Sunteți pe pagina 1din 130

CAPITOLUL I I. POZIIA I ACCESIBILITATEA 1.1.

Aezare si pozie in teritoriu Judeul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritorial a Romniei din zona Transilvaniei, se situeaza n jumtatea de Nord Vest a rii, la contactul a trei unitai naturale reprezentative: Munii Apuseni, Podiul Somean i Cmpia Transilvaniei, fiind situat ntre paralele 47 28' 44" si 46 24' 47" latitudine nordic i 23 39' 22" i 24 13'46" longitudine estic. ntins pe o suprafaa de 6674,4 km, judeul Cluj reprezint 2,8% din teritoriul rii. 1.2. Accesibilitate i infrastructura general (reeaua aerian, feroviar i rutier, ci de acces, alei, etc) Judeul Cluj beneficiaz de situarea sa la intersecia unor importante magistrale feroviare i rutiere care-i asigur legturi lesnicioase cu toate zonele rii. De asemenea, aeroportul din municipiul Cluj-Napoca confer legturi curente i rapide cu capitala rii att pentru cerinele judeului ct i pentru ale unor localiti limitrofe. Transportul aerian - este asigurat de aeroportul Someani din ClujNapoca. Transportul feroviar - Judeul este traversat de doua magistrale feroviare de mare importana: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida i alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucureti cu multiple ramificaii.

Transportul rutier - Un rol important l au drumurile europene E 60, Bor-Oradea-Constana (care traverseaz sud-vestul judeului Cluj, artera importanta pentru turismul de transit) i E 576, Cluj NapocaSuceava. Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport pentru persoane i marfa in extindere, care ofer curse interne i europene (in special legturi cu Italia). Ageniile turistice ofer , de asemenea, curse charter externe turitilor ctre cele mai solicitate zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bor, care se afl in faza de construcie, va facilita accesul turitilor si al mrfurilor din i spre destinaiile interne si internaionale. Trasee turistice rutiere

Cluj-Napoca-Dej-Catcau Cluj-Napoca-Huedin-Bucea Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej

II. CADRUL NATURAL 2.1 Relieful zonei (unitaile montane, deluroase i de podi) Relieful judeului Cluj este n majoritate deluros, restul (mai puin de o treime) fiind constituit din muni. Lipsesc cmpiile propriu-zise, in compensaie fiind prezente vile larg terasate si luncile Someului (Mic si Mare) i Arieului inferior. Cmpia Transilvaniei prezint trsaturile unei regiuni de podi cu aspecte colinare, toponimul de cmpie fiind legat de exploatarea preponderent agricol a terenurilor. Munii sunt situai n vestul si sud-vestul judeului i aparin Apusenilor. Acetia sunt nconjurai de zone mai joase, bazinete i culoare depresionare, care au prezentat in evoluia lor sunt paleogeografic cunoscuti ca un subsidente mozaic importante. Munii Apuseni

petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologic, amplificata n parte i de un tectonism accentuat. O parte din acest mozaic se afl inclus n teritoriul judeului Cluj: Muntele Mare, Munii Gilului, Munii Vldeasa, Munii Trascului. Treapta montan se desfaoara altitudinal deasupra

izohipsei de 700 m i Apuseni, definete Gilului, Munii Vldeasa din punct

nscrie catenele muntoase ale Munilor (1826 m), Munii i se (1839 m), Munii Trascului

respectiv Masivul Muntele Mare

de

vedere petrografic, ca o structura

constituit din isturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de Muntele Mare si Gilu), magmatite ceramice: granodiorite, granodiorite porfirice, diorite (Munii Vldeasa), ofiolite jurasic inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale n facies de Stramberg (Muntii Trascaului). Relieful specific este

argumentat de interfluviile largi i netede, desparite de vi a dnci i nguste. Munii Gilu Muntele Mare reprezint un

compartiment monolitic al Munilor Apuseni i unitatea orografic central a treptei montane pe teritoriul Judeului Cluj, avnd ca limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Arieului, n timp ce n est ajunge pn la Culoarul Iara Svdisla, iar n vest se delimiteaz de Munii Btrna si Vldeasa. In spaiul geografic al judeului Cluj, aceast grup montan se desfaoara ntre vile Arieului i Someului Mic cu afluentul lui Capus i se prelungesc spre est, dincolo de vile Fenesului si Hasdatelor, n Dealul Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai strans, separarea faa de acest masiv fcndu-se prin intermediul vilor Beliului i Arieului Mare. Sunt alctuii din isturi cristaline cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din urm prezentndu-se, relativ central, sub forma literei L, la care se altur, n sud-vest, sedimentarul cretacic, in care vile s-au adncit puternic. Relieful se prezint sub forma unor culmi largi si netede, separate de vi adnci i nguste. Altitudinile cele mai mari se afl n partea sudic n vrful Muntele Mare (1826 m) i scad spre nord i spre est (Balomireasa 1632 m; Dumitreasa 1638 m). Anumite suprafee ale celor doua masive sunt ocupate de

calcare, n care s-a format reliful carstic: chei (Runcului, Valea Ocoli), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului (intermitent) i Feredeului, ambele pe Valea Posaga. Munii Vldeasa fac parte din prelungirea zonei nalte a Bihorului. Acest compartiment muntos nord se desfaoara (in perimetrul judeului Cluj) de la la sud, de la Criul

Repede pn la Someul Cald, continundu-se limita printr-un aliniament peste Platoul Padis pn la Criul Pietros. Limita estic este reprezentat de Podiul Huedin Paniceni i culoarul depresionar Huedin Ciucea - Capus. Prezint un relief greoi, cu dezvoltarea clasic a celor trei suprafee de nivelare, iar versanii puternic nclinai (>550) prezint procese active de meteorizare, demonstrate de prezena grohotiului. Rocile caracteristice sunt cele magmatice, dar apar i roci cristaline ori sedimentare (calcare). Diversitatea rocilor determin o relativ varietate a formelor de relief. Partea centrala reprezint o uriaa cupol prelungit spre nord si est cu nite culmi prelungi si relativ nguste. n aceast regiune se nregistreaz i altitudinile cele mai mari de pe teritoriul judeului (Vf. Vldeasa, 1836 m). Munii Trascului sunt reprezentai n spaiul geografic al Judeului Cluj prin compartimentul lor nordic ariean i bara calcaroas a Culmii Petrenilor dintre vile Hasdate si Turenilor. n munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Rctu, Someul Cald, Giurcua, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somee s-au construit numeroase lacuri de acumulare. Treapta dealurilor i depresiunilor (sau deluroas), conturat altitudinal de izohipsele de 400 m si 700 m este reprezentat prin: Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitaile de Coline joase i nalte ale Cmpiei Transilvaniei i depresiunile Vlaha Svdisla i Huedin. Aceast treapt morfogenetic se constituie ca o unitate de tranzitie spre zona montan. Altitudinile medii se situeaza ntre 500-700 m, n timp ce energia de relief nregistreaz valori de 30-

200 m, demonstrnd maturitatea vilor i implicit a reliefului. Zona deluroasa este ncadrata n Podiul Someelor, Podiul Huedin Paniceni, Cmpia Transilvaniei i ocup nordul, nord-vestul, nordestul si estul judeului, extinzndu-se ntre Munii Apuseni i Carpaii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m i mai rar ajung la 850 - 900 m. nclinarea stratelor i alternana acestora (cu rezistene diferite la eroziune) au determinat formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni i spre interiorul bazinului transilvanean. Sunt foarte frecvente alunecrile de teren de tip glimee, cum sunt cele de pe Valea Chintaului si Borei. Vile rurilor sunt in general largi, cu ngustri acolo unde apar roci mai dure. Energia reliefului crete spre periferie spre valori de 250 300 m, n Dealurile Dejului i Clujului. Se remarc Dejului urmatoarele subunitai: Dealurile Ciceului, Dealurile i Clujului, Dealurile Unguraului, Dealurile Sicului,

Cmpia Fizeului i Masivul Feleacului, cu aspect nsolit, o zona de trecere spre Munii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult de cel al Podiului Somean cruia i aparine. Altitudinile urc pn la 756 m n vrful Feleac, 833 m n vrful Peana i 872 m n Mgura Salicii. Versantul nordic bazinul depresionar subsecvent e mai abrupt i marginete al Clujului. Procesele de

alunecare sunt favorizate de prezena marnelor, argilelor i nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si cu pante domoale. n spatele barierei culmii Snduletilor s-au format o serie de depresiuni (Depresiunea Hasdatelor), iar pe valea Feneului un uluc depresionar asimetric (Vlaha Svdisla).

Cmpia Transilvaniei, prezint aspect colinar cu relief monoton legat de prezena rocilor sedimentare puin rezistente (argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare). Numele de cmpie e legat nu de formele de relief, ci de folosintele agricole. nalimile nu depsesc dect n puine locuri 500 m, iar

energia reliefului se mentine ntre 40 m si 100 m. Cmpia nalta (Dealurile Unguraului, Dealurile Sicului, Dealurile Gdlinului) ocup partea din vecinatatea culoarului Someului i are nalimi n jur de 500 550 m, trecnd uneori chiar de 600 m, fragmentarea este accentuat, iar reeaua hidrografic puternic ramificat. teren (Jucu de Sus). Versanii Coastei Specifice sunt cuestele pe care se dezvolt organisme toreniale active si alunecri de pante parial stabilizate. Depresiunea Vlaha - Svdisla situat n bazinul mijlociu al rului omonim este legat genetic de fracturile tectonice locale, dar mai ales de eroziunea difereniata datorat varietaii petrografice, eroziune amplificat mult dupa tierea defileului de la Surduc. Depresiunea Huedin este mai extins dect prima i reprezint fundul unui vechi golf-paleogen. Este mrginit n sud-vest de Masivul Vldeasa. La limita muntelui prezenta liniilor tectonice o contureaz clar, n schimb trecerea spre Podiul Pniceni Huedin se realizeaz treptat. Morfologia definit de confluenele culoarului ale depresionar este largi vilor i dezvoltarea Grindului prezinta numeroase organisme toreniale active, dar i

monolateral a luncilor, datorit meandrrilor puternice ale Criului Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele

dou trepte, iar nivelul terasei a III oraului Huedin.

este

doar

parial

conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a

Treapta culoarelor depresionare i luncilor se nscrie altitudinal ntre 200300 m i 350 -600 m. Se remarc subuniti joase (200-300 m): Culoarul Someului (Dej-Vad), Culoarul depresionar luncile al Someului Mic (Dej-Apahida), Depresiunea i Turda Campia Turzii, Culoarul depresionar Poieni Negreni, rurilor Fize i Valea Batinului sau Unguraului subuniti mai nalte (350-600 m): Culoarul depresionar Huedin Capuu Mare; Depresiunea Vlaha Svdisla; Culoarul Someului Mic (sectorul Apahida Gilu, ce prezint altitudini cuprinse ntre 350 m si 500 m), luncile rurilor: V. Florilor, V. Morii, V. Arieului, V. Racilor, V. Srata, V. Feneul, V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V. Larga, V. Tritenilor, V. Lata. Aceste culoare depresionare reprezint arii de convergena ale fluxurilor energetice (cureni de aer, ap), materiale (ci de comunicaie rutier, feroviar) sau umane (frecvena si densitatea aezrilor, concentrarea populaiei). Morfometric, depresiunile amintite se definesc printr-o altitudine moderat 200-300m,

energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele geografice se nscriu prin reflexele canalizrii curenilor aerieni i hidrici, cu o nota de discordana n raport cu treapta deluroas i montan. 2.2. Clima La nivelul ntregii ri clima este temperat-continental de tranziie, specific Europei Centrale, cu patru anotimpuri bine definite. Datorit poziiei sale, clima judeului Cluj exprim

etajarea reliefului, beneficiind de un climat continental moderat. n medie temperatura anual se situeaz n jurul valorilor 8 - 9C, fiind uor mai ridicat dect temperatura medie anual din nordul rii (8C). Media precipitaiilor se situeaz ntre valorile de 670 1000 mm, peste media pe ar care este 677 mm. Circulaia aerului este predominant vestic. Aceast circulaie a aerului este evident numai pe vrfurile nalte, respectiv la Staia Meteorologic Vldeasa (1836 m). n podiul Somean i Cmpia Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase, vnturile se canalizeaz de-a lungul vilor. La Cluj-Napoca frecvenele maxime apartin direciilor nordvest (12,6 % ), vest (10,5 %), nord est (8,5%), sudest (8%). Vitezele medii ale circulaiei aerului sunt cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleai viteze nregistrndu-se i n cea mai mare parte a Podiului Transilvaniei, n centrul i nordul Cmpiei de Vest i pe Culoarul Mureului. Durata de strlucire a soarelui la nivelul judeului se ncadreaz n valorile corespunzatoare zonei deluroase i de munte a Romniei, unde ceaa i zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezint o frecvena mai mare. n aceste cazuri numarul mediu anul de ore de strlucire a soarelui fiind de 1800 2000.

2.3. Vegetaia Datorit particularitilor reliefului, vegetaia este variat i urmrete treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judeului se identifica trei etape, difereniate n funcie de climat i de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile nalte de peste 1550 m din masivele Vldeasa i Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte. Pajitile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stncilor, iarba vntului etc. Etajul forestier este reprezentat de pduri de foioase si rainoase (molidul n amestec cu bradul i cu fagul). Fagetele, a cror limit superioar se ridic pn la 1000 m, sunt constituite din pduri de amestec-fag si molid. Se ntlnesc mai rar: ulmul, frasinul i carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avnd ca limit superioar altitudinea de 550-600 m. Pdurile naturale sunt alctuite din carpeni n amestec cu o serie de arbuti cum ar fi pducelul, alunul etc. Terenurile agricole se ntind la baza etajului forestier, ocupnd cea mai mare parte a judeului. Etajul silvostepei corespunzator Cmpiei Transilvaniei i Podiului Somean, este reprezentat de pajiti situate pe cursurile apelor i pe versanii sud-estici. 2.4 Fauna Complexitatea reliefului i a vegetaiei judeului favorizeaz prezenta unei faune bogate ca numr i specii. Astfel, n etajul subalpin se ntlnesc roztoare, psri, reptile cum ar fi: vipera comuna, oprla de munte i altele. Etajul pdurilor este populat cu mamifere i psri. Mamiferele sunt reprezentate de: ursul brun, mistreul , cpriorul, lupul, rsul,viezurele i mai rar veverita. n

regiunile calcaroase este rspandit jderul de pdure i iepurele. Pdurile adpostesc o varietate larg de specii de psri cum ar fi: cocoul de munte, mierla i acvila de munte ce reprezint o raritate a naturii. n cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pstrvul-ce populeaza rurile si prurile de munte, cleanul, mreana - n rurile de podi i cmpie. 2.5.Oglinzi de ape, ape minerale i termale, nmoluri terapeutice Judeul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat constituit din retele hidrografice de suprafaa, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri srate i cu apa dulce, cascade. Reeaua hidrografic a judeului Cluj este reprezentat de bazinele a trei ruri principale: Someul, Criul Repede si Arieul. Configuraia reliefului imprima reelei hidrografice caracter radiar pe versanii muntoi i o scurgere subsecvena n perimetrul depresionar. Densitatea reelei de ruri este mai ridicat la munte (0,7 0,9 km/km), fa de deal (0,4 0,6 km/km) sau cmpie (0,1 0,3 km/km). Teritoriile cu resurse de ap moderate corespund regiunilor limitrofe spaiului montan (4-8 l/s.km) i ariilor depresionare intramontane (5 10 l/s.km). Spaiile aferente Cmpiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului i Dejului valoarea medie a rii (4,57 l/s.km). reprezint teritorii cu resurse de ap deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub Necesarul de ap potabil a judeului este asigurat prin lacuri de acumulare cu funcii complexe (Beli Fntnele, Tarnia, Someu Cald, Gilau, Floreti, Drgan) precum i o salb de lacuri pe rul Fize afluent al Someului, i afluenii si cu utilitate piscicol, dar i mici lacuri pe prul Chinteni, Hsdate, Valea Racilor. O categorie aparte o

constituie lacurile srate utilizate n scopuri balneare i de agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna). Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu ap potabil, industrial i tratament balnear. Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de ap regenerabile n lunca i terasele Someului Mic din care se alimenteaz numeroase localitai urbane i rurale ale jude ului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal i campie nu au calitati potabile datorit mineralizarii i duritaii ridicate, ct i proprietailor biologice i bacteriologice necorespunzatoare. Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avnd n vedere faptul c reprezint rezerva de ap pentru viitor. Acest lucru impune evaluarea resurselor de ap potabil disponibil n cazul extinderii reelei de alimentare cu ap potabil a tuturor satelor din jude. n acest sens este necesar introducerea n portofoliul de proiecte a unor analize i studii privind resursele de ap subteran existente i posibilitatea extinderii gradului de exploatare ntr-un mod sustenabil. 2.6. Ocrotirea naturii n judeul Cluj au fost desemnate 24 de arii naturale protejate de importan naional, conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate precum i n anexele H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone i H.G. 1143/2007 instituirea de noi arii nat urale protejate (Fig. nr.2.6.1.).

Fig. nr. 2.6.1. Ariile naturale protejate de interes naional din judeul Cluj Cele 24 de arii naturale protejate sunt incluse n urmtoarele categorii definite de ctre Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (UICN) i transpuse n legislaia naional prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr . 57/2007 aprobat cu modificri prin Legea nr. 49/2011: Monumente ale naturii: 1. Petera Vrfurau speologic 2. Petera Mare de pe Valea Firii speologic 3. Petera din Piatra Ponorului speologic 4. Cariera Corabia geologic 5. Gipsurile de la Leghia mixt 6. Zona Fosilifer Coru geologic Rezervaii Naturale:

1. Fnaele Clujului La Copraie botanic 2. Fnaele Clujului La Craiu botanic 3. Suatu I i II botanic 4. Valea Morilor botanic 5. Prul Dumbrava botanic 6. Lacul tiucilor mixt 7. Valea Legiilor zoologic 8. Stufriurile de la Sic mixt 9. Cheile Baciului mixt 10. Cheile Turzii mixt 11. Cheile Turenilor mixt 12. Srturile i Ocna Veche botanic 13. Molhaul Mare de la Izbuc - botanic 14. Dealul cu Fluturi zoologic (lepidopterologic) 15. Pdurea Ciuaului zoologic 16. Rezervaia de orbei de la Apahida zoologic

Fig. nr. 2.6.2. Pdurea Ciuaului

Fig. nr. 2.6.3. Rezervaia de orbei de la Apahida

Fig. nr. 2.6.4.. Fnaele Clujului

Fig. nr. 2.6.5. Aspect din Rezervaia Natural Lacul tiucilor

Fig. nr. 2.6.6. Zona Fosilifer Coru (Monument al naturii) Peisaje protejate: 1. Fgetul Clujului mixt 2. Parcul Natural Munii Apuseni

Fig. nr. 2.6.7. Harta Parcului Natural Apuseni (PNA)

Fig. nr. 2.6.8. Lacul de Acumulare Fntnele, PNA Cele 24 de arii naturale protejate de interes naional ocup 4,68% din suprafaa judeului Cluj, respectiv 31195 ha (Fig. nr. 5.3.3.5.). ncepnd cu anul 2011, odat cu intrarea n vigoare a Ordinului MMP 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, suprafaa siturilor de importan comunitar a crescut cu peste 43%, ajungnd de la 8,09% (53 994 ha) la 11,57% (77 164 ha) (Fig. nr. 5.3.3.5.). De asemenea, ncepnd cu anul 2011, odat cu intrarea n vigoare a Hotrrii de Guvern 971/2011 pentru modificarea i completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia (SPA), suprafaa ariilor de protecie avifaunistic a crescut cu aproximativ 21%, ajungnd de la 8,51% (56 773 ha) la 10,28% (68 578 ha) (Fig. nr. 5.3.3.5.). Trebuie menionat faptul c un procent semnificativ din siturile de importan comunitar (SCI) i siturile de protecie avifaunistic (SPA), astfel nct suprafaa total a reelei Natura 2000 se

calculeaz

prin

nsumarea SCI-urilor cu a SPA-urilor minus

suprafeele de suprapunere. ncepnd cu anul 2011, suprafaa siturilor Natura 2000 din judeul Cluj a crescut cu peste 48%, ajungnd de la 11.52% (76 845 ha) la 17.08% (113982 ha). mpreun cu ariile naturale protejate de interes naional, suprafaa total a reelei de arii naturale protejate din judeul Cluj este de 114 408 ha (17,15%), n cretere cu cca. 48% fa de anul 2007 III. III.

III.CADRUL SOCIAL-ECONOMIC 3.1.Poputia si aezrile umane Judeul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj -Napoca,

Turda, Dej, Cmpia Turzii, Gherla i un ora - Huedin, 75 comune i 420 de sate. Conform datelor Institutului Naional de Statistic (sursa: w.insse.ro), la nivelul anului 2011, judeul Cluj avea o populaie stabil de 659.370 locuitori. Din totalul populaiei judeului, 434.201 locuitori triesc n municipii sau orae, (gradul de urbanizare fiind de 65,9 %) i 225.169 persoane locuiesc n comune (34,1%). Din punctul de vedere al mrimii populaiei stabile, judeul Cluj se situeaz pe locul 4 n ierarhia judeelor.

Tabelul 3.1.1. Populaia total a judeului Cluj, 2011

Din care:

3.2.Structura populaiei Populaia stabil: 659,4 mii (659370) persoane Gospodrii: 253,6 mii (253624) gospodrii Locuine (inclusiv alte uniti de locuit): 304,8 mii locuine (304810 locuine din care: 303716 locuine convenionale i 1094 alte uniti de locuit) Cldiri: 143,7 mii cldiri (143661 cldiri din care: 143065 cldiri cu locuine i 596cldiri cu spaii colective de locuit) Detalierea pe municipii, orae i comune din judeul Cluj a indicatorilor de mai sus este prezentat n Anex. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensmntului din 20 octombrie 2011, populaia stabil a judeului Cluj a fost de 659,4 mii persoane, din care: 641,5 mii au fost persoane prezente, iar 17,9 mii temporar absente. Din totalul populaiei stabile, 434,2 mii persoane aveau domiciliul1 /reedina2 n municipii i orae (65,9%), iar 225,2 mii persoane locuiau n comune (34,1%). Din punctul de vedere al mrimii populaiei stabile, judeul Cluj se situeaz pe locul 4 n ierarhia judeelor.

Tabelul 1. Distribuia populaiei stabile pe principalele localiti ale judeului CLUJ Populaia stabil - persoane-

TOTAL JUDE 659370 din care, n localitatea: MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 309136 MUNICIPIUL CAMPIA TURZII MUNICIPIUL DEJ MUNICIPIUL GHERLA MUNICIPIUL TURDA ORAS HUEDIN AGHIRESU AITON ALUNIS APAHIDA ASCHILEU BACIU BAISOARA BELIS BOBALNA BONTIDA BORSA BUZA CAIANU CALARASI CALATELE 2282 1976 2197 1534 4690 1568 1237 1190 10072 1544 10065 1891 1164 31702 20203 43472 9011 6938 1048 20677

CAMARASU CAPUSU MARE CASEIU CATINA CEANU MARE CHINTENI CHIUIESTI CIUCEA CIURILA CATCAU COJOCNA CORNESTI CUZDRIOARA DABACA FELEACU FIZESU GHERLII FLORESTI FRATA GEACA GILAU GARBAU IARA ICLOD IZVORU CRISULUI 2398 21832 1465 3835 2926 2292 1504 1522 2065 3914 1437 3250 4306 1964

2587

3410

2648

2447

4099 1575 7973

3690 4075 1616

JICHISU DE JOS JUCU LUNA MAGURI-RACATAU MANASTIRENI MARGAU MARISEL MICA MIHAI VITEAZU MINTIU GHERLII MOCIU MOLDOVENESTI PALATCA PANTICEU PETRESTII DE JOS PLOSCOS POIENI RECEA-CRISTUR RISCA SACUIEU SANDULESTI SAVADISLA SIC SANCRAIU

1140 4152 4110 2194 1439 1444 1468 3524 5270 3636 3167 3246 1156 1746 1455 677 4724 1351 1401 1441 1731 4309 2405 1628

SANMARTIN SANPAUL SUATU TRITENII DE JOS TURENI TAGA UNGURAS VAD VALEA IERII VIISOARA VULTURENI NEGRENI 2296 2746 1944 2208 2275

1348

1700 4127

1909

864 5226 1486

Structura etnica a populatiei stabile a judetului Cluj La recensmntul din octombrie 2011, nregistrarea etniei s-a fcut pe baza liberei declaraii a persoanelor recenzate, respectndu-se astfel dreptul fundamental al fiecrui individ de a-i declara n deplin libertate i fr niciun fel de constrngere apartenena etnic. Rezultatele provizorii ale recensmntului populaiei relev faptul c, din totalul populaiei stabile a judeului, 523,4 mii persoane (79,38%) s-au declarat romni. S-au declarat de etnie maghiar 103,5 mii persoane (15,69% din populaia stabil), de etnie rom 22,5 mii persoane (3,41% din populaia stabil), de etnie german 0,7 mii persoane (0,10% din populaia stabil), de etnie evreiasc 0,2 mii persoane (0,03% din populaia stabil), de etnie ucrainean 0,2 mii persoane (0,03% din populaia stabil), de etnie

italian4 0,2 mii persoane (0,03% din populaia stabil), de etnie turc 0,1 mii persoane (0,01 % din populaia stabil) i de alte etnii 2,0 mii persoane (0,32% din populaia stabil). Numrul persoanelor pentru care nu a fost nregistrat etnia (nu au dorit s o declare sau nu erau prezente) a fost de 6,7 mii persoane, reprezentnd 1,00% din populaia stabil a judeului. Structura populatiei in judetul Cluj este: - in functie de nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari 19, 85 %, rromi 2,22 %, germani 0,15 %, alte nationalitari 0,19 % - in functie de religie: romani ortodocsi 69,9 %, greco-catolici 5,1 %, romano-catolici 4,4 %, reformati 14,1 %, alte confesiuni 6,5 %.

3.3. Industria Productia industriala ce se realizeaza in judetul Cluj este destinata acoperirii cerintelor de consum pe piata interna, cat si livrarii catre partenerii externi. Valoarea productiei industriale realizata in anul 2007 se cifreaza la 4363,3 milioane lei (preturi curente) reprezentand in conditii comparabile de preturi, o crestere de 7,4 % fata de nivelul inregistrat in anul 2006. Realizarea volunului productiei industriale a avut loc in cea mai mare parte pe seama industriei prelucratoare, ponderea acesteia, in totalul productiei industriale fiind de 92,5%. Indicele productiei industriale pe opt luni din anul 2008 comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007 a fost de

100,9%, iar in luna august 2008 comparativ cu luna august 2007 a fost de 93,0% (Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj). Indici superiori fata de perioada 1 ianuarie 31 august 2007 s-au inregistrat in activitatile: fabricarea produselor din

cauciuc si mase plastice, industria constructiilor metalice si a produselor din metal, alte activitati extractive, industria

metalurgica si a produselor din metal, productia de mobilier si alte activitati industriale, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda, edituri poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor, fabricarea substantelor, a produselor

chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale, industria altor mijloace de transport, industria de aparatura si instrumente medicale de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie, industria altor produse din minerale nemetalice.

Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj

Descresteri mai importante s-au inregistrat in anul 2008 in : industria alimentara si a bauturilor, fabricarea articolelor de imbracaminte. Industria pielariei si a produselor din piele, fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie,fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor sintetice si artificiale, industria metalurgica si a produselor din

metal,industria constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de masini si echipamente,productia de mobilier si alte activitati industriale s.a. O crestere spectaculoasa s-a inregistrat la activitatea de productie a echipamentelor, aparatelor de radio, televiziune si comunicatii si in mai mica masura la industria altor mijloace de transport. Valoarea productiei livrata la export pe opt luni din anul 2008 reprezinta 30,3% din totalul productiei livrate.

Principalele ramuri industriale in judetul Cluj sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria altor produse din materiale nemetalice (sticlarie, ceramica, materiale de constructii), industria metalurgica, industria chimica si a fibrelor sintetice si

artificiale, productia de mobilier si alte activitati industriale.

3.4. Agricultura si silvicultura Conditiile naturale variate ale judetului ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe, care constituie o ramura

importanta in economia judetului participand semnificativ la realizarea produsului intern brut. Suprafata totala a judetului este de 667.440 ha, in care se regasesc toate formele de relief: dealuri si podisuri 395.210 ha, munti 104.075 ha, depresiuni montane si intracolinare 108.000 ha, campie 60.155 ha. Diversitatea productiilor agricole ale comunelor reprezinta caracteristica definitorie a agriculturii judetului: - Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei agriculturi de subsistenta si diversitate in alegerea tipurilor de culturi agricole; - Surplusurile de productie sunt mici; - Resurse umane reduse datorita migratiei rural urban. In anul 2003 trendul emigratiei si al imigratiei urmareste acelasi tipar ca in 1995: cresteri ale populatiei datorate imigratiei nete se constata in aria proxim urbana, iar scaderi ale populatiei datorate emigratiei nete se constata in aria ce insumeaza comunele din Campia Transilvaniei si cele montane; - Procedura pentru comasarea terenurilor destul de anevoioasa din cauza birocratiei conduce la faramitarea activitatilor

antreprenoriale in domeniul agricol;

- Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin intermediul pietelor agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi convertite in mijloace de productie pentru a rentabiliza exploatatia agricola; - Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice, cu atat volumul si gama productiilor agricole scad: comunele ce apartin arealului Muntilor Apuseni se incadreaza in grupa ce insumeaza cote inferioare ale productiei agricole; - Rentabilizarea activitatilor zootehnice este in mare masura

dependenta de gradul de prelucrare pe plan local a produselor animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie. Categorii de folosinta a terenurilor

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

Rezulta ca din suprafata agricola 99% este sector privat si 1% sector de stat si domeniu public. Suprafata agricola din domeniul privat de 419.907 ha este detinuta de 129.207 proprietari, revenind pe proprietar 3,25 ha, iar la suprafata arabila incarcatura pe producator este de 1,36 ha La inceputul anului 2008 in judet functionau 316

exploatatii agricole comerciale constituite in conformitate cu prevederile OUG nr.108/2001 privind exploatatiile agricole. Acestea exploataza 42.442 ha teren agricol din care 33.463 ha arabil, 1584 ha plantatii pomicole, 88 ha vii, 7.646 pajisti naturale. Din cele 316 exploatatii agricole comerciale 215 sunt exploatatii vegetale, 48 sunt exploatatii zootehnice, 53 sunt

exploatatii mixte. In baza legii 31/1990 sunt constituite 68 ca societati comerciale (SRL), in baza Legii nr.36/1991, sunt constituite 14 societati agricole , iar in baza altor acte normative sunt constituite 9 societati comerciale. Structura culturilor din arabil si productiile medii, pentru anul 2008

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj Teren ocupat: 119.558 ha Ogoare: 58.235 ha Suprafata arabila: 177.793 ha Productia agricola de bunuri si servicii agricole (date statistice inregistrate pana in anul 2006) RON - mii

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Suprafata totala a fondului forestier al judetului Cluj este de 153.497 ha, repartizata pe cele opt Ocoale Silvice astfel: ClujNapoca: 18.259 ha; Gherla: 18.972 ha; Huedin: 22.324 ha; Dej: 18.350 ha; Gilau: 14.874 ha: Turda: 25.101 ha; Belis: 17.066 ha si Somesul Rece: 18.551 ha. In registrele Directiei Silvice Cluj, pe ocoale silvice, figureaza urmatoarele fonduri de vanatoare: - Ocolul Silvic Dej cuprinde 7 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vanatoare;. - Ocolul Silvic Turda cuprinde 12 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Huedin cuprinde 1 fond de vanatoare; - Ocolul Silvic Cluj-Napoca cuprinde 13 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Somesul Rece cuprinde 2 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Belis cuprinde 2 fonduri de vanatoare; Fondul forestier este administrat de opt ocoluri silvice, conform Directiei Sivice Cluj, si sunt 166 de padurari care intreprind actiuni specifice pentru paza si controlul circulatiei materialului lemnos. Fondul forestier de stat administrat de DSC se intinde pe 70.344 ha, iar cel privat administrat pe baza de contracte cu Directia Silvica este de 42.053 ha. Pentru alte peste 40.000 de ha nu au fost incheiate contracte de administrare. In anul 2008 au fost regenerate 292 ha din fondul forestier de stat din judetul Cluj, 182

ha fiind impadurite, in timp ce pe suprafetele private administrate cu contract au fost impadurite 20 ha, conform Directiei Silvice Cluj (DSC). In padurile judetului Cluj salasluieste o varietate

fascinanta de animale salbatice. Maiestuosul cocos de munte, falnicul cerb, delicatul caprior si agilul iepure pun in valoare din plin biotipurile prielnice fiecaruia, laolalta cu flamandul lup, fiorosul mistret si masivul urs. O preocupare de baza pentru Directia Silvica Cluj o constituie activitatea de ocrotire a efectivelor de vanat. Mentinerea efectivelor optime pe specii se realizeaza prin practicare a vanatorii recreativ-sportive. Se organizeaza vanatori cu turistii straini la speciile de vanat principale, bine

reprezentate, cum ar fi: urs, cerb, cocos de munte, mistret, caprior si vanat mic, la ocoalele silvice : Cluj, Belis, Turda, Somesul Rece , Gilau si Huedin. 3.5. Dotari tehnico-edilitare (energie, apa, canal, incalzire, parcuri, etc) Energie electrica Societatea comerciala care furnizeaza energie electrica, SC Filiala de Furnizare a Energiei Electrice Electrica Furnizare Transilvania Nord SA, la peste 1.120.000 de clienti din judetele: Cluj, Bihor, Maramures, Satu Mare, Salaj si Bistrita Nasaud, se bazeaza pe o experienta si traditie de peste 100 de ani in domeniul energetic. Structura clientilor este urmatoarea: 7% agenti

economici si 93% consumatori casnici. FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord functioneaza in actuala structura de la 1 august 2007, in conformitate cu H.G. 675/2007, urmare a reorganizarii prin divizare partiala, in scopul separarii activitatii de

furnizare a energiei electrice de activitatea de distributie a energiei electrice. Electrica Furnizare Transilvania Nord, cu sediul in Cluj, isi desfasoara activitatea pe o arie de 34,160 km prin intermediul celor sase Agentii de Furnizare pe care le are in componenta. Agentia de Furnizare Cluj Napoca, furnizeaza energie electrica pentru 307 614 clienti din judetul Cluj. Structura clientilor este urmatoarea: - 23 165 agenti economici (din care 229 mari consumatori si 22 936 mici consumatori); - 284 449 consumatori casnici. Energie termica Energia termica distribuita in anul 2007 pe teritoriul

Romaniei, a fost, potrivit INS, de 14,18 milioane gigacalorii, cu 2,37 milioane gigacalorii mai putin fata de anul 2006. Cea mai mare parte din totalul energiei termice (86%) a fost distribuita catre populatie, cu 1,7 milioane gigacalorii mai putin decat in anul 2006. Diminuarea energiei termice distribuita in anul 2007 a avut mai multe cauze, cea mai importanta fiind uzura fizica si morala a instalatiilor de producere si distributie a energiei termice cu o vechime in exploatare de 30-40 ani. Un rol important l-a avut si debransarea de la reteaua centralizata a unui numar mai mare de consumatori, acestia apeland la incalzirea cu lemne sau la instalarea unor centrale termice proprii. De energia termica distribuita la nivel national au beneficiat locuitorii din 131 de localitati, respectiv din 116 municipii si orase. Sase orase au renuntat anul trecut la distributia de energie termica.

Localitati in care se distribuie energie termica (la 31 decembrie 2006):

surse de incalzire existente la nivelul judetului o centrale de termoficare (numar de puncte termice) o cazane o alte tipuri de centrale (ex cu combustibil gazos...) Gaze naturale si combustibili lichizi Reteaua de gaze naturale Evolutia deservirii judetului cu gaze naturale 2005 2007

Reteaua de gaze naturale in judetul Cluj este intr-o continua extindere asa cum se vede si din statistici. Se preconizeaza ca pana la finele anului 2010 intregul judet sa poata beneficia de retea de gaze naturale. Sisteme bazate pe energii regenerabile In ultima perioada am devenit constienti de riscurile la care suntem expusi folosind energia electrica, petrolul si alte surse de poluare. Aceste riscuri s-au transformat in probleme odata cu schimbarea, pe plan mondial, a climei din cauza poluarii, produsa prin arderea combustibililor fosili, ceea ce a produs efectul de sera. In acest scop

se duc multe campanii pentru protejarea mediului, insa daca nu renuntam la energia conventionala si sa ne axam pe dezvoltarea energiilor regenerabile, vom ajunge in postura in care nu vom mai putea trai pe Pamant. Un al doilea motiv pentru care cercetatorii indeamna liderii lumii sa foloseasca alternative verzi este si faptul ca aceste resurse sunt pe cale de a se epuiza. Energiile regenerabile sunt irosite continuu de natura. Acestea se refera la energii bazate pe razele Soarelui, nucleul Pamantului si

interactiunile gravitationale ale Lunii si ale Soarelui cu oceanele. Prin urmare, exista energii regenerabile de origine eoliana, solara, hidro, geotermica si provenind de la biomasa. Energia eoliana, teoretic, poate acoperi necesarul de

electricitate pe plan mondial, insa, principala problema intampinata in ceea ce priveste aceasta sursa de energie, este reprezentata de instabilitatea vantului. Energia solara termica este bazata atat pe producerea apei calde, ce este folosita mai apoi ca apa menajera in cladiri, cat si cu scopul de a produce energie electrica prin actionarea turbinelor (in centrale experimentale cu randament mic, de 15%). Sursa hidro de mare putere este exploatata intr-un procent maxim in tarile industrializate, ajungand ca productia de energie hidro in anul 2000 sa fie de 2.700 TWh pe an. Energia produsa prin aceasta sursa este stocata in baraje pentru momentele in care este cererea mare. Sucursala Hidrocentrale Cluj are in componenta sa trei mari amenajari hidroenergetice in bazinele raurilor Somes, Cris si Bistrita Transilvana.

Potentialul hidroenergetic din aceste bazine este fructificat prin 9 centrale hidroelectrice, 44 microhidrocentrale (din care 12 sunt retrase din exploatare) si o statie de pompare, amplasate in judetele: Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Mures, Maramures, Satu Mare. Pe langa producerea de energie electrica in hidrocentrale, sucursala asigura: - furnizarea de servicii de sistem pentru Sistemul Energetic National furnizarea de energie electrica consumatorilor casnici,

micilor consumatori industriali si pentru consumurile proprii activitatilor sucursalei - protectia civila - reducerea impactului amenajarilor hidroenergetice asupra mediului - furnizarea de apa bruta pentru sistemele de alimentare cu apa a municipiilor Cluj-Napoca, Oradea si Bistrita. Putere instalata totala: - 551 MW in CHE si 10 MW in Statia de Pompare. Numar total de hidroagregate in CHE: 17 hidroagregate si 2 agregate pompare Numar total de hidroagregate in MHE: 107 Productia de energie in anul mediu hidrologic: 1,1 TWh/an

In cadrul SH Cluj este implementat si functioneaza Sistemul Integrat de Management Calitate -Mediu, conform ISO 9001:2000 si ISO 14001:1996. Canalizare publica si spatii verzi, la 31 decembrie 2006

Apa potabila In Romania anului 2008, sunt oameni care nu beneficiaza de retele de distributie a apei potabile. Astfel, in Romania, sistemele existente de furnizare a apei curente, acopera consumul a doar 68% din populatie. Calitatea apei furnizate de cele circa 1.400 instalatii de tratare a apei potabile (in majoritate cu tehnologii invechite si ineficiente) se afla adesea sub standardele acceptate din punctul de vedere al parametrilor chimici. Aceasta concluzie a fost trasa de Administratia Nationala Apele Romane. Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Cluj

Se remarca o scadere a cantitatii de apa potabila distribuita consumatorilor in ultimii ani (2005 - 2006), urmata de crestere in anii 2007 si 2008 . O cauza a scaderii volumului de apa potabila ar fi pierderile mari de apa datorita retelelor invechite, precum si lipsa infrastructurii pentru distributia apei potabile in zonele rurale in special. Conform datelor Institutului National de

