Fie ca este vorba de lansari de produse, evenimente mass-media sau prezentari, persoana desemnata pentru a comunica trebuie sa faca

fata provocarii de a sustine un discurs public. Nu ne vom referi aici la inevitabilele emotii ale celor mai putin exeperimentati, ci la modul in care redactam si sustinem un discurs pentru a avea impactul dorit asupra audientei. Iata mai jos cateva puncte de reper in realizarea unui discurs: Pregatirea discursului. Cel mai important lucru inainte de a va pune ideile pe hartie este sa cunoasteti mediul si audienta in fata careia veti sustine discursul.

Informati-va despre modul de asezare in sala a participantilor, daca veti sustine prezentarea de la un pupitru stand in picioare sau de la un prezidiu cu mai multe persoane. Care este modalitatea de sustinere a prezentarii? Este nevoie de o animatie sau o prezentare grafica? Trebuie sa stiti in ce forma veti livra acest discurs. Cunoaste-ti audienta! Afla detalii despre participanti : varsta, ocupatie, sex, asteptarile lor vis-a-vis de prezentarea ta. In acest fel iti vei putea stabili stilul discursului formal sau informal, tehnic sau colocvial, etc.

Redactarea discursului. Structura unui discurs cuprinde trei parti : INTRODUCERE Cuprinde salutul, prezentarea vorbitorului, enuntarea temei, prezentarea ideii centrale. Prima parte a discursului trebuie sa capteze atentia publicului printr-o poveste, o gluma sau o marturisire. Putem folosi statistici legate de subiect ( Ex: Stiati ca peste 300.000 de pensionari traiesc sub limita subzistentei?) sau un film in care se prezinta tema discursului. CUPRINSUL Contine detalierea temei, prezentarea argumentelor si a informatiilor relevante pentru audienta. In cazul unei prezentari a produsului, introduceti mereu exemplificari de natura vizuala. Folositi propozitii scurte, verbe de miscare la timpul prezent si evitati cuvintele de legatura (asadar, prin urmare, in consecinta, astfel, etc). Implica audienta: Puneti intrebari sau raportati-va la exemple pe care le pot impartasi si cei din sala (Ex: Sunt sigur ca si bunicii dumneavoastra se confrunta cu aceeasi problema..) INCHEIERE. In incheiere se reiau ideile principale si se enunta un indemn la actiune EX: Veniti alaturi de noi!, Multumim pentru atentia acordata. Daca exista sesiune de intrebari, o anuntam. Tehnici de prezentare : Limbajul non verbal este responsabil pentru 75% din rezultatul prezentarii tale. Iata cateva reguli pe care trebuie sa le ai in vedere :

Stapaneste-ti emotiile cu ajutorul ancorelor emotionale pixul, masa, un obiect folosit in prezentare. Foloseste-ti vocea la un nivel mediu si adapteaza tonalitatea in functie de context Pastreaza contactul vizual cu toate persoanele aflate in audienta.

Discursul este forma clasica a comunicarii verbale studiata de stiinta si filozofie inca din Antichitate. Emitatorul acestui tip de comunicare se numeste orator (vorbitor), iar receptorul este o multime numita audienta. Un discurs bine construit si interpretat castiga publicul de partea oratorului. De aceea, exista anumiti pasi in obtinerea unui discurs bun : o o o o Un research pe audienta este esential. Acesta stabileste modul in care te raportezi la public si modul in care te pliezi pe cerintele acestuia. De altfel, conteaza foarte mult durata discursului. Se stie faptul ca beneficiezi si captezi atentia maxima asupra ta intr-un interval de 5 min. Fa in asa fel incat cele 5 minute sa conteze. Adapteaza-ti mesajul in functie de public si incearca sa nu folosesti exemple in exces. Concentreaza-te asupra axei comunicationale a discursului si nu vorbi mai mult decat este cazul. Regula de 5 min si prima impresie creata vin la pachet. Asadar, fii convingator de la inceput! Introducerea este foarte importanta in construirea unui discurs, fapt pentru care trebuie sa captezi atentia publicului, printr-o fraza socanta, inedita, amuzanta emotionanta sau neobisnuita. Nu in ultimul rand, pentru a-ti stapani emotiile, dar si continutul discursului, nu ezita sa il repeti inainte de a-l prezenta in fata unei audiente. Cea mai buna metoda este de a face asta de fata cu un prieten, pentru a primi feedback, si eventual a interveni cu adaugiri/corecturi.

