care se adauga
numerosi arbusti. Existenta padurilor in apropierea statiunilor mareste importanta lor.
Padurile acopera aproximativ 45% din suprafata judetului. Ele atenueaza vanturile, filtreaza
aerul, reduce intensitatea luminii solare si atenueaza extremele de temperatura, participand la
crearea unor conditii favorabile turismului balnear.
In luncile raurilor se intalneste o vegetatie arborescenta formata din salcii, rachite,
anin care, pe suprafete restranse, este asociata cu zavoaie. Dintre plantele ce sunt ocrotite ca
monumente ale naturii sau specii rare care necesita a fi ocrotite, amintim: tisa, laricele,
zimbrul, floarea de colt, bulbucii de munte, laleaua pestrita, smirdanul.
In ansamblul sau, natura judetului Valcea prin asezare si varietatea elementelor
reprezinta un loc de o deosebita valoare naturala, stiintifica si in acelasi timp o atractie din
punct de vedere turistic.
Compozitia si repartitia faunei pe teritoriul judetului sunt reflectarea particularitatilor
climatice, a diversitatii si a etajarii altitudinale a reliefului. Ca urmare, fauna se diferentiaza
astfel:
Fauna pajistilor alpine este formata din pasari cum sunt: fasa de munte, brumarita si
mierla gulerata, acvila de munte si rozatoare ca soarecele alb. Pajistile alpine si mai ales cele
din versantul Muntilor Fagaras sunt domeniul caprelor negre. Capra neagra se intalneste insa
si in Muntii Capatanii si Lotrului.
Fauna padurilor de conifere si fag este mult mai variata, iar unele prezinta interes
cinegetic. Se intalnesc mamifere ca: ursul, cerbul, rasul, jderul de scorbura, jderul de piatra
semnalat in Muntii Capatanii, mistretul, caprioara, veverita, iepurele, soarecele gulerat;
pasari de interes pentru vanatori cum sunt: cocosul de munte, potarnichea, reptilele ca vipera
comuna, soparla de munte, broasca bruna.
Fauna padurilor de foioase de pe dealurile subcarpatice si podisul piemontan intr-o
adevarata zona de interferenta faunistica intalnind specii ce apartin atat padurilor montane cat
si silvostepei si chiar stepei. Cea mai mare raspandire o au vulpile, viezurii, iepurii, mistretii,
capriorii, veveritele.
Fauna acvatica este reprezentata de mai multe specii de pesti. In apele mai reci si
mai limpezi de munte traieste pastravul. Tot aici se mai intalnesc: cicarul, grinderul, slavocul,
lipanul, moiaga. In Olt si afluientii lui se intalnesc specii ca: scobarul, nisiparita, mreana si
cleanul etc.
Printre animalele ocrotite se numara: capra neagra, destul de bine reprezentata in
Muntii Buila Vanturarita, coborand in anotimpurile reci pana in zona Muntelui Basarabul si
Dosul Pamantului, in Muntele Dobronul din Muntii Lotrului, in Muntii Fagaras si in Muntii
Coziei: rasul, intalnit in intreaga zona muntoasa, cu precadere in Muntii Capatani si Lotrului;
acvila de munte in zona pajistilor alpine; cocosul de munte intalnit in Muntii Coziei, Lotrului,
Latoritei si Fagarasului.

Potenţialul turistic antropic din judeţul Vâlcea

Potenţialul turistic de natură antropică a judeţului Vâlcea reuneşte o gamă variată de


obiective majore:
►obiective turistice istorice;
►obiective turistice religioase;
►obiective turistice culturale;
►edificii turistice propriu-zise;
►activităţi antropice cu funcţii turistice

Obiectivele turistice istorice

În această categorie este inclusă o gamă variată de construcţii şi dovezi materiale