Statistica (INS), pierderile de apa potabila au fost foarte mari, de aproape 41% din consum la nivelul tarii. In municipii si orase, pierderile au reprezentant circa 44 %. Pierderile de apa au fost cauzate de uzura avansata a

conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare. 3.5.Dotari comerciale, sanitare si sportive (magazine, spitale, terenuri de sport) Datele la nivel national indica cresteri semnificative pentru produse nealimentare, este vorba in principal de produse de folosinta indelungata la care populatia are acces in baza creditelor neguvernamentale. Accesul relativ facil la credite de

consum de uz personal poate reprezenta un element care produce crestere, este in egala masura un potential pericol odata cu atingerea nivelului de saturatie in ceea ce priveste gradul de indatorare al populatiei. Se remarca cresteri valorice ale comertului cu

amanuntul incepand din anul 2001, corelat cu cresterea puterii de cumparare a populatiei. In ultimii ani au fost deschise diverse super/hipermarketuri, cum ar fi Selgros, Kaufland, Cora, Real, Auchan, Carrefour mai mediul urban. Clujul este si un puternic centru clinic, solicitat de pacinti din multe judete ale Transilvaniei si chiar din alte zone ale tarii.In anul 2007 asistenta medicala a populatiei judetului a fost asigurata in 24 spitale cu 7195 paturi, un sanatoriu antituberculos (95 paturi) , o policlinica in sistemul de ocrotire a sanatatii de stat, numeroase cabinete private si 5 policlinici particulare, in activitatea medico-sanitara fiind antrenati 3803 medici si stomatologi si 5611 personal sanitar cu pregatire medie.Raportand numarul populatiei la cel al medicilor revine, in medie, la fiecare medic, 219 locuitori. In anul 2007 au beneficiat de asistenta medicala, in unitati spitalicesti, 261 mii persoane, totalizand 1994 mii om-zile spitalizare, durata medie de internare pentru o persoana fiind de 7,6 zile.In ultimii ani au aparut in reteaua sanitara un numar apreciabil de unitati de asistenta medicala prin cabinete private, preponderent cu profil stomatologic, cat si pentru prepararea si comercializarea ales in municipul Cluj-Napoca sau in

medicamentelor si pentru analize de laborator.La finele anului 2007 functionau in acest sector 5 spitale,5 policlinici, 371 cabinete medicale de specialitate, 428 cabinete stomatologice, 50

laboratoare medicale si 143 laboratoare de tehnica dentara, 34

depozite farmaceutice si 206 farmacii. Consiliul Judetean Cluj a achizitionat un numar de 5 autospeciale pentru Serviciul S.M.U.R.D din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Repartizarea acestora este urmatoarea: 1 autospeciala pentru zona Huedin, 1 pentru zona Dej-Gherla, 1 pentru zona Turda-Campia Turzii si 2 autospeciale pentru Municipiul Cluj Napoca Judetul Cluj se afla printre judetele cu traditie in ceea ce priveste domeniul medical. Centru universitar este recunoscut si ca centru medical, cu medici foarte bine pregatiti si spitale dotate la standarde europene.. In judetul Cluj se practica un numar de 45 ramuri de sport din totalul de 64 ramuri recunoscute oficial care se practica in tara. - Numarul de unitati sportive de drept public 62 - Numarul de unitati sportive de drept privat 635 - Numarul de sectii pe ramuri sportive afiliate la Federatiile de specialitate 185 - Numarul Asociatiilor Sportive Judetene - 164 din care : - Asociatii sportive fara personalitate juridica - 145 - Asociatii Judetene pe ramuri de sport - 19 In cadrul structurilor sportive cu sectii de performanta isi desfasoara activitatea un numar de 4440 sportivi legitimati din care 13 sportivi la 7 ramuri de sport au fost nominalizati in loturile olimpice in vederea participarii la J.O. 2008. Aproximativ 800 de sportivi au indeplinit baremurile pentru obtinerea clasificarii sportive specifice fiecarei ramuri de sport. Procesul de selectie,

initiere si promovare este asigurat de 208 profesori, antrenori si instructori sportivi. In cadrul finalelor C.N. s-au obtinut un nr. de 167 medalii de aur, 192 argint si 163 bronz. Pe plan international participarea sportivilor clujeni s-a materializat prin obtinerea a unui total de 76 medalii din care 24 de aur, 40 de argint si 12 de bronz. - S-au desfasurat un numar de 443 competitii sportive. - 109 sportivi de performanta au beneficiat de sprijin financiar. - Au avut loc 24 actiuni de selectie cu un numar de 1617 participanti la selectii. - 219 sportivi au fost selectionati la cluburi. La finele anului 2007 Directia pentru Sport a Judetului Cluj, in colaborare New Idea Group si partenerii Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Local al municipiului Cluj - Napoca, partenerii media TV, radio si presa scrisa, a organizat premierea celor mai buni sportivi ai judetului Cluj sub denumirea Gala Campionilor Clujeni, eveniment de mare amploare, organizat la Teatrul National Cluj, unde in cadrul unui spectacol deosebit au fost premiati sportivii cu rezultate deosebite pe plan mondial si european precum si antrenorii si managerii echipelor, care si-au adus contributia la realizarea obiectivelor generele ale activitatii sportive judetene. Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj si Agentia Nationala pentru Sport au acordat sprijin financiar pentru Sport in anul 2007 pentru aducerea bazelor sportive la standarde internationale in vederea organizarii la Cluj Napoca a unor competitii de mare anvergura.

La Sala sporturilor Horea Demian s-au executat lucrari de reparatii capitale si renovare a 2 vestiare, amenajarea grupurilor sociale cu spatii special amenajate pentru persoane cu dizabilitati, s-a amenajat vestiarul pentru. arbitrii, sala de conferinte si sala antidoping, s-a inlocuit partial suprafata de joc, s-au adus instalatii pentru iluminatul salii, s-au modernizat fotoliile de la tribuna oficiala precum si bancile pentru public la tribuna A. La Sala de judo s-a reusit confectionarea podiumului pentru competitii si refacerea partiala a instalatiilor sanitare si electrice. La Sala de gimnastica s-a achizitionat aparatura si materiale pentru antrenament si competitie sala primind din luna

septembrie noua denumire in onoarea primei gimnaste clujene medaliata la J.O. Melbourne -1956 Sonia Iovan iar la sala de scrima s-a inlocuit suprafata de antrenament si concurs. La Hotel STADION s-au achizitionat materiale necesare bunei functionari a acestuia. In ceea ce priveste situatia sportului scolar din judetul Cluj, Directia pentru Sport a Judetului Cluj a colaborat cu Inspectoratul Scolar Judetean privind sustinerea calendarului sportiv scolar. Pentru actiunile desfasurate in colaborare cu I.S.J. Cluj, Directia pentru Sport a pus la dispozitie atat bazele sportive cat si asistenta tehnica de specialitate. Astfel, pe parcursul anului 2007 s-au desfasurat actiuni precum Campionatele Nationale ale Liceelor, fazele finale desfasurandu-se in Sala Sporturilor Horea Demian si Campania Mesajul Meu Antidrog sport, organizata de catre Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog in colaborare cu Primaria Municipiului Cluj, Inspectoratul Scolar Judetean, organizandu-se competitii la

ramurile de sport atletism, baschet handbal, fotbal, fotbal tenis, natatie, tenis de masa si sah. 3.6.Servicii pentru populatie (posta, telefonie, autoservire, depanare, frizerie, etc) Abordarile ce vizeaza dezvoltarea economica locala vad in dimensiunea spatiala un determinant ce contribuie esential la inegalitatea sanselor in dezvoltare. Capitalul informational al

comunelor se bazeaza pe trei indicatori principali care pun in evidenta existenta abonamentelor radio-tv si telefonie fixa raportate la 1000 locuitori. Terminalele prin care comunicarea se realizeaza (televizor, radio si telefon) reprezinta bunuri pe care le detine o gospodarie. Este in fapt si abordarea cea mai buna, devreme ce la ora actuala abonamentele TV sunt inregistrate pentru toti posesorii de aparate TV in plata facturilor de energie electrica. Referitor la

retelele de telefonie, in 2003 existau 19 abonamente telefonice la 100 locuitori. Pe langa Romtelecom, companii de specialitate au inceput sa castige cote de piata prin oferirea de pachete de servicii si preturi competitive (ex: UPC, RDS, etc). Telefonia mobila s-a dezvoltat rapid la nivel national si implicit si in regiune, piata fiind disputata in principal intre companiile Orange si Vodafone. Numar de abonamente telefonice in anul 2007 reteaua de telefonie fixa Reteaua de telefonie fixa Romtelecom, s-a dezvoltat in ultimii ani, tinind cont de statistici si datorita deiversificarii serviciilor oferite (televiziune prin cablu, internet). Sigur, aceasta dezvoltare a venit pe fondul existentei concurentei pe piata. In ceea ce

priveste societatea informationala, aceasta este caracterizata prin

cresterea exploziva a informatiei digitale, disponibila prin intermediul produselor tehnologiei informatiilor si comunicatiilor. Parametrii acestei cresteri in judetul Cluj, la nivelul anului 2004, sunt: -o cresterea numarului de abonati la serviciile de telefonie mobila locuitori; -o ponderea gospodariilor care detin PC in total gospodarii a crescut de la 6% la 7,3%; o numarul salariatilor angajati in teleworking, din sectorul economico-financiar a crescut cu 66%. La nivel national, intre 1999 si 2003 s-a inregistrat o rata de crestere a numarului de PCuri de 228%, cu o crestere anuala medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori in 2004 ) iarnumarul utilizatorilor internet a crescut in aceeasi perioada cu 563%, cu o rata spectaculoasa de crestere de 60% pe an (19,1 utilizatori Internet la 100 locuitori in 2004). In acelasi timp, in ceea ce priveste dezvoltarea in domeniul IT, in 2006 tara noastra avea 4,44 puncte, anul trecut crescuse la 5,32 iar anul acesta am ajuns la 5,46 puncte, fiind pozitionati pe penultimul loc in clasamentul tarilor comunitare, devansand doar Bulgaria. In aceasta situatie, cel mai mult ne-a tras in jos lipsa internetului. Astfel, cel mai mic punctaj a fost obtinut la gradul de conectare la internet al populatiei si firmelor. Statisticile la nivel national indica faptul ca a crescut cu 38%, ajungand la 235 abonati la 1000

intreprinderile mari (peste 250 de angajati) sunt cele care utilizeaza produsele ITC in cea mai mare masura, procentele in randul IMMurilor fiind reduse in randul tuturor indicatorilor: ponderea

intreprinderilor ce detin PC-uri, ponderea numarului de salariati ce

utilizeaza PC/Internet, ponderea intreprinderilor care au un website propriu. Vanzarile prin internet sunt inca slab dezvoltate, atat la nivelul regiunii cat si la nivel national (in medie sub 2% din intreprinderi vand prin internet iar procentul celor care cumpara prin internet este asemanator). In judetul Cluj, numarul firmelor cu capital romanesc care dezvolta produse software pentru pietele din strainatate este in crestere, cu sanse de diversificare si dezvoltare de produse software proprii cu valoare adaugata ridicata. (solutii ERP, solutii in domeniul multi-media, managementul calitatii, e-

learning, e-government, inovatia de proces, etc). De asemenea, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) a conectat la internet de mare viteza zece comune din judetul Cluj prin includerea acestora in proiectul 'Economia Bazata pe Cunoastere'. Prin acest proiect s-au informatizat: primaria, scoala, biblioteca publica si Punctul de Acces Public la Informatie (PAPI) din fiecare localitate inclusa in proiect. Cele zece comune in care au fost implementate Retelele Electronice Locale (RECL) sunt: Marisel, Viisoara, Sanpaul, Suatu, Catina, Cornesti, Baisoara, Frata, Bobalna si Iara. Acesta este doar un inceput tinand cont de fondurile europene alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de IT la toate nivelele: de stat sau privat. Vom asista in urmatorii ani la o explozie de proiecte de dezvoltare pe platforme informatizate.

Servicii postale In anul 2007, numarul unitatilor postale existente in judet era de 220, din care: - oficii (23 in mediul urban si 23 in mediul rural) - ghisee (6 in mediul urban si 29 in mediul rural) - agentii: 118 - circumscriptii: 21 Dezvoltarea serviciilor postale rapide pe intreg teritoriul tarii reduce monopolul postei romane, mai ales ca la nivel european este urmarita eliminarea monopolului si dezvoltarea pietei concurentiale. IV. CADRUL CULTURAL ISTORIC

4.1. Dotari culturale (camine si case de cultura, biblioteci, cinematografe) In spatiul comunitar european cultura se axeaza pe doua principii fundamentale. Primul este pluriculturalismul caracterizat prin multilingvism si plurietnism. Al doilea principiu este cel al unei relatii spirituale si materiale intre persoane si institutii. De altfel, cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create in cadrul unei comunitati umane si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.

Judetul

Cluj

detine

inca

din

trecut

statutul deoarece

de este

pluriculturalism,

multilingvism

si plurietnism,

incadrat in regiunea Transilvania, care face parte din Europa Centrala sau din cea de-a treia Europa, concept definit de valorile pluralismului si ale tolerantei culturale. Astfel, pe langa o populatie predominanta (de peste 79%) de romani, exista si populatie de etnie maghiara, 17% si germana, 0,13%, precum si alte etnii, mai slab reprezentate ca procent. Dintre aceste comunitati, cea romaneasca este majoritara si participa in mod preponderent la viata culturala, spirituala si

artistica a judetului. Comunitatea maghiara este bine reprezentata in viata culturala prin existenta teatrelor, organizatii si institutii culturale, precum si scoli in limba maghiara. Celelalte comunitati s-au restrans atat ca numar, cat si ca mod de vietuire si activitate in planul vietii spirituale si culturale a Clujului. Astfel, aceste comunitati isi afirma valorileculturale intr-un spatiu ce polarizeaza in jurul sediilor comunitare, al publicatiilor si scolilor in limba materna, precum si al bisericilor. Astfel, formele lor de exprimare culturala sunt festivalurile, spectacolele sau reprezentarile culturale si sarbatorile traditionale si bisericesti. In ceea ce priveste comunitatea rroma, aceasta este

caracterizata de o crestere demografica si de o viata culturala exprimata prin muzica, dansuri traditionale si preocupari in arta mestesugareasca.

Resedinta

judetului,

municipiul

Cluj-Napoca

este

adevarata cetate culturala cu prestigiu recunoscut si peste hotarele tarii.Aici functioneaza o filiala a Academiei Romane, filiale ale uniunilor de scriitori,compozitori si artisti plastici, teatrul national si Opera Romana de stat, Teatrul maghiar si Opera Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii in limba romana si maghiara, Filarmonica de Stat, studiouri teritoriale ale

Societatilor Nationale de Radio si Televiziune, posturi private de radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o sectie in aer liber, muzee care, prin numarul impresionant de exponate reprezinta cultura materiala si spirituala a populatiei romane si a etniilor conlocuitoare din Transilvania faurita si traita de-a lungul secolelor de viata in comun. De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic in municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda,Dej si Gherla, Muzeul Memorial Octavian Goga din comuna Ciucea, Gradina Botanica din Cluj-Napoca puternic centru de atractie a turistilor romani si straini- care dispune de o colectie de specii rare realizate prin colaborare cu institutii de profil de pe diferite meridiane ale globului. Dupa cum se observa, municipiul Cluj Napoca concentreaza peste 80% din volumul activitatilor culturale. In mediul rural al judetului, datorita situatiei caminelor arta populara traditionala,

culturale, centrelor de cultura si

bibliotecilor comunale, punctelor muzeale, activitatea culturala nu este prea bine reprezentata.

Astfel, caminele culturale din judetul Cluj sint in prag de renovare. Peisajul satelor de munte si-a pierdut, de mult timp, izul unei sarbatori culturale. In cladirile menite sa reprezinte cultura din mediul rural nu a mai calcat, de ani intregi, picior de om. Au ramas doar incaperi prafuite, geamuri sparte si lacate pe usi, invechite si ele. Locul, unde se tineau multe nunti si-a pierdut chiar si ecoul unei melodii folclorice, cintata de lautari. Astfel, Caminul cultural din comuna Marisel este in curs de reabilitare, in Somesul Rece, de 15 ani s-a pus lacatul pe usa, iar acum e in prag de darimare, in Gilau, activitatile din caminul cultural sint in floare, iar satenii se pot bucura de diferite serbari culturale, precum spectacolul etniilor, care a adus la un loc romi , maghiari si romani, sau festivaluri folclorice. In comuna Margau, caminul cultural nu si-a inchis inca portile si serveste mai ales la intruniri de partid sau parastase, un alt mod de a privi cultura. Dupa anul 1989, bibliotecile si librariile au cunoscut un reviriment cultural, prin deschiderea unor noi edituri, traducerea de carti, organizarea targurilor de carte, lansari si expozitii de carte. In ultima perioada se resimte, insa, o scadere a interesului pentru cartea tiparita, justificata de o crestere a pretului cartilor si de un acces usor la informatie si lectura prin utilizarea Internetului. Numarul si activitatea bibliotecilor

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Biblioteca Judeteana Octavian Goga Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj este continuatoarea unei bogate traditii de lectura publica la Cluj (sec. XIX), iar in decursul anilor a reusit sa-si dezvolte colectiile cu caracter

enciclopedic si serviciile oferite utilizatorilor, devenind azi una dintre cele mai mari si importante biblioteci publice judetene din Romania. De la infiintarea ei biblioteca a functionat in diferite localuri si sub diferite denumiri: - ca Biblioteca Populara infiintata de stat in 1921 - in cadrul Universitatii "Regele Ferdinand I" - ca Biblioteca a Consiliului Judetean al Sindicatelor - pe strada Emile Zola nr. 1 (1949) - ca Biblioteca Populara a Municipiului Cluj - in P-ta Libertatii nr. 2 (1949)

- ca Biblioteca Centrala Regionala - in P-ta Malinovsky nr. 5 (azi P-ta A. Iancu) (1950) si in P-ta Stefan cel Mare nr. 1 - ca Biblioteca Municipala (1963) si ca Biblioteca Judeteana - in P-ta Stefan cel Mare nr. 1 in Palatul Culturii (1956) fostul Palat al Justitiei Astazi, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj, este o institutie publica in slujba comunitatii clujene cu scopul de a contribui la cresterea prosperitatii spirituale si materiale a locale, prin crearea si promovarea

membrilor comunitatii

accesului la o vasta arie de idei si informatii, prin asistenta de specialitate oferita, prin promovarea interesului pentru lectura si invatare pe tot parcursul vietii. Achizitia de carti si alte tipuri de documente relevante, organizarea si punerea la dispozitia publicului a intregii colectii de documente, informarea

prompta prin servicii specializate, programele culturale si educative sunt modalitati prin care colectivul de specialisti ai bibliotecii vin in intampinarea cerintelor utilizatorilor bibliotecii. La finele anului 2007 existau in judet 420 de biblioteci czre detineau 10 568 mii volume .Din totalul unitatilor functionau: o bibioteca de interes national, 12 biblioteciapartinand

institutiilor de invatamant superior, 60 biblioteci specializate, 267 biblioteci scolare si 81 de biblioteci publice. 4.2. Valori etnografice si folclorice (arhitectura traditionala, instalatii si tehnici populare, port popular, folclor muzical coregrafic si literar, sarbatori folclorice, festivaluri, obiceiuri, traditii si ritualuri satesti) Arhitectura popular, aa cum o vedem noi astzi nu constituie, de fapt, dect o ultim secven a unui ndelungat proces de dezvoltare

(aflat nc n mers), care din punct de vedere al valorilor estetice i spirituale, se afirm ca o nsumare a etapelor precedente, prin aporturi specifice. Valori ale arhitecturii tradiionale din centrul Transilvaniei urmrete transformrile i evoluia construciilor din cadrul gospodriei rneti, pe o perioad de timp cuprins ntre sfritul secolului al XVIIIlea i pn n prima jumtate a secolului al XX-lea. Sunt zone unde monumentele de arhitectur popular s-au pstrat mai mult sau mai puin intacte pn n prezent. Vom face referire aici la: Zona Munilor Apuseni (Mocnimea Vii Ampoiului, Mocnimea Vii Arieului, Mocnimea Trascului, Buciumnimea, ara Moilor,), Zona Valea Mureului, Zona Valea Sebeului, Zona Podiul Secaelor, Zona viticol Alba. Evoluia locuinelor, de la cele cu o singur ncpere la cele cu mai multe, nregistreaz urmtoarele categorii caracteristice de la apariia lor i pn n zilele noastre: casa cu o npere de locuit, casa cu o ncpere de locuit i o camer, casa alctuit dintr-o camer de locuit cu tind i cmar, casa cu dou ncperi de locuit fiecare cu acces separat, casa cu trei ncperi de locuit. Firete c n cadrul fiecrei categorii exist variante i subvariante, a cror clasificare ar fi mai puin util i greu de realizat. urile i grajdurile ocup al doilea loc ca importan n gospodria rneasc, mbinate de cele mai multe ori cu grajdul destinat adpostirii vitelor sau a oilor. Nu este o noutate faptul ca acest tip de construcie ce dateaz de la sfritul secolului al XIX-lea s-a pstrat ntr-o form neschimbat arhitectural i funcional pn n prezent, oferindu-ne un model foarte uor de reconstituit. Fiind primele anexe care reineau atenia trectorilor, porile i ferestrele au ridicat i alte probleme, pe lng cele funcionale, au devenit faa social a gospodarilor. De aceea, preocuprile pentru nfrumusearea lor au fost tot mai susinute n toate zonele judeului Cluj, unde se gseau esene lemnoase, care le ofereau meterilor posibiliti de evideniere a decorurilor ncrustate, traforate sau pictate. Cu tot progresul rapid al industriei, s-au dezvoltat n judetul Cluj, o serie de industrii casnice rneti, ale cror sisteme complexe sunt acionate de fora apelor. Astfel putem aminti: morile de mcinat cereale, vltorile folosite la finisarea pnzeturilor, i teampurile folosite la

prelucrarea minereului de aur. Cercetarea arhitecturii tradiionale din judeul Cluj a fcut posibil identificarea caracteristicilor eseniale ale acesteia i o confirmare a valorii ei ntr-un cadru unitar al celei din Romnia. Studiul asupra fondului arhitecturii valoroase, este o surs de informaii pentru cei care vor dori s proiecteze i s construiasc bazndu-se pe lunga experien tradiional, iar anumite aspecte de ordin general sesizate sunt valabile pentru ntreg cuprinsul rii. Port popular Portul popular din aceast parte a rii se deosebete ca aspect i colorit. Iile, carese fac din cnep, in sau bumbac, sunt ncreite n fa, pe lng gt cu fire colorateformnd astfel un galon. Aceste puncte de broderie se execut pe muchia creilor formnd motive geometrice n culoare roie la femeile tinere i n negru la cele n vrst. Pe mneci sunt aezate cele trei iruri de ruri obinuite, n lungime, dar la acesteii i pe linia orizontal se pot broda la fel ruri cu aceleai motive. Mnecile suntncreite n partea de jos ca i la gt, formnd acelai galon, de unde pornete volanul.La Bistria - Nsud, iile sunt terminate la gt cu un guler ngust brodat care seaplic peste crei.Pe mnec, n direcia unde se termin linia umrului, ia are un galon de broderielat. n partea de jos, mneca la fel ca i la gt este ncreit pe o manet brodat, deunde pornete volanul, care este conturat cu un ru ngust.Culorile folosite n broderii sunt: rou, negru, galben, albastru, fire de aur iargint.n aceast regiune se folosesc broderii i mrgele, care prin colorit i sclipiriimprim broderiilor o rar frumusee.Partea de jos a iei se face simpl, nebrodat, iar fotele sunt esute din ln ifoarte nguste. De obicei n aceast regiune cele dou fote nu au acelai model deestur. Fota din fa este mai simpl, iar pe marginea de jos are un galon ngust. La odistan de 20-30 cm de primul galon este esut al doilea, mult mai lat dect primul (de 3-4 ori mai lat).