Cum sa incepi un discurs Cel mai important lucru pe care l a invatat din lunga sa experienta de conferentiara fost "Sa faci o introducere care sa capteze atentia imediat." El isi pregatea intotdeaun 717i84h a din timp aproape cuvant cu cuvant atat introducerea, cat si finalul unei cuvantari. "Omul e in stare sa gaseasca orice altceva de facut ca sa evite sa si puna mintea la contributie."Novicele isi pune de obicei toata increderea in inspiratia de moment, asumandu si toate consecintele. Pe marginea gropii , cu o sticla de gin, E drumul pe care va bajbai din plin. Pt ca orice imbunatatire si pregatire a unui discurs presupune sa ti pui mintea la contributie. Prevederea inseamna putere. Daca vreti sa folositi o introducere, credeti ma ca trebuie sa fie scurta, ca un spot publicitar. Cam acesta este tempo ul publicului modern obisnuit: "Ai ceva de spus? Foarte bine, Spune cat mai repede si cat mai la obiect.. Fara oratorie. Spune ne repede care sant faptele si apoi stai jos.." Exemple de introduceri: A intervenit ceva in relatiile externe ale tarii noastre si este de datoria mea sa va informez foarte sincer cum stau lucrurile Cetateanul american actual este preocupat mai cu seama de urmatoarea intrebare: Care este motivul crizei economice si ce se va intampla in viitor? Personal, sant optimist. FERITI VA D EITNRODUCEREA CARE CURPINDE O ASA ZISA POVESTE AMUZANTA. In universul dificil al discursurilor, nimic nu este mai greu decat sa faci publicul sa rada. Umorul e o chiestiune complicata. Tine mai cu seama de personalitate. Nu uitati: rareori o poveste este cu adevarat amuzanta.Conteaza insa felul in care este spusa pentru a deveni o reusita. Sar putea s va numarati printre norocosii care au rar intalnitrul har al umorului. Daca e asa, trebuie neaparat sa l cultivati prin orice mijloace. Veti fi de trei ori

mai bine primit unde veti vorbi. Ta nu a folosit o gluma doar de dragul umorului. Ea trebuie sa aiba o logica, sa exemplifice un punct de vedere din discurs. Umorul nu trebuie sa fie decat glazura de pe tort, crema de ciocolata dintre gblaturi, si nu tortul in sine. Petnru a destinde atmosfera, cel mai simplu este sa spuneti o gluma despre voi insiva. Descrieti va intr o situatie penibila. Aceasta este insasi esenta umorului. NU INCEPETI CU SCUZE O alta gafa pe care o fac incepatorii este ca incep prin a se scuza. "Nu sant un mare vorbitor. Nu sant pregatit sa vorbesc. Nu am nimic de spus." Sa nu faceti in nici un caz asa. Daca publicul nu mai acrda atentie, aeste mai greu s o retreziti. Deci, incepeti cu ceva itneresant inca din prima propozitie. Nu din a doua, nu din a treia. Din prima. P-R-I-M-A. Prima! STARNITI CURIOZITATEA. DE CE N ATI INCEPE CU O POVESTE? In mod special, ne place sa auzim un vorbitor care pvoesteste ceva din propria sa experienta. INCEPETI CU UN EXEMPLU TIPIC Petnru publicul obisnuit, este complicat sa asculte prea multa vreme niste afirmatii abstracte. Exemplele sant mau usor de urmarit. Dece n ati incepe cu asa ceva? Multi au impresia ca trebuie sa inceapa cu cateva afirmatii generale. Nicidecum. Incepeti cu un exemplu. Starniti interesul. FOLOSITI UN OBIECT Modalitatea cea mai usoara din lume petnru a atrage cuiva atentia este prezentarea unui obiect. PUNETI O INTREBARE Incepe printr o intrebare, determina publicul sa gandeasca, sa coopereze. Folosirea acestor intrebari cheie este una dintre modalitatile cele mai simple si mai sigure de a patrunde in mintea publicului. DE CE N ATI PARAFRAZA O INTREBARE PUSA DE O PERSOANA CELEBRA?