aparţinând mileniilor şi secolelor trecute. Ele se adresează în exclusivitate turismului cultural, de
recreere prin cunoaştere, având în acelaşi timp şi o importantă funcţie educativă. În judeţul
Vâlcea elementele de cultură materială şi spirituală au creat o personalitate distinctă, care
sporeşte mult valoarea turistică a acestui judeţ. Adăpostul depresiunilor, condiţiile climatice,
bogăţia resurselor naturale precum şi alte condiţii social – istorice au constituit elemente
determinante pentru popularea acestui ţinut.
Cetăţile dacice. Judeţul Vâlcea păstrează dovezi materiale care atestă existenţa dacilor pe
aceste meleaguri, mărturie stând cetăţile dacice de la Grădiştea (pe Valea Muierii), Roeşti
(Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari. Dintre aceste se detaşează, indiscutabil, cetatea dacică de la
Buridava, important centru politic, economic şi religios, menţionat de Ptolemeu în sec.I d.Hr.
Urmele vechii cetăţi dacice constituie, împreună cu Râpa Evantai şi Lacul Doamnei, o zonă cu
un potenţial turistic deosebit, toate fiind situate într-un perimetru relativ restrâns şi foarte aproape
de Staţiunea Ocnele Mari.
Castrele romane. Construite de romani de-a lungul cursului Oltului şi reprezentând un
puternic sistem de apărare denumit Limes Alutanus, ele ar putea reprezenta interesante obiective
turistice. Cele mai cunoscute sunt: Castrul Rusidava de la Drăgăşani, Castrul de la Ioneşti
(Pons Aluti), Castrul “Buridava” de la Stolniceni, Castrul de la Sâmbotin (Castra Traiana),
Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrele de la Racoviţa şi Copăceni, Castrul Pons Vetus
(Podul Vechi) de la Câineni.
Deşi sunt situate de-a lungul Văii Oltului, axă de mare circulaţie turistică mai ales în
porţiunea Cozia – Turnu Roşu, castrele amintite, cu excepţia castrului de la Arutela, nu sunt
incluse în circuitele de cunoaştere complexă a Văii Oltului. Lipsesc panourile de semnalare a
acestor obiective turistice şi, cu excepţia menţionată, lipsesc ghidurile turistice, pliantele cu
caracter publicitar, diapozitivele, fotografiile menite să-i incite şi să-i atragă pe turişti. Elaborarea
unui program complex de valorificare a obiectivelor turistice de pe Valea Oltului, care să includă
şi castrele, ar fi benefică pentru turismul vâlcean.
Culele. Originalitatea edificiilor din perioada feudală constă nu în construirea de castele
sau cetăţi ,,improprii prin atmosfera lor oarecum închistată spiritului solar român”(Cocean P.,
1999), greu de apărat şi întreţinut ci, în construirea unor curţi boiereşti cu rol de apărare
denumite la sud de Carpaţi cule. Acestea sunt sinonime castelelor, deosebirea constând în
fortificarea lor oarecum limitată şi evazarea spaţială a elementelor structurale, deseori fără o
conexiune strictă între ele.
Asemenea obiective istorice se întâlnesc în judeţul Vâlcea în comuna Măldăreşti. Aici se
află un complex muzeistic format din două cule (Cula Greceanu şi Cula Duca), la care se adaugă
biserica aflată în apropiere, care împreună cu gospodăriile ţărăneşti vecine se integrează în
ansamblul natural al peisajului local. Mai menţionăm faptul că în comuna Zătreni se află cea mai
veche culă din judeţul Vâlcea, ridicată în jurul anului 1750, iar în comuna Măciuca existenţa a
şase cule de apărare.
Obiective turistice religioase

Dacă vestigiile istorice amintite mai înainte, răspândite practic pe în tot judeţul Vâlcea
atestă vechimea milenară a poporului nostru, obiectivele religioase reprezintă o dovadă
incontestabilă a faptului că ne-am născut creştini. Gama edificiilor religioase cu caracter turistic
este nuanţată cuprinzând pe teritoriul judeţului Vâlcea biserici de piatră, biserici de lemn, biserici
fortificate, schituri şi chilii monahale, catedrale şi, mai ales, mănăstiri.
Bisericile de lemn. Numărul bisericilor de lemn este impresionant ele se întâlnindu-se
practic pe tot teritoriul judeţului, unele având o vechime de peste 400 de ani, păstrându-se până
în zilele noastre nemodificate, altele reconstruite parţial sau total din elemente de zidărie. Fără să
aibă măreţia celor maramureşene, multe dintre bisericile vâlcene sunt apreciate de către turişti,
ele făcând parte dintr-o ,,coloană infinită a spiritualităţii noastre”.
Din totalul de peste 60 de biserici de lemn, unele dintre ele fiind considerate monumente
istorice valoroase amintim: Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din satul Mariţa, comuna Vaideeni,
considerată cel mai vechi monument religios de lemn din judeţul Vâlcea, construit se pare în
1556 – 1557, Biserica ,,Sf.Nicolae” din Lăpuşata, Biserica ,,Sf.Voievozi” din satul Capul
Dealului (comuna Lăpuşata), Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din comuna Lădeşti etc.
Biserici cu picturi interioare reprezentative. Reprezintă o categorie de obiective
turistice care mai păstrează încă, de sute de ani, picturile originale sau cele care deţin în
patrimoniul propriu icoane pictate pe lemn, pânză sau sticlă, a căror autori au fost artişti de
renume. Menţionăm în acest sens: Biserica ,,Sf.Nicolae” din satul Biserica (comuna Zătreni),
Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Momoteşti (Drăgăşani), Biserica ,,Intrarea în
Biserică” din Popeşti (comuna Bălceşti) Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din satul
Stăneşti (comuna Lungeşti) Biserica ,,Buna Vestire” din Rm.Vâlcea, Biserica ,,Sf.Voievozi”
situată în partea de nord a Municipiului Rm.Vâlcea, pe Dealul Cetăţuia, Biserica cu hramul
,,Sf.Arhangheli” din cartierul Arhanghel, etc.

