Oratorul Competent

Viziunea Professional Speaker: Să facem oratoria parte din viața fiecărui om din
societate.
Misiunea Clubului Professional Speaker: Oferirea unui mediu de învățare pozitiv,
suportiv, disciplinat și orientat spre atingerea scopului fiecărui participant, prin abordare
individuală, specifică și accesibilă.
Valorile Clubului Professional Speaker: Respect, Disciplină, Ambiție, Susținere,
Contribuție
Scopul Clubului Professional Speaker: Continuitatea studierii și aplicării cunoștințelor
predate și asimilate în cadrul cursului Professional Speaker Junior la nivel avansat.
Pentru a realiza scopul propus, ne asumăm următoarele obiective:
Să oferim instrucțiuni clare despre funcționarea, desfășurarea și regulile pe care le va urma
fiecare participant, indiferent ce statutul său.
Să punem la dispoziție materiale, feedback constructiv și oportunități, care să ajute
membrii clubului să evolueze spre excelență în oratorie și leadership prin acumularea
experiențelor noi.
Să menținem un mediu de comunicare, cooperare și concurență sănătoasă, benefică
fiecărui membru al clubului.
Să asigurăm evaluări corecte și în conformitate cu nevoile și scopurile fiecărui participant.
Să organizăm traininguri, sesiuni de improvizație, concursuri și proiecte, prin care membrii
să își dezvolte abilitățile oratorice și cele de lider.
Să nu criticăm opiniile/ideile și modul de a fi al nici unui membru sau participant și să nu
permitem persoanelor din anturajul nostru să facă acest lucru.
Pentru a avea o dezvoltare continuă, membru de club trebuie să respecte următoarele
responsabilități:
Să fie prezent la toate ședințele de club.
Să pregătească bine discursurile de la fiecare nivel, rolurile asumate în cadrul ședințelor,
concursurilor și proiectelor.
Să ofer evaluări constructive și suport colegilor din club.
Să contribui la formarea unui mediu prietenos și pozitiv, pentru o dezvoltare continuă a
membrilor în club.
Să am o atitudine respectuoasă și un comportament adecvat față de membrii și oaspeții
clubului.
Să îmi asum sarcinile și responsabilitățile cu multă responsabilitate din poziția asumată din
bordul clubului.

Cum încep și unde pot să ajung?!

Programul educațional al clubului pune accent pe două abilități importante: Oratorie și
Leadership. Respectiv urmând programul pas cu pas, vei reuși să dobândești abilități,
obiceiuri și competențe de un bun Orator si Lider. Hai să începem!
Iată programul educațional pe scurt pentru dezvoltarea abilităților de Orator:
- Nivelul de bază a Oratorului (6 discursuri);
- Utilizarea poveștilor în discurs;
- Discursuri pentru Ocazii Speciale;
- Discursuri Umoristice;
- Discursuri Științifice;
- Discursuri Persuasive;
- Trainer Profesionist;
- Realizarea rolurilor din ședință: Vorbitor, Evaluator, Gramatician, Evaluator de com.
Non-verbală, Cronometror, Numărător de voturi, Improvizator;
- Realizarea rolurilor din concurs: Vorbitor, Prezentator;
Iată programul educațional pe scurt pentru dezvoltarea abilităților de Lider:
- Președinte;
- Vice președinte pe Educație;
- Manager de Eveniment;
- Realizarea rolurilor din ședință: Prezentator, Evaluator general, Mentor, Maestru
pentru dezbateri;
- Realizarea rolurilor din concursuri: Prezentator, Jurat.
- Abasador.
Drag/ă membru de club, bine ai venit în comunitatea performerilor!

Te felicit pentru decizia de a investi și a munci la cea mai bună versiune a ta . Toată
echipa îți este alături în această călătorie de creștere și descoperire de sine! Succes!
Nivelul de bază a Oratorului
Discursului 1: Prezentarea ta de succes
Fiecare persoană, când interacționează prima dată cu tine dorește să afle răspuns
la 6 întrebări de bază. Aceste întrebări apar în capul persoanelor cu care interacționezi,
într-o anumită ordine:
1. Cine ești? + ATU;
2. De ce să te ascult? – Motivul pentru mine să te ascult;
3. Cum poți să mă ajuți? – Procesul de lucru;
4. Ce rezultate poți garanta?
5 – 6. Când și Unde te găsesc? – Ariile de implementare.

Cine ești?
Numele și Prenumele tău. Ordinea cum îți place mai tare. Eu prefer Viorelia
Dercaci, deoarece am și site-ul vioreliadercaci.com ☺ Prima informație care doresc
oamenii să o afle despre tine este cum te numești.

ATU – Reprezintă ceva unic și specific despre tine, care ar putea cel mai mult să
intereseze persoana sau persoanele care te ascultă.
Recomandări:
• Să fie ceva specific și concret;
• Să fie ceva relevant. De exemplu: Vârsta, localitatea, școala – dacă nu sunt
relevante mai bine evită-le;
• Pot fi rezultate care te recomandă (ai nota 10 la matematică, ești campion la
șah, etc);
• Poate una din experiențele de succes (ai învățat o limbă străină) sau insucces
(ți-a fost greu să vorbești liber în fața clasei) din viața ta.
Exemple:

• Sunt multi-campion internațional în domeniul Public Speaking;

• Sunt multi-campion la Karate;
• Sunt pasionat de pictură;
• Am doar note de 10 la limba engleză;
• Am o experiență de 3 de ani în dansuri sportive;
• Am cei mai buni prieteni.
Fiecare ATU enunțat trebuie să intrige persoana așa ca să-și dorească să-ți adreseze
următoarea întrebare.
De ce să te ascult? – Motivul pentru care ar trebui să te ascult. Trebuie să recunoaștem că
oamenii au o doză de egoism și fiecare dintre noi ar dori să știe ce ar avea el de câștigat
dacă te ascultă sau va prieteni cu tine. La această întrebare cei din sală doresc să afle dacă
tu ai aceste ATU-uri, în ce cazuri ai putea să-i ajuți pe ei sau ce concret ai putea să le oferi.
Exemple:

• Pentru cei care au emoții sau nu știu cum să-și structureze ideile, când ies în fața unui public;
• Cei care doresc să afle câteva trucuri din arte marțiale, ca să se simtă mai sigur când merge noapte
pe stradă; ☺
• Pentru cei care vor să petreacă un weekend în liniște pictând tablouri;
• Cei care au de pregătit un text sau o lecție la limba engleză;
• Cei care și-ar dori să studieze cum se dansează un vals;
• Pentru cei care doresc să-și facă prieteni ușor și de încredere.
Care sunt situațiile, cazurile în care cei din fața ta ar putea să apeleze la tine? Pune-te
în locul lor și gândește cu ce ai putea să-i ajuți.
Cum poți să mă ajuți? Care este procesul de lucru? Cum vei oferi un ajutor? Care sunt
pașii ce trebuie să-i facă ei ca să beneficieze de ajutorul și sfatul tău? Mai simplu spus:
cum exact să facă pentru a avea rezultatele dorite?
Exemple:

• Printr-un curs de 8 săptămâni de exerciții, mentorat și training-uri;

• Am putea să realizăm câteva antrenamente în sala de Karate;
• Am putea merge împreună la școala mea de pictură;
• Aș putea să vă ofer o consultație prin care să vă ofer mișcările de bază într-un vals;
• Vă invit la un ceai, unde am putea să discutăm ca între prieteni.
Ce rezultat îmi poți garanta? – Noi toți până la urmă ne dorim să aflăm ce rezultat vom
obține la final. Cu ce vom ieși dacă îți vom oferi atenția și timpul nostru prețios.
Exemple:

• Vei deveni un orator profesionist, care va putea vorbi cu încredere și siguranță în fața oricărui
public;
• După care vei putea să te aperi de cei care te vor ataca în stradă; ☺
• Vom petrece cele mai frumoase momente de odihnă și liniște pictând;
• Vei putea putea dansa cu ușurință;
• Vei putea să-ți faci prieteni de încredere.

Când și Unde te pot găsi? Cei din sală au nevoie să cunoască când și unde ar putea să se
apropie de tine ca să beneficieze de ce ai menționat mai sus. De multe ori noi suntem
întrebați aceste două întrebări.
Exemple:

• Vă puteți înregistra pe junior.speaker.md sau să mă contactați la 068745870.