Fota din spate este esut tot din ln cu fond rou i cu galoane alese, foartenguste, aezate n linii orizontale. Pe timp mai rcoros, peste costum se poart o vest din catifea neagr, decorat cu motive florale brodate cu mrgele colorate. Cojocul lung cu mneci, care este mpodobit cu broderii florale sau formegeometrice n culori vii i cu ciucuri din mtase pe piepi, spate i mneci, completeaz portul popular n timp de iarn.

Srbtoarea Stufului la Sic Srbtoarea este dedicat localnicilor din comuna Sic i localitie nvecinate, proprietarilor de terenuri din zona Bazinului Fizeului i turitilor pasionai de rezervaiile naturale, avnd ca scop principal atragerea ateniei asupra importanei protejrii zonelor umede i de stufri care se gsesc n mprejurimi. Programul propus de organizatori debuteaz cu un traseu ghidat n rezervaia Stufriurile de la Sic, continund cu un program de echitaie pentru copii ce se va desfura pe terenul de sport local. Platoul central de lng Primria Sic va gzdui un trg de produse tradiionale, o degustare de bunti i o expoziie a

atelierelor meteugarilor din zon, toate acestea pe fundalul unui spectacol folcloric susinut de mai multe ansambluri de dansatori i interprei. Folclor musical coregrafic si literar Soporu de Cmpie este un sat situat n partea central a Transilvaniei, a crui periferie pare desprins de lume, uitat de vreme. Cei mai respectai n comunitate sunt muzicanii, iar dintre acetia Carol Covaci zis Gaciu[9] are locul su bine meritat. Dei majoritatea sunt igani, pstreaz i transmit prin interpretarea lor specificul romnesc al muzicii din Transilvania. Muzica lor este special, greu de reprodus, dominat de aglomerri de ornamente i oscilaii ritmice. i dansurile de aici sunt singulare, spectaculoase, nsoite de strigturi aproape cntate, ce duc la o heterofonie n raport cu melodia cntat instrumental. Strigturile sunt nite formule sonore stranii, emise liber, n acut, cu o mare intensitate de expresie i culoare, avnd calitile cntecelor rituale. Degaj o atmosfer de mreie i solemnitate. Este posibil ca vreme nainte s fi existat linii melodice corespunztoare acestor texte, ajunse la noi doar n form strigat. Strigturile au n primul rnd o funcie de comunicare, atunci cnd comunitatea se adun pentru a petrece. Prin strigturi ii poi exprima bucuria, necazul, prerea despre lume, despre un eveniment sau despre o persoan. i poi atrage perechea i ulterior o poi cuceri. n satul tradiional cine nu poate striga are mari probleme de integrare n comunitate. Este considerat incapabil s i exprime sentimentele, disponibilitatea erotic, starea psihic. Cnd rsun muzica n Soporu de Cmpie, oamenii nu stau pe gnduri, i las treburile, las totul balt i se strng n jurul ceteraului. Rd, plng, danseaz, triesc cu maxim intensitate muzica. Sunt comuniti ale cror jocuri sunt imposibil de reprodus. Acestea s-au transmis din generaie n generaie n hotarul satului, precum limba matern, i vor muri odat cu ultimii danaui dac tinerii nu neleg sau ignor importana fenomenului. Acestea sunt dansurile din Cmpia Transilvaniei. Ritmul dansului e straniu, asimetric, sincopat, producnd pe vertical o adevarat poliritmie iar pe orizontal o nebnuit polimetrie. Acesta face ca dansul s fie viu, complicat, ca nsi viaa, plin de neprevzut, frnt cnd nu te astepi sau curgnd molcom spre infinit, slbatic, liber i totodat guvernat de pai

precii, de micri ndelung nvate, esenializate prin gestul unor ntregi generaii. Te surprinde, ai impresia c i tu poi, c e n tine, i simi puternic prezena, crezi c i-ai prins nelesul, taina, intri in joc... dar nelegi imediat c trebuia s te fi nscut acolo, s fi crescut acolo, s fi ramas acolo... i le mulumeti lor, ranilor din Cmpia Transilvaniei c nc mai exist. ("Muzicanii din Soporu de Cmpie" scris de cntreul de muzic popular Grigore Lee)

Festivaluri, Manifestrile se vor desfura n zilele de 18 si 19 mai 2013 pe platoul din faa Slii Sporturilor din Cluj-Napoca. Organizatorii manifestrilor sunt: Consiliul Judeean Cluj, Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj, Fundaia Etnostar,i Asociaia Meterilor Populari Clujeni. Festivalul cuprinde spectacole de nalt inut, care vor reuni numeroase ansambluri folclorice, formaii tradiionale steti i cunoscui interprei de muzic popular din regiune, alturi de cei mai pricepui meteri populari din jude. Evenimentul, organizat de ctre Asociaia Meterilor Populari Clujeni i Centrul Comercial Central a debutat vineri, 23 februarie 2013 cu Povestiri despre Dragobete, primul dintr-o serie de happening-uri care vor avea loc pn la data de 4 mai, cnd trgul i va nchide porile. Au vorbit, despre creaia celor 160 de meteri populari prezeni, dar i despre semnificaia Dragobetelui, personaliti ale vieii social-culturale clujene: Tiberiu Groza, directorul C.J.C.P.C.T. Cluj, Tudor Slgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Viorica Ciobanu, preedinte Asociaia Meterilor Populari Clujeni, Aurel Bodiu, etnolog, Ioan Toa, cercettor, Marius Maier, manager general al Centrului Comercial Central, etc.

nc de pe treptele magazinului, meterii i ntmpin oaspeii cu dou standuri bine garnisite: produse din miere i modele diversificate de turt dulce, produse n gospodria proprie. La etajul IV, oferta este de-a dreptul copleitoare M ntmpin dr.Viorica Ciobanu, preedintele Asociaiei Meterilor Populari Clujeni, care ine, n primul rnd, s elogieze efortul celor dou angajate ale departamentului de marketing i PR al complexului, Alina Mihu i Gabriela Mrginean. Adaug aceasta: Nu pot s nu pomenesc i partenerii evenimentului Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj i Primria muncipiului, precum i partenerii media: Realitatea TV, TVR Cluj, PRO TV Cluj i Antena 1 Cluj. Intervine i Alina Mihu, cu o precizare: Chiar astzi, 7 martie va avea loc, n cadrul Trgului meterilor populari n inima Clujului, un eveniment, organizat n colaborare cu Club Mickei, Asociaia Meterilor Populari Clujeni i Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj, n care copiii i -au dat ntlnire cu prinii. Astfel, elevii de la coala Alexandru VaidaVoevod Cluj-Napoca vor confeciona cadouri pentru mamele lor, cum ar fi: piese de pictur tradiional pe sticl i icoane. Vor urma cteva activiti, precum: parada modei, n inute tradiionale, dans modern (coala Alexandru Vaida-Voevod, Club Mickei, Grdinia Buburuza), microrecitalul de muzic pop al solistei Ioana Moldovan, jocuri populare cu Ansamblul Folcloric Jucuii de pe Some (coala Alexandru Vaida-Voievod), Ansamblul Folcloric Doina Mnturului (coala Iuliu Haieganu, Cluj-Napoca) i Ansamblul Folcloric Craii Apusenilor (coala Avram Iancu com. Beli, Cluj).Totodat, elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca vor expune pictur tradiional pe sticl. n realizarea acestui eveniment au fost angrenai aproximativ 100 de copii de la mai multe coli clujene, iar zilele urmtoare va urma i o

eztoare, la care vor participa membrii asociaiei noastre, precum i reprezentani ai asociaiilor similare din cteva judee din Transilvania. Pn la Pate se vor desfura i demonstraii de ncondeieri de ou i ateliere, unde copiii vor confeciona obiecte simbolice nchinate acestei importante srbtori a cretintii. Festivaluri: -Festivalul Jocului fecoresc din Transilvania -Festivalul folcloric Sfntul tefan -De Rusalii - nstruatul boului la Batin -TURDAFEST - seminarii agricole, concursuri de buctrie tradiional, standuri ale metesugarilor, expoziii de animale, artiti, cntrei, dansatori din ntreaga ar, la fiecare sfrit de septembrie. -TRGUL DE ARMINDENI, trg de produse meteugreti. -Zilele Europene ale Patrimoniului D.J.C.C.P.C.N Cluj organizeaz n fiecare septembrie o serie de activiti specific protejrii i promovrii patrimoniului cultural naional. Iniiatorii i organizatorii ineditului eveniment sunt: Consiliul Judeean Cluj, Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj i Asociaia Meterilor Populari Clujeni. n cadrul trgului, trectorii ocazionali i publicul vizitator, vor putea aprecia o mare diversitate de produse tradiionale, realizate de meteri populari din zona clujului,: costume populare romneti i maghiare, podoabe din mrgele, ceramic, esturi, borderie, icoane pe coji de ou, obiecte din sticl, obiecte din os, icoane pe sticl, cojocrit, articole din piele, podoabe din lemn i cupru i multe altele.

Pe lng satisfacia descoperirii articolelor meteugreti,n cadrulTRGULUI DE ARMINDENI vor fi i prezentate i elemente ale buctriei tradiionale romneti i maghiare: miere i produse din miere, turt dulce i kurtos-kalacs (reete tradiional).

Obiceiuri, Pentru cei care iubesc tradiiile, reamintim c Rusaliile ofer dou ocazii minunate de a se ntlni cu acestea. Este vorba de obiceiul nstruatul boului, desfurat n localitile: Mintiu Gherlii, Mnstirea i Batin (judeul Cluj) i de Pplugra, desfurat n oimeni, comuna Vultureni. ntlnit doar n Transilvania, nstruatul boului sau mpnatul boului este un obicei ce ine de tradiia agrar i de fertilitate i const n desfurarea unei adevrate procesiuni pe uliele satului, procesiunea avnd n centru un bou sau o pereche de doi boi, mpodobii cu frunze, flori i panglici colorate. Diverse elemente simbolice difereniaz obiceiul n fiecare din cele trei sate. Ceteraii acompaniaz ntregul alai, finalul fiind marcat de jocul cununii, la care particip toi stenii. Pplugra este, de asemenea, un obicei agrar, de invocare a ploii att de necesare solului i implicit recoltelor. Doi tineri din sat se mascheaza cu frunze de paltin, ritualul mpodobirii cu frunze a mtilor desfurndu-se departe de ochii stenilor. Mascaii sunt apoi udai cu ap i poposesc la fiecare gospodrie din sat unde danseaz, iar copii alearg dup mti, ncercnd s le scie. La final frunzele sunt aruncate peste holde, gest simbolic de asigurare a rodniciei lor.

Cele dou obiceiuri sunt pe cale de dispariie, dar salvate pe pelicul n timpul cercetrilor efectuate pe teren de ctre echipa Centrului Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Cluj. n aceast zi acum 2000 de ani, se implinea prorocirea destinului lui Iisus dup cum descriu toate textele biblice. Ziua n care Mntuitorul nostru Iisus Hristos a intrat n Ierusalim reprezint o mare srbtoare a triumfului Lui ntru smerenie, umilin i dragoste necondiionat fat de omenire. Floriile sau Duminica de Florii srbtoare religioas numit astfel de toi cretinii poporului iar tradiia spune c n acelai timp se celebra i srbtoarea florilor de primvar, a pomilor n floare, a salciei nflorite care este sacralizat prin legende i prin practici rituale. Aceste seminificatii au strbtut pn la noi, mileniile de tradiii, din antichitatea greco-roman, care celebra n miez de primvar pe zeia Flora. n tradiiile populare romneti, Floriile se srbtoresc n dou zile, Smbta Floriilor sau Moii de Florii, nchinat morilor, moilor i strmoilor, ca o zi a pmntului, a naturii nfloritoare i a neamului omenesc i Duminica Floriilor sau Staurele florilor, srbtoare ntmpinat cu ramuri de salcie, nflorite care amintesc de ramurile de fenic, pe care le-au aternut primii n calea lui Iisus, la intrarea Sa n Ierusalim. Aadar cretinii pentru a pstra amintirea vremilor biblice , duc la biseric ramuri de salcie, pentru a fi binecuvntate i sfintite, dup care se mpletesc i se pstraz la icoane, la grinzile caselor, la streini i la ferestre, pentru a aduce n case, sntate, noroc i belug n toate.

Popoarele slave asociau plantarea salciei cu un cult al morilor, pe care l ntlnim i n practicile noastre funerare pentru ca se crede c plantat lng crucea mortului i sporete linitea i odihna de veci, iar semnificaia ramurilor de salcie la Florii constituie nu numai semnul de triumf al Cretintii, ci i acela al veniciei, prin moarte. Fetele mpleteau mldie de salcie pentru a se liora, a se surii n a doua zi de Pati. n noaptea de Florii i le puneau sub pern pentru a-i visa ursitul. La biseric , n ziua de Florii, femeile ncercau s cuprind n pumn un mnunchi ct mai gros de mldie, ca s le creasc viguroas i nalt cnepa. n ziua de Florii proprietarii de animale fceau vclii nite cocui fcui din aluat de gru sau de gru amestecat cu secar, dup cum e starea, pe care le duce la biseric, apoi le dau pstorilor, cte vite are attea vclii( Ciubanca, jud. Some). n satul romnesc Floriile marcau nceputul celei mai importante sptmni din Pstul Mare i din anul cretin, Sptmna Patimilor sau sptmna neagr. Floriile mai erau considerate foarte importante si pentru faptul ca dup un post aspru de ase sptmni, n aceast zi se poate mnca pete. n Postul Mare fetele i femeile aveau foarte mult de lucru, la tors, esut i cusut lucrau foarte mult la esturi i custuri pentru a se mpodobi de Pati cu haine noi, n toate localitile fiind credina c n toate localitile de Pati fiecare om trebuie s aibe haine noi, mcar o cma dac nu se poate mai mult din care cauz se i spunea Crciunul stulul, Patile falnicetot n coji de ou i-n cmee nou.

Patele este cea mai important srbtoarea cretin prin nvierea lui Iisus Hristos. De-alungul timpului ns iepuraul de pate, oule roii i drobul au devenit representative pentru masa de pate a fiecrui roman. Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in satele trasilvanene, fie oriunde in tara, este un fapt recunosc ca pentru acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani. Srbtoarea Patelui i are obiceiurile i tradiiile specifice n funcie de zonele rii n care tradiia patelui este respectat conform datinilor. n inutul transilvnean datorit confluenelor orientale i occidentale pe care le are aceast zon de ar, Patele a adoptat de-a lungul timpului tradiii specifice att de la sai, de la maghiari, ct i de la romani. Se spune c pregtindu-se de srbtoarea Patelui n Miercurea, Joia i n Vinerea Mare, femeile pregtesc pasca, mielul i oule, a cror ncondeiere se distinge n Transilvania printr-o varietate mare de modele i culori. Toate acestea reprezint elementele purttoare ale simbolului sacrificiului pascal i al nvierii. n alte zone din judetul Cluj, n ziua de smbt, bieii mpodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lsarea ntunericului, tinerii se strecoar n curile fetelor de mritat i le aga brazii la poart. La fetele frumoase din sat vin zeci de biei care pun crengue la poart. Pentru c pndesc toat noaptea la ferestre, tinerele tiu pe cine trebuie s rsplteasc la stropit n prima sau a doua zi de Pate. Oule roii se ciocnesc la masa de Pati dup un anumit ritual:

persoana mai n vrst (de obicei brbatul) ciocnete capul oului de capul oului inut n mn de un comesean, n timp ce spune: Hristos a nviat !, la care se rspunde cu: Adevrat a nviat! n dimineaa primei zile de Pate n unele sate transilvnene toi membrii se spal pe fa cu apa dintr-un vas n care a fost pus un ou rou, un ban de argint i o crengu cu busuioc. Tot n aceast zi, n unele zone exist credina c i va merge bine dac prima persoan care intra n cas va fi un brbat. De asemenea, se spune c exist obiceiul de a se purta haine noi n semn de respect pentru aceast aleas srbtoare, dar i pentru c ea semnific primenirea trupului i a sufletului, aa cum se primenete ntreaga natur odat cu primvara. Masa din prima zi de Pati este un prilej de reunire a familiei, decurgnd dup un adevrat ritual. De pe masa de Pati nu pot lipsi: oule roii, caul de oaie, salata cu ceap verde i ridichi, drobul i friptura de miel, pasca umplut cu brnz sau smntn i mai nou, cu ciocolat. n a doua zi de Pate, tinerele fete sunt stropite cu parfum de ctre feciorii mbrcai n haine tradiionale. Acestea, la rndul lor, ofer baieilor de but i cteva mici daruri. Se spune c acele fete vor avea noroc tot anul, iar brbaii care uit de acest obicei, vor fi urmrii de ghinion.

4.3. Monumente si situri Lista monumentelor istorice din judeul Cluj - cuprinde monumentele istorice nscrise n Patrimoniul cultural naional al Romniei i aflate n localiti din judeul Cluj al cror nume ncepe cu litera P.