"Lumea ofera mai premii in bani si onoruri pentru un lucru in mod special. Acesta se numeste initiativa. Ce este initiativa? Va spun eu: sa faci ceea ce trebuie fara sa ti se spuna." LEGATI SUBIECTUL VOSTRU DE INTERESE4LE VITALE ALE PUBLICULUI. Incepeti pe o nota are sa atinga direct interesele personale ale publicului. Intotdeauna ne intereseaza acele lucruri care ne afecteaza personal. INCEPETI PRIN A POVESTI INTAMPLARI SOCANTE De exemplu: "Poporul american are cei mai multi criminali din lumea civilizata". Introducerea nu trebuie sa fie prea protocolara. Nu o incorsetati. Trebuie sa para libera, intamplatoare, inevitabila.

MODEL DISCURS
ntlnirea de astzi are dou scopuri: Venim astzi la coal ca s ne informm asupra unor aspecte de interes general, s ne cunoatem profesorii/ elevii, eventual clasa, s ne acomodm puin cu atmosfera de lucru i cu rigorile programului de cola. Este, aadar, o ntlnire util. Caracterul util, practic al ntrevederii noastre este, ns, din punctul meu de vedere, unul secundar. Poi s te informezi i fr s te mbraci foarte elegant, fr s faci poze i fr s oferi flori. ntlnirea de astzi are ceva solemn, festiv, exuberant i a zice eu chiar sublim. Eu cred c ne-am adunat cu toii astzi pentru a ne manifesta o bucurie pe care cu toii o simim. Este ntre noi, n spaiul care ne separ, pe strzi, n librrii, la florrie, la cofetrie sau la simigerie. Este bucuria sufletului tnr, a sufletului tnr de elev, a sufletului tnr de profesor, o bucurie tainic, care cuprinde emoia unui nou nceput, sperana de mai bine, bucuria revederii, prospeimea atmosferei de nceput de toamn. Este o bucurie autentic, resimit la fel, indiferent de generaie sau de contextul social n care ne aflm. Mesajul meu ctre colegi i ctre elevi nu poate fi scos din acest context. ntr-o lume n care valorile sunt adesea confundate cu non-valorile, inautenticul cu autenticul, o lume care duce lips de repere, coala noastr trebuie n primul rnd s ofere, prin dasclii ei, caractere, modele de urmat, capabile s sdeasc n sufletele tinerei generaii valori care astzi sunt perimate: respectul pentru munc, cinste, deschidere ctre cultur, credin n Dumnezeu, patriotism. Nu ntmpltor am nceput cu valoarea respectul pentru munc deoarece lipsa acestei valori se simte din constatrile personale, cel mai acut n colile noastre. Din discuiile pe care le-am avut cu voi, elevii, am realizat c muli dintre voi prei s v fi conformat perfect principiului care, din pcate, st la baza funcionrii lumii de azi: minim de efort, maxim de eficien. Am citit ntr-o carte duhovniceasc constatarea unui preot i anume aceea c elevii zilelor noastre vor ca n coal s nvee ct mai puin i s ia note ct mai mari. Oamenii maturi vor s munceasc ct mai puin i s ia salarii ct mai mari, iar cnd mor, vor s ajung n Rai fr s fi fcut mai nimic n acest sens. Iat cum coala ne pregtete pentru via, pentru venicie. Dragi elevi, exist lucruri mai importante n viaa voastr dect coala. ns trebuie s nelegei c este imperios ca coala s fie principala voastr preocupare. Dac nvai, dai sens eforturilor prinilor votri i eforturilor noastre, i facei fericii, devenii voi niv Oameni. Vei fi admirai i respectai, vei nva chiar s iubii. Orice zi este important, dar cea mai important este ziua de azi. Nu o pierdei! Acesta s fie motto-ul vostru n fiecare zi din acest an colar. Voi ncheia cu o maxim care poate fi un posibil rspuns la dilema pe care o are fiecare elev legat de modul cum trebuie s mpace distracia cu nvatul: Triete ca i cum ai muri mine, nva ca i cum ai tri la infinit!