• Mă găsiți pe Facebook și îmi scrieți în Messenger.
• Mă sunați și stabilim unde ne vedem sâmbătă dimineață.
• Mă găsiți în fiecare zi de marți și joi în sala de dans.
• Mâine seara vă aștept la mine acasă.
Sunt cazuri când prezentând doar un ATU bun, celelalte întrebări sunt adresate de cei din
sală. Totuși de cele mai multe ori noi nu primim aceste întrebări și eu vă recomand să
construiți mesajul așa, ca să răspundeți la toate aceste întrebări, fie că mai succint sau mai
detaliat, în funcție de cantitatea de timp pe care o aveți. Construind prezentarea ta
conform acestor 6 întrebări ai ocazia să interesezi pe cei din sală mai mult despre
personalitatea ta.
Greșeli frecvente:
− Multe prezentări se axează mult pe ATU-uri, de multe ori vedem persoane în față,
care povestesc foarte mult despre ei, se mai zice că se laudă. Fiți atent la acest
moment, deoarece atunci când vorbim mult despre noi cei din sală vor avea o
reacție de genul: “Bravo! Și ce?” “Am înțeles! Mai ai să te lauzi?!” Poate cu voce tare
nu vor zice, dar în cap sunt șanse mari să răsune această frază. ☺
− Să echilibrezi bine timpul pentru fiecare întrebare. Dacă te oprești prea mult la o
singură întrebare vei începe să plictisești. Străduie-te în funcție de cât timp ai să
păstrezi un echilibru.
− Să oferi toate detaliile și datele în prezentare. Ar fi bine să lași loc și pentru întrebări,
așa ca să-i provoci pe cei din sală, să-și dorească să afle mai mult de la tine.
− Să nu respecți ordinea întrebărilor. Această ordine apare involuntar în capul
persoanelor și recomand să o respecți.
− Evitați cuvântul „Dacă”! Atunci când utilizezi cuvântul „Dacă”, le oferi șansa să
aleagă între Da și Nu. Cel mai des lumea alege Nu. Aș recomanda să-l înlocuiești cu
„Când”.
Exemplu: - Dacă veți dori să mergeți la pescuit. – Când veți dori să mergeți la pescuit.
Astfel fixezi în mintea lor o idee care își va aștepta timpul.
− Evitați cuvântul „Încerc”. Acest cuvânt dacă să-l descompunem vine de la „În cerc”,
adică voi face un CERC, însemnând că nu voi face 100% ca să obțin un rezultat.
Exemplu: Aș putea să încerc să vă repar dinții! ☺ – Voi repara dinții Dumneavoastră!
Utilizând această metodă, aș putea să fac o prezentare de succes a mea în 30 de secunde
sau 30 de minute. Prezentare mea o cunosc foarte bine și atunci când sunt întrebată cu ce
mă ocup sau cine sunt le zic:
Eu sunt Viorelia Dercaci, trainer Professional Speaker Junior [Cine + ATU?]. Pentru cei care
au emoții, uită firul discursului sau nu știu cum să structureze un discurs, atunci când ies în
fața unui public, [DE CE?] am creat un curs Professional Speaker Junior, care durează 8
săptămâni de exerciții, mentorat și training-uri. [CUM?] așa ca la final să devii un orator
profesionist și să poți vorbi în fața oricărui public cu încredere și siguranță, [Ce rezultat?]
Pentru participare te poți înregistra pe junior.speaker.md sau îmi lași cartea ta de vizită și
te sun eu. [Când și Unde?]
Exemple:
Personale:
1. Eu mă numesc Viorelia Dercaci, sunt pasionată de citit. Am reușit să citesc în acest an 150 cărți.
Pentru cei care doresc să citească ca mine, aș putea să vă invit următoarea dată când voi fi la
bibliotecă, astfel vă voi ajuta să alegeți niște cărți interesante pe gustul vostru. Aștept în orice
moment mesajul tău pe Facebook.

2. Eu sunt Viorelia Dercaci, sunt cea mai bună din clasă la matematică. Cei care doresc să obțină o
consultație în rezolvarea exercițiilor, pe care nu le înțeleg cum se rezolvă, eu aș putea să vă explic
așa ca să aveți note mai mari la matematică, pentru asta mă contactați și stabilim unde ne putem
vedea.
Fișă evaluării pentru Prezentarea ta de succes
Titlu discursului _________________________________________________________
Evaluator ________________________________ Data ________________
Notă către Evaluator: Oratorul trebuie să se prezinte în fața membrilor de club, pentru al
cunoaște mai bine. Discursul lui trebuie sa raspundă la întrebările din prezentarea
discursului.

• Care sunt punctele forte din discursul Oratorului?

• A respectat structura prezentării?

• A fost suficient de pregătit discursul?

• Ce recomandări ai pentru Orator, ca să fie un discurs mai bun?

• Ce mesaj de încurajare ai pentru Orator?

Discursului 2: Structura discursului

Orice discurs are o structura formată din Introducere, Cuprins și Încheiere.

Introducere Cuprins Încheiere

20 % 60 % 20 %

Este un calcul matematic foarte simplu.

Dacă știi că ai la dispoziție să vorbești 5 minute, atunci 1 minute faci introducerea, 3
minute prezinți conținutul și în 1 minute închei discursul.
Atunci când introducerea este mai mică de 20%, riscăm ca mai multe persoane din sală să
nu fie conectate din start cu oratorul sau tema discursului.
În caz că avem un discurs cu o introducere mai mare de 20%, am putea auzi întrebări din
sală: “Când începe? Are de gând să înceapă o dată și o dată?”.
Dacă încheierea este mai mică decât 20%, avem riscul să avem reacții din sală: “Gata? Dar
eu mai am întrebări!”.
Cel mai des am văzut discursuri cu încheieri prea mari și de fiecare dată vedeam
persoanele de lângă mine cu bagajele făcute deja, care își imaginau că au plecat din sală,
dar oratorul încă mai explica careva idei finale. Nu cred că mai este cineva atent 100%
după ce au auzit: “Într-un final aș vrea să vă zic …”. Aici e moment să finalizezi cât de concis
posibil și în maxim 20% din timpul discursului.
Evident, această regulă nu te obligă să respecți cu exactitate 20% – 60% – 20%, însă având
o structură cât mai apropiată de această regulă vei avea un public mulțumit, informat și
atent la ceea ce spui.
Introducerea
1. Prezentarea personală. Contează foarte mult ca cei din sală să știe cine este în față.
Acest punct este important ca să evităm întrebarea pentru vecini: “Cine este
persoana din față?”
2. Prezentarea Scopului. Din moment ce ai ieșit în față ar fi bine să ai un scop. Este
important să-l prezinți publicului așa ca să înțeleagă de ce trebuie să te asculte și ce
vor avea de câștigat dacă o să fie atenți la ce zici. De multe ori pe parcursul
discursului vor fi persoane care se vor deconecta, se mai numește “șeful s-a dus de
la bază”. Atunci când se conectează înapoi informația este nouă și pentru a face
 legătură cu ideea precedentă va utiliza acel scop care l-ai enunțat în introducere.
Poți prezenta și agenda discursului, doar dacă discursul va dura mai mult de 7
minute. Atunci când depășiți 7 minute, automat publicul se întreabă cât va mai dura
discursul, astfel, prezentând agenda, el va cunoaște cât mai durează.
3. Complimente. Câteva complimente indirecte te vor ajuta să câștigi simpatia
publicului.
4. Glume. De multe ori oratorii utilizează câteva glume în introducere, pentru a crea
publicului o dispoziție pozitivă de la început. Aici cu siguranță cineva ar zice că nu
este talentat la spus glume. Din experiența, din cursul Professional Speaker, vă pot
zice că oricine poate zice glume. Sunt cei care o fac natural și sunt cei care pot învăța
să o facă. Aș putea zice că un banc la fel ar fi binevenit, dar întotdeauna reamintesc
“Dacă nu ți-i dat să zici bancuri, mai bine nu zici” – ca să nu fii persoana care râde
singur la bancul său și după care, mai explică bancul. Propun să eviți acest moment.
Totodată trebuie să fiți la curent, că de obicei cei din sală ar putea râde de 2 ori: o
dată cu toți și o dată când înțeleg bancul.
5. Cadouri. De multe ori am văzut oratori în prezentările comerciale, care oferă
cadouri din start câtorva persoane din sală prin diferite metode de show, gen: cine
are cea mai apropiată zi de naștere va primi un cadou. O recomandare ar fi să oferiți
cadourile la final, dar în introducere să specificați că: la final voi avea câteva
întrebări din prezentarea mea în urma cărora cineva va primi un cadou.
Un exemplu simplu de introducere în fața unui public interesat de domeniul oratoric:
Buna ziua, dragi prieteni. Eu mă numesc Viorelia Dercaci, sunt co-fondator și trainer Professional
Speaker. Sunt pasionată de oratorie și o fac profesionist de 4 ani [prezentarea personală]. Astăzi doresc
să vă prezint 5 metode prin care să vă puteți organiza introducerea unui discurs relatat în fața unui
public [prezentarea scopului]. Eu sunt încântată să văd atâtea persoane interesate de acest domeniu,
deoarece sunt mulți care au nevoie de aceste cunoștințe, dar foarte puțini care alocă timpul lor prețios
pentru a fi mai buni [Compliment]. Din experiență vă pot zice că oricine poate deveni orator profesionist,
chiar și acel care zice: “Eu mai bine fug decât să ies în față, îmi tremură tot în mine”, pot să vă zic un secret
– am fost și eu așa până în 2014 ☺ [O mini glumă]. Toți cei care participă la prezentările mele la final
primesc cadou 6 cărți în format electronic și dacă îmi mai aduceți aminte, vă prezint un instrument cu care
veți putea obține tot ce doriți în viață [Cadoul].
Conținutul discursului
Structura conținutului discursului tău trebuie să fie format așa încât fiecare persoană care
o citește sau o aude o singură dată să o poată memoriza ușor. Pentru aceasta, prezint 3
metode ușoare care ar putea să te ajute la structurarea conținutului discursului tău.
1. Metoda Arbore – această metodă se utilizează pentru un conținut general, care
este format din mai multe idei ce reies una din alta, dar nu obligatoriu să fie
prezentate într-o anumită ordine.
Exemplu:
Pregătesc un discurs despre mașini și doresc să prezint:
1. Informații despre mașini de lux:
• Istoria mașinilor de lux.
• Mărcile mașinilor de lux.
2. Construcția mașinilor de lux:
• Modele a croseriei mașinelor de lux
• Ce viteză maxim ajunge o mașină de lux.
3. Popularitatea mașinilor de lux:
• Țările unde sunt cele mai luxoase mașini.
• Prețul mașinelor de lux.
La anumite idei din conținut recomand să fie legate de anumite emoții. Prin
aceste emoții poți reuși să oferi o informație, care poate fi memorizată mai ușor.
Emoția poate fi generată prin:
• O istorie.
• Un caz din experiența proprie.
• O glumă sau un banc.
• O asociere stranie.
2. Metoda Scară – această metodă poate fi utilizată atunci când dorim să explicăm o
informație care are consecvență.
De exemplu – Pregătirea unei supe de legume. Etapele de pregătire ar fi:
1. Găsim o cratiță;
2. Turnăm apă;
 3. Punem legumele la fiert;
4. etc.