Lista complet este meninut i actualizat periodic de ctre Ministerul Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional din Romnia, prin intermediul Institutului Naional al Patrimoniului, ultima versiune datnd din 2010. Aceast list cuprinde i actualizrile ulterioare, realizate prin ordin al ministrului culturii: Monumentul "Sfnta Maria Protectoare" Lespedea de piatr cu stema oraului Cluj Statuie ecvestr "Sfntul Gheorghe ucignd balaurul" Obeliscul Carolina Statuia ecvestr a lui Matei Corvin Monumentul comemorativ al rscoalei din 1437 Monumentul reuniunii "Sfnta Maria " Cele 2 stele de piatr de la Ocna Prsit Lista siturilor arheologice din judeul Cluj conine toate siturile arheologice din judeul Cluj nscrise n Repertoriul Arheologic Naional (RAN). RAN este administrat de Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional i cuprinde date tiinifice, cartografice, topografice, imagini i planuri, precum i orice alte informaii privitoare la zonele cu potenial arheologic, studiate sau nu, nc existente sau disprute. Situl arheologic de la Cluj- Napoca, punct "Str.Deleu i Caragiale" ; Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "La Stvilar"; Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Calvaria" ; Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Someeni - Bi" ; Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Someeni - Aeroport" Situl arheologic de la Cluj-Napoca, punct "Parcul arheologic Piaa

Cipariu" Situl arheologic de la Cluj Napoca, punct "Piaa Muzeului" Situl arheologic de la Cluj- Napoca, punct "Str. Corneliu Coposu" Situl arheologic de la Aiton, punct "urilor" Situl arheologic de la Apahida, punct "Dup deal, la tu" Situl arheologic de la Aruncuta, punct "Cremeni", "Cnepite" Situl arheologic de la Achileu, punct "dealul Grecea" Situl arheologic de la Baciu, punct "Gura Baciului" Situl arheologic de la Baciu, punct "Baciu- centru" Situl arheologic de la Baciu, punct "Cheile Baciului" Situl arheologic de la Bbuiu, punct "Grecea" - "anul Grecilor" Situl arheologic de la Gherla , punct -"Buma" Situl arheologic de la Boju, punct" Lng sat" Tapiesului Situl arheologic de la Cianu, punct Saliste

4.4. Monumente si ansambluri de arhitectura Monumentul Memoranditilor din Cluj-Napoca a fost ridicat n cinstea memoranditilor, care au avut puterea de a se ridica contra msurilor de deznaionalizare a romnilor luate de guvernul austro-ungar. Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut i ca Stlpul Carolina sau tatua Carolina, a fost ridicat n 1831 sub forma unei coloane monumentale n amintirea vizitei efectuate de mprteasa Carolina mpreun cu mpratul Francisc I n Clujul anului 1817. Obeliscul are o nlime de 10 m, iar pe cele 4 fee ale sale sunt basoreliefuri, realizate de sculptorul vienez Joseph Klieber. Basoleriefurile descriu emblema Clujului, o inscripie latin care pomenete aceast vizit, intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetii i unele vizite ale

lor la div erse instituii. Este ornamentat cu 4 vulturi de piatr, opera sculptorului Csuros Antal, care in n plisc lauri. Iniial obeliscul a fost amplasat n actuala Piaa Unirii (fosta Piaa Mare), n 1898 ns ea a fost mutat n actuala Piaa Muzeului (fosta Piaa Mic sau Piaa Carolina Augusta) cu ocazia reamenajrii centrului, pentru a face loc statuii lui Matei Corvin. Statuia Lupoaicei din Cluj-Napoca se afl pe Bd. Eroilor, n centrul municipiului de pe malurile Someului. Dup Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 la Cluj-Napoca este organizat Universitatea Daciei Superioare, redenumit n final Universitatea Regele Ferdinand I, a crei deschidere oficial a fost inaugurat 1 februarie 1920, n prezena regelui Ferdinand i a familiei regale. La eveniment au fost prezeni reprezentani ai rilor aliate i neutre din timpul primului rzboi mondial. Statul italian a fcut cadou Romniei, n urmtorul an, trei copii al e statuii lupoaicei de pe Capitoliu. O copie a fost trimis la Bucureti, n piaa Roma, o a doua la Cluj i cea de-a treia la Chiinu, drept simboluri ale unitii romnilor din toate zonele rii i a latinitii acestora. Monumentul este o copie fidel a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus si Remus, la care s-a adugat un basorelief al mpratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) i inscripia Alla citta di Cluj, Roma Madre, MCMXXI. S-a hotrt amplasarea monumentului n Piaa Unirii, n faa statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28

septembrie 1921 de ctre primul primar romn din Cluj-Napoca, Iulian Pop, n prezena a peste 25.000 de locuitori. Odat cu Dictatul de la Viena, din 1940, n timpul exodului forat al unei pri importante a populaiei romneti, statuia a luat ea calea refugiului pentru a fi pus la adpost. Dup cel de al doilea rzboi mondial, statuia revine la Cluj, dar climatul politic existent nu a permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea a fost montat n faa Universitii, unde a rmas pn n 1973, cnd statuia a revenit n Piaa Unirii, pe locul ei din faa universitii fiind amplasat Grupul Statuar coala Ardelean. n 1994 statuia a fost luat de pe amplasamentul su de la intersecia Bd. Eroilor cu Piaa Unirii i a fost nlocuit cu Monumentul Memoranditilor, ridicat n cinstea memoranditilor care au avut puterea de a se ridica contra msurilor de deznaionalizare a romnilor luate de guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la osndirea la temni a memoranditilor. Statuia Lupoaicei a fost mutat la Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurat de sculptorul Liviu Mocan, ulterior ea fiind amplasat la jumtatea Bulevardului Eroilor. Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj, oper a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasat n mijlocul pieei care i poart numele,fiind nconjurat de un mic parc. Sub spaiul statuii i al parcului se preconizeaz construirea unei parcri subterane cu mai multe nivele, ncepnd cu 2007. Opera Romn din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naional Romn din Cluj-Napoca, este o companie naional de oper i balet, instituie public cu personalitate juridic aflat n subordinea Ministerului Culturii i Cultelor din Romnia. Dup Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul i Opera se mut la Timioara, revenind la Cluj n 1945. n existena sa, Opera Romn din

Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaii de oper, operete i balete. Dintre marile personaliti care i-au druit aproape ntreaga activitate acestui lca de cultur a fost i Lya Hubic. n anii '70, perioad n care director a fost reputata sopran Lucia Stnescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovad turneele europene din acea epoc. Dintre artitii cu distincii i recunoatere european i mondial s -au numrat: Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (primbalerin, fost director la teatre de oper i balet din Republica Federal German), Niculina Mirea (sopran, actualmente Prof.univ. la Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa orban (primbalerin i soia reputatului istoric Raoul orban). Cldirea Operei este un monument istoric, aflat n atenia UNESCO. A fost construit la nceputul secolului al XX-lea de ctre compania vienez Fellner & Helmer, specializat n realizarea de cldiri de oper. Sala de reprezentaii a cldirii are o capacitate de pn la 900 de locuri. Teatrul Naional i Opera Romn i-au deschis porile odat cu prima reprezentaie n limba romn, la 14 mai 1919, ca expresie a renaterii spirituale urmnd Marea Unire. A fost pus n scen "Poemul Unirii" de Zaharia Brsan i "Razvan i Vidra" de B.B. Hadeu. Oficial stagiunea Teatrului Naional a fost inaugurat la 1 Decembrie 1919, marcnd 1 an de la Marea Unire. Primul su director a fost binecunoscutul om de teatru Zaharia Stan. Edificiul a fost construit pentru Teatrul Naional Maghiar. Lucrrile au nceput n 1904 i au fost finalizate n 1906. A fost inaugurat la 8 Septembrie 1906. Primul su director a fost dr. Janovics Jen. ncepnd cu

1919, cldirea a adpostit Teatrul Romn, iar Teatrul Maghiar s-a mutat n cldirea de pe Emil Isac, aproape de Parcul Central i rul Some, n care exist i acum. Cldirea adpostete att Teatrul ct i Opera Romn, fiind ridicat n stil baroc-rococo, cu o capacitate de 1000 de locuri i trei rnduri logie. Sarcina realizrii edificiului a fost dus la capt de celebra firm constructoare de teatre Helmer i Fellner. Dup Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul i Opera se mut la Timioara, revenind la Cluj din 1945. De-a lungul timpului Teatrul Naional din Cluj s-a pstrat ca unul din principalii promovatori ai culturii n Transilvania. ntreaga oper dramatic a lui Lucian Blaga a fost jucat aici n premier absolut. Universitatea Babe-Bolyai (UBB) este o instituie de invmnt superior de stat din Cluj-Napoca, Romnia. Din punctul de vedere al numrului de studeni (peste 45.500), precum i al diversitii specialitilor oferite (105), UBB este cea mai mare i complex universitate din ar. Universitatea Babe-Bolyai se remarc de asemenea prin caracterul su multicultural. Astfel, dintre cele 21 de faculti ale universitii, 19 ofer programe de studii n limba romn, 17 n limba maghiar, 10 n limba german i 2 n limba englez. n dou dintre faculti (Teologie Reformat si Teologie Romano-Catolic) programele de studii se desfoar exclusiv n limba maghiar. Dintre specializrile oferite, 98 sunt n limba romn, 52 n limba maghiar, 14 n limba german i 4 n limba englez. Aceeai structur multicultural se regsete i n cad rul programelor postuniversitare sau n cadrul studiilor de scurt durat realizate n cele 18 colegii universitare din Transilvania ce aparin de UBB.

Numele universitii provine de la doi renumii oameni de tiin transilvneni: omul de tiin romn Victor Babe i matematicianul maghiar Jnos Bolyai. n anul 1959 cele dou universiti din Cluj (cea romneasc, Babe, i cea maghiar, Bolyai) au fost unite sub numele de Universitatea Babe-Bolyai, cu predare n limbile romn i maghiar. Ulterior, sub regimul comunist al lui Nicolae Ceauescu, dei au fost reduse treptat, studiile n limba maghiar au continuat s existe. Dup caderea regimului comunist, Universitatea Babe -Bolyai a nceput s-i consolideze caracterul su multicultural prin dezvoltarea puternic a linilor de studiu n limbile maghiar i german. Structura multicultural a UBB, este reprezentat acum n toate posturile din cadrul universittii (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate n funcie de cele trei componente etno-lingvistice, romn, maghiar i german. Astfel, n conducerea executiv a universitii se regsesc 20 de reprezentani ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari tiinifici i efi de departamente. Piaa Mihai Viteazul este una dintre principalele piee al oraului ClujNapoca. Iniial piaa se numea Szechenyi Istvan, din 1919 numele i-a fost schimbat n Mihai Viteazu, n amintirea domnitorului care a nfptuit prima unire a principatelor romneti. n ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutat piaa de mrfuri a oraului i s-a construit o cale ferat destinat transportului de oameni i marf care mergea pn n aceast pia. Dup o serie de accidente calea ferat a fost desfiinat n 1902. n perioada anilor 50, s -au construit o

serie de blocuri aici, inclusiv cel cu Cinematograful Republica i Hala Agroalimentar, iar o serie de case au fost drmate. n centru se afl Statuia lui Mihai Viteazu, nconjurat de un mic prcule, sub care se intenioneaz construirea unei parcri subterane multietajate. n partea vestic, n zona interseciei cu strada George Bariiu, Regele Ferdinand i podul peste Some spre strada Horea se afl dispuse Palatul Szeky i Palatul Berde. Piaa Unirii este piaa punctul zero al oraului Cluj-Napoca, n jurul ei constituindu-se n trecut cetatea medieval i centrul Cujului. Piaa este cea mai mare ca dimensiune (cca. 200m pe 180m) din vechile piee aflate n centrul i sud-estul Europei. Exist piee de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai trziu. Istoric, este cea de-a doua pia a Clujului, dup Piaa Mic (actuala Piaa Muzeului). Iniial, n Evul Mediu, era denumit Piaa Mare, spre a fi deosebit de cealalt pia, Piaa Mic. n ultima parte a secolului XIX numele ia fost schimbat n Piaa Principal, denumire care nu a rmas pentru mult timp. n prima parte a secolului XX piaa a fost denumit Piaa Regele Matei, dup numele lui Matei Corvin. Dup Marea Unire piaa a fost numit Piaa Unirii, nume care l poart i acum. n perioada guvernrii comuniste denumirea i-a fost schimbat n Piaa Libertii. Colocvial este denumit i Piaa Mare sau simplu Centru. Biserica Reformat din Dej este un monument de arhitectur gotic, situat n piaa central a municipiului Dej. Edificiul a fost construit n stil gotic

trziu ntre anii 1456-1526. n anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, nalt de 71 m. Lcaul a servit drept model pentru bisericile romneti maramureene din lemn. Biserica Protopopial Greco-Catolic din Dej a fost consacrat n anul 1895 cu hramul Adormirea Preacuratei.

4.7. Muzee Muzeul etnografic al Transilvaniei Este cel mai mare muzeu cu acest specific in Romania; meritul sau deosebit este de a-si fi desfasurat neintrerupt activitatea pe o perioada de 75 de ani deja. Infiintarea lui, la 16 iunie 1922, reprezenta una dintre realizarile culturale ale perioadei imediat urmatoare infaptuirii, la 1 Decembrie 1918, a Romaniei Mari. Inca de la infiintare, s-a urmarit ca pe baza cercetarilor efectuate de personalul de specialitate, sa se formeze un fond documentar care sa permita muzeului sa se transforme intr-un "institut de cercetari stiintifice avand ca scop principal studiul vietii si civilizatiei poporului roman si ale popoarelor conlocuitoare".Rezultatele activitatii desfasurate de-a lungul celor 75 ani sunt concretizate in: 43000 de obiecte etnografice, pastrate in cele 8 sectii-Ocupatii, Locuinta- alimentatie, Ceramica, Textile, Port, Obiceiuri, Sectia in aer liber, Sectia internationala; 50000 de documente fotografice; 5000 de diapozitive;12 000 de volume si reviste de specialitate; Arhiva etnografico-folclorica. In prezent, Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Parcul

Etnografic "Romulus Vuia" este primul muzeu in aer liber din Romania si al saselea din Europa. A fost infiintat la 12 aprilie 1929. In prezent, in Parcul Etnografic "Romulus Vuia" sunt prezentate 34 de instalatii tehnice taranesti; 5 case- atelier;12 gospodarii cu 90 de constructii caracteristice pentru zonele Maramures, Tara Oasului, Nasaud, Secuime, Campia Transilvaniei, Zarand, Potgoria Alba, Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea Calatele, Bran, Bistrita (sasi), Gurghiu; 3 biserici de lemn si o poarta de cimitir. Dintre aceste exponate, un numar de 19 dateaza din perioada 1678- 1913.

Casa Memoriala Emil Isac Muzeul memorial Emil Isac, situat pe strada care i poart numele, este un muzeu dedicat poetului Emil Isac (1886-1954), cu profil de istoria literaturii. Muzeul funcioneaz n casa locuit de familia Isac nc din anul 1895, cas n care a trit i poetul. Emil Isac a fost un exponent al literaturii progresiste din Transilvania n prima jumtate a sec. al XX-lea. Muzeul conine o colecie de fotografii, manuscrise, oresponden a familiei poetului, documente, ziare, reviste i obiecte ce au aparinut poetului.

Colectia de Istorie a Farmaciei Muzeul national de istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca include o colectie unica privind istoria farmaciei care este expusa intr-o cladire separata. Cladirea in sine este monument istoric , aici fiind infiintata prima farmacie din Cluj in anul 1573. Colectia de istorie a farmaciei a fost alcatuita de catre profesorul Iuliu Orient si este expusa in patru camere, fiind respectata utilizarea initiala a camerelor farmaciei vechi: biroul,

magazia si laboratorul. In cadrul expozitiei sunt expuse , in dulapuri stil empire,obiecte de uz farmaceutic din lemn,ceramica, faianta,portelan si sticla datand din secolele 17-19.In biroul de receptie se gasesc medicamente,retete vechi, sigilii ale farmaciilor medievale. Magazia adaposteste cateva piese de mobilier din vechile farmacii cu o bogata colectie de uz farmaceutic colectionate din toata Transilvania. In laborator sunt expuse numeroase mojare din bronz ( secolele 16-19), marmura si fier forjat, balante, prese si greutati. Muzeul farmaciei reprezinta o colectie deosebita de obiecte artizanale vechi. Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes Bolayi Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes-Bolyai este locul unde se poate admira cea mai variata si reprezentativa colectie de acest gen din Transilvania. Conceput initial ca o colectie didactica, un loc de studiu si aprofundare a cunostiintelor pentru studentii geologi si specialisti, din anul 2002 muzeul si-a deschis portile publicului larg. Cei mai frecventi vizitatori sunt elevii din scoli generale si licee, pentru care au fost create special cateva proiecte atragatoare (Educatie in muzeu). Printre altele, colectia cuprinde: Singura colectie propriu-zisa de meteoriti din Romania (Colectia de meteoriti); Una dintre cele mai bogate si variate colectii de aur din Romania (Colectia de aur); O spectaculoasa si diversificata expozitie de pietre pretioase si fine fatetate (Colectia de geme); Cea mai bogata si completa colectie de pietre de podoaba

fine romanesti (Colectia de geme din Romania); Numarul cel mai mare de specii minerale in muzeele din Romania (Colectia sistematica).

Muzeul National de Arta al Transilvaniei Muzeul este adpostit ntr-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, i posed un patrimoniu deosebit de valoros de art romkneasc i european: pictur, grafic i art decorativ (secolele XV - XX). nfiinat n anul 1951, muzeul a beneficiat, nc de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mic parte din colecia de curioziti, orfevrrie, piese de mobilier i art plastic european, provenind de la Muzeul Ardelean i mai ales colecia cunoscut sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec". De numele lui Virgil Cioflec (1876 - 1948), autor al unor monografii de referin dedicate pictorilor tefan Luchian (1924) i Nicolae Grigorescu (1925), precum i al unor scrieri pertinente despre art publicate n presa vremii, se leag un act de cultur de mare nsemntate pentru viaa Clujului interbelic: donarea coleciei sale de art romkneasc, Universitii Clujene (1929 - 1930). Deschiderea ctre public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) nsemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de art romkneasc modern, al crui succesor a devenit Muzeul Naional de Art Cluj. Alctuit cu pasiunea i competena cunosctorului capabil s preuiasc valorile consacrate (Nicolae Grigorescu, tefan Luchian, Dimitrie Paciurea) i s susin cu clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea), Colecia Virgil Cioflec reprezint i astzi nucleul valoric al patrimoniului Muzeului Naional de Art Cluj.

Amplificarea fondului muzeal s-a realizat n anii care au urmat nfiinrii lui, pe seama unor transferuri, donaii i achiziii. Operelor de art transferate de ctre Ministerul Culturii, Muzeul Naional de Art Bucureti i Administraia local (Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan Andreescu, Karl Storck) li se adaug un fond nsemnat provenind de la Filiala Cluj a Academiei Romkne (1971). Cuprinzknd piese importante de art din Transilvania (pictori necunoscui din secolele XVIII - XIX, Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), acest fond a contribuit substanial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului. Spaiul de la etajul palatului este destinat Galeriei Naionale. Galeria Naional, redeschis pentru public n luna ianuarie 1996 propune o sintez de patru secole de art romkneasc cu un accent firesc pe fenomenul artistic din Transilvania: Altarul de la Jimbor (secolul al XVI-lea), pictur Biedermeier, art stil 1900, avangarda, artitii legai de coala Superioar de Arte Frumoase i de Centrul Artistic Cluj.

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este continuatorul celei dintai asociatii muzeale din Transilvania, Asociatia Muzeului Ardelean, infiintata in anul 1859. Sub obladuirea acestei asociatii s-au constituit colectii de antichitati (peste 24.000 piese arheologice si numismatice), botanica,

zoologie si mineralogie. Toate aceste colectii au trecut, in 1872, in administrarea universitatii clujene, infiintata in acel an. Dupa Unirea din 1918, si anume din 1929, colectia de antichitati a fost preluata de catre Institutul de Studii Clasice. Muzeul s-a deschis pentru public in anul 1937 in actuala incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2), prezentand vizitatorilor colectii de antichitati, ceramica medievala si moderna, un lapidar medieval, o pinacoteca si o colectie etnografica. Din 1948, colectiile de mai sus au functionat in cadrul Academiei Romane, Filiala Cluj. Pinacoteca si colectia etnografica au stat la baza infiintarii altor doua muzee clujene, cel de arta si de etnografie. Din luna ianuarie 1963 Muzeul de Istorie functioneaza ca institutie de sine statatoare. Din 1994 muzeul a fost clasificat de importanta nationala. In prezent, patrimoniul muzeului numara peste 400.000 de obiecte, cuprinzand numeroase unicate, piese rare sau de valoare exceptionala. Muzeul dispune si de un cabinet numismatic, de o colectie de istorie a farmaciei, precum si un bogat tezaur, deschis in anul 1999, la sediul muzeului. Muzeul Universitatii Babes Bolyai - Istorie Muzeul a fost conceput pentru a pune n valoare istoria deosebit de bogat a nvmmmkntului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor i studentilor care au frecventat diferitele facultmi, dar mai ales contribuiile deosebite ale intelectualilor romkni din Transilvania la patrimoniul culturii i tiinei mondiale. Coleciile sale nummrm n prezent peste 750 de piese originale i facsimile (carnete de student, anuare, manuale universitare, documente, diplome, cmri potale, fotografii, diferite aparate tiinifice, medalii, etc.).

Dintre exponate se remarcm n mod special colecia de fotografii de epocm - totaliznd circa 500 de cliee - care prezintm n imagini elocvente momente marcante din viaa universitarm, n special din perioada interbelic. Muzeul este structurat n doum pmri principale, anume: expoziia permanentm i rezerva muzeului - accesibilm numai specialitilor, pentru cercetare i documentare. n cadrul expoziiei de bazm, exponatele sunt grupate n mai multe seciuni, respectnd criteriile cronologic i tematic. Astfel, primele panouri nfmieazm date legate de elevii i profesorii de la colegiile pe care diferitele ordine religioase catolice i protestante le-au nfiinat i condus n Cluj ntre secolul al XVI-lea i al XIX-lea. Sunt ilustrate apoi cele mai semnificative aspecte din activitatea universitmii maghiare Franz Joseph care a funcionat n Cluj ntre 1872- 1918, cnd Transilvania era parte integrant a Imperiului Austro-Ungar. Prezentarea evoluiei universitmii romkneti Regele Ferdinand (1919-1945) formeazm cea mai amplm seciune a muzeului. O alt serie de vitrine reflect perioada celui de-al doilea rzboi mondial, cnd Universitatea romaneasca din Cluj a fost nevoita sa se refugieze la Sibiu i Timioara, i sa-i reorganizeze integral procesul instructiv-educativ pentru a-l adapta noilor condiii. Aici au fost realizate doua mari seciuni, bine ilustrate cu documente i fotografii. Ultima parte a expoziiei permanente cuprinde informaii despre Universitatea Babe- Bolyai din 1990 i pana azi, cand aceasta instituie a devenit o universitate multiculturala de nivel european, cu numeroase i variate specializari oferite studenilor, precum i cu o activitate de cercetare tiinifica performanta. O seciune speciala a Muzeului Universitaii este consacrata exclusiv marilor personalitai din

universitatea clujeana care de-a lungul timpului au avut contribuii deosebite la dezvoltarea acestei instituii i la progresul tiinei i culturii mondiale: Emil Racovim, Constantin Daicoviciu, Hermann Oberth, Lucian Blaga, Petre Sergescu, Augustin Maior, Eugen Sperania.