Obiective turistice culturale

Atributele atractive ale edificiilor culturale provin atât din exercitarea funcţiei lor iniţiale
cât şi din arhitectura, uneori insolită, care trezeşte interesul turiştilor atraşi de estetica tradiţională
sau modernă a acestora. Dintre acestea menţionăm: teatrele, muzeele, colecţiile de artă, casele
memoriale, monumentele, instituţiile de învăţământ etc.
a. teatrele: Teatrul ,,Anton Pann” Teatrul Municipal ,,Ariel”;
b. filarmonica - ,,Ion Dumitrescu” înfiinţată în anul 1995;
c. muzeele – Muzeul judeţean de istorie, Complexul muzeistic Troian, Muzeul de
Artă, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară de la Bujoreni.
d. colecţiile de artă: Colecţia etnografică de la Irimeşti (comuna Bălceşti); Colecţia
,,Theodor Bălăşel” din comuna Ştefăneşti, Colecţia ,,Dimitrie Anghel” de la Costeşti;Colecţia
de arheologie, carte veche şi artă feudală „Gheorghe Petre” din Govora; Colecţia
etnografică de la Măldăreşti.
e. casele memoriale: Casa memorială ,,Anton Pann”; Casa memorială ,,Nicolae
Bălcescu” din comuna Nicolae Bălcescu; Casa memorială ,,Gib Mihăescu” de la Drăgăşani
f. monumentele; în această categorie intră statuile, busturile, grupurile statuare şi plăcile
comemorative care se găsesc pe teritoriul judeţului Vâlcea şi care, evident, prezintă interes
pentru turişti şi se bucură de atenţia acestora: Statuia Independenţei de la poalele dealului
Capela grupul statuar Descătuşarea României din Parcul Zăvoi, statuia lui Mircea cel
Bătrân,statuia lui George Ţărnea de la intrarea în parcul cu acelaşi nume, bustul lui I. Gh.Duca –
toate din Râmnicu-Vâlcea, bustul lui Gib Mihăescu din Drăgăşani etc.

Obiective turistice propriu-zise

Din această grupă de obiective turistice de natură antropică, fac parte: parcurile de
recreere şi agrement şi fântânile.
a. Parcurile de recreere şi agrement - au menirea de a oferi locuitorilor din oraş sau
turiştilor un colţ de natură, ,,o insulă de verdeaţă” în care aceştia să regăsească atmosfera
necesară destinderii şi recreerii. Recreerea este asigurată prin prezenţa a numeroase asociaţii
floristice şi forestiere, dispuse într-un cadru mai mult sau mai puţin amenajat, intercalat cu spaţii
dotate cu mijloace de agrementare destinate în special copiilor. Dintre cele mai cunoscute parcuri
amintim:
- Parcul Zăvoi (Municipiul Rm.Vâlcea) -este cel mai mare parc din judeţul Vâlcea şi
martor al multor evenimente istorice, sociale, culturale, desfăşurate în ambianţa pitorească a
parcului.
- Parcul Mircea cel Bătrân situat pe ,,terasa” din centrul oraşului, pe locul vechii curţi
domneşti a Domnitorului Mircea cel Bătrân. În mijlocul parcului se mai află încă o clădire veche
ce a aparţinut familiei Lahovari ,,cea mai veche casă şi cea mai mare din oraş” (Cella
Delavrancea – ,,Dintr-un secol de viaţă ”).
- Parcul Ostroveni a fost amenajat în apropierea lacului de acumulare de la Râureni;
- Dealul Capela - deşi nu este amenajat special ca să fie integrat în categoria parcurilor
de recreere, totuşi oferă turiştilor posibilitatea unor plimbări de agrement pe aleile din pădurea de
foioase şi conifere.
Fântânile. Au atribuţii strict decorative, fiind amplasate cu predilecţie în marile pieţe
urbane şi parcuri, sporind frumuseţea şi farmecul acestora. Dintre numeroasele fântâni cu valoare
turistică existente în judeţul Vâlcea menţionăm:
- Fântâna lui Filaret (monument de artă, cel mai vechi, cu caracter laic din Râmnicu-
Vâlcea (Tamaş C., 1999);
- Fântâna Turbatului situată în Parcul Zăvoi;
- Fântâna de la monumentul lui Constantin Brâncoveanu, amplasată în faţa Primăriei.