3. Metoda Cronologică – această metodă divizează discursul în 3 părți: Trecut, Prezent și

Viitor. Se practică des la prezentări scurte sau la anumite evenimente, gen zi de naștere,
nunți sau cumetrii.
Exemplu:
+ Trecut – Pe mirii Ion și Maria îi cunosc din copilărie, am făcut multe nebunii
împreună.
+ Prezent – Astăzi mă bucur foarte mult pentru ei că au făcut acest pas important din
viața lor.
+ Viitor – Sunt sigur că vor fi fericiți unul lângă altul toată viața.
În toate aceste metode este prezentă Emoția. Ca să poți memoriza conținutul este necesar
ca ideile fundamentale să fie transmise cu o emoție ușor de memorizat. Structura potrivită
te ajută să vizualizezi mai ușor ce dorești să prezinți, dar emoțiile te ajută să-i ajuți pe
oameni să memorizeze discursul tău pe un termen mai lung.
Încheierea
Încheierea trebuie să fie memorabilă, să creeze o ultimă impresie pozitivă și să genereze
o dorință față de tine sau tema care ai prezentat-o.

Metode pentru a încheia cu succes un discurs:

1. Întrebări din partea celor din sală – Este o metodă bună spre final să le oferi șansa
celor din sală să adreseze întrebări oratorului, pentru a obține o claritate mai bună
la tot ce ai prezentat. Fiecare persoană din sală percepe informația diferit, cineva
mai repede, cineva mai încet, aici ar fi momentul să faci lumină pentru toată lumea.
Sunt persoane care înainte de a asculta discursul tău, au avut careva așteptări sau
întrebări la care posibil tu nu ai oferit răspuns, și ca să nu plece nemulțumiți de la
prezentarea ta îi oferi șansa să întrebe și să-l faci fericit că a obținut ce și-a dorit.
2. Recapitulare – Această ideea este bună, pentru că pe parcursul discursului tău
publicul mai mult este concentrat pe înțelegerea mesajul decât pe memorizarea lui.
Din acest motiv mulți fac notițe. Pentru a-i ajuta să memorizeze mai ușor
prezentarea ta, repetă încă o dată ideile de bază din conținutul discursului tău.
3. Concluzia – Am ascultat multe prezentări în care oratorul pronunța spre final fraza:
“În concluzie … ”, recomand după aceste cuvinte să vă expuneți foarte succint și să
finalizați cât mai repede discursul. Toți cei din sală atunci când aud aceste cuvinte,
automat primesc mesajul că termini discursul, de aceea trebuie repede să duci până
la capăt prezentarea ta.
 4. Mulțumesc/ Felicitări – Foarte des aud la finalul discursului propoziția: “Mulțumesc
pentru atenție”. 100% părerea mea :), din moment ce tu ca și orator te-ai pregătit
cu o anumită informație și ai prezentat-o celor din sală, cine ar trebui să zică
mulțumesc? Cel mai des aud “mulțumesc pentru atenție” – când oratorul nu știe ce
să mai zică ca să finalizeze discursul sau s-a prezentat slab și din respect
spune “mulțumesc pentru atenție”, cu sens de “mulțumesc că m-ați răbdat”.
Recomand să înlocuiți cu “Felicitări că ați aflat această informație utilă pentru
voi”. Repet – pur părerea mea.
5. Îndemnul final – astfel recomand să finalizați majoritatea discursurilor voastre.
Indiferent unde sau cui ați vorbi, țineți minte că finalizați pe un ton de voce mai
puternică: “Vă îndemn să ….”, astfel vei termina pe o notă mai puternică.
În funcție, de cât reprezintă 20% din discursul tău, conform structurii, poți utiliza o
singură idee din cele prezentate în acest articol sau pe toate. Cel mai des ne
concentrăm pe început și conținut, dar finalul: vedem ce o să-mi vină atunci am să văd.
Recomand să acordăm atenție și acestei părți din discursul nostru, deoarece de final
depinde stare emoțională cu care îi lași pe cei din sală să plece.

Exemplu de încheiere pentru un public care au ascultat un discurs despre structura unui
discurs:
Aș vrea să aflu dacă mai sunt întrebări la care aș putea răspunde și să fiți mai fericiți după ce plecați
de la acest training? … [Întrebări din partea celor din sala] Vă mai repet o dată la final că e necesar
să știm că fiecare discurs are o introducere, un cuprins și o încheiere. Fiecare din ele au timpul său
alocat și e necesar să le pregătim pe toate 3 așa ca să ne atingem scopul
discursului.[Recapitulare] Până la urmă fiecare hotărăște singur cât din această prezentare va utiliza,
dar recomand să începeți cu ceea ce simțiți că vă poate face mai bun chiar de astăzi. [Concluzia] Vă
felicit că ați aflat o informație cu ajutorul cărei veți avea o claritate mai mare pentru livrarea
următoarelor discursuri. [Felicitări] Vă îndemn să fiți autentici cu discursurile voastre și să formați
structuri care să-i inspire și să acționeze pe cei ce vă ascultă. [Îndemnul final]

Oratorie plăcută! ☺
Fișă evaluării pentru Structura discursului
Titlu discursului _________________________________________________________
Evaluator ________________________________ Data ________________
Notă către Evaluator: Oratorul are de prezentat un discurs organizat, ce are un scop clar.
Discursul include o introducere, un cuprins şi o încheiere; informaţii sau idei importante;
material auxiliar crespunzător, cu tranziţii line între fapte şi idei.

• Care sunt punctele forte din discursul Oratorului?

• Ce recomandări ai pentru Orator ca să fie un discurs mai bun?

• Ce mesaj de încurajare ai pentru Orator?

Discursul 3: Scopul discursului

Scopul

Prezentat Verificat

Realizat

introducere cuprins încheiere

Fiecare discurs trebuie să aibă un scop, indiferent că vorbești 30 de secunde sau 20 de

minute. Înainte de a începe pregătirea, stabilește care este scopul. Atunci când ai un scop
în discurs, totul se întâmplă mult mai simplu. În introducere prezinți scopul, în cuprins îl
realizezi și în încheiere verifici dacă ai reușit să îl realizezi.
Scopul poate fi de 2 tipuri: General și Specific, acesta trebuie setat înainte de discurs.
Scopul General, la rândul său, poate fi de 4 tipuri:

General

Informativ Persuasiv
(Convingător)

Scopul General Informativ

Acest scop îl setezi atunci când dorești doar să informezi persoanele din public. Deții o
anumită informație și dorești să o livrezi astfel încât, la final, publicul să rămână cu această
informație și să o poată utiliza.
Exemplu: Pregătesc un referat despre Mihai Eminescu și aș dori să informez publicul
despre anumite detalii despre acest scriitor.
 Scop General Persuasiv (Convingător)
Acest scop îl setezi atunci când e nevoie să convingi publicul despre anumite idei.
Atunci când cei din sală au idei diferite în cap, față de informația pe care dorești să o
livrezi, va fi necesar să ai un Scop General Persuasiv, deoarece va fi nevoie să schimbi
ideile din capul lor. Astfel, prin discursul tău, va trebui să afli care sunt ideile lor și ulterior
prin argumente, exemple, tehnici de persuasiune să înlocuiești acele idei cu altele noi pe
care le vei livra tu.
Exemplu: Publicul mănâncă carne și el consideră ca este benefic organismului să
consume carne. Tu setezi Scopul General Persuasiv – să-l convingi că nu este bine să
mănânce carne și că este mai sănătos să fii vegetarian. Publicul are în cap o idee: e bine
să mănânci carne. Tu dorești să o înlocuiești cu ideea că nu e bine să mănânci carne și ar
fi mai rațional să fii vegetarian.
Scop General Motivator
Scopul dat îl setezi atunci când dorești să motivezi publicul să acționeze sau să
utilizeze anumite idei, pe care le au în cap. Astfel, prin acest scop, nu necesită să schimbi
sau înlocuiești ideile din capul publicului, ci doar să-l inspiri să acționeze conform ideilor
pe care le are deja.
Exemplu: Publicul tău este echipa ta de vânzări. Ei știu că trebuie să lucreze și să
vândă la maximum, dar nu întotdeauna fac asta. Astfel, în fiecare dimineață, tu, în
calitate de Director de vânzări, faci un discurs cu Scopul General Motivator ca să-i inspiri
să vândă astăzi mai mult decât ieri.
Un alt exemplu ar fi: publicul cunoaște că este bine să consume 1.5 – 2 litri de apă pe
zi, dar nu o face. Atunci eu pregătesc un discurs prin care să-i motivez să utilizeze această
idee și să înceapă să consume 1.5 – 2 litri de apă pe zi pentru a fi mai sănătoși.
Scop General Umoristic
Acest scop îl setezi atunci când dorești ca publicul să se simtă bine și să zâmbească, fie în
anumite momente din discurs sau pe tot parcursul discursului.
Contează să stabilești din start ce fel de scop general ai pentru discursul tău. Atunci când
combini mai multe Scopuri Generale trebuie să-ți asumi responsabilitatea de a avea mai
multe focusuri pe parcursul discursului. Pentru început, recomand să ai un singur Scop
General, în funcție de ce dorești să accentuezi.
 O metodă interesantă să construiești un discurs cu toate cele 4 tipuri de Scop General ar
fi:
1. Să pregătești un discurs informațional pentru a livra o informație celor din sală.
2. Să-i convingi pe cei care nu sunt de acord cu această informație.
3. Să-i inspiri pe toți să pună în acțiune informația livrată.
4. Să utilizezi în anumite momente umorul pentru a transmite o atmosferă pozitivă în sală.
În momentul în care ai hotărât care este Scopul General, este necesar să-l determini și pe
cel specific. Aici trebuie să gândești concret, astfel încât să-ți fie mai ușor să pregătești
conținutul.
Un Scop Specific are câteva elemente importante:

1. Formularea lui începe așa: După ce voi livra discursul, cei din sală vor ... Din start te
concentrezi ce vor obține oamenii din sală după ce oferi informația.
2. Să fie cât mai exact și specific: Vor cunoaște 3 tehnici de structurare a unui discurs. Vor ști
3 pași pentru a pregăti o omletă. 40% din cei din sală vor cumpăra produsul nostru.
3. Măsurabil. Să conțină detalii pe care le vei putea măsura la final de discurs. Nu recomand
astfel de idei: Vor cunoaște o informație bună despre mașini, mai bine înlocuim cu: Vor
cunoaște 4 tipuri de mașini sport pe care le voi prezenta.
4. Realistic. Contează să nu exagerezi cu scopurile față de cei din sală, este important să-l
poți acoperi.
100% din cei din sală vor cumpăra produsele noastre, mai degrabă: 80% din cei din sală se
vor adresa să afle mai multe informații despre produsele noastre.
Vor cunoaște tot ce ține de bucătăria chineză. – Serios? Chiar vei putea livra tot? Mai
realistic ar fi: Vor afla 5 tipuri de mâncare chineză preparate în 15 minute.

Setarea unui Scop Specific în discurs te ajută să știi ce informație trebuie să pregătești și
astfel vei economisi mai mult timp în pregătirea lui. Chiar dacă ai doar câteva secunde
înainte de a ieși în fața unui public, stabilește imediat, cât de repede posibil, care va fi
Scopul General și Scopul Specific în discursul tău.
Exemplu:
1. Scop General Informațional – detalii din viața lui Mihai Eminescu.
2. Scop Specific. După ce voi livra discursul meu, cei din sală vor cunoaște unde și când s-a
născut Mihai Eminescu și care este opera care mie îmi place cel mai mult.
Având un Scop General și Specific, îți este clar ce fel de informație trebuie să pregătești și
să livrezi. La final poți verifica dacă aceasta informație a fost percepută, fiind real să o
livrezi.
 Mesajul Discursului
Atunci când livrăm un discurs, fiecare persoană percepe informația in felul său.
Imaginează-ți așa o situație: Ești seara târziu în fața televizorului, iei telecomanda în
mână și începi să cauți un canal, unde ți-ar plăcea să privești un film sau o emisiune. După
ce ai mutat vreo 10 canaluri, te-ai oprit la ceva interesant. După vreo 10 minute, intră în
camera un membru din familia ta și îți zice: La ce te uiți?! Nu este interesant! Hai să ne
uităm la altceva! și schimbă canalul.
Fiecare din noi are anumite canaluri preferate și deseori acestea sunt diferite.
Contează, în calitate de orator, să înțelegi că cei din sală au canale de percepție a
informației diferite și este nevoie să transmiți informația prin toate canalele de
percepție. Mulți oratori, neștiind această informație, se concentrează pe livrarea
informației doar prin canalul prin care le este mai simplu, adică prin canalul său preferat.
Există 4 canale prin care oamenii primesc informația - SAVI : Somatic Auditiv Vizual
Intelectual
Somatic
Persoanele care percep informația prin canalul Somatic sunt cele care trebuie să
simtă ce livrezi. Din punct de vedere al comportamentului, acestea sunt persoane care
au nevoie să atingă un lucru ca să înțeleagă ce reprezintă. Un exemplu simplu sunt
persoanele care, atunci când intră în magazin, pun mâna pe fiecare produs. Aceste
persoane când intră în casă aruncă haina acolo unde simt ele ca este locul ei. Atunci când
își aleg o mașină, o aleg astfel încât să se simtă bine în ea. Când comunică cu tine te ating
foarte des pentru a simți contactul cu tine.
Fiind în fața unui public, tu nu ai ocazia și nu poți să-i atingi pe toți, în schimb poți utiliza
cuvintele așa ca să-i interesezi. Fiecare tip de persoană utilizează o serie de cuvinte
specifice canalului lor.
Astfel, pentru Somatici cuvintele pe care le utilizează cel mai des sunt:
A simți, a merge, a acționa, a se deplasa, a pune mâna, a reacționa, a păși, a face, a
mirosi, a gusta, a testa, a dansa, a alerga, a călători, etc.
Exemplu: Republica Moldava este o țară în care ai posibilitate să călătorești pe
meleaguri frumoase. Aici poți gusta bucate tradiționale și savura vinuri din cele mai bune
din lume. Mergând prin satele Moldovenești, poți simți căldura din sufletele noastre.
Întotdeauna vei fi primit cu multă dragoste și cu masa plină cu cele mai gustoase bucate.
 Auditiv
Aceste persoane primesc informația auditiv, ei ascultă cu atenție fiecare cuvânt,
iar uneori nici nu te privesc în ochi pentru că nu au nevoie. Contactul lor se manifestă
prin ureche. Pentru ei contează tonalitatea, volumul și ritmul prin care le spui informația.
Atunci când își aleg mașina, pentru ei contează să sune bine motorul și denumirea
mașinii. Uneori pot să-și schimbe prenumele sau numele dacă nu sună bine.
Cuvintele pe care le utilizează cel mai mult sunt:
A auzi, a spune, a vorbi, a recita, a cânta, a discuta, a spune, a striga, a țipa, cântece, rimă,
ritm, ton muzical, ton vocal, voce, a povesti etc.

Exemplu: Republica Moldova este foarte vestită prin muzică și cântece cu multă
energie pozitivă. Oamenii vorbesc limba română. Dacă te duci în Codrii Moldovei poți
auzi foșnetele de frunze care sună plăcut și melodios. Recitalurile de poezii îți alină auzul
și sufletul foarte profund. Te încurajăm să vii în Moldova să-ți povestim cu mult drag
despre tot ce creăm aici.

Vizual
Marea majoritatea a oamenilor sunt vizuali. Aceste persoane percep informația
prin ceea ce văd și observă. Ei de obicei se așează în zone din care ar putea să te vadă cel
mai bine. Pe parcursul discursului sunt foarte concentrați să vadă cum gesticulezi și ce
mimică ai. În capul lor apar foarte multe imagini din informația pe care o livrez tu. Atunci
când își aleg o mașină, ei atrag o atenție sporită la cum arată, ce culoare are și dacă este
frumoasă din punctul lor de vedere.
Cuvintele pe care le utilizează cel mai mult sunt:
A vedea, a privi, a prezenta, a arăta, a gesticula, toate culorile (roșu, verde, galben,
negru,...) toate dimensiunile (mare, mic, 2m, 3m, ...), a imagina, a vizualiza, etc.

