Nevastuica

Nevăstuica (Mustela nivalis) este o specie de animale

carnivore din genul Mustela, familia Mustelidae.
Nevăstuica este cel mai mic mamifer carnivor și este
nativă din Eurasia, America de Nord și Africa de nord.

Caracteristica morfologică a nevăstuicii este corpul lung

și suplu, cu picioare scurte în raport cu lungimea trupului.
Corpul este acoperit pe partea dorsală de o blană de
culoare brună, iar ventral de culoare albă gălbuie. La
unele specii se schimbă culoarea blănii în funcție de
anotimp. Nevăstuica este foarte asemănătoare cu
hermelina, însă este de dimensiuni mai mici.

Nevăstuicile trăiesc în general solitar, și sunt active mai

ales noaptea. Ele sunt animale foarte agile, iuți și
agresive, și vânează animale care pot să-i depășească
mărimea corporală. Printre animalele vânate se numără
mamifere mici, păsări, rozătoare (frecvent iepuri) etc.

2. Formula dentara
FORMULA DENTARA: I 3/3 C 1/1 P 3/3 M 1/2 = 34
3. Raport intre sexe
In ceea ce privește PROPORȚIA DINTRE SEXE, Muller–
Using (1962) observa ca la recoltare se prind mai multi
masculi decât femele, proporția fiind de circa 2 : 1.

Nu prezinta dimorfism sexual

4. Longevitate: Traieste intre 8 si 10 ani

5. Glas
GLASUL: când se apără de un dușman nu prea periculos,
pufăie ca pisica; masculii scot țipete când se bat intre ei
în timpul împerecherii, dar și în caz de pericol.

6.Urme
URMELE: având pernițele degetelor și ale călcâiului lipsite
de par, urma se întipărește mult mai clar. Pe sol sau pe
zăpadă favorabila, se imprima și al 5-lea deget, iar
ghearele se vad clar în urma. Si la dihor, ca și la jder, cele
4 picioare lasă numai doua urme, deoarece picioarele
dinapoi calcă în urma celor dinainte. Mersul lui este în
salturi.
7.Excremente
Excrementele, cu miros
caracteristic, sunt lasate in gropi, uneori chiar in jurul
vizuinilor si in depozite
special amenajate in interiorul acestora.

8.Simturi
SIMȚURI: mirosul pare a fi cel mai dezvoltat, servindu-se
de el în căutarea prăzii în teren.

9.Biotopul
BIOTOPUL: fanetele relativ umede din apropierea
bălților, mlaștinilor; cariere de piatra părăsite, șoproane,
hambare, stoguri de paie și fan, grămezi de crengi și stive
de lemn, grămezi de pietre, canale, poduri. Evita pădurile
de mare întindere. In mediul de trai amintit, folosește
galeriile existente, orice crăpătură în stânci sau scobitura
în teren care ii poate servi ca adăpost. Poate fi găsit și în
cuprinsul așezărilor omenești mărginașe satelor. Urca
pana la altitudinea de 1200 m, dacă celelalte condiții ii
sunt favorabile. Nu se îndepărtează mult de locul sau
obișnuit de trai.
In Europa este răspândit aproape peste tot, cu excepția
Angliei, nordul Tarilor Scandinave și Peninsulei Balcanice.
In tara noastră, practic, exista peste tot unde condițiile
de biotop ii sunt îndeplinite, începând de la malul Dunării
pana la munte. Se înțelege ca densitatea este mai mare
în condiții favorabile de biotop.

10. Reproducerea
Perioada de imperechere a nevastuicilor este in aprilie –
iulie. Perioada de gestatie dureaza 34-37 zile. In emisfera
nordica media puiilor este de 6 “ghemotoace” pe sezon
care ajung la maturitate in 3-4 luni.

Masculii se pot imperechea in primul an pe viata, lucru

care nu are succes de obicei.

Puii au la nastere culoarea roz, sunt goi, orbi si surzi. La

numai 4 zile incepe sa le creasca blana moale si pufoasa
care ii protejeaza.

La 10 zile incepe sa se vada diferenta intre culorile blanii,

partea superioara si partea inferioara de culoare alba.
Dupa 2-3 saptamani apar dintii de lapte, dar alaptarea
poate dura chiar si 12 saptamani.

Ochii si urechile sunt complet functionale in jurul varstei

de 4 saptamani, iar pana la 8 saptamani instinctul de
vanator este dezvoltat.
Dupa 12 saptamani fiecare incepe sa mearga pe drumul
sau.

11.Sociabilitate
Sociabilitate: Dihorul duce o existenta solitara. Exceptie
face femela
cu pui. Frecvent se intalnesc mai multe femele cu pui si
uneori masculi in
acelasi grup apropiat de vizuini.

12. HRANA In salbaticie ea vaneaza iepuri, soareci, pasari,

broaste, veverite si alte animale mici. Poate fi gasita de
multe ori stand de paza la gaurile vizuinilor ale
animalelor pe care le vaneaza.

De obicei vaneaza noaptea; isi ucide prada muscand-o de

ceafa. Crescatorii de pasari nu prea agreaza nevastuicile
deoarece acestea le pot omora cateva pasari la un singur
atac, dar nevastuicile sunt si animale folositoare pentru
ca se hranesc cu soareci si alte rozatoare daunatoare
omului.

13.Dusmani
Cainii, vulpea, pisica salbatica, acvilele si ulii, precum si
bufnita mare si huhurezii.
14.Recoltare
Se vaneaza in perioada 15 septembrie-31 martie, cu
arma lisa
si cartuse de 2,5 -3 mm. Se poate impusca la panda. Cu
totul intamplator poate
sa apara si la goana. Singura metoda eficienta de
capturare, folosita pana de
curand in Romania, dar frecventa in Europa, este
prinderea cu capcane.
Blana este considerata semivaloroasa, iar trofeul
neconventional.