Activităţi antropice cu funcţii turistice

În afara obiectivelor turistice de natură antropică analizate şi care sunt concretizate în


cadrul peisajului printr-o materializare concretă, potenţialul atractiv de origine antropică
înglobează şi anumite activităţi şi manifestări de scurtă durată, de câteva zile, rareori o
săptămână, fără să aibă neapărat caracterul de permanenţă, dar care pot contribui la diversificarea
ofertei de ansamblu a unui teritoriu. Din această grupă fac parte: nedeile, târgurile şi expoziţiile,
hramurile şi pelerinajele religioase, festivalurile artistice şi competiţiile sportive.
Dacă nedei propriu-zise nu se mai organizează de mult în judeţul Vâlcea, în schimb
târgurile adună săptămânal, lunar sau, cele mai vestite, anual, locuitorii unei zone mai restrânse.
Acestea devin sursă de atracţie turistică, mai ales prin atmosfera care se crează, prin varietatea
produselor cu caracter meşteşugăresc-artizanal expuse spre vânzare.
Frecvent asemenea evenimente sunt însoţite şi de manifestări folclorice, uneori valoroase,
ridicând nivelul acestor sărbători de la categoria de turism de afaceri la turismul cultural propriu-
zis. Multe dintre aceste târguri, mai ales cele cu tradiţie sau cu anumit profil se bucură de mare
popularitate, atrăgând turiştii nu numai din zonă, dar şi din judeţele învecinate şi chiar de peste
hotare (târgurile de ceramică).
Cel mai cunoscut dintre toate este, fără îndoială ,,Cocoşul de Hurez”, care se desfăşoară
la Horezu îl luna iunie, fiind una dintre cele mai valoroase manifestări de acest gen din ţară, în
fapt, un adevărat festival al ceramicii româneşti, care reuneşte vestiţi meşteri olari din judeţ
(Horezu, Vlădeşti, Slătioara, Zătreni, Lungeşti), dar şi din multe judeţe ale ţării cu tradiţie în arta
olăritului.
Festivalurile artistice atrag o anumită parte a turiştilor, respectiv cei care practică
turismul cultural, putând avea caracter naţional şi internaţional. Cele mai cunoscute sunt
,,Cântecele Oltului” de la Călimăneşti, cu participarea judeţelor de pe Valea Oltului (aug.) şi
,,Învârtita dorului” – Vaideeni (iunie).
CAPITOLUL II
Stadiul actual al amenajarii turistice din arealele judeţelor Suceava şi Vâlcea

Judeţul Suceava

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri,


judete si localitati
Ani
Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de
Judete Localitati 2011 2012 2013 2014 2015
primire
UM: Numar
turistica
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Suceava TOTAL 34 36 42 45 46
Hosteluri Suceava TOTAL 13 12 8 8 8
Moteluri Suceava TOTAL 7 6 5 6 6
Vile turistice Suceava TOTAL 18 16 14 14 15
Cabane
Suceava TOTAL
turistice 14 13 12 13 14
Bungalouri Suceava TOTAL 2 2 2 2 3
Sate de
Suceava TOTAL
vacanta 1 1 1 1 1
Campinguri Suceava TOTAL 3 3 3 4 4
Popasuri
Suceava TOTAL
turistice 2 2 2 2 3
Casute
Suceava TOTAL
turistice 1 1 1 1 1
Pensiuni
Suceava TOTAL
turistice 67 74 73 73 80
Pensiuni
Suceava TOTAL
agroturistice 109 130 132 127 129

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica,


judete si localitati
Ani
Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de 2011 2012 2013 2014 2015
Judete Localitati
primire
UM: Locuri
turistica
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Hoteluri Suceava TOTAL 3510 3610 3926 4065 4193
Hosteluri Suceava TOTAL 417 437 239 237 237
Moteluri Suceava TOTAL 263 262 214 292 292
Vile turistice Suceava TOTAL 379 357 283 291 290
Cabane
Suceava TOTAL
turistice 332 304 308 258 284
Bungalouri Suceava TOTAL 40 40 50 50 104
Sate de
Suceava TOTAL
vacanta 82 82 82 82 86
Campinguri Suceava TOTAL 224 220 220 246 246
Popasuri
Suceava TOTAL
turistice 76 76 76 76 124
Casute
Suceava TOTAL
turistice 10 10 10 10 10
Pensiuni
Suceava TOTAL
turistice 1534 1665 1715 1592 1725
Pensiuni
Suceava TOTAL
agroturistice 1968 2384 2462 2451 2552

Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe macroregiuni,


regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Macroregiuni,
Tipuri de structuri Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
regiuni de
de primire UM: Locuri- zile
dezvoltare si
turistica Numar Numar Numar Numar Numar
judete
locuri-zile locuri-zile locuri-zile locuri-zile locuri-zile
Hoteluri Suceava 1141347 1199286 1234081 1329994 1398169
Hosteluri Suceava 89177 105945 107203 97838 54874
Moteluri Suceava 30387 73628 73055 80773 103176
Vile turistice Suceava 145579 101860 87689 77010 81643
Cabane turistice Suceava 75846 60502 67734 74130 73956
Bungalouri Suceava 6740 6120 6740 8580 10210
Campinguri Suceava 29398 31692 22712 29088 18352
Popasuri turistice Suceava 8046 8252 6992 5732 4918
Casute turistice Suceava : 920 1840 1220 :
Pensiuni turistice Suceava 370943 419498 441444 417341 407494
Pensiuni
Suceava
agroturistice 366167 431906 544569 520895 533607

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri,
tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul
Tipuri Anul 2011 Anul 2013 Anul 2014
structuri de regiuni de 2010 2012
de
primire dezvoltare si UM: Numar persoane
turisti
turistica judete Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Hoteluri Romani Suceava 111227 123891 118039 119778 135790
- Straini Suceava 19982 25267 31131 34664 33262
Hosteluri Romani Suceava 3505 3824 4888 4540 3745
- Straini Suceava 194 503 407 207 251
Moteluri Romani Suceava 2129 4819 3286 4286 5260
- Straini Suceava 80 388 61 124 73
Vile turistice Romani Suceava 9171 7115 6185 5465 5999
- Straini Suceava 1019 1224 1435 1120 988
Cabane
Romani Suceava
turistice 2190 2603 3780 3407 3824
- Straini Suceava 39 81 94 194 170
Bungalouri Romani Suceava 297 409 551 400 942
- Straini Suceava 85 46 157 7 48
Campinguri Romani Suceava 581 457 489 604 284
- Straini Suceava 115 183 260 390 268
Popasuri
Romani Suceava
turistice 218 159 71 90 99
- Straini Suceava 8 53 59 49 53
Casute
Romani Suceava
turistice : 44 77 31 :
- Straini Suceava : 3 8 4 :
Pensiuni
Romani Suceava
turistice 18869 22622 26981 28346 29743
- Straini Suceava 1450 1908 1867 1856 1825
Pensiuni
Romani Suceava
agroturistice 21568 30953 36076 33286 34828
- Straini Suceava 1638 2967 2709 2781 3232

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri
de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Anul Anul
Tipuri de Macroregiuni, Anul 2010 Anul 2012 Anul 2014
2011 2013
structuri de Tipuri de regiuni de
primire turisti dezvoltare si UM: Numar persoane
turistica judete Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane

Hoteluri Total Suceava 131209 149158 149170 154442 169052


Hosteluri Total Suceava 3699 4327 5295 4747 3996
Moteluri Total Suceava 2209 5207 3347 4410 5333
Vile turistice Total Suceava 10190 8339 7620 6585 6987
Cabane
Total Suceava
turistice 2229 2684 3874 3601 3994
Bungalouri Total Suceava 382 455 708 407 990
Campinguri Total Suceava 696 640 749 994 552
Popasuri
Total Suceava
turistice 226 212 130 139 152
Casute turistice Total Suceava : 47 85 35 :
Pensiuni
Total Suceava
turistice 20319 24530 28848 30202 31568
Pensiuni
Total Suceava
agroturistice 23206 33920 38785 36067 38060

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, categorii de
confort si tipuri de turisti
Ani
Tipuri de Anul Anul Anul
Categorii Anul 2011 Anul 2013
structuri de Tipuri de 2010 2012 2014
de
primire turisti UM: Numar persoane
confort
turistica Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total Romani 4726414 5514907 6030053 6225798 6551339
- - Straini 1346343 1516699 1656436 1717355 1914570

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti,


macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri
structuri de regiuni de 2010 2011 2012 2013 2014
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Romani Suceava 275074 301255 306432 309547 329431
- Straini Suceava 35441 45809 50750 58178 55918
Hosteluri Romani Suceava 11081 14963 23003 26598 7624
- Straini Suceava 1304 2392 2595 1104 1113
Moteluri Romani Suceava 3824 10372 7249 5112 6971
- Straini Suceava 96 933 86 262 184
Vile turistice Romani Suceava 29082 22870 13158 11850 11982
- Straini Suceava 1622 1825 2116 2690 1578
Cabane
Romani Suceava
turistice 3724 7081 9478 10284 10178
- Straini Suceava 160 132 192 557 374
Bungalouri Romani Suceava 911 1228 1069 792 1777
- Straini Suceava 125 102 218 11 78
Campinguri Romani Suceava 1063 1389 1972 1932 480
- Straini Suceava 225 259 296 776 556
Popasuri
Romani Suceava
turistice 340 182 83 122 99
- Straini Suceava 8 53 59 49 53
Casute
Romani Suceava
turistice : 61 86 71 :
- Straini Suceava : 6 8 4 :
Pensiuni
Romani Suceava
turistice 42482 62206 60382 59512 64175
- Straini Suceava 3018 4161 4776 5651 4420
Pensiuni
Romani Suceava
agroturistice 47492 72326 94482 75360 78462
- Straini Suceava 3565 6644 7747 6770 8189

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti,


macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri
structuri de regiuni de 2010 2011 2012 2013 2014
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Total Suceava 310515 347064 357182 367725 385349
Hosteluri Total Suceava 12385 17355 25598 27702 8737
Moteluri Total Suceava 3920 11305 7335 5374 7155
Vile turistice Total Suceava 30704 24695 15274 14540 13560
Cabane
Total Suceava
turistice 3884 7213 9670 10841 10552
Bungalouri Total Suceava 1036 1330 1287 803 1855
Campinguri Total Suceava 1288 1648 2268 2708 1036
Popasuri
Total Suceava
turistice 348 235 142 171 152
Casute
Total Suceava
turistice : 67 94 75 :
Pensiuni
Total Suceava
turistice 45500 66367 65158 65163 68595
Pensiuni
Total Suceava
agroturistice 51057 78970 102229 82130 86651
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe, medii de rezidenta,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Varste Anul Anul Anul Anul Anul
Macroregiuni,
si 2011 2012 2013 2014 2015
Medii de regiuni de
grupe Sexe UM: Numar persoane
rezidenta dezvoltare si
de
judete Numar Numar Numar Numar Numar
varsta
persoane persoane persoane persoane persoane

Total Total Total Suceava 737737 738868 739991 741314 742646

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe judete si localitati, pe luni
Luni
Tipu
Luna Luna Luna Luna
ri de Luna Luna Luna Luna Luna
febr Luna Luna Luna octo noie dece
stru ianu mart april augu septe
uari mai iunie iulie mbri mbri mbri
ctur arie ie ie st mbrie
e 2015 2015 2015 e e e
i de Jud Loca 2015 2015 2015 2015 2015
2015 2015 2015 2015
pri ete litati
mir UM: Numar persoane
e Num Num Num Num Num Num Num Num Numa Num Num Num
turis ar ar ar ar ar ar ar ar r ar ar ar
tica pers pers pers pers pers pers pers pers perso pers pers perso
oane oane oane oane oane oane oane oane ane oane oane ane
Suc
Tota TOT
eav 1795 1837 1576 2088 2675 2842 3755 4387 3114 2421 1981 2432
l AL
a 9 5 5 7 6 2 9 3 3 1 5 7

Judeţul Vâlcea

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri,


judete si localitati
Ani
Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de 2011 2012 2013 2014 2015
Judete Localitati
primire
UM: Numar
turistica
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Valcea TOTAL 41 45 41 42 40
Hosteluri Valcea TOTAL 4 5 3 5 7
Moteluri Valcea TOTAL 11 13 13 12 10
Vile turistice Valcea TOTAL 46 48 33 30 30
Cabane
Valcea TOTAL
turistice 3 3 5 6 6
Bungalouri Valcea TOTAL 3 2 2 2 1
Sate de
Valcea TOTAL
vacanta 1 2 2 2 2
Campinguri Valcea TOTAL 7 6 6 7 6
Popasuri
Valcea TOTAL
turistice 4 5 5 5 5
Tabere de
elevi si Valcea TOTAL
prescolari 4 4 4 4 4
Pensiuni
Valcea TOTAL
turistice 48 65 59 61 53

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire


turistica, judete si localitati
Ani
Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de 2011 2012 2013 2014 2015
Judete Localitati
primire UM: Locuri
turistica
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Hoteluri Valcea TOTAL 7219 7520 6489 6437 6372


Hosteluri Valcea TOTAL 156 201 121 112 200
Moteluri Valcea TOTAL 424 476 421 397 358
Vile turistice Valcea TOTAL 884 843 620 580 584
Cabane
Valcea TOTAL
turistice 142 170 112 136 136
Bungalouri Valcea TOTAL 56 30 30 30 16
Sate de
Valcea TOTAL
vacanta 22 67 87 87 143
Campinguri Valcea TOTAL 592 540 448 501 451
Popasuri
Valcea TOTAL
turistice 150 160 334 334 296
Tabere de
elevi si Valcea TOTAL
prescolari 436 436 472 467 409
Pensiuni
Valcea TOTAL
turistice 882 1208 1169 1194 1078
Pensiuni
Valcea TOTAL
agroturistice 563 889 855 866 799
Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Anul Anul Anul Anul
Tipuri de Macroregiuni, Anul 2010
2011 2012 2013 2014
structuri de regiuni de
primire dezvoltare si UM: Locuri- zile
turistica judete Numar Numar Numar
Numar Numar
locuri- locuri- locuri-
locuri-zile locuri-zile
zile zile zile
Hoteluri Valcea 1794135 1872326 1837110 2145009 2019274
Hosteluri Valcea : 12590 50047 25902 43659
Moteluri Valcea 107982 132774 155937 141067 129330
Vile turistice Valcea 136224 174972 170530 190242 153132
Cabane
Valcea
turistice 7352 19052 29860 36496 46494
Bungalouri Valcea 434 7483 4256 7892 8416
Sate de
Valcea
vacanta 682 4708 15694 26193 32642
Campinguri Valcea 49395 46486 42338 33642 38382
Popasuri
Valcea
turistice 8068 23258 18988 28967 28982
Tabere de
elevi si Valcea
prescolari 61782 56630 67389 152786 170455
Pensiuni
Valcea
turistice 149718 216764 296052 332312 338673
Pensiuni
Valcea
agroturistice 60301 97172 170852 256676 290355

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri
de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul
Anul 2010 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
structuri de Tipuri de regiuni de 2011
primire turisti dezvoltare si UM: Numar persoane
turistica judete Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Hoteluri Romani Valcea 135073 168217 133995 148300 159393
- Straini Valcea 2483 3105 4238 5522 6036
Hosteluri Romani Valcea : 727 10524 476 6552
- Straini Valcea : 6 : 1 9
Moteluri Romani Valcea 16205 14182 11370 10309 8478
- Straini Valcea 109 147 219 335 733
Vile turistice Romani Valcea 10317 13396 10328 9761 11052
- Straini Valcea 294 66 83 158 126
Cabane
Romani Valcea
turistice 311 806 922 773 1810
- Straini Valcea : : 12 : 29
Bungalouri Romani Valcea 12 498 530 124 113
- Straini Valcea : : : 34 :
Sate de
Romani Valcea
vacanta 12 564 2373 2222 2042
- Straini Valcea : : 24 34 37
Campinguri Romani Valcea 5681 5245 4512 2217 1264
- Straini Valcea 12 : : : :
Popasuri
Romani Valcea
turistice 180 1308 830 2184 2326
- Straini Valcea : : : 49 2
Tabere de
elevi si Romani Valcea
prescolari 2019 2668 1594 1673 1865
- Straini Valcea : : : : 15
Pensiuni
Romani Valcea
turistice 8737 10484 16691 15678 16058
- Straini Valcea 229 185 308 277 435
Pensiuni
Romani Valcea
agroturistice 2516 4317 8301 10727 10576
- Straini Valcea 74 76 109 199 286

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de
structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de Macroregiuni,
Tipuri 2010 2011 2012 2013 2014
structuri de regiuni de
de UM: Numar persoane
primire dezvoltare si
turisti
turistica judete Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane

Hoteluri Total Valcea 137556 171322 138233 153822 165429


Hosteluri Total Valcea : 733 10524 477 6561
Moteluri Total Valcea 16314 14329 11589 10644 9211
Vile turistice Total Valcea 10611 13462 10411 9919 11178
Cabane
Total Valcea
turistice 311 806 934 773 1839
Bungalouri Total Valcea 12 498 530 158 113
Sate de
Total Valcea
vacanta 12 564 2397 2256 2079
Campinguri Total Valcea 5693 5245 4512 2217 1264
Popasuri
Total Valcea
turistice 180 1308 830 2233 2328
Tabere de
elevi si Total Valcea
prescolari 2019 2668 1594 1673 1880
Pensiuni
Total Valcea
turistice 8966 10669 16999 15955 16493
Pensiuni
Total Valcea
agroturistice 2590 4393 8410 10926 10862