Exemplu: Republica Moldova este o țară cu o natură verde și foarte bogată în

păduri și câmpii. În fiecare toamnă avem ocazia să vedem aici multe covoare multicolore,
care se așează pe străzile din capitală. Fiecare cetățean din Moldova îți poate prezenta
tradiționalul covor moldovenesc plin de multe flori și culori, tradiție transmisă din
strămoși.

Intelectual
Persoanele care percep informația prin canalul Intelectual sunt cele care atrag
atenția la fapte concrete, cifre și își doresc să le zici exact informația fără multe floricele
 ☺ Le place mult informația transmisă prin diagrame și grafice ca să poată analitic
înțelege informația.
Cuvintele pe care le utilizează cel mai des sunt:
Exact, concret, procente, cifre, diagrame, etape, câte?, cazuri reale, exemple, etc.

Exemple: Republica Moldova are 3.5 milioane de cetățeni. Un procent foarte mare din
populația noastră părăsește țara. Conform statistica.md natalitatea este în scădere.
Nu este obligatoriu să construiești tot discursul prin toate canalele concomitent, dar
recomand cele mai importante momente din discurs să fie comunicate prin toate cele 4
canale. O istorie la fel poate fi relatată ușor prin fiecare canal:

Mă aflam la intersecția a două străzi Varlaam și Vasile Alecsandrii. La un moment

dat, din spate, am auzit cum se apropia o mașină. M-am întors și am văzut o mașină roșie,
de marca Hyundai Tucson, care se apropia cu viteză de peste 100 KM/h. S-a oprit în fața
mea și șoferul m-a întrebat: “Unde se află sediul Professional Speaker?”, iar eu i-am
explicat în detalii cum să ajungă exact acolo.

Somatic: intersecția, apropia, oprit

Auditiv: auzit, întrebat

Vizual: văzut, roșie

Intelectual: exact, în detalii, 100 KM/h.

Un moment important este atunci când cei din sală îți adresează întrebări, fiecare
persoană ți le va adresa prin canalul său preferat:
Somatic: Puteți, vă rog, să mai explicați o dată momentul cu ...?

Auditiv: Eu nu am auzit bine, puteți să ne mai ziceți o dată?

Vizual: Puteți să ne mai arătați o dată cum să facem ... ?

Intelectual: Aș vrea să ziceți concret ce trebuie să facem cu ...?

Atunci când ți se adresează o întrebare, fii atent la canalul utilizat și răspunde strict prin
canalul lui. Astfel informația va ajunge, va fi privită și auzită foarte clar și repede, fără
traduceri de la un canal la altul.
 Scopul discursului

Scopul

Scopul General poate fi de 4 tipuri:

General

Scopul Specific

1.
2.
3.
4.
Somatic:

Auditiv:

Vizual:

Intelectual:
 Scopul: Informațional Persuasiv Motivator Umoristic
Scopul Specific:

Introducere Timp:

Cuprins Tip: Timp:

Încheiere Timp:
Fișă evaluării pentru Scop și Mesaj
Titlu discursului _________________________________________________________
Evaluator ________________________________ Data ________________
Notă către Evaluator: Vorbitorul trebuie să-şi pregătească un discurs care să aibă un scop
general clar (să informeze, să convingă, să amuze sau să inspire) şi un scop specific.
Discursul trebuie să fie organizat într-o manieră care să-i permită atingerea scopurilor în
modul cel mai potrivit. Introducerea, cuprinsul şi încheierea trebuie să fie strâns legate
şi să întărească scopul. Să fie utilizate cuvinte din fiecare tip de canal în descrierea
scopului și îndemnului, dar și la momentele importante din discurs.
• Care sunt punctele forte din discursul Oratorului?

• Ce recomandări ai pentru Orator ca să fie un discurs mai bun?

• Ce mesaj de încurajare ai pentru Orator?

Discursul 4: Comunicarea Non-verbală
1. Capul
2. Trunchiul și Mâinile
3. Picioarele

1. Capul
• Privirea
• Mimica
• Părul
• Zâmbetul
Privirea. Regula de bază este următoarea: când ești în fața unui public, pe parcursul
discursului, privește cât mai multe persoane din sală în ochi.
Știu, în diferite surse există multe idei “interesante”, cum ar fi:
• Privește 3 persoane din public
• Privește la intersecția bisectoarelor unui triunghi format din ochi și nas
• Privește într-un punct fix
• Privește în sus
• Privește în jos
Hai să le luam pe rând! Prima idee - să te uiți constant la 3 persoane din public. În astfel
de cazuri, întotdeauna am câteva întrebări, cum m-aș simți, dacă aș fi eu una din aceste
3 persoane și, practic, întreg discursul oratorul s-a uitat doar la mine. Evident, depinde
cine este oratorul, poate să fie chiar și foarte plăcut, totuși, în mare parte, aș crede ca
are ceva cu mine sau m-aș întreba: “E ceva în neregulă cu mine?” sau „Sunt murdar?”. În
același timp cum m-aș simți dacă eu nu aș fi unul din cei 3 și pe parcursul discursului nu
sunt privit niciodată de orator. M-aș gândi că sunt ignorat. Știu, ai putea zice că asta nu
se observă, dar îți zic - cei din sală simt foarte bine dacă oratorul are contact cu ei sau nu.
Varianta nr. 2 - să privim într-un punct conform imaginii de mai sus. Îți recomand să atragi
atenția la comportamentul celor care se află în primul rând, o să observi că au o reacție
de genul “Nu-ți pare că are ochii puțin încrucișați? ☺”.
Soluțiile de a te uita într-un punct, în sus sau pe jos, nu ți le recomand deloc, din motiv
că astfel vei avea un contact de nivel zero cu publicul.
Atunci când ieși în fața unui public, elementul cel mai important este să ai un contact
direct cu cei din sală. Metoda cea mai simplă este să-i privești în ochi. Este o metaforă
care îmi place foarte mult: “Atunci când privești un om în ochi poți să-i vezi și sufletul.”
Din moment ce de la început, din cauza unor greutăți sau scuze, accepți metode mai
simple, cu ideea că ulterior vei învăța metoda corectă de a-i privi pe oameni în ochi, eu
aș avea o întrebare pentru tine atunci: “Când?!”. Recomand, din start, să ai în cap setată
o singură idee: Privesc oamenii în ochi, așa este corect. Nu îmi reușește de la primele
discursuri, nu-i nimic, mă corectez ulterior, până reușesc ca în marea parte a timpului,
atunci când sunt în fața unor oameni (public), să-i privesc pe toți în ochi.
Pentru o sală de până la 20 de persoane, într-adevăr, este mai simplu și real să-i privești
pe toți în ochi. Când publicul este format de un număr mai mare de persoane, atunci îți
recomand metoda care este ilustrată în imaginea de mai jos, să cuprinzi publicul cu
privirea sub formă de zigzag. Important e să faci acest lucru într-un mod cât mai natural
posibil, fără exces.
Mimica
În timpul cursului recomandăm înainte de fiecare ieșire în fața unui public, să faci câteva
exerciții de dicție, ca să-ți încălzești bine aparatul fonator. Astfel vei putea avea o mimică
în consecvență cu emoția pe care dorești să o transmiți. Sunt multe persoane, de obicei,
în sală, care sunt ca tip vizuale. Cel mai des, sursa lor de primire a informației este fața
ta, ele atrag atenția la fiecare mimică, astfel te înțeleg mai bine și simt fiecare cuvânt.
Recomand să ai o mimică în conformitate cu mesajul. Dacă mesajul este trist, fața ta
trebuie să transmită tristețe, dacă vorbești despre un moment energic și entuziast, atunci
pe fața ta e corect să vedem fericire.
Părul
Câțiva ani în urma, la un training, în urma unui dialog cu cei din sală, am înțeles că părul
este un element foarte important. Atunci am ajuns la concluzia, că fetele au un talent
înnăscut de a vedea dacă părul tău este curat sau nu ☺. Ținând cont de aceasta,
recomand ca părul să fie întotdeauna curat și bine îngrijit în fața publicului, pentru a nu
crea un dialog intern celor din sală, de genul “De ce nu și-a spălat azi părul?” Mai ales, că
felul în care arăți creează prima impresie.
Un alt moment important pentru fete, în fața unui public părul poate transmite anumite
mesaje de senzualitate. Dacă scopul tău este să transmiți un astfel de mesaj, poți să îl
aranjezi în așa mod încât să fie cât mai vizibil, dacă dorești ca cei din sală să fie concentrați
la ce spui și mai puțin pe partea de senzualitate, atunci ți-aș recomanda să fie strâns în
spate.
Zâmbetul
Din punctul meu de vedere, zâmbetul este cea mai bună metodă de a transmite energia
și încrederea. În momentul în care vei zâmbi din când în când, fiind în fața unui public, el
se va degaja și va primi o doză de energie pozitivă. Recomand cu mare drag să zâmbești
cât mai des și cât mai natural, publicul simte foarte bine dacă zâmbetul este natural sau
artificial. ☺
Trunchiul și Mâinile
• Mâinile
• Umerii
• Spatele
 Mâinile
“Ce facem cu mâinile?” Întrebarea aceasta o au marea majoritate a oamenilor care
doresc să iasă în fața unui public. Răspunsul este simplu: oferă-le șansa să se exprime și
să te ajute.
Sunt 2 tipuri de persoane în acest sens:
1. Cei care gesticulează în exces, fiind uneori singuri șocați de cât de mult
gesticulează mâinile lor. Gesturile arată cu trei cuvinte înainte de a fi spuse. Pentru
aceste persoane recomand să apropie coatele de corp, astfel vor începe să
controleze mâinile.
2. Cei care nu gesticulează deloc, își pun mâinile în poziția fotbalistului sau stau cu
mâinile la spate. Mâinile au o capacitate destul de mare de a atrage atenția. În
momentul în care ele stau la spate sau în poziția fotbalistului, îți dai și singur seama
la ce atrage atenția audiența. Cel mai des, persoanele care au aceste probleme
procedează astfel pentru că nu știu ce să facă cu ele și de aceea mai bine le
blochează. Corect e să relaxezi mâinile și să le permiți să se manifeste.
Fiecare din noi e capabil să gesticuleze corect și în mod natural. Adu-ți aminte de cel puțin
2 momente din viața ta, atunci când te-ai certat foarte tare cu cineva sau când erai foarte
entuziasmat și fericit de ceva. Mă îndoiesc că în acele momente stăteai cu mâinile la
spate sau gesturile tale nu corespundeau cu ceea ce spuneai.
Gesturile noastre vin din interiorul nostru, cel mai des, noi le blocăm din frica că ele nu
sunt corecte. Ele sunt corecte, oferă-le șansa să te ajute, să transmiți mesajul într-un mod
cât mai natural și simplu. După ce reușești să gesticulezi, vei începe să corectezi încet
fiecare gest, astfel încât acesta să reprezinte cuvântul, imaginea și comportamentul tău.
Sunt câteva idei importante, în special, în ce moment și din ce parte ar fi bine să
gesticulezi. Ținem minte că la școală la matematică am învățat axa Ox și Oy? Cam așa
arată ea:

Absolut

Creștere
În capul celor din sală există această informație, astfel acum ca și orator ai putea să
utilizezi acest moment. Atunci când dorești să arăți o idee pozitivă, recomand să o
prezinți din partea stângă a ta sau dreapta - a lor. Dacă ai o idee negativă, îți recomand
să o arăți din partea dreaptă a ta sau - stânga lor.
Linia de creștere reprezintă direcția unde ai putea arăta o creștere. Exemplu: Urmează
să avem o creștere de 30% în vânzări pentru următoarele 2 săptămâni - în timpul acestei
fraze gesticulează în direcția linii de creștere.
Plusul absolut reprezintă zona de vizualizare a tot ce este pozitiv. Aici se intersectează
tot ce reprezintă pozitivul în viața noastră.

Trecut Prezent Viitor

Această axă (Trecut, Prezent, Viitor), la fel se află în capul oamenilor, pentru că a fost
prezentată foarte des la lecțiile de limbi străine și istorie. Orice informație din trecut,
prezent sau viitor poate fi însoțită de gesturile corespunzătoare.
Cea mai mare greșeală pe care o fac mulți oratori când prezintă astfel de scheme, grafice,
este că le arată din poziția sa de orator ca și pentru sine. Tu însă trebuie să le arăți din
poziția celor din sală, ele trebuie să fie pentru tine ca în oglindă, adică invers.
Umerii
Umerii transmit încredere, cu cât sunt mai ridicați cu atât mai puțină încredere și
siguranță emiți. De aceea, recomand să îți imaginezi că ai ceva mai greu pe umeri și să-i
lași coborâți.
Spatele
Străduiște-te să eviți poziția “ghiocel”, imaginează-ți ce formă are un ghiocel și evită
această poziție. Spatele trebuie să fie drept ca să fii sigur pe tine și să emani multă
încredere.
3. Picioarele
Poziția corectă a picioarelor te poate ajuta să îndrepți spatele și să cobori umerii. Dacă
poziția tălpilor se află sub un anumit unghi, centrul de greutate al corpului se poate
deplasa în față sau în spate, iar pentru a păstra echilibrul fie ridici umerii, fie devii ghebos.
Recomand, să-ți menții tălpile drept paralele pentru echilibra centrul de greutate al
corpului, astfel se va relaxa spatele și umerii vor coborâ corect.
Cum ne mișcăm? O altă întrebare foarte bună. Mișcarea trebuie să aibă sens. Foarte mulți
oratori după ce-și dau seama că e necesar să se miște, încep să se miște pur și simplu,
din stânga în dreapta, foarte des. Astfel oamenii din public mișcă capul după ei, dintr-o
parte în alta și ai impresia că cei din sală asistă la un meci de tenis, se mai numește asta:
“Boala meciului de tenis”. Dacă te-ai pornit spre stângă, oprește-te un pic, spune mesajul
până la final, după care mergi spre o altă direcție. Deci reținem – în fața unui public nu
te miști pur și simplu, orice mișcare necesită să-i dai un sens.
De regulă, când te miști în față înseamnă că dorești să transmiți energie și să accentuezi
un mesaj, când te miști în spate - o faci pentru că aștepți o reacție sau o anumită energie
din sală.
Ca să-ți fie mai ușor, recomand să împarți scena în 3 sau 6 zone, așa încât să legi anumite
idei de scenă. Astfel, publicul tău va înțelege că se schimbă ideile, când schimbi zona din
sală.
Posibil gândești că sunt prea multe reguli, într-adevăr - așa este. Totuși, nu este bine să
respecți sută la sută toate aceste reguli pe tot parcursul discursului. Recomand, din când
în când să mai faci și câteva greșeli, să arăți că ești om. Când este totul prea perfect,
adesea, cei din sală zic că “E prea mult de lucru până la el ...”. Până la urmă ești om, e
normal să greșești. Chiar și eu fac greșeli în discursuri ca să le arăt celor din sală că sunt
om. E important însă, atunci când începi sau termini un discurs să respecți cât mai multe
din aceste reguli, pentru că este prima și ultima impresie care contează foarte mult în
fața unui public.
Fișă evaluării pentru Comunicare Non-verbală
Titlu discursului _________________________________________________________
Evaluator ________________________________ Data ________________
Notă către Evaluator: Oratorul va trebui să folosească postura, mişcările corpului,
gesturile, expressiile faciale şi contactul vizual care ilustrează şi subliniază mesajul său
verbal. Mişcările, gesturile, expressiile faciale şi contactul vizual ar trebui să fie line şi
naturale. Limbajul trupului ar trebui să sublinieze şi să clarifice cuvintele vorbitorului şi
să ajute publicul să vizualizeze ideile vorbitorului cât şi mesajul său în ansamblu. În acelaș
timp să fie bine structurat, având un scop clar și un îndemn la final.

• Care sunt punctele forte din discursul Oratorului?

• Ce recomandări ai pentru Orator ca să fie un discurs mai bun?

• Ce mesaj de încurajare ai pentru Orator?

Discursul 5: Voce și Varietatea vocală
Vocea este unul din cele mai importante instrumente de a transmite mesajul într-un
discurs. Cu ajutorul vocii poți să cucerești publicul sau poți să-l plictisești. În acest discurs
este important să lucrezi cu vocea ta pentru a o pune în valoare și publicul să fie captat
de vocea ta. Care sunt elementele de bază legate de voce, pentru a o pregati și a
transmite cât mai bine mesajul? O voce bună are câteva calități importante:
- Plăcută, fiind pregătită prin exerciții de încălzire și transmițând emoții pozitive;
- Naturală, atunci când suntem sinceri și deschiși către public să ne cunoască așa
cum suntem noi;
- Expresivă, folosind diferite tonalități și transmițând emoții în funcție de mesaj;
- Puternică, fiind sigur pe mesaj și oferind încredere publicului că sunt în siguranță;
- Ușor de auzit, atamptând volumul vocii în funcție de mărimea sălii și numărul
oamenilor în sală, dar și pronunțarea cuvintelor clar și răspicat.
Postura are un impact major asupra vocii. Aerul trebuie să circule liber prin plămâni şi
corzi vocale. Dacă vă încovoiaţi atunci când vorbiţi, aveţi umerii lăsaţi şi capul coborât,
atunci plămânii şi corzile vocale vor fi blocate, iar circulația aerului va fi redusă. Pentru
un control maxim al respiraţiei şi vocii tale în timp ce vorbiţi, staţi drept cu genunchii uşor
flexați, având capul sus şi umerii traşi înapoi.
Respirația
Un vorbitor de performanță se poate confrunta deseori cu probleme în timpul unui
discurs atunci când prezintă o idee lungă compusă din fraze prea lungi și poate ajunge la
momente penibile în care vocea ori se subțiază, ori pierde foarte mult din forța cu care
vorbește și ajunge la un discurs aproape șoptit, din cauza unei respirații defectuoase,
ceea ce duce la enervarea audienței sau pierderea interesului față de orator. De
asemenea, oratorii pot ajunge în situația de a inspira extrem de zgomotos din cauză că
nu reușesc să își dozeze îndeajuns respirația. De aceea, este recomandată repetarea
discursului cu voce tare, înainte de reprezentația finală.
Majoritatea oamenilor care nu au antrenament în ceea ce privește vorbirea în public
respiră superficial și inegal. Desigur, atunci când vorbim în public nu putem să ne
concentrăm și pe modul în care respirăm, acest lucru trebuie să vină ca un reflex al
vorbirii.
 Tipuri de respirație:
1. Respirația claviculară (superioară)
Aceasta este realizată prin mărirea toracelui în partea sa superioară și este
efectuată doar prin folosirea părții superioare a plămânilor. Ea poate fi numită
respirația leneșului și este cel mai superficial tip de respirație, pentru că persoana
care o folosește constant nu trebuie să depună aproape nici un efort pentru a
ridica întregul torace.