Muzeul Zoologic al Universitatii Babes Bolyai- Stiintele naturii

Muzeul Zoologic este adapostit la parterul cladirii in care se afla Facultatea de Biologie. Planul dup care a fost construita aceasta cladire este identic cu cel al Institutului de Zoologie din Napoli si a fost ridicat in jurul anului 1912. Numarul de sali de care muzeul dispune este de 10, dar numai sapte dintre acestea sunt destinate publicului vizitator. Infiintat in 1859, ca o sectie a Muzeului Ardelean, muzeul si-a sporit treptat zestrea, numarand in prezent peste 200.000 de piese. 4.8. Manastiri, catedrale si biserici Biserica i Mnstirea Franciscan din Cluj-Napoca se afl n actuala Piaa Muzeului (fosta Piaa Mic) la nr. 2, fiind unul din edificiile cele mai vechi i semnificative clujene. Deasupra intrrii n lca se afl statuia Sfintei Fecioare Maria (vezifoto), protectoare a bisericii. Pe frontispiciul lcaului sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sntului Francisc i cea a Sfntului Anton. n interior se poate admira amvonul, o alt lucrare a lui Johannes Nachtigall. Acesta a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus nconjurat de cei patru evangheliti. Pe coroana amvonului este nfiat urcarea la cer a lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere fcut n 1730 dup un

tablou din biserica Santa Maria Maggiore, din Roma, care o reprezint pe Sf. Maria. Pe partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele avnd dedesubt nmormntai diferite personaliti. Cea estic a fost destinat familiei guvernatorului Zsigmond Kornis, care a donat bisericii o reprezentare a Mntuitorului rstignit pe cruce, al crei autor nu este cunoscut. Celelalte dou capele au fost denumite Sf. tefan, respectiv Sf. Iosif. Biserica Reformat de pe strada Koglniceanu din Cluj-Napoca , din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat ntre 1486-1516. Biserica mai este cunoscut i sub numele de Biserica Reformat Central sau Biserica Reformat de pe Ulia Lupilor. Numele Uliei Lupilor, una din cele mai vechi strzi ale Clujului, este menionat n documentele medievale ca Platea Luporum. Dup unirea Transilvaniei cu Romnia numele Uliei Lupilor a fost schimbat n "strada Mihail Koglniceanu", care a rmas pn n prezent denumirea oficial a strzii. Biserica a rmas un monument unic datorit vechimii i dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari construcii gotice din Transilvania i din sud-estul Europei. n 1603 cltorul Giovanni Argenti o descria drept cea mai frumoas din toat Transilvania. Are 34 m lungime i 15 lime. Inaltimea peretilor atinge 19 m. Biserica a fost cldit dintr-o singur nav, n spiritul franciscanilor, care nu doreau stlpi de susine re

sau prea multe ornamente, astfel nct credincioilor s nu le fie perturbat atenia de nimic. Mobilierul aparine secolului XV, fiind realizat de mai muli meteri bistrieni. Orga n stil rococco este din 1766 i este a doua org ca mrime dup cea a Bisericii Negre din Braov. n faa edificiului a fost dispus o copie de bronz a statuii ecvestre a Sf. Gheorghe ucignd balaurul. Originalul realizat n 1373, de sculptorii clujeni Gheorghe i Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se afl n palatul regal Hradciani din Praga. Din anul 1960 n biseric sunt programate cu regularitate concerte de org,celebre pentru frumusetea lor. Biserica Reformat din Oraul de Jos, denumit i Biserica Reformat cu 2 turnuri, situat pe Bd. 21 Decembrie, este unul din edificiile simbolice ale Cluj-Napoca. Biserica a fost construit ntre anii 18291879. nainte exitase deja a biseric de lemn pe malul Canalului Morii, care a fost inaugurat la 26 iulie 1705. Mai trziu aceasta a fost mrit, dar odat cu creterea numrului de credincioi, conducerea bisericii a hotrt nlocuirea ei cu o biseric mai mare, de piatr. n anul 1828 au nceput colectarea fondurilor necesare, i au acceptat planul arhitectului Winkler Gyrgy, inspirat de biserica mare din Debrein. n aceelai an au nceput sparea fundamentului, iar la 3 octombrie 1829. a avut loc ceremonia de aezare a pietrei de baz. Construcia a durat mai multe decenii din cauza lipseri de fonduri. Dup moartea lui Win kler

Gyrgy, n jurul anului 1839 Anton Kagerbauer a fost nsrcinat cu continuarea construciilor. El a modificat planul faadei i a turnurilor. Sfinirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851, ns galeriile de la cele dou laturi ale navei au fost finalizate abia n 1879. Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor dou nave este n jur de 50 metri, iar cupola central cu un diametru de 12,60 metri are o nlime de 19,50 m. nlimea turnurilor este de 40 de metri. Mrimea total a bisericii este de 1750 m. n zona Mntur, din apropierea Clujului, pe actuala Strada Mareal Ion Antonescu a fost ridicat ncepnd cu secolul IX-XI, o abaie benedictin "Monasterium Beatae Mariae de Clus" nconjurat cu un zid de aprare. Aceasta a fost fundaia pe care a fost contruit ceea ce astzi s-a pstrat i este cunoscut drept Biserica Romano-Catolic Calvaria. Dei complet nconjurat de blocuri din beton ale cartierului Mntur ridicate n anii 80, biserica nu i-a pierdut identitatea, spaiul ei i din jurul ei pstrnd linitea secolelor care au trecut peste ea. A rmas un spaiu de tcere, n care odat intrat gseti o linite ce te surp rinde n mijlocul acelor blocuri. Accesul se face prin colul sud-estic al dealului Calvaria printre cele dou valuri de pmnt ridicate pentru aprare. La intrare pe cele dou v aluri se afl Capela Calvaria ridicat n 1831, respectiv clopotnia propiectat de Karoly Kos n1922.

Catedrala Ortodox din Cluj a fost ridicat n perioada anilor 1920 1930, imediat dup unirea Transilvaniei cu Romnia. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poart hramul "Adormirea Maicii Domnului". n anul 1973, odat cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lcaul de cult a devenit catedral arhiepiscopal. Din anul 2006 edificiul servete drept catedral a arhiepiscopului Vadului, Feleacului i Clujului, care este totodat i mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului. Lucrrile de construcie au fost iniiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pus piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prinul motenitor Carol al Romniei i primul ministru Ion I. C. Brtianu. Construcia a durat zece ani, n prima faz, ntre 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat n care s-a zidit crmid, n exterior montndu-se piatr de Baciu i Bompotoc. La subsol a fost construit la final o cript, n care au fost nmormntai ulterior episcopul Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu. Au fost efectuate lucrri de o specialitate ridicat pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care nconjoar turla central, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane

sculptate n piatr, arce de piatr pe faadele laterale. Cupola a fost conceput dup modelul catedralei Sfnta Sofia. Catedrala a fost nzestrat cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cntrind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizat de profesorii Anastasie Demian i Catul Bogdan, de la Academia de Art, n perioada 1928-1933. Sinagoga Neolog , situat pe Str. Horea nr. 21, este unul din edificiile simbolice ale Cluj-Napoca, n prezent singura sinagog n funcie din ora. Cldirea poart i numele de Templul Memorial al Deportailor. Conductorul ei a fost rabinul Mtys Eisler, profesor al limbilor semite la Universitatea din Cluj. Sinagoga a fost construit dup proiectele inginerului feroviar Izidor Hegner ntre 1886-1887, fiind inaugurat la 4 septembrie 1887. A fost grav deteriorat de ctre legionari pe data de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurat cu sprijinul statului romn. n perioada horthyst, dup deportarea evreilor n lagrele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorat la 2 iunie 1944 din cauza unor bombardamente n zonele vecine. Sinagoga a suferit noi restaurri n perioada anilor 1951. Bastionul Croitorilor este unul din puinele monumente care au fcut parte din Vechea Cetate a Clujului i care s-a pstrat intact pn n zilele nostre. Bastionul reprezint colul de Sud-Est al cetii medievale ridicate ncepnd cu secolul XV. ntre anii 1627-1629, n perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungnd la forma actual. Este construit din piatr fluit zidurile masive pstrnd nc lcaurile de

tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pstreaz nc o bucat din zidul de piatr cu creneluri i drumul de straj pe zid. A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a ntreinut i a avut obligaia pazei oraului n acel punct, fiind singurul bastion al cetii vechi care s-a pstrat integral. Bastionul a fost restaurat n anul 1924 i transformat n muzeu de ctre Comisiunea Monumentelor Istorice, o alt restaurare avnd loc n 1959. n ultimele decenii bastionul a fost lsat n paragin dei au existat intenii declarate din partea reprezentanilor municipalitii de a folosi potenialul turistic al acestuia. Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii i unicul palat renascentist din Cluj-Napoca. Cldit n stil gotic, Casa Matei Corvin a suferit de-a lungul timpului modificri diverse i adaptri la stilurile noi. Astfel, n prima jumtate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste. La sfritul secolului al XIX-lea, aflndu-se ntr-o stare avansat de degradare, a fost restaurat introducndu-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurat din nou nou n 1940 de ctre arhitectul Kos Karoly, iar apoi n perioada comunist, eliminndu-se multe din modificrile anilor 1900. n aceast cas s-a nscut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior Matei Corvin a devenit rege al Ungariei n perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari domnitori maghiari. Regele a decis scutirea cldirii de taxe i impozite, scutire pe care au respectat-o i domnitorii ce i-au urmat.

Dup cel de-al doilea rzboi mondial cldirea a adpostit o perioad un colegiu, iar apoi Universitatea de Art i Design, care a rmas i n clipa de fa. Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a

Vadului, Feleacului i Clujului este situat n Piaa Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca. Cldirea a fost ridicat n 1887 drept sediu al Administraiei Domeniilor Forestiere. Dup finalizarea lucrrilor de construcie ale catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca, edificiul a fost donat de statul romn bisericii ortodoxe romne. Cldirea adpostete, de asemenea, Seminarul Teologic Ortodox i o mic biseric. Palatul Bnffy este un important edificiu baroc din Clujul secolului XVIII, oper a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Construit ntre 1774 i 1785 pe laturile unei curi rectangulare de ctre contele Gheorghe Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativ cldire n stilul baroc din Transilvania. ncepnd cu 1951, palatul adpostete Muzeul Naional de Art Cluj-Napoca cu al su valoros patrimoniu de pictur, grafic i art decorativ. Nucleul acestui patrimoniu este Colecia Virgil Cioflec, ce reunete opere ale artitilor consacrai (Nicolae Grigorescu, tefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu .a.) dispuse n peste 20 de ncperi. Pe lng acestea mai exist lucrri ale unor artiti mai p uin cunoscui din Transilvania secolelor XVIII-XIX. Etajul cldirii, ce adpostete Galeria de Art, a fost nchis n 1990 din cauza strii avansate de degradare a edificiului, urmnd s fie redeschis n

ianuarie 1996. Muzeul Naional de Art Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

V.

SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONA

5.1. Serviciile de cazare (structuei de primire-tipuri, clasificare, dotari) SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC Tipuri de structuri de primire turistic Total jude: Cluj din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice 182413 980 21504 1805 8603 226488 2806 19255 2402 14083 131193 1683 10776 1283 10486 2010 226597 2011 284562 2012(SEM I) 165877

Pensiuni agroturistice

8738

14338

8658

INNOPTARI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC Tipuri de structuri de primire turistic Total jude: Cluj din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice 326056 1560 33410 3249 14096 16839 403730 3465 30487 3962 21609 22996 239624 1940 16878 1920 14003 12824 2010 399094 2011 521296 2012(SEM I) 289993

INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE % Total jude: Cluj 2010 16,2 2011 17,5 2012(SEM I) 18,5

Baza de cazare Infrastructura de cazare este o component esenial a amenajrii turistice a spaiului geografic. Constituie factorul decisiv n atragerea

fluxurilor turistice, n meninerea acestora la destinaie pe o perioad determinat i n consumul produsului turistic (constnd din atractiviti turistice, amenajri i servicii turistice) la destinaie.

ntre 1990 2000, capacitatea de cazare a judeului Cluj aproape s-a dublat de la 3359 la 5792 locuri (cretere de peste 72 %). Dup anul 2000 se nregistreaz o diminuare a capacitii de cazare, aceasta i datorit ieirii temporare din activitate a unor uniti care urmau s fie reabilitate (ex. Hotelul Continental). Astfel, n 2003, capacitatea a ajuns la 4600 locuri, pentru ca dup aceasta creterea s fie reluat. n toamna anului 2005, judeul Cluj totaliza 5004 locuri grupate n 132 uniti sau categorii de uniti turistice. Hotelurile rmn principala categorie de cazare a judeului cu peste 3100 locuri (62,7 % din totalul potenial de cazare). Sunt concentrate aproape exclusiv n oraele judeului cu cteva mici excepii (Beli-Fntnele, Tureni). A fost i este categoria cea mai reprezentativ i cea mai dinamic, din punct de vedere al totalului de locuri nsumate. Se remarc printr-o palet larg de mrimi i categorii de confort. Mrimea medie a hotelurilor este de aproape 100 de locuri. Din acest punct de vedere, Cluj-Napoca exceleaz, remarcndu-se printr-o dinamic remarcabil a peisajului su hotelier, n special dup 1995. Concentreaz aproape 3300 de locuri (65,8 % din ntreaga capacitate de cazare a judeului) din care 2636 locuri n 31 uniti hoteliere. Dintre acestea 7 uniti hoteliere, cele mai multe noi, au fost

aduse la un confort de patru stele (se remarc hotelurile Agape, City Plaza, Onix, Opal, Paradis, Transilvania etc.) 12 uniti cu un confort de trei stele (Best Western, Topaz, Liliacul, Meteor sau clasicele Melody, Victoria); opt uniti hoteliere cu dou stele sunt cele mai mari ca i categorie de mrime i includ hotelurile consacrate Napoca, Sport sau Victoria. Se remarc numrul redus al hotelurilor cu confort redus (o singur stea) amplasate n zone cu cerere calitativ mai modest (Pax, Vladeasa)
Structura bazei de cazare a judeului Cluj
7,00 7,00

10,00

5,10

8,20

62,70

Hoteluri

Vile

Pensiuni urbane

Pensiuni rurale

Campinguri

Alte baze

Dintre celelalte aezri urbane, doar Dej i Turda mai dein cte o unitate hotelier de dou stele. Alte dou uniti sunt amplasate nafara spaiului urban, una la Beli Fntnele i una la Tureni. Motelul unitate de cazare reprezentativ n lungul ma rilor magistrale rutiere sau n imediata apropiere a oraelor sunt foarte slab reprezentate (patru uniti totaliznd 200 locuri). Se remarc: unitile de la Gilu, Cluj-Napoca-Fget, Vlcele i Luncani). Unele din cele

existente anterior anului 1990 au cptat alte destinaii (Colina ClujNapoca). Hostelul este o categorie nou, inedit n peisajul hotelier al Romniei dup 1990. Sunt uniti exclusiv pentru tineret, proiectate s rspund ambianei specifice, iar gzduirea se face la preuri modice. Hostelul este reprezentat de dou uniti de mici dimensiuni amplasate n Cluj-Napoca. Vilele (cu un total de 413 locuri) s-au impus, de asemenea, n ultimii 15 ani. Sunt uniti de mici dimensiuni, cu o medie de mrime sub 50 de locuri. Provin din construcii anterioare, adaptate prin amenajri la funcia turistic sau sunt apariii noi, remarcabile (exemplu vila Rimini). Dintre cele 13 vile, 12 se gsesc n Cluj. Aceast categorie de cazare cuprinde uniti cu patru stele (Casa Alb, Vila Siesta, Vila Rimini), cu trei stele (Vila Eunice, Vila Monts, Vila Tusa) i foarte puine cu dou stele. Pensiunile urbane sunt, ca i cele anterioare, componente noi, amplasate exclusiv n orae. Cele 14 uniti totalizeaz doar 278 locuri. Sunt mult mai mici dect vilele. n cadrul celor opt uniti existente n Cluj-Napoca, se gsete i singura cu confort de cinci stele din judeul Cluj pensiunea Deja-Vu Campingurile sunt uniti de cazare legate strns de turismul automobilistic itinerant. Cele cinci uniti (cea mai mare parte din ele funcionnd doar n sezonul estival totalizeaz 288 locuri. Prin condiiile oferite se detaeaz unitile Mileniul de lng Gilu i Fget, aflat la periferia Clujului).

Pensiunile turistice rurale constituie componenta cea mai inedit, cea mai dinamic i este rezultatul nemijlocit al liberalizrii iniiativei private n mediul rural. Proliferarea acestei categorii se datoreaz dezvoltrii turismului rural i a devenit reprezentativ n localiti cu potenial turistic natural valoros, dar i acolo unde iniiativa i spiritul asociativ tradiional au condus la apariia i funcionarea, cu rezultate notabile, a zeci de pensiuni rurale. Sunt concentrate, n cea mai mare parte, n sate din regiunea montan a Apusenilor, cu cteva excepii (Sic, Buneti Fizeu Gherlii sau Sntioana- aga n Cmpia Transilvaniei. Este o a doua categorie de cazare (dup hoteluri) totaliznd 486 locuri (10 % din totalul judeului amplasate n 58 de pensiuni rurale dispersate n 12 aezri rurale). ntre acestea se detaeaz localitatea Sncraiu, cu aproape jumtate din capacitatea de cazare, aceasta impunndu-se la nivel de ar (alturi de Vadu Izei n Maramure, Remetea, Arieeni n Alba, Vama -Suceava, Praid-Harghita, Bran-Braov) i devenind o destinaie cutat de turiti din alte ri. Se adaug Izvoru Criului, Ciucea, Rchiele, Rogojel. Cea mai mare parte din pensiunile rurale au un confort de dou margarete (pe o scar de la unu la cinci) i cu capaciti proprii de cazare ntre dou i patru locuri. Se remarc prin excepie de la regul, pensiunile rurale din comuna Ciucea, avnd un confort de trei flori i capacitate de primire mare (dou pensiuni totaliznd 40 locuri, Svdisla i mai ales pensiunea din Valea Ierii, un model de amenajare i integrare armonioas n peisaj).

Cabanele au reprezentat dintotdeauna o categorie de cazare neglijat. Aceeai situaie se menine i astzi, unitile prezentnd puine schimbri fa de deceniile anterioare (Buru, Muntele Filii, Cheile Turzii, Clele, Valea Drganului, Vldeasa), altele ncetndu-i existena sau fiind declasificate. Reedinele secundare casele de vacan In Judeul Cluj se pot distinge cteva areale i categorii de concentrri de reedine secundare: - aezrile de pe valea Someului Mic din amonte de ClujNapoca (Floreti, Luna, Gilu, Someu Rece), urmate de Iara sau Feleacul. Aceeai situaie este valabil i pentru zonele peri urbane ale celorlalte orae din jude; - imediata vecintate a lacurilor de acumulare, cu concentrrile din proximitatea lacurilor Someu Cald, Tarnia i mai puin Beli, din cauza distanei mari fa de Cluj Napoca; - n staiunile turistice montane, cu deosebire Muntele Biorii. Din punct de vedere al repartiiei bazei de cazare, la nivelul de medii, se constat excesiva concentrare a acesteia n oraele judeului 3733 locuri (74,6 %) din care municipiului Cluj-Napoca i revine 88 %. Categoria de cazare predominant n mediul urban este hotelul, urmat de vile i pensiuni urbane. n mediul rural se gsesc doar 25 % din bazele de cazare (dei aceasta totalizeaz peste 90 % din suprafaa judeului). Predomin pensiunile turistice rurale. La nivelul marilor uniti naturale ale judeului Cluj se poate constata urmtoarea distribuie:

Culoarul Someului Mic concentreaz cea mai mare parte din capacitatea de cazare (3725 locuri 74,4 % din total). n cadrul acestei uniti se detaeaz net municipiul Cluj-Napoca. n regiunea montan se gsesc dispersate capaciti de cazare totaliznd 745 locuri (14,9 %), repartizate mai ales sub form de pensiuni rurale n sate, cu o excepie notabil localitatea Gilu (cu motel i camping). Culoarul Turda Arie 412 locuri (8,2 %); Cmpia Tansilvaniei 122 locuri (2,5 %). Podiul Somean este singura unitate natural lipsit de amenajri turistice de cazare.

Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008:

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului 2008:

Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat la numarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% a acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment in care incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare. Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate nivelele - national, regional si judetean. In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor structurilor, atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinand cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic existent. Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I 2008 :

Pensiuni agroturistice in judetul Cluj Cabana Motilor Marisel (Cluj) Un loc arhaic, desprins din poveste si din vremuri demult apuse, Mariselul te va cuceri de la prima intalnire cu relieful domol si accesibil de Apuseni.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: 8 camere duble, cu baie proprie Pat suplimentar: 40 lei/noapte, cu mic dejun boieresc inclus Loc de campare 2.500mp: 10 lei/pers./noapte, acces la toaleta si dus Restaurant Mic dejun boieresc: 15 lei/persoana/zi Demipensiune (cina 3 feluri + 1 bautura): 35 lei/persoan/zi Pensiune complet (pranz 3 feluri + 1 bautura, cina 2 feluri + 1 bautura):

65 lei/persoana/zi. Oferim un meniu traditional romanesc, cu bucate sanatoase din ingrediente ecologice. De la supe i ciorbe pana la deserturi, toate sunt gatite dup retetele bunicii. Paine de casa, siropuri si dulceturi din fructe de padure, prajituri de casa, vin fiert cu mirodenii sau tuica cu piper, toate va vor incanta papilele gustative.

Servicii: Restaurant, Cai, Spatiu de joaca pt copii, Activitati teambuilding, Vanzare produse locale, Acceptata carte de credit, Televizor, Internet, Gratar in curte, Terasa sau foisor, Spatiu campare/rulote. Formule de cazare: Cazare si mic dejun, Demipensiune, Pensiune completa.

Pensiunea Susman Rachitele (Cluj) Pensiunea Susman este situata in jud. Cluj, in Muntii Apuseni, la limita Parcului Natural Apuseni, langa Cascada Valul Miresei (1 km), la intrarea in Cheile Vaii Stanciului.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera - 23 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale, Animale acceptate, Activitati teambuilding, Spatiu de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

Pensiunea Domeniul Regilor Ciurila (Cluj) Pensiunea este situata intre localitatile Salicea si Ciurila la aproximativ 15 km de Cluj-Napoca, intr-un cadru natural deosebit de frumos, discret, lipsit de aglomeratie.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera - 40 locuri

Cabana Bulzureana Valea Draganului (Cluj) Situata la 14 km de soseaua europeana, ce leaga orasele Cluj - Oradea, intr-un tinut pitoresc de munte, sub padure, cabana noastra va asteapta tot timpul anului.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera, Toata cladirea - 22 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Vanzare produse locale, Animale acceptate, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor. Cabana Rasca Marcesti (Cluj) Cabana este special construita pentru cazare si va asteapta sa petreceti cateva zile relaxante departe de stresul cotidian, in mijlocul naturii.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Toata cladirea - 12 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale, Animale acceptate, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor. Pensiunea Suciu Valea Draganului (Cluj) Dupa un drum lung, gazda dumneavoastra este Pensiunea Suciu din Rachitele, Muntii Apuseni.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera - 17 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Cai, Vanzare produse locale, Internet, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor. Pensiunea Casa Morar Valea Draganului (Cluj) Pe un picior de plai pe-o gura de rai, departe de oras, in inima Muntilor Apuseni se afla Pensiunea agroturistica Casa Morar din Valea Draganului.

Structura: Pensiune, Agroturism Cazare: Camera, Toata cladirea - 33 locuri Servicii: Restaurant, Gratar in curte, Vanzare produse locale, Internet, Loc de joaca pt copii, Terasa sau foisor.

5.2.Servicii de alimentatie Gastronomie Nsal - este un ca aparte originar din regiunea Clujului. i trage numele de la satul n care a fost produs prima dat. Este un ca cu textura moale, fcut din lapte de vac (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust aromatizat i picant, precum i cu un miros foarte puternic i specific. Merge foarte bine ca aperitiv sau ca desert, cu legume, fructe, i diverse alcooluri (vin, ampanie, coniac, whisky). Este un produs unic n lume datorit proprietilor de fermentaie specifice grotei naturale de la aga, unde este depozitat pentru afinare. Potrivit legendei, nite rani au furat nite ca pe care l-au ascuns ntr-o peter. Cteva sptmni mai trziu, au fost descoperii de nobilul pgubit i au trebuit s returneze caul. Intrnd n peter, au gasit caul uor mucegit, dar cu mult mai gustos dect era nainte. Grota nu avea dect 20 metri lungime iar gura peterii este ngust nct nu poate intra dect un singur om. Solul e mereu umed. n 1954

ncepu producia industrial, la intrarea n peter. n 1971, s-a mrit petera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura n grot este constant tot anul: 14 grade Celsius. Dei n prezent grota e cu mult mai mare dect nainte, bacteriaresponsabil de fermentarea caului nu triete dect ntro anumit zon a peterii, zon care nu poate fi extins. n plus, bacteria se pune n mod natural pe ca, fr a fi nevoie s fie adugat prin intervenia omului, aa cum se procedeaz de obicei n cazul brnzeturilor mucegite. S-a ncercat reproducerea bacteriei i a condiiilor din peter n laborator, dar fr succes, ceea ce face din Nsal un ca unic n lume. Din aceast cauz, producia anual este foarte limitat, iar cererea local este redus. Din nefericire, din cauza unei piee nefavorabile, productorul Napolact a anunat c va conserva fabrica din aga ncepnd cu iunie 2013, avnd intenia de a relua activitatea n momentul n care contextul va fi favorabil. Cozonacul secuiesc sau Krtskalcs - este un preparat alimentar secuiesc originar din ara Secuilor, Transilvania de Est, Romnia. Cozonacul secuiesc este un produs foarte popular la festivaluri i trguri. In limba maghiara krt inseamna cos de fum. Aluatul cozonacului secuiesc este fcut din: fin de gru, lapte, ou, drojdie, margarin sau unt, zahr vanilat, sare, zahr. Aluatul se las la dospit n jur de jumtate de or. Siropul este alctuit din zahr, ap i zeam sau coaj de lmie. Aluatul se ntinde pe un sul de lemn care este uns n prealabil cu ulei. Aluatul este tiat n fii i se aeaz pe sul n spiral lsndu -se distan ntre ele o mic distan care n timpul coacerii va disprea. Grosimea stratului de aluat este cam de un deget (1 cm). Cozonacul

secuiesc se coace la jratec. Sulul se rotete n permanen pentru ca cozonacul s se rumeneasc n mod uniform. Rotirea se poate face manual dar exist i mecanisme electrice. Aluatul este nsiropat i presrat cu zahr, nuci, scoriioar, nuc de cocos etc. Cnd zahrul presrat s-a caramelizat, cozonacul secuiesc este gata. Varza a la Cluj Ingrediente: - 1kg de varza acra; - 600g de carne tocata mixta; - 3 cepe mari, tocate marunt; - 1 legatura de cimbru proaspat, tocata marunt; - 1 legatura de marar, tocata marunt; - 100g de orez; - 150ml pasta de rosii; - 100g de costita afumata; - 4 rosii mici, taiate felii; - sare, piper, ulei. Mod de preparare: 1. Varza se desareaza timp de o ora in apa rece, apoi se scurge bine si se taie fideluta. 2. Intr-o tigaie se incing 2 linguri de ulei si se caleste in el, la foc mic ceapa 10 minute. 3. Se adauga carnea tocata, sare si piper, cimbrul si mararul si se lasa 10 minute, pana ce carnea nu mai este rosie. Se adauga peste carne orezul, impreuna cu 100ml de apa calda si pasta de tomate, se mai lasa 10 minute pe foc si se da deoparte.

4. Intr-un vas incapator, uns cu ulei, se asaza un strat subtire de varza, apoi un strat de carne, cateva felii de costita afumata si de rosii si cateva ramurele de cimbru si marar, apoi se reia succesiunea (varza, carne, felii de costita si rosii). 5. Se toarna in vas 150ml de apa si se fierbe varza pe aragaz, la foc mediu, timp de 30 de minute, apoi se transfera in cuptorul incins la 200 C si se lasa sa se rumeneasca bine, inca o ora.

Retete traditionale din judetul Cluj Sangerete: Ingrediente: ceva mate mai groase 1 litru sange de porc 1 kg carne gras de la gat 0,5 kg slanina 0,5 kg soric 0,5 kg orez sare, piper, cimbru, ienibahar Preparare Splati bine matele, cu mult ap cu otet; lsati-le s attepte n ap rece Fierbeti n ap cu puin sare carnea, Soriciul, slnina si orezul se fierbe n asa fel nct s se umfle, dar s rmn tare , Fierbeti si sngele un pic, cteva clocote Se toac la masin soriciul, carnea Slnina se toac din cutit Se amestec n ce vas aveti toate cele de mai sus plus mirodeniile, dup gust, si 200 ml din zeama n care a fiert carnea, se leag Se scurge matul de ap, se umple Se fierbe 10-15 minute de la primul clocot, la foc mic, s se umfle bine orezul si s se nchege Consum: Se poate mnca, asa cum e, se poate afuma tine mai mult Se poate fierbe cu hrean sau mujdei. Se poate prji n untur. Toba de Ardeal Ingrediente: 1 burt de porc 1 limb

500 g carne (fleic) cteva fsii de sorici 2 rinichi 2 urechi (vrfuri) 1 lingur sare 1 vrf cutit piper mcinat 1 lingurit papric 200 g slnin (o bucat lung ct burta) Preparare: Se taie toat carnea, limba si slnina, fsii, se d cu piper, boia si sare, se pun la fiert n ap putin, ct s le acopere Se curata burta, apoi se umple burta bine, punnd pe ct posibil fsiile de carne, limba si slnina pe lung; se coase des, se nteap s nu crape Se pune din nou la fiert n ap rece (s fiarb 1 jumtate de or de la primul clocot), dreas cu 1 ceap, 3 foi de dafin, 1 pahar vin, 1 lingurit boabe de piper Se preseaz o zi nte dou funduri de lemn, e gata de Crciun Caldabosi (Caltabosi) Ingrediente: mate groase (bine splate n ap rece) mruntaie inim bojoci, ficat, splin cam 1,5 kg 500g carne foarte gras de la gt 2 cepe (cui i place) 0,5 kg sorici (sau ct s-a adunat) sare, piper, ienibahar, maghiran (dup gust) 500 g orez fiert ct s rmn tare (pentru cine vrea), bine splat Preparare: Se fierb inima plmnul, ficatul, splina si carnea n ap cu putin sare, se toac Se prjeste ceapa tocat, se scurge bine Se amestec totul toctura ceapa orezul cu o parte din zeama de la fiert, se pun si sarea, condimentele, mirodeniile pn ajunge ca o coleas care curge ncet Se umplu matele, se leag la capete, se fierb un sfert de or la foc mic (n zeama n care au fiert mruntaiele) Consum: Se pot mnca ca atare, cu zeam cu tot, cu ceap rosie, prji n untur sau se pot afuma, pentru un plus de gust.

Chisca Ingrediente: 2 kg carne 0,5 litru snge

1 lingurit cimbru 1 burt porc sare, piper dup gust 0,5 kg psat Preparare: Psatul se fierbe nti bine, s se nmoaie Se spal burta, se tunde de zbrcituri, se pune n ap cu otet Se fierbe si sngele, separat: se va nchega Carnea se fierbe numai pe jumtate, n zeama n care a fiert psatul; se taie bucti Totul se amestec carne, snge, psat, sare, piper, cimbru, 100 ml zeam de la fiertur Se umple burta, se coase bine, se pune la fiert n aceeasi zeam rcit cam 1 or Zeama sczut bine n care a fiert chisca se sreaz, se acreste cu zer, otet sau bors, se drege cu ou si smntn si se mnnc cu lingura si cu hrean Consum: Se poate mnca chisca si asa, fiart dar se poate si afuma Dulce de Cluj Scoverzi (Clatite) Aluat: 600 g fin 250 g cartofi 30 g drojdie 1 lingurit zahr 2 ou 100 ml smntn 100 g unt 10 g sare Umplutur: 300 g brnz de burduf 100 g cas 1 ou mrar Preparare: Se fierb cartofii, se curt, se rad mrunt-past Se freac drojdia cu zahrul pn se-nmoaie Se amestec cartofii cu drojdia, oule, smntna, untul, sarea, apoi cu fina si se las la cald, o juma de or, s creasc Se ntinde aluatul s ajung la o juma centimetru grosime si se taie patrate cu latura de zece cm Se pune umplutura si se ruleaz Se coc n cuptor sau se prjesc scovergile n ulei

Gogosi ardelenesti Ingrediente: 300 g telemea 3 ou (sau 4 albusuri) 100 g unt 300 g untdelemn Preparare: Se bat oule (sau albusurile) ct se poate Se rade brnza past si se amestec cu oule Se pune uleiul cu unt la foc iute Se formeaz gogosele si se pun la prjit n grsime, pn se rumenesc Sunt bune calde, cu smntn, piper, sau fr (se pot pune mai nti pe o coal sugativ, s nu fie stioase) Cas de mere Ingrediente: 1 kg mere 200 g cas dulce ras 150 g cascaval ras piper 25 g unt 1 ou Preparare: Astern un strat de mere Presar cas si 50 g cascaval, piper Mai astern un strat de mere si alt strat de cas cu 50 g cascaval, piper Bat oul cu 50 g cascaval si l toarn peste mncare Pun oala 15 minute la cuptor nu prea ncins, dar nici rece, nmoaie merele

5.3.Servicii de agrement Judeul Cluj ofer o larg palet de oportuniti pentru turism, nu n ultimul rnd de ordin cultural. Tipuri de turism cultural: Turismul cultural se situeaz n vrful piramidei posibilitilor de afirmare datorit unui potenial atractiv constituit din numeroase i variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective

economice cu atribute turistice existente n perimetrul judeului. El poate mbrca, mai frecvent, trei forme de practicare i anume turismul urban, turismul rural i turismul religios.. Turismul urban are un cmp de practicare larg deschis n municipiile Cluj Napoca, n primul rnd, respectiv n Turda, Dej i Gherla n intravilanul crora exist o mare concentrare de obiective din cele susmenionate. O subliniere special pentru Cluj Napoca, unde numrul i importana lor nscrie oraul n situuri turistice de importan internaional. Ca atracii majore amintim; muzeele (Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Muzeul de Art, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (inclusiv cu secia n aer liber din Pdurea Hoia), Muzeul Zoologic, Muzeul Botanic, Muzeul Farmaciei; edificiile religioase (catolice, ortodoxe, protestante, reformate ntre care catedralele Sfntu Mihail i Catedrala Ortodox), Grdina Botanic, monumente (statui, busturi, case memoriale), vestigiile istorice ( romane, medievale), arhitectura situului istoric din partea central, instituii de art i cultur (Operele, Universitile, Biblioteca Universitar) etc. In aceeai categorie se nscriu municipiile Turda, Dej i Gherla unde pot fi vizitate biserici medievale, muzee, monumente. Turismul rural are o puternic tent cultural prin valorificarea obiceiurilor, tradiiilor sau folclorului local. Adic acele componente ale civilizaiei rurale nc bine conservate n majoritatea satelor judeului. Includem aici localitile din Munii Apuseni (Mguri -Miel, Beli, Bioara, Valea Drganului, Rchiele, Ciucea, Poieni), cele din Depresiunea Huedin (Sncrai, Izvoru Criului -unde apar elemente multiculturale- Clele, Mrgu, Rca), din Podiul Somean (Bora,

Vultureni, Panticeu, Boblna, Vad), din Cmpia Transilvaniei (Mociu, Frata, Taga, geaca, Nsal, Ctina) etc. Turismul religios are n vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judeului, dar mai ales manifestrile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje). Un obiectiv de acest tip, cu o manifestare receptat cu mult nafara limitelor judeului, este Mnstirea Nicula unde anual, la 15 august, se concentreaz sut6e de mii de credincioi. El poate fi amplificat prin organizarea unor manifestri asemntoare la alte mnstiri precum Dumbrava, Tui etc.

Biserica Unitarian din Turda (str. Dacia nr.3) a fost construit ntre anii 1791-1792 de ctre maestrul zidar Janos Sandor din azi Moldoveneti, jud. Cluj. Interiorul bisericii a fost finisat n anul 1797. Biserica a fost construit pe terenul ce aparinea unei vechi coli unitariene, aflat alturi de gimnaziul unitarian. Biserica Romano-Catolic Franciscan din Turda (str. Avram Iancu nr.49) a fost construit ntre anii 1733-1737 de ctre clugari observani franciscani, n timpul Contrareformei catolice, spre a contracara influena crescnd a Protestantismului. Biserica Retilor din Turda (str. Gheorghe Lazr 17-19), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biseric ridicat prin efortul protopopului greco-catolic Vasile Raiu n anul 1839. Lucrrile au fost finanate de familia Raiu, una din familiile romneti de vaz din Turda. Numele bisericii evoc familia ctitorilor. Biseric Romano-Catolic din Turda a fost construit probabil ntre anii 1475-1504, pe amplasamentul unei biserici mai vechi (probabil cea

atestat documentar deja n anul 1342). Biserica este nscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeului Cluj, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor din Romnia n anul 2004. Biserica Reformat-Calvin din Turda-Nou a fost ridicat ntre anii 1500-1504, pe locul unei biserici i mai vechi ridicat n perioada 1311-1340 (prima biseric este menionat n documente din secolul XIV). Monumentul Reuniunea Sfnta Maria (denumit i Monumentul Reuniunea Marian) din Turda (aezat ntr-un prcule de pe strada Avram Iancu, col cu strada Salinelor) a fost ridicat de Reuniunea Marian (Asociaia femeilor greco-catolice din Turda, care sttea sub patronajul Sfintei Maria) n anul 1933, la 1900 de ani de la nlarea la Cer a lui Isus. Turismul balnear condiionat de prezena apelor minerale clorurate i sufluroase, respectiv a nmolurilor terapeutice de la Bile Someeni, Bile Turda, Cojocna, Bile Bia, Sic, Leghia sau Ocna Dej. Nivelul modest al amenajrilor sau lipsa lor explic n mare parte gradul limitat de exploatare actual a acestor resurse, calitativ i cantitativ, nsemnate.

Izvoarele mineralizate. Se regsesc n zona de apariie la suprafa sau la mic adncime n substratul geologic a depozitelor de sare. Ele se grupeaz ntr -un numr mai semnificativ n arealele Bilor Someeni, Bile Cojocna, Bile Bia, Bile Turda, Ocna Dej, Sic etc. Proprietile fizico-chimice ale apelor minerale din judeul Cluj (dup A.Tenu, 1981)

Localizare 1. Cojocna 2. Cojocna 3. Someeni 4. Someeni 5. Someeni 6. Someeni 7. Ocna Dejului 8. Snmarghita 9. Bia 10. Leghia

Sursa hidromineral, pH Lacul Durgu pH=5,7 Lacul Bilor pH=6,6 Izvorul nr.1 pH=7,7 Izvorul nr.6 pH=7,6 Fntna Nou pH=7,4 Izvorul nr.25 pH=7,5 Lacul Srat pH=6,0 Fntna Srturi pH=6,7 Izvorul Bilor pH=7,6 Fntna pH=7,7 Apa din bazin pH=7,7 Lacul Durgu pH=7,0 Lacul Strand pH=6,7

Temperatura t=26C t=32C t=11C t=11C t=11C t=11C t=18C t=30C t=12C t=16C t=16C t=19C t=16C

11. Leghia 12. Turda 13. Turda

Statiunea balneoclimaterica de la Turda se afla la altitudinea de 350 m. Ea este indicata pentru afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic si ginecologice. Infiintarea statiunii balneare de la Turda se datoreste initiativei si staruintei doctorului Iosif Hanko, care, intelegand rolul terapeutic al Bailor Sarate si posibilitatile de utilizare in acest scop al lacurilor, incearca sa

puna la dispozitia populatiei localnice, bogatele resurse naturale terapeutice ale zonei. Bazandu-se pe datele analizelor chimice calitative facute asupra apei lacului Roman, I.Hanko lanseaza ideea infiintarii unei societati pe actiuni, care sa construiasca si sa exploateze o serie de instalatii balneare, in jurul lacului Roman, idee impartasita, intre anii 1834-1837, de o parte a locuitorilor orasului si sprijinita de catre guvernatorul de atunci al Transilvaniei, arhiducele Ferdinand Carol iosif de Austria-Este. Astfel, noua societate ridicata in jurul anului 1840, primele instalatii la marginea lacului Roman, materializate prin doua camere pentru bai, la care, in 1842, se mai adauga 6, iar in 1843, inca 8. Ulterior, datorita interesului pe care publicul il arata acestor bai, societatea, in plin progres, sporeste numarul camerelor la 25, repartizate astfel: 5 cabine pentru barbati, 6 pentru femei, 3 vane incalzite cu vapori, 8 camere de sticla incalzite in mod natural, 3 camere sub cerul liber si un bazin de inot. Activitatea bailor continua, in ritm sustinut, pana in anul 1848, cand datorita framantarilor sociale si politice din acel an, dezvoltarea lor este incetinita, sau chiar oprita, pentru o buna perioada de timp. O noua etapa de dezvoltare in evolutia statiunii dupa ce in 1880, aceste bai trec in proprietatea orasului este legat de numele lui Edmond Velits, primar al Turdei, prin initiativa caruia sunt plantati versantii dolinei, este edificat un hotel cu 30 de camere, un restaurant, un pavilion de distractii si sunt amplificate baile calde, care ajung astfel sa dispuna de 12 vane.

Aceasta etapa de prefaceri si innoiri dureaza pana la inceputul secolului nostru, dupa care evolutia statiunii stagneaza. Aceasta situatie se mentine aproape 30 de ani. Incepand cu anul 1931, primaria orasului Turda, reluand firul trecutului, isi manifesta din nou interesul pentru punerea in valoare a lacurilor Sarate. Astfel, lacul Roman este dragat, malurile sunt consolidate iar stabilimentul de bai calde, modernizat. Malul vestic al lacului este inchis de un careu cu peste 200 de cabine, suprafata dintre laturile acestuia fiind amenajate ca plaja. Dotarile statiunii sunt completate, in anul 1938, prin darea in folosinta a unui nou hotel, cu 30 de camere. Perioada razboiului si o buna parte a anilor de dupa acesta reprezinta pentru statiune o noua etapa de stagnare. In anii ce-au urmat, lucrarile de amenajare efectuate au avut ca obiectiv consolidarea, prin betonare, a malurilor lacului Roman, refacerea bailor calde in cladirea vechiului hotel, ca si amenajarea unor spatii de cazare, absolut necesare, tinand cont ca hotelul edificat in anul 1938 a fost distrus. A fost construit un restaurant si un parc zoologic, punct de mare atractie turistica la momentul respectiv. Prin lipsa de interes manifestata de autoritati, dotarile bailor se degradeaza tot mai mult, ajungand sa fie inchise la sfarsitul anilor 80, ceea ce a dus la distrugerea lor integrala. Complexul balnear Baile Sarate Turda cuprinde: bai Sarate, bai galvanice, sauna, impachetari cu namol, aerosoli, masaj si o moderna sala de gimnastica.

Apa utilizata in baza de tratament este adusa din Lacul Fara Fund . Din aceasta cauza, nivelul lacului scade tot mai mult, la aceasta adauganduse si lipsa precipitatiilor din ultima vara, ce a dus la scaderea nivelului lacului . Aici, prin cura externa (dusuri, bai la cada sau bai la bazin se pot trata stari preartrozice, reumatismul degenerativ, reumatismul abarticular, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, sechele posttraumatice. Un alt factor terapeutic deosebit este reprezentat de slicul mineralizat (namolul). Acest namol de turba se afla la o adancime de 0,5-1 m sub stratul de aluviuni. Este folosit sub forma de onctiuni urmate de helioterapie sau sub forma de impachetari calde. In prezent, hotelul si baza de tratament se bucura de o popularitate foarte mare, fiind neincapator pentru cererea existenta. Una din atractiile Bailor Sarate, parcul zoologic a fost amenajat in anul 1953. La momentul infiintarii aceasta era unic in felul lui. Redus ca intindere, locul pe care a fost amenajat are o configuratie deosebita. Aleile din padurice, lacul si podetele creeaza o ambianta placuta. Parcul Zoologic detine mamifere si pasari autohtone si exotice precum si o colectie de acvarii cu pesti exotici. De asemenea, in incinta parcului s-a amenajat si un mic muzeu de stiinte naturale cu exemplare de animale si pasari impaiate. Lacuri sarate Lacurile din regiunea cercetata, in exclusivitate lacuri Sarate, cu diferite grade de concentrare, se grupeaza, in functie de situarea lor in una

sau in alta din cele doua zone depresionare descrise, care reprezinta in acelasi timp si zonele de aparitie la zi a masivelor de sare, in doua perimetre distincte : lacurile Bailor Sarate Turda (lacul Roman, Fara fund, Csiky si Privighetoarei) lacurile Ocnei (lacul Durgau, Dulce, Ocnei, Rotund, Sulfuros si Carolina) Formarea lacurilor a fost posibila datorita predominantei rocilor argiloase-marmoase, impermeabile si faptului ca in badenian suprafetele de aflorare sunt extrem de reduse. Din aceste cauze, izvoarele ce apar la zi din masa depozitelor badeniene, se gasesc in imediata vecinatate a masivelor de sare sau in aplexul structurilor anticlinale, ca urmare a tectonicii diapire, care inlesneste circulatia apei in lungul deranjamentelor rupturale ce insotesc diapirismul sarii. Apa care circula prin depozitele badeniene, provin din precipitatii sau prin infiltrare din acumularile acvifere existente in stiva formatiunilor bugloviene, situate deasupra. Circulatia apei in zona de aparitie la zi a masivelor de sare si venirea ei in contact nemijlocit cu masa sarii, duce la intensa mineralizare a acesteia, in urma precesului de levigare a clorurii de sodiu. Astfel, cantitatea destul de mare de apa, de provenienta meteorica, infiltrata prin depozitele ce acopera spinarea sarii, intalnita cu ocazia lucrarilor de canalizare a Bailor Sarate Turda - apa care stagneaza pe suprafata sarii si dizolva din masa acesteia pana la saturatie prezinta o concentratie de 27% NaCl. Suprafata sarii, descoperita de aceste lucrari, prezinta datorita fenomenului de dizolvare a apelor de infiltratie, un aspect santuit, neregulat, cu denivelari ce depasasc uneori 1 m (i. Maxim, 1937).

Lacurile Sarate existente in zona Turda provin din umplerea cu apa din precipitatii a vechilor excavatii practicate, in scopul exploatarii sarii, la partea superioara a masivului, apa care prin procese de dizolvare a sarii din peretii si de pe fundul acestor goluri, a ajuns la un inalt grad de mineralizare. Sapte din cele 15 lacuri existente sunt folosite in mod curent in cura balneara unele prezinta fenomenul de heliotermie. Apa acestor lacuri este cloruro-sodica, bicarbonatata, calcica, magneziana, unele hipotone, altele hipertone. Mineralizarea totala este cuprinsa intre 60/00 si 17,860/00 in lacul Fara fund. Exista importante zacaminte de namol de turba.

Lacurile Sarate Turda (lacurile romane) Sub aceasta denumire sunt cuprinse lacurile situate pe spinarea masivului de sare, ce apare la zi marcat de zona dolinara descrisa in dreptul orasului Turda (masivul Roman). Este posibil ca o parte din aceste lacuri sa fi aparut in urma prabusirii si umplerii cu apa a unor vechi exploatari romane dar cele mai multe dinte ele, restranse ca extindere si cu adancime mica, isi datoresc existenta exploatarilor rudimentare, prijeluite de aparitia sarii in imediata apropiere a suprafetei si practicate dupa romani, in timpuri mai recente, prin asa numitele gropi de sare (salzpurien). Toate aceste lacuri se insiruie in lungul conturului estic si sudestic al dolinei, situatia lor marginala datorandu-se, probabil, grosimii reduse in aceasta zona a depozitelor acoperitoare, fapt ce usura exploatarea sarii.

Numarul excavatiilor practicate in decursul timpului, in zona marginala a dolinei este greu de precizat, datorita faptului ca cele mai multe dintre ele, chiar daca au trecut prin stadiul de lacuri Sarate, ulterior au fost colmatate cu material adus de apele de siroire sau in urma activitatilor antropice. In prezent, in coltul de sud est si pe latura de est a dolinei, exista 4 lacuri Sarate: lacul (Strandul) Roman,lacul Fara fund, lacul Privighetoarei si lacul Csiky (Cichi), in preajma carora in decursul timpului, a luat fiinta si functioneaza Baile Sarate Turda. Lacul Roman (Strandul) Acest lac este cel mai mare si cel mai bine cunoscut lac Sarat din regiune, fiind situat in partea de E a depresiunii, destul de departe de baza taluzului ce o margineste. Aspectul sub care se prezinta astazi, in urma lucrarilor succesive de amenajare, efectuate cu scopul de a-i regulariza si consolida malurile in prezent betonate este probabil destul de departe de forma sa initiala. Forma lacului, neregulata, prin atasarea la extremitatea uneia dintre laturi a unui bazin pentru copii, se apropie oarecum de un dreptunghi, cu latura lunga dirijata NV-SE, avand dimensiunile de 50x70 m. Aceasta dateaza din anii 1952-1953, cand lacul a fost betonat si compartimentat in patru zone de adancime. Suprafata bazinului, exceptand bazinul pentru copii, este de 3690 m2. Masuratorile batimetrice, efectuate in vara anului 1978, reliefeaza existenta unui fund aproape plat, adancimile apei fiind cuprinse exceptand bazinul artificial pentru copii intre 3,15 si 3,75 m. Adancimea de 5,25 m, masurata in coltul de N al lacului, de catre I.Maxim, cu ocazia cercetarilor din 1936, nu a mai fost regasita. A fost,

probabil, umpluta in decursul timpului datorita surparii continue a malurilor inainte de consolidarea lor prin betoane si dragarii fundului lacului, in cadrul lucrarilor de amenajare. Volumul bazinului adanc, considerand adancimea medie de 3,56 m, este de 13.136 m3. Alimentarea lacului este asigurata, in mod natural, din precipitatiile ce cad pe suprafata sa si, probabil, in lungul conturului, prin izvoare sarate provenind din acumularea acvifera existenta la baza depozitelor ce acopera sarea. La aceasta alimentare se adauga cea artificiala, prin apa extasa din lacul Fara fund, in scopul folosirii ei in instalatia de bai calde a statiunii si varsarea ei in lacul in discutie. Cercetarile peloidometrice, executate in vara anului 1978, prin 14 carotaje, dispuse din 10 in 10 m, in lungul a 3 traverse orientate NV-SE si avand intre ele distanta de 15 m, au indicat prezenta pe fundul lacului, in zona sa centrala si nord- vestica, deasupra sarii sau argilei cenusiinisipoase ce acopera sarea, a unei acumulari de namol negru si negru cenusiu, uneori slab nisipos, onctuos. Aspectul neuniform al acestei acumulari, ce prezinta 3 zone de ingrosare , situate in zona centrala a bazinului, in coltul de NE si in dreptul laturii sale sud-vestice indica gropile de exploatare a sarii, probabil de adancime nu prea mare, pe seama carora prin umplerea cu apa, fenomene de disolutie si prabusirea peretilor despartitori, s-a format actualul lac. Grosimile maxime de namol negru si negru-cenusiu, intalnite in cele 3 depresiuni ale fundului bazinului, sunt de 0,80 m, in dreptul laturii sudvestice, 0,60 m, in zona centrala si 0,45 m in coltul de NE. VI.CALITATEA MEDIULUI

In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a producerii si depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate din activitatile menajere si industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin folosirea in practica agricola a unor substante chimice. Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au fost semnalate afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in perimetrul judetului. Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general punctual in jurul surselor. Orice unitate economica activa isi aduce aportul sau la poluarea solului, fie prin imprastierea de pulberi, hidrocarburi, uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care apoi se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se insumeaza. Deoarece poluarea solului nu este luata in observatie sistematica, pentru masuratori periodice, datele de care dispunem sunt sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor urbane. Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ 15.000 tone de HCH (hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de amestec neomogen de HCH, pamant si alte reziduuri din zona Turda, pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg Hg si 1,5 tone deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil -

toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu deosebirea ca acestea se aflain paza si sub supravegherea agentilor economici. Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de activitatile antropice si pot fi grupate pe 3 categorii: - activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi) specifice in functie de procesele tehnologice; - traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor; - activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in sistem centralizat sau individual). In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene importante de poluare a aerului este concentrata in patru mari zone industriale situate in municipiile Cluj-Napoca, Dej, Turda si Campia Turzii. Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste zone existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul teritoriului judetului. De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru a surprinde evolutia parametrilor calitatii aerului in aceste areale. Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice in vederea evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj calitatea apelor subterane este urmarita prin intermediul laboratoarelor: DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci foraje de retea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA. Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii NO2 si CCOMn si la cei bacteriologici.

Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se datoreaza: -lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate menajere, in localitatile rurale; -existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri menajere, precum si cele rezultate din activitatile zootehnice; -lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru animalele moarte; -grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea cazurilor, sunt construite impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor de apa, nefiind protejate prin betonarea peretilor; Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a solului, respectiv cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se constata numeroase cazuri de continut peste concentratia maxima admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean, Salatruc, Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei. Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori bacteriologici se datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si neigienizarii periodice a acestor surse de apa potabila. S-au luat masuri de reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia apei si refacerea perimetrului sanitar de protectie a acestora. Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin intermediul categoriilor sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea pe baza indicatorilor de calitate determinati in sectiunile de control. Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe grupe de indicatori prin raportarea concentratiilor determinate la CMA.

Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt: S.C. Terapia S.A Cluj, S.C. Somes Dej, R.A.G.C.L. Gherla, Agroflip Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii. Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de depozitari ilegale de deseuri industriale sau menajere. 6.2.Poluarea datorita activitatii turistice si de agrement Dintre numeroasele probleme de mediu care amenin planeta noastr, o problema major o constituie, fr nici o ndoial, deeurile. Termenii de societate de consum, avalan de deeuri i criz a deeurilor nu sunt dect cteva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deeuri, cu care se confrunt mediul nostru nconjurtor de astzi. Noi, consumatorii, suntem toi responsabili de aceste probleme i fiecare dintre noi va trebuie deci, pe viitor, s fac eforturi ca sa menajeze resursele limitate i s reducem cantitile de deeuri. Este incontestabil faptul c, astzi, noi producem multe deeuri care conin materii valorificabile i substane problematice care sunt considerate ca reziduuri. Prin diminuarea cantitilor de deeuri reziduale dar i prin reducerea poluatorilor sau reciclare toate deeurile inevitabile nu trebuie toate, considerate gunoaie. Nou ne revine sarcina s le triem n aa fel nct s obinem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricrii unor produse de o excelent calitate. Aceast triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate. Problemele cu care se confrunt gestionarea deeurilor n Romania pot fi sintetizate astfel: depozitarea pe teren descoperit este cea mai important cale pentru eliminarea final a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate n locuri sensibile (n apropierea locuinelor, a apelor de suprafa sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deeuri nu sunt

amenajate corespunztor pentru protecia mediului, conducnd la poluarea apelor i solului din zonele respective. Dei efectele asupra florei i faunei sunt teoretic limitate n timp la durata exploatrii depozitului, reconstrucia ecologic realizat dup eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniial, evoluia biosistemului fiind ireversibil modificat. Este de la sine neles c aceast schimbare nu se poate face de azi pe mine, dar aceasta este mult mai rapid, criteriile eseniale sunt transparena i credibilitatea, motivaia, aciunea sistematic, o infrastructura bun i, s nu uitm, reducerea confortului nostru individual.

Fig. 50. Perioada minim de descompunere a diferitelor deeuri generate de activitatea agroturistic

VII.CONCLUZII Poziionarea turismului ca una din ramurile economice cu largi perspective de dezvoltare n Judeul Cluj este susinut temeinic de prezena unui potenial de atractivitate, natural i antropic, deosebit, impus de numrul i varietatea obiectivelor sau manifestrilor cu funcie atractiv existente. Ele sunt repartizate pe ntreg teritoriul unitii administrative studiate, cu unele concentrri, totui, determinate de factorii genetici ai resurselor respective (regiunea montan din vestul judeului, zona structurilor salifere din partea central, principalele centre urbane etc.). Punctele tari: - prezena unui cadru natural variat morfologic, alctuit din podiuri i muni, care, peisagistic exclude monotonia turistic; - existena unor forme de relief pitoreti (chei, defilee, abrupturi, peteri) ce se instituie n obiective turistice de sine stttoare, de mare atractivitate; - Judeul Cluj se nscrie ntr-un climat temperat moderat, fr extreme deosebite, ceea ce favorizeaz desfurarea activitilor turistice ntregul an. Durata zpezii n munii de peste 1 800 m altitudine este de 4 5 luni/an; datorit unui substrat geologic salifer, la bordura Cmpiei Transilvaniei apare o aureol de izvoare i lacuri srate, cu o importan remarcabil n turismul curativ. In anumite areale sunt cantonate nmoluri terapeutice; extensiunea mare a pdurilor de foioase i conifere atribuie peisajului o valen estetic cert, funcia turistic a pdurii (prin efectele de margine i de insul, prin rolul antipoluant) fiind recunoscut;

- fauna cinegetic i piscicol variat creeaz condiiile optime practicrii turismului cinegetic i a pescuitului sportiv sau de agrement; - judeul deine numeroase situuri arheologice antice, ceti i castele medievale, biserici i mnstiri, monumente, edificii culturale i economice cu rol decisiv n practicarea turismului cultural; - diversitatea resurselor turistice face posibil afirmarea unor tipuri i forme variate de turism (recreativ, curativ, cultural, mixt: speoturism, alpinism, turism cinegetic i piscicol, turism extrem, rural, urban) - prezena unei populaii urbane numeroas n jude, cu nevoi turistice mai ridicate, ce asigur o cerere potenial numeroas pentru servicii turistice; - creterea numeric a practicanilor turismului, fenomen specific oraelor cu standard de dezvoltare economic i social mai ridicat; - tradiia ndelungat a practicrii turismului n unele zone ale judeului; - largi posibiliti de afirmare a turismului rural, ndeosebi n localitile zonei montane, dar i n unele aezri, mai dotate ca infrastructur din Podiul Somean sau Cmpia Transilvaniei; - existena unei infrastructuri de cazare de peste 5000 locuri ntre care se nscriu baze moderne, cu confort competitiv; - poziia geografic favorabil a judeului n raport cu axele majore de circulaie intern i internaional (E60, magistralele feroviare Bucureti-Episcopia Bihorului; Bucureti-Halmeu; aeroportul din Cluj Napoca); - rolul de tranzit al spaiului judeean nspre centrul i vestul Europei, dar i n sens invers, spre centrul, estul i sudul Romniei; - existena unui ora mare, Cluj Napoca, recunoscut prin multiculturalismul su, posesor al unei infrastructuri turistice ce poate satisface o cerere din ce n ce mai pretenioas;

- creterea numrului celor care consider turismul ca o ans a dezvoltrii locale i regionale, inclusiv a promotorilor unor activiti specifice n domeniu (consolidarea unei mentaliti pro turism n cercul investitorilor). - funcionarea n Cluj Napoca a unor instituii de nvmnt superior prestigioase cu specializri n domeniul turismului ce asigur fora de munc nalt calificat necesar. Oportuniti: - cererea crescnd de servicii turistice pe piaa intern i extern a domeniului; - nevoia de conservare i protejare prin turism organizat a unor resurse supuse degradrii naturale sau antropice; - afirmarea recent a turismului rural pe plan mondial. Existena n Judeul Cluj a unor valori etnografice de excepie justific o astfel de abordare prioritar; - crearea complementaritii economice i sociale n condiiile regresului industriei i stagnrii agriculturii judeului; - reconstrucia ecologic prin turism a unor areale afectate de alte forme de valorificare economic (minerit, forestier, pastoral); - existena n jude a unor instituii universitare implicate n formarea specialitilor pentru domeniul turistic; - afirmarea speoturismului i turismului cinegetic n condiiile existenei n jude a unor resurse deosebite i a lipsei acestora (fauna cinegetic) n rile din vestul Europei (mari emitoare de fluxuri turistice). - existena unor programe europene de dezvoltare a activitilor i infrastructurilor turistice (ISPA, SAPARD), finanate, predominant, din fonduri comunitare ce trebuie astfel accesate.

- creterea rolului administraiei

locale n gestionarea resurselor

teritoriului aferent comunelor sau judeului conform principiului autonomiei locale;

Elemente legate de amplasarea geografic, accesibilitate, valoarea turistic, calitatea dotrilor i a serviciilor oferite, varietatea activitilor de recreere i divertisment posibile de practicat, fac judetul Cluj, unul dintre principalele atractii agroturistice atat pentru turitii din regiune, de la nivel naional cat si internaional.

BIBLIOGRAFIE 1. Acatrinei, Marilena, 1999 Tendine n dezvoltarea turismului rural. n Turismul rural romnesc. Actualitate i perspectiv. Editura Pan Europe, Iai. 2. Bran,Florina, Istrate, I., Manole, V., 1996 Agroturism i turism rural. Editura Economic, Bucureti. 3. Chiran, A., Gindu, Elena, Bacter, Ramona-Vasilica, Ruge, Maria, 2008 Marketing turistic, Editura Universitii din Oradea, 4. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Gndu, Elena, Chiran, A., 2006 Aspecte privind

oferta i promovarea turismului i agroturismului in zona Valea Iadului, judeul Bihor. Lucr. t. U.S.A.M.V. Iai, vol. 49, seria Agronomie 5. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Bacter, C.F., Gndu, Elena, Chiran, A., 2007 Caracteristici natural geografice ale zonelor turistice i agroturistice din judeul Bihor. Lucr. t. U.S.A.M.V. Iai, vol. 50, seria Zootehnie. 6. Ruge, Maria, Bacter, Ramona-Vasilica, Chereji, I., 2008 Turismul durabil i agroturismul n zona montan a judeului Bihor . Lucr. t. U.S.A.M.V.B. Timioara, seria I, vol. X (2) - Management agricol, Ed. Agroprint Timioara. 7. Tacu, Al., Glvan, V., Burciu, A., 2001 Turismul rural romnesc. Potenial i valorificare. Editura Pan Europe, Iai. 8. Ungureanu, D., 2005 Agroturismul alternativ de dezvoltare a satului de munte. n volumul Turismul rural romnesc. Actualitate i perspectiva. Editura Performatica, Iai. 9. Vincze, Maria, 2000 Dezvoltarea regional idei i practici. Editura Presa Universitar

Clujean, Cluj-Napoca. 10. Stnescu, I., 2002 Potenial turistic romnesc Eldorado al viitorului. Ed. Paco,, Bucureti.