VULPEA

REPUBLICA MOLDOVA

START SLIDE
Caracteristici
Este răspândită în toată emisfera nordică de la Cercul Arctic până
la Africa de Nord, America Centrală, Asia și Australia.

Este răspândită în toată emisfera nordică de la Cercul Arctic până

la Africa de Nord, America Centrală, Asia și Australia.
Lungimea corpului animalului matur variază între 60-80 cm,
lungimea cozii este de 40-60 cm. Vulpea are un corp grațios,
picioare subțiri și bot ascuțit, cu masa de 6-10 kg.
Culoarea și dimensiunile vulpii diferă în dependență de regiunea
în care habitează. Savanții numără circa 50 de subspecii, neluând
în considerație formele mici. Cu cât mai nordică este regiunea, cu
atât mai deschisă la culoare este blana lor. Cea mai răspândită
culoare la vulpi este spatele roșcat, burta albă, picioarele, urechile
și vârful cozii fiind de culoare neagră. Spre primăvară blana
călduroasă năpârlește și este înlocuită cu o blană scurtă și rară.
Semn distinctiv la vulpi sunt urechile. Ele sunt instrumentul
principal al răpitorului.
 ALIMENTAȚIA
Necătând la faptul că vulpea este un răpitor tipic,
rația de alimentare a ei este foarte variată. Ea
consumă mai mult de 400 de specii de animale și
câteva zeci de specii de plante.
Hrana de bază o constituie rozătoarele mici.
Rozătoarele devin pentru vulpi hrană de bază în
perioada rece a anului și pentru a-și dobândi
hrana ea pierde foarte mult timp. Simțind sub
zăpadă vreo rozătoare, vulpea cu atenție ascultă,
se apropie apoi sare brusc sub zăpadă. Dacă
prada a scăpat, ea repede aruncă în jur zăpada cu
labele și totuși o prinde.
REPRODUCEREA/FAMILIA

Vulpile aduc daune mari culturilor de ovăz, consumându-le distrug plantațiile. Ele se stabilesc
cu traiul în perechi și familii. Pot săpa de sine stătător vizuini, dar totodată pot ocupa vizuinile
libere ale altor animale. Sunt cazuri, când într-o vizuină pașnic conviețuiesc bursucul și vulpea
(vizuina are o intrare, dar animalele ocupă spații diferite).
Vizuina obișnuită a unei vulpi se localizează pe dealurile nisipoase, în zonele ce nu pot fi
inundate de ploaie sau apă. De obicei are mai multe intrări. În jurul vizuinilor acestui animal
persistă un miros puternic, pot fi găsite multe resturi de mâncare, excremente etc., ceea ce le
face să fie ușor observate de către oameni.
O familie de vulpi își poate des schimba vizuina, deoarece în ele se pot înmulți paraziții. Când
puișorii devin mai mari, vulpile abandonează vizuinile, preferând să se odihnească fără
puișori. Vizuinile le folosesc doar în cazul apariției pericolului, spre exemplu când sunt
vânate.
Vulpile sunt monogame și familia o crează pe o perioadă nedeterminată. Puii se nasc o dată
pe an. Perioada împerecherii poate să se modifice în dependență de anotimp și starea fizică
a animalelor (poate să se întâmple ca 60% din femele să rămână fără urmași).
 FAMILIA
Iarna vulpile încep să caute și să ocupe vizuini. Ele cu gelozie apără
vizuinile ocupate. Dacă femela care a ocupat vizuina a murit, ea îndată
este ocupată de altă femelă. Gestația durează 49-58 zile și se termină cu
nașterea de la 4-6 la 12-13 puișori. Puișorii foarte mult se aseamănă cu
lupușori sau cățeluși, dar se deosebesc prin vârful alb al cozii.
Vulpile sunt foarte buni părinți — puii sunt hrăniți și educați de ambii
părinți. Masculul are grijă de femelă până la apariția puișorilor,
aranjează vizuina. Dacă moare masculul, locul lui este ocupat de alt
mascul solitar. Uneori masculii luptă între ei pentru dreptul de a fi „tată
vitreg” pentru puișori.
Puișorii devreme încep să vâneze împreună cu animalele mature. La
vânătoare jucându-se, des expun riscului toată familia sa. Pleacă definit
din familie peste aproximativ 6 luni.
Cu sosirea toamnei puișorii pot trăi de sine stătător. Masculii sunt în
căutarea teritoriilor noi pe care le pot ocupa la o distanță de 20 — 40
km, iar femelele se îndepărtează de familia sa la o distanță mai mică,
aproximativ 10 — 15 km.