2. Respirația diafragmatică
Acest tip de respirație se realizează prin contracția tehnică a mușchiului
diafragmei care duce la mărirea toracelui pe verticală în timpul inspirației.
Respirația diafragmatică este mai avantajoasă pentru vorbitor, întrucât, atunci
când se contractă, diafragma apasă pe abdomen, consumând mai puțină energie
decât respirația costo-diafragmatică. Pentru utilizarea în mod conștient a
respirației diafragmatice de către vorbitor, sunt necesare exerciții și
antrenamente zilnice.

3. Respirația costo-diafragmatică
Aceasta este folosită cel mai des în canto, treatru și radio. Este un tip de respirațoe
combinat și alternează respirația diafragmatică cu cea costal-inferioară. Atunci
când respirăm costal-diafragmatic, volumul toracic se mărește atât pe orizontal,
cât și pe vertical. Acesta este cel mai eficient mod prin care un vorbitor poate
respira pentru a obține o coloană de aer puternică ce duce la o frazare fără
trunchieri sau întreruperi ale discursului pentru realimentarea cu oxigen. De
asemenea, sunetele rostite vor fi mai ample, iar intensitatea vocală va putea
crește fără niciun efort. Cei care respiră costo-diafragmatic vor avea un discurs
mai convingător și sunt mult mai calmi în situații tensionate.

Oamenii folosesc toate cele trei tipuri de respirație pe parcursul unei zile, fără ca
schimbarea acestora să fie determinată de un motiv conștient care să necesite un anumit
tip de intonație. Modificările de respirație sunt cauzate, de regulă, de poziția corpului sau
a stării generale în care se află cel care vorbește. Doar vorbitorii experimentați vor trece
de la un mod de respirație la altul, în funcție de necesitățile și cerințele discursului și de
modul de interpretare. Doar cu ajutorul respirației costo-diafragmatice un vorbitor poate
reda diferite tipuri de stări sufletești, iar pentru a susține acest mod de respirație pentru
o perioadă îndelungată, este nevoie de exerciții și rezistență fizică.

Ritmul vorbirii
Așezarea simetrică și periodică a sunetelor accentuate și neaccentuate într-o propoziție
sau frază compune ritmul în care rostim. Acesta trebuie adaptat în funcție de mesajele
pe care vrem să le transmitem, dar trebuie ținut cont și de cei care compun audiența. Un
ritm alert în vorbire poate duce la greșeli de pronunție și, în cele din urmă, chiar la
trunchierea mesajului pe care dorim să îl transmitem. Un ritm lent poate să plictisească.
Dacă ritmul de vorbire obișnuit este unul lent, viteza acestuia poate crește prin exerciții.
Atunci când publicul-țintă este unul vârstnic, ritmul de rostire va fi mai lent, pe când
atunci când ne adresăm tinerilor putem folosi un ritm mai alert. Dacă subiectul o cere,
cum ar fi un mesaj de urgență, este imposibil să vorbim rar și excesiv de calm.
Vorbitorii de performanță vor schimba în timpul discursului viteza cu care rostesc
cuvintele și o vor adapta în concordanță cu mesajul transmis. Poți atrage atenția asupra
unor cuvinte rostindu-le răspicat, adică mai lent și mai apăsat, iar atunci când ai elemente
nesemnificative în discurs, poți trece peste ele mai rapid.
Tonul vocii
Oamenii au grijă, în general, la ce anume au de spus atunci când țin un discurs și uită să
acorde atenție modului în care vor vorbi în fața auditorului.
În comunicare, este important nu doar ceea ce spui, ci și modul în care te folosești de
tonul vocii tale. Aceasta întrucât ascultătorii își construiesc o imagine despre cel care
vorbește și vor fi capabili să înțeleagă din tonul vocii vorbitorului dacă e nesigur pe ceea
ce spune, dacă nu este sincer sau, din contra, dacă este perfect stăpân pe subiectul
abordat.
Prin tonul vocii putem transmite informații despre starea noastră afectivă sau putem
păcăli auditoriul că am fi într-o anume dispoziție care ne-ar avantaja în momentul
vorbirii. Tonul vocii poate fi folosit ca un instrument de manipulare, însă dacă este
utilizat în mod corect poate ridica discursul la un alt nivel.
Vocea vorbitoului poate să transmită mesaje puternice către ascultători. Îi poate face să
execute anumite comenzi, să fie mai atenți sau îi liniștește. Cu ajutorul vocii putem
mângâia, alina, critica, ironiza, aprecia sau admonesta interlocutorul.
Tonul autoritar , spre exemplu, va trimite semnale care vor fi însoțite de o reacție
automată de supunere a auditorului. Atunci când vrem să fim convingători, vom folosi o
voce joasă, calmă și autoritară. Tonurile înalte și ascuțite pot iniția o stare de nervozitate
între cel care vorbește și audiență. Când vorbitorul este este tensionat sau nervos, corzile
vocale se întind asemenea corzilor unei viori. Vocea se subțiază, devine stridentă, zgârie
și scârție. Când vorbitorul este dominat de emoții, e obosit sau speriat, vocea devine
aspră, gâtuită.
Dacă persoana care vorbește este relaxată, acest lucru poate fi perceput chiar din tonul
vocii sale, care este unul sigur, dar lipsit de emoție și poate constitui un avantaj pentru
vorbitor. Atunci când tonul lipsește cu desărvâșire dintr-un discurs, acesta va fi plat și
plictisitor pentru audiență.
Cei care vor să își seducă audiența vor folosi tonuri joase combinate cu un volum al vocii
aproape șoptit și un ritm lent de vorbire. Pentru oratorii de performanță, un exercițiu
bun pentru tonalitate este rostirea aceluiași cuvânt pe un ton obișnuit și apoi rostirea
aceluiași cuvânt pe un ton ridicător sau coborâtor. Vorbirea, în orice ritm sau volum al
vocii s-ar efectua, nu ar trebui să fie liniară, iar vorbitorul ar trebui să intoneze finalurile
de fraze, dar și semnele de punctuație. Evoluțua vocii unui vorbitor începător nu ar trebui
forțată, ci lucrată prin exerciții bine dozate.
În lume, nu există două voci absolut identice, dar elementele prin care poate fi influențat
auditoriul rămând fundamental aceleași.
Volumul vocii
Volumul vocii unei persoane depinde foarte mult de calitatea corzilor vocale și de modul
de respirație a acesteia. Volumul vocii este mult mai ușor de controlat decât tonalitatea
vocii, iar pe durata discursului este necesar ca vorbitorul să-și regleze permanent
volumul, pentru ca vocea să fie clară, fără stridențe, țipete, șoapte sau gâfâieli.
De asemenea, volumul vocii este influențat și de poziția corpului. Atunci când stă așezat,
vorbitorul va avea un volum al vocii mai mic decât atunci când rostește cuvintele din
poziție verticală, pentru că, în poziția așezat, coloana de aer este întreruptă. Volumul
vocii poate fi antrenat prin exerciții și este esențial pentru vorbitorii care doresc să fie și
convingători în fața publicului. O persoană care rostește cu putere cuvintele, fără a țipa
însă, va fi mai credibilă decât o persoană care vorbește încet și fără vlagă. Aceasta din
urmă va da dovadă de nesiguranță și va obosi audiența, care va încerca să audă ceea ce
vorbește. Cei cu un volum al vocii puternic își vor domina audiența, spre deosebire de cei
cu un volum al vocii scăzut, care vor lăsa senzația de incompetență, teamă și chiar
neștiință.
Modificarea volumului vocii este esențială în funcție de mai multe elemente, cum sunt:
mărimea încăperii în care vorbim, acustica sălii, dacă aceasta este dotată sau nu cu
microfon, capacitatea boxelor de redare a sunetelor. E firesc ca atunci când vorbim într-
o încăpere mică, volumul vocii să fie ajustat la mărimea acesteia și să fie diferit față de
un discurs ținut într-o sală mult mai mare fără microfon. De asemenea, într-un discurs
susținut într-o sală de conferințe cu microfon vom vorbi mai încet decât decât în aceeași
sală de conferințe fără microfon. Pentru a avea capaciatatea de a “jongla” cu volumul
vocii fără a depune efort și fără a risca să răgușim în urma unui discurs, acest element al
vocii trebuie antrenat. Cele mai eficiente antrenamente pentru volumul vocii se fac
trecând prin toate stările vocii de la șoaptă la răcnet. De asemenea, trebuie știut că un
profesionist în ale vorbirii va obține maximum de randament cu minimum de efort.
Este contraindicată:

• Vorbirea și ajustarea volumului vocii în viața de toate zilele într-un mediu zgomotos, pentru că
atunci când nu reușești să îți auzi propria voce, o vei forța până când o vei auzi;

• Vorbirea în aer rece și umed; aceasta ar putea produce răgușeala;

• Tusea necontrolată: atunci când sunteți răciți folosiți siropuri de tuse și calmante, pentru că
tusea puternică alterează funcțiile aparatului fonator prin frecarea brutală a corzilor vocale;

• Ingerarea de alimente foarte fierbinți sau foarte reci: temperaturile extreme, mai ales
alternate, pot duce la alterarea mucoaselor și astfel, a calității sunetelor;

• Ingerarea alimentelor picante sau zgrunțuroase (semințe, nuci, alune, migdale); în schimb,
ceapa este befică în procesul de fonație.

