JUDEŢUL GORJ

Aşezare şi limite
Județul Gorj este situat în sud-vestul României, în provincia istorică Oltenia unde ocupă o
suprafaţă de 5602 kmp (locul 21 între judeţele României). Paralela de 45° străbate teritoriul
județului prin partea de sud a municipiului Tg Jiu.
Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest),
Hunedoara (nord) și Vâlcea (est).

Relieful
Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice:
 Carpații Meridionali, reprezentați de versanţii sudici ai munților Godeanu, Vâlcan și
Parâng, acoperă 30 % din suprafaţa judeţului. Cea mai mare altitudine este atinsă de vârful Parângul
Mare - 2519 m.
 Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteţ, cu un relief de dealuri şi depresiuni
dispuse în două şiruri continue paralele cu latura sudică a munţilor. Culoarul depresionar
subcarpatic cu o desfăşurare continuă include depresiunile Padeş, Tismana, Runcu, Bumbeşti Jiu,
Novaci, Baia de Fier ce se leagă de munte printr-un şir de gruiuri piemontane. Culoarul este închis
de un şir de dealuri subcarpatice interne (Sporeşti, Stolojani, Rasovei, Dealul Târgului, Bălăneştilor,
Ciocadiei, Bechenilor, Seciului) cu altitudini ce variază între 300 şi 600 m,despărţite de culoare
largi de vale. Şirul dealurilor mărgineşte la nord o depresiune intercolinară cu aspect de câmpie de
acumulare în cuprinsul căreia se individualizează trei sectoare: Ciupereci-Câlnic, Târgu Jiu, Câmpu
Mare. La limita cu Podişul Getic se desfăşoară dealurile subcarpatice externe (Dealul Bran, Dealul
Vârţului) cu altitudini de cca 300 m.
 Podişul Getic are aspect de culmi piemontane prelungi orientate nord-sud, rezultate
din fragmentarea suprafeţei piemontane iniţiale de către reţeaua hidrografică paralelă. În cadrul
acestuia se individualizează de la vest la este mai multe subunităţi: Piemontul Motrului cu relief
deluros fragmentat de afluenţii Motrului şi Jiului; Gruiurile Jiului cu formă triunghiulară; Piemontul
Olteţului cu aspect de poduri ce se lărgesc treptat către sud.
 Clima
Clima este temperată de tranziţie cu influențe mediteraneene. Configurației reliefului
impune o diferenţiere climatică în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc
dinspre nord (cca -2°C la peste 2000 m altitudine) spre sud (10°C în piemonturile getice).
Precipitaţiile medii anuale scad de la peste 1200 mm/an în zona montană la circa 900 mm/an în
zona dealurilor subcarpatice până la 600 mm în sudul judeţului. Predomină circulaţia maselor de aer
sudice, sud-vestice şi vestice iar calmul atmosferic depăşeşte 50% din timp.
Hidrografia
Reţeaua hidrografica aparţine în mare parte unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele
mai multor afluenţi: Sadu, Tismana, Motru, Gilort, Amaradia s.a. Excepţie fac extremităţile NE şi
NV ale judeţului care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei.
Pe teritoriul judeţului Gorj ca lacuri naturale sunt de menţionat cele de origine glaciară
existente în Munţii Parângului, mai mari fiind Gâlcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m), Slăveiu, Mija
şi Pasărea.
Vegetaţia şi fauna
Flora și fauna județului sunt variate (circa 2000 specii floristice) fiind dispuse în funcţie de
altitudine: etajul alpin şi subalpin cu sălcii pitice, smârdar, afin, merişor, garofiţa de munte, iarba
mieilor; etajul coniferelor, etajul fagului, etajul stejarului. În vestul judeţului apar şi specii
mediteraneene (castanul comestibil în Depresiunea Tismana).
Populaţia şi aşezările
Conform recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului este de 334238 locuitori
(97,6% români) cu o de densitate de cca 60 locuitori/kmp. Repartiţia pe medii urban/rural
evidenţiază predominarea populaţiei rurale cu 55,5%.
Judeţul Gorj este organizat din punct de vedere administrativ în:
 2 municipii: Tg Jiu (78 553 locuitori), Motru (18142 locuitori);
 7 oraşe: Rovinari (11740 locuitori), Bumbeşti–Jiu, Târgu Cărbuneşti, Novaci,
Ţicleni, Turceni, Tismana (sub 10000 locuitori fiecare);
 61 comune (Băleşti 7200 locuitori) şi 411 sate
 Resursele şi activităţile economice
Judeţul Gorj dispune de cele mai mari rezerve de lignit din România, exploatările principale
fiind în bazinul Motru-Jilţ-Rovinari. În dealurile subcarpatice sudice şi în piemonturile getice se
găsesc petrol şi gaze naturale exploatate în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin,
Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşet, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea.
Principalele ramuri industriale din judeţ se bazează pe exploatarea resurselor naturale
existente şi pe producerea energiei electrice în termocentrale (Turceni şi Rovinari) şi hidrocentrale
(pe râurile: Jiu, Olteţ şi Motru – Cerna – Tismana). Se adaugă industria materialelor de construcţii
(cărămizi şi blocuri ceramice, cărămizi refractare, prefabricate din beton la Bârseşti, Tg.
Cărbuneşti); exploatarea şi prelucrarea lemnului la Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu,
Tismana, Padeş; fabricarea articolelor tehnice din cauciuc la Tg. Jiu, construcţii de maşini la Tg.
Jiu, Bumbeşti Jiu; industria uşoară (confecţii, industria alimentară).
Agricultura se bazează pe cultura cerealelor (îndeosebi porumb) care ocupă mai mult de
80% din suprafaţa cultivată a judeţului. Se adaugă legumele şi cartoful. Se cresc porcine (peste
140000 capete), ovine în zona subcarpatică şi montană (Novaci, Baia de Fier) şi bovine (cca 56 000
capete).
Reţeaua de transport este formată din căi ferate cu o lungime de 239 km (densitate de 42,7
km /1000 kmp). Principala cale ferată străbate judeţul de la sud la nord şi face legătura între
magistralele feroviare Bucureşti-Timişoare şi Bucureşti-Arad. Calea ferată este dublată de drumul
european E79. Lungimea drumurilor publice este de circa 2300 km din care circa 400 km de
drumuri naţionale. Peste Munţii Parâng a fost construită Transalpina, drumul aflat la cea mai mare
altitudine din România (2145 m).
Județul Gorj are un potenţial turistic diversificat reprezentat de cadru natural pitoresc,
monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (complexul sculptural Brâncuşi) şi
istorică (culele de la Curtişoara, monumentul de la Padeş),monumente religioase (mănăstirile
Tismana, Polovragi, Lainici) reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic. În Gorj
se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de
lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului –
Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice, o stațiune de schi (Rânca), o
staţiune balneoclimaterică (Săcelu) precum și perimetre de vânătoare și pescuit.