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, categorii de confort si
tipuri de turisti
Ani
Anul Anul
Tipuri de Categorii Tipuri Anul 2010 Anul 2012 Anul 2014
2011 2013
structuri de de de
primire turistica confort turisti UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total Romani 4726414 5514907 6030053 6225798 6551339

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni,


regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri
structuri de regiuni de 2009 2010 2011 2012 2013 2014
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Romani Valcea 908419 801611 9E+05 883744 897181 876487
- Straini Valcea 7040 8093 6704 8853 10561 12259
Hosteluri Romani Valcea : : 1971 14601 795 8799
- Straini Valcea : : 27 : 3 9
Moteluri Romani Valcea 29912 28159 27745 20888 17833 15112
- Straini Valcea 339 119 165 304 466 874
Hanuri Romani Valcea 330 : : : : :
Vile turistice Romani Valcea 52379 46728 59059 41196 33420 30598
- Straini Valcea 89 1020 100 121 225 207
Cabane
Romani Valcea
turistice 776 657 1432 1562 1718 3161
- Straini Valcea 2 : : 24 : 48
Bungalouri Romani Valcea : 24 1361 1182 161 124
- Straini Valcea : : : : 34 :
Sate de
Romani Valcea
vacanta : 28 1112 4455 5227 4328
- Straini Valcea : : : 35 74 119
Campinguri Romani Valcea 16967 13499 14331 13106 4933 3536
- Straini Valcea 2 50 : : : :
Popasuri
Romani Valcea
turistice 714 228 2669 3565 7949 7145
- Straini Valcea : : : : 60 2
Tabere de
elevi si Romani Valcea
prescolari 36921 33921 12470 6385 5073 5599
- Straini Valcea : : : : : 15
Pensiuni
Romani Valcea
turistice 22010 20210 25312 34875 41776 36286
- Straini Valcea 389 415 559 600 501 776
Pensiuni
Romani Valcea
agroturistice 10258 5669 11039 16897 21071 19816
- Straini Valcea 42 89 193 184 338 627

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti,


macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri
structuri de regiuni de 2010 2011 2012 2013 2014
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Total Valcea 809704 886987 892597 907742 888746
Hosteluri Total Valcea : 1998 14601 798 8808
Moteluri Total Valcea 28278 27910 21192 18299 15986
Vile turistice Total Valcea 47748 59159 41317 33645 30805
Cabane
Total Valcea
turistice 657 1432 1586 1718 3209
Bungalouri Total Valcea 24 1361 1182 195 124
Sate de
Total Valcea
vacanta 28 1112 4490 5301 4447
Campinguri Total Valcea 13549 14331 13106 4933 3536
Popasuri
Total Valcea
turistice 228 2669 3565 8009 7147
Tabere de
elevi si Total Valcea
prescolari 33921 12470 6385 5073 5614
Pensiuni
Total Valcea
turistice 20625 25871 35475 42277 37062
Pensiuni
Total Valcea
agroturistice 5758 11232 17081 21409 20443

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe, medii de rezidenta,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Varste
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul
si
Medii de regiuni de 2011 2012 2013 2014 2015
grupe Sexe
rezidenta dezvoltare si UM: Numar persoane
de
judete Numar Numar Numar Numar Numar
varsta
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total Total Valcea 411976 410427 408690 407291 405543

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe judete si localitati, pe luni
Luni
Tipu Luna Luna Luna Luna
Luna Luna Luna Luna Luna
ri de febr Luna Luna Luna octo noie dece
ianu mart aprili augu septe
stru uari mai iunie iulie mbri mbri mbri
arie ie e st mbrie
cturi e 2015 2015 2015 e e e
Jud Loca 2015 2015 2015 2015 2015
de 2015 2015 2015 2015
ete litati
pri UM: Numar persoane
mire Num Num Num Num Num Num Num Num Numa Num Num Num
turis ar ar ar ar ar ar ar ar r ar ar ar
tica pers pers pers pers pers pers pers pers perso pers pers perso
oane oane oane oane oane oane oane oane ane oane oane ane
Tota Val TOT 1435 1331 1265 2019 2568 2645 3775 4366 2727 2272 1958 2194
l cea AL 6 7 9 4 7 4 9 0 1 6 6 5