Pauzele într-un discurs public

Unii oameni au impresia că dacă fac o mică pauză în discursul său, publicul va crede că
nu cunoaște informația, respectiv din această cauză le este frică să facă pauze și vorbesc
continuu sau se blochează și o i-au de la început discursul de parcă nimic nu s-a întâmplat.
Tăcerile bine cronometrate sau pauzele, adaugă impact cuvintelor tale şi sunt o tehnică
de comunicare foarte puternică. O pauză poate fi folosită pentru:
- A accentua ideile principale. Un moment de linişte înaintea unei afirmaţii dă
impresia ascultătorilor că eşti pe punctul de a spune ceva important. O scurtă
pauză după o afirmaţie le spune ascultătorilor că ceea ce tocmai le-aţi spus este
important.
- A respira. Pauzele adecvate sunt ocaziile tale de a inspira.
- A încheia o afirmaţie. Pauzele servesc, de multe ori, ca semn de punctuaţie,
comunicându-le ascultătorilor ca ai încheiat o idee sau un gând.
- A atrage atenţia. Fă o pauză atunci cand simţi că publicul e distras. Tăcerea ta le
va atrage din nou atenția spre tine.
FII EXPRESIV
Vocea ta trebuie să fie expresivă, exprimând o gamă largă de emoții. Citeşte următoarele
pasaje cu voce tare, folosindu-te de tonul adecvat al vocii pentru fiecare dintre ele:
− Apreciez ce aţi facut pentru mine şi sper ca într-o bună zi, să vă întorc favoarea. (simplu,
afirmatie sinceră, sarcasm)
− Bunavoinţă! Asta numeşti tu bunavoinţă? N-aş trata un câine vagabond aşa cum m-ai
tratat tu pe mine! (ranchiună, furie, duşmănie)
− Dacă în fiecare zi fiecare ar face un lucru bun pentru altcineva, atunci am ajuta lumea
să devină mai bună. (sentiment profund de seriozitate şi convingere).
Observă cum tonul tău şi efectul lui variază în funcţie de gândurile pe care le exprimi.
Vezi cât de uşor se schimbă înţelesul cuvintelor prin schimbarea modului în care le
accentuezi. Ca un alt experiment, sună un prieten si vorbeşte cu el câteva minute pe o
tema oarecare sau pe o tema de interes comun. Variază-ţi tonul, ritmul, înălţimea şi
volumul vocii. Foloseşte pauze pentru a accentua o idee sau ca să ridici interesul în ceea
ce veţi spune după. Menţine-ţi totodată experimentul vocal în limite normale în
contextul conversaţiei
Tema aleasă
Acest discurs se concentrează pe varietate vocală.
- Alege un subiect care necesită varietate vocală. Poate fi o temă în care ai trăit o
emoţie puternică, una care îţi permite să citezi sau sa imiţi diferite tonuri ale vocii
sau moduri de vorbire sau o temă ce implică o descriere vastă.
- Foloseşte o voce plăcută auzului, cu un echilibru adecvat între volum, înălţime şi
ritmul vocii.
- Foloseşte pauzele pentru a accentua mesajul.
- Foloseşte-ţi vocea pentru a exprima şi pentru a da sens şi interes gândurilor pe
care le prezinţi.
Asigură-te că ai inclus tot ce ai învăţat în discursurile anterioare despre scop, organizare,
mesaj şi comunicarea non-verbală, prin folosirea sugestiilor adecvate din evaluările pe
care le-ai primit.
Fișă evaluării pentru Voce și Varietatea vocală
Titlu discursului _________________________________________________________
Evaluator ________________________________ Data ________________
Notă către Evaluator: vorbitorul va trebui să folosească o voce plăcută auzului, având un
echilibru adecvat între volum, tonalitate şi ritm, folosindu-se de pauze pentru a-şi
accentua mesajul. Vocea vorbitorului ar trebui să reflecte şi să dea înţeles ideilor pe care
acesta le prezintă. Vorbitorul trebuie să încorporeze lecțiile învăţate deja în proiectele
anterioare despre scop, structură, mesajul si limbajul corpului.
Alegerea temei A ușurat varietatea vocală Satisfăcător Poate fi îmbunătățit
Volum Excelent Satisfăcător Prea tare sau prea încet
Ritm Excelent, variat Satisfăcător Prea repede sau prea lent
Tonalitate Variat, conversațional Satisfăcător Monoton, artificial
Calitate Plăcut, prietenos Satisfăcător Aspru, monoton
Pauze Adecvate, eficiente Satisfăcător Poate fi îmbunătățit
Expresivitate A redat emoții și sens Satisfăcător Poate fi îmbunătățit
Varietate vocală A accentuat discursul Satisfăcător Poate fi îmbunătățit
Structură Prezentarea ideilor logic Satisfăcător Poate fi îmbunătățit
Scop și Mesaj Clar și bogat în descriere Satisfăcător Poate fi îmbunătățit
Limbajul corpului Natural, expresiv Satisfăcător Artificial, ce distrage atenția

• Care sunt punctele forte din discursul Oratorului?

• Ce recomandări ai pentru Orator ca să fie un discurs mai bun?

• Ce mesaj de încurajare ai pentru Orator?

Discursul 6: Discursul complex
Pe parcursul celor 5 discursuri de mai sus ai învățat cum să folosești elementele de bază
din arta Oratorică pentru a fi un Orator bun. Acum știi cum să structurezi un discurs, cum
se formează un scop general dar și specific. Cum să-ți îmbogățești discursul cu cele mai
importante cuvinte, în așa fel ca să fii cât mai bine înțeles, iar mesajul să ajungă pe
limbajul de comunicare publicului tău. În acelaș timp ai înțeles cum să te prezenți ca să
captezi atenția în funcție de ce fel de public ai. Comunicarea non-verbală și cea para-
verbală (Vocea și Varietatea) cât de mult contează în transmiterea mesajului către public.
Practicând toate aceste instrumente și metode de lucru în Oratorie, este momentul să
treci la un alt nivel, dar nu înainte să le întărești pe toate, bine închegate într-un ultim
discurs din acest manual de bază. Așa dar ultimul discurs de la această etapă trebuie să
fie complex cu toate cele 5 subiecte incluse de mai sus:
- Alege o temă care să te scoată din zona de confort;
- Stabilește scopul discursului;
- Structurează și folosește instrumentul SAVI pentru a atinge cele 4 canale de
comunicare;
- Crează-ți o prezentare la începutul discursului pentru captarea atenției publicului
dar si corespunzătoare;
- Atrenează discursul în fața oglinzii 3 ori maxim și de 7 ori fără oglindă, ca să-ți vezi
mișcările corpului;
- Înregistrează-ți discursul pentru a auzi dacă vocea ta este corespunzătoare
mesajului.
- Prezintă acest discurs în fața clubului cu încredere și zâmbet pe fața, pentru ați
primi laudele și aprecierele bine meritate
Felicitări!
Ai finalizat cel de-al șaselea discurs! Acum poţi să mergi la următorul nivel alegând din
cele 2 manuale, pe care dorești să le parcurgi: Utilizarea poveștilor sau Discursurile
Umoristice. MAI SUNT MULTE DE ÎNVĂŢAT! Acum stăpâneşti cunoștințele fundamentale
ale vorbitului în public. Eşti pregătit să şlefuieşti acele competenţe şi să devii un maestru
în Arta Vorbirii, capabil sa realizeze cu succes orice tip de prezentare. Mult Succes!
Fișă evaluării pentru Discursul complex
Titlu discursului _________________________________________________________
Evaluator ________________________________ Data ________________
Notă către Evaluator: Oratorul va trebui să folosească toate elementele de bază învățate
din cele 5 discursuri de mai sus. Structura, scop, mesaj, limbajul trupului, vocea și
varietatea vocală, în așa fel să fie cat mai bine transmis mesajul către public și să
întărească toate instrumentele studiate.

• Care sunt punctele forte din discursul Oratorului?

• Ce recomandări ai pentru Orator ca să fie un discurs mai bun?

• Ce mesaj de încurajare ai pentru Orator?