Iepurele de camp

Iepurele de camp este Raspndit n toata Europa pna n Asia . La noi exista doua subspecii : Subspecia Lepus europaeus (subspecia iepurelui comun) , raspndita n intreaga Europa . Subspecia Lepus europaeus transsilvanicus, ceea ce inseamna ca iepurele de camp de la noi este o subspecie de sine statatoare, adoptata de stiinta datorita particularitatilor anatomo-morfologice care justifica definirea subspeciei. n general este singuratic, numai n perioada de reproducere formeaza perechi.Iepurele de camp prefera locuri deschise, traind in cimpii, tufisuri, raristi. Este raspandit la ses pana in zona alpina, insa efectivele cele mai mari se gasesc in zona de campie. De asemenea, se poate spune ca prefera solurile uscate si fertile, indeosebi cele in care culturile agricole variate alterneaza cu trupurile mici de padure. Iepurele este o specie fidela locului de trai, care nu se indeparteaza mai mult de 5-6 km de locul in care s-a nascut. Este mamifer de talie mica, cu lungimea de 55-70 cm si greutate medie de 3,8 - 4,0 kg ( maxima 6,5 kg). Blana iepurelui de camp prezinta o variatie destul de mare sub raportul culorii.Astfel, se pot vedea iepurii cenusii- deschisi, roscati sau cenusiu- inchis spre negru. Firele de par sunt cenusii la baza, albe- galbui la mijloc si negre la varf. Naparlirea are loc primavara. Se hraneste cu vegetale. Aproximativ 64% din iepurii de camp mor inainte de a implini virsta de un an. Sunt vinati intr-un numar limitat pentru carnea si blana lor.Iepurele este un adevarat maiestru la inducerea in eroare a urmaritorilor.Instinctul precautiei il face ca inainte de a se opri pentru popas sa-si mascheze directia drumului, "incalcindu-si urmele" (ba merge inainte, ba o ia pe aceeasi urma inapoi).

De urmarire iepurele scapa facand cercuri mari si oprindu-se din cind in cind ca sa-l mai vada pe cel ce-l urmareste. Iepurele de camp are o multime de dusmani : vulpea, buha, uliul gainilor, lupul, s.a. Longevitatea este de 7 - 8 ani (dar adultii tinuti in captivitate pot atinge si 9-10 ani). Predominante in efectivele lor sunt clasele de varsta tinere , deoarece foarte putine exemplare ajung la varste mai inaintate. Femela naste de obicei de 3-4 ori pe an ,cate 3-7 pui .Acestia la nastere au deja par crescut , dinti iar pleoapele ochilor nu sunt lipite. Dupa 6-7 zile de alaptare, puii pot parasi deja culcusul si-si cauta singuri hrana. Cu toate aceste avantaje naturale, in ultimile decenii numarul de iepuri de camp din Romania a scazut mult. Mortalitatea ridicata a tineretului se datoreaza in principal numerosilor sai dusmani din lantul trofic , dar si altor factori, cum ar fi : aplicarea in mod nechibzuit a pesticidelor in agricultura , braconajul , intemperiile care afecteaza prima generatie primavara, precum si bolile specifice (coccidioza , mixomatoza, s.a.).In zona de campie ,puii de iepuri sunt nimiciti, mai ales, in timpul secerisului (de catre combine). Adesea copiii sau cei virstnici , gasind pui de iepure, ii aduc acasa crezind ca ii salveaza. Insa, in conditiile casnice, puii salbatici pier.