Ursul carpatin Numarul ursilor bruni este in continua scadere, fiind estimat la circa 100.000 de exemplare.

Conform World Wide Fund for Nature este urgenta nevoie de programe de protectie pentru aceasta specie. Aspectul exterior si dimensiunile Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui, dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal plantigrad, calcand pe toata talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului. Animal corpolent si musculos, urusul carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Fruntea este bombata. Nasul este scurt, conic, urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii. Gatul este scurt, gros si musculos. Spatele este bombat, usor inclinat catre omoplati. Coada este scurta si puternica (ciot). Picioarele sunt lungi, puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpi scurte (pana la 30 cm). Laba picioarelor este prevazuta cu gheare curbate, puternice. Ghearele de

la nivelul membrelor anterioare sunt mai lungi (formand adevarate cangi). Blana este deasa alcatuita din peri moi, mai lungi pe fata, abdomen si fata interna a membrelor. Lungimea firului de par variaza in functie de anotimp, fiind mai lung (8-9 cm) in lunile decembrie-aprilie-mai si mai scurta in lunile iulie-septembrie. Ursul tanar prezinta un guler alb ingust, cu marginile bine delimitate, care, o data cu inaintarea in varsta, se lateste, devenind galben, galben-cafeniu, pana se inchide la nuanta blanii. Culoarea blanii variaza de la cafeniu deschis pana la negru. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu, cenusiu, rosu sau maro deschis, in functie de aria de raspandire. Cel mai mare urs in viata, ursul de Kodiak, traieste pe coasta Alaskai si prezinta o greutate corporala de pana la 800 kg si o inaltime de circa 3 m (ridicat pe picioarele din spate). Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate. Vazul este deficitar, astfel ca ursul se orienteaza cu ajutorul celorlalte simturi. Masculii sunt mai inalti (pana la 1,9-2,5 m) si mai masivi (140-320850 kg), in comparatie cu femelele (100-200-450 kg). Ursul carpatin prezinta un mers lent, cu capul coborat intre omoplati, privind catre sol sau intr-o parte. Se

poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. In coborare, pe pantele abrupte se rostogoleste, iar in urcare se descurca binisor.

Comportamentul si modul de viata Sunt animale solitare, care-si strabat teritoriul din primavara pana toamna in cautarea hranei. Devin mai sociabili in timpul sezonului de imperechere, intre lunile mai-iulie. Nu au dusmani naturali, cu exceptia omului, lupului sau a cainilor ciobanesti, evitand animalele cu care nu se poate hrani. In lunile reci, ursii carpatini se retrag in zonele stancoase, greu accesibile omului, in pesteri sau in gropi sapate in pamant, pentru a hiberna. Pestera sau spatiul ales pentru hibernare prezinta intotdeauna orificiul de iesire ingustat si bine ascuns. In aceasta perioada, functiile lor vitale sunt mult diminuate pentru a economisi energie, temperatura corporala li se diminueaza cu circa 40grade C, iar necesarul de substante esentiale provine din rezervele de grasime din timpul verii. Inainte de patrunderea in barlog, ursul consuma plante purgative, dupa care consuma scoarta de rasinoase in amestec cu diferite plante care vor forma un adevarat dop la nivelul orificiului anal, astupand complet rectul. In barlog, ursul sta cu capul orientat spre iesire pentru a-l parasi in caz de

pericol. In interiorul barlogului isi amenajeaza patul format din muschi si cetina, acoperind din interior si intrarea, lasand doar o deschizatura pentru aerisire. Fiecare individ are barlogul lui. In primavara, dupa ce iese din barlog, ursul consuma plante purgative si multa apa in vederea eliminarii dopului rectal. Ursul nu ataca decat daca se simte amentintat sau daca este ranit. Ursoaica este mai agesiva, in special daca este insotita de progenituri. In momentul atacului, ursul se ridica pe picioarele din spate si scoate un muget caracteristic, atacand in mod special capul victimei. Cu o singura smucitura isi poate scalpa victima.

Habitatul si aria de raspandire Diferitele subspecii de urs brun se gasesc in nordul Asiei, Japonia, Canada, Statele Unite si aproape in intreaga Europa. In Statele Unite, ursul brun este cunoscut sub denumirea de ursul Grizzly deoarece varfurile firelor sale de par sunt argintii. Este un animal cu o mare putere de adaptare la diferite habitate, de la campie la paduri si zone subalpine. Prefera zonele montane inpadurite, greu accesibile, cu copaci doborati sau stanci, dar si pe cele de deal, bogate in livezi cu pomi fructiferi. Ca si in cazul altor mamifere salbatice, ursii isi desemneaza teritorii, de

regula, foarte largi (in functie de sursa de hrana), care includ vai, cursuri de apa, stancarii si desisuri de padure. Fiind animale solitare, au tendinta de a-si evita confratii, existand rare situatii in care isi incalca reciproc teritoriile.

Hranirea Ursul carpatin este un mamifer omnivor, preferand carnea. Se hraneste cu plante (jir, ghinde, castane, fructe de padure), insecte (furnici), melci, peste, pasari, mamifere, hoituri. O mare parte din alimentatia sa este compusa din radacini, graunte si ierburi. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale, cartofi sau varza. Similar copiilor, adora dulcurile. Este innebunit dupa fructele de padure (zmeura, afine, macese, mere padurete) si alte fructe, dar cel mai mult ii place mierea. Daca le este foame ataca elani, cerbi si caprioare. Cand nu-si gaseste hrana necesara in padure, coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor, scotocind prin gunoaie sau facand adevarate masacre in curtile gospodarilor si in stani. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu o vaca la subtioara. Ursul strabate kilometri intregi in cautarea hranei (pana la 100 km), revenind intotdeauna pe teritoriul creat pentru a hiberna.

Tipul de hranire depinde in mare masura si de varsta exemplarului. Astfel, ursii tineri se hranesc cu predilectie cu ghinda, jir, mere padurete, zmeura, afine, miere de albine, iarba frageda, ovaz, porumb si diferite radacini (alimentatie preponderent vegetala), in timp de ursii adulti (cu experienta in ale vanatorii) consuma peste (sunt innebuniti dupa somon), pasari si ouale acestora, oi, vite si rumegatoare salbatice (elani, caprioare), iar, la nevoie, se hranesc si cu cadavre care n-au intrat inca in putrefactie. Ursul este considerat cel mai mare pradator de la noi din tara, dar, cu toate acestea, are si el dusmanii sai de temut: omul, lupul, cainii ciobanesti.

Aspecte particulare Masculul traieste intotdeauna izolat, in timp de ursoaica nu-si paraseste niciodata puii pana pe la varsta de 2-3 ani, formand o familie. Viata reproducatoare: - maturitatea sexuala este atinsa de ambele sexe aproximativ in aceeasi perioada (la varsta de 3 ani).

Masculii sunt mai tardivi, devenind deplin adulti in jurul varstei de 8-10 ani; - sezonul de imperechere este in lunile aprilie-mai sau mai-iulie; - femela se poate imperechea cu mai multi masculi, astfel ca paternitatea este foarte dificil de determinat, puii putand prezenta tati diferiti; - ursoaica fata de regula o data la doi ani; - gestatia dureaza in medie 7-8 luni, ursoaica dand nastere la 1-3 pui, in perioada ianuarie-martie; - puii se nasc orbi si cantaresc in medie 400-500 grame si 20-25 cm lungime. Ochii se deschid dupa 25-30 de zile de la nastere. Ies din barlog abia la varsta de 2-3 luni, dar sunt alaptati si ingrijiti de mama pana toamna tarziu (pana la varsta de 1 ani); - dupa varsta de 2-3 ani, puii isi parasesc mama in cautarea de teritorii proprii.

Vanatoarea: - ursul este protejat de lege, fiind pe cale de disparitie in Europa; - in Romania, ursul se vaneaza limitat si numai in cazul in care exista o suprapopulatie, fiind permise numai anumite sezoane, respectiv, intre 15 martie-15 mai si 1 septembrie-31 decembrie; - metode de vanatoare: goana, dibuitul si panda. Este interzisa vanarea ursilor din observatoare inchise si este de preferat sa nu se foloseasca nadirea; - trofeul este reprezentat de blana si craniu si neconventional, de osul penian. Speranta de viata a ursului carpatin este, in medie, de 30-35 de ani, fiind mai scazuta in cazul femelelor (2025 de ani).Ursul brun (Ursus arctos) -

Date generale Ursul brun triete ntre 25-40 de ani, are pn la

1,5 m lungimea corpului i de la 100 pn la 320 kg greutate, masculii fiind mai mari dect femelele. N-are nici vederea, nici auzul prea bune, dar miroase foarte bine hrana, pn la 15 Km distan.Ursul brun nu este considerat un anima teritorial.Urii au culcuuri temporare n timpul sezonului de activitate, pe care le schimb frecvent i culcuuri folosite pentru hibernare.Din punct de vedere al hrnirii ursul este omnivor, el mnnc rdcini, bulbi, fructe, semine, nuci, iarb, cadavre, pete i uneori atac ungulate mari i vite. Cantitatea de hran este redus (ierburi i frunze) primvara, medie (fructe i boabe) vara i mare (ghind, jir, castane) toamna nainte de hibernare. Urme lsate Uri i folosesc adesea ghearele pentru a spa pmntul, n cutare de rdcini, bulbi, tuberculi sau mamifere mici. Ghearele urilor nu sunt retractile, fiind mai lungi la membrele anterioare dect la cele posterioare. n funcie de aspectul zonei spate ne putem da seama de vechimea urmei.Crrile lsate prin zmeuri, fructele czute, prezena sporadic a unor fructe pe tulpini, n general fructe mature ne indica prezena acestor mamifere.Amprenta tlpii prezint 5 degete fiind lat i diferit pentru labele sun fa comparativ cu cele din spate. Amprenta clciului este vizibil la piciorul posterior i nu poate fi observat la amprenta lsat

de piciorul anterior.Prin analiza substratului n care este lsat urma se poate determina vechimea acesteia, mrimea aproximativ a animalului i sexul amprentele masculilor sunt mai mari dect cele ale femelelor.Materiile fecale lsate de uri sunt uor de difereniat fa de a altor animale, avnd un volum mai mare comparativ cu a altor animale slbatice. Compoziia materiilor fecale difer pot sa apar resturi de afine, rdcini, plante, fire de pr, resturi de os .a. Adesea urii depun excrementele n imediata apropiere a culcuului.O mic zon de depresiune cu urme de spturi i vegetaie culcat la pmnt indic prezena unui culcu.Urii las urme pe scoara copacilor prin frecarea spatelui, zgriere cu ghearele sau mucturi, scoara poate s prezinte urme de pr de urs. Cum s previi? Ursul brun, carpatin (omnivor) nu ataca omul ziua dect provocat sau rnit, spre deosebire de noapte, sau de ursoaica cu pui - periculoasa oricnd. Urii se vor apropia ns de tabr pentru a cuta hrana.Nu te apropia de urii "blnzi" i nu-i ncuraja s se apropie - oferindu-le de mncare,sau ca sa-i fotografiezi.ntr-o zon cu uri, ncearc s ii orice miros de mncare cat mai departe de tine,de cort sau de adpost. Pregtete i consuma hrana la cel puin 50 m de cort. Gtete si mnnc n alte haine dect cele cu care dormi.Nu lsa alimentele la ndemna ursului: pe jos, n cort; el miroase i va gsi - orice aliment pe

care-l ascunzi: dulciuri etc. Aga-le de crengile nalte ale unui copac la nlime mai mare dect poate ajunge un om. in tabra pstreaz curenia: arde orice resturi de mncare.Dac pleci din tabr, las cortul larg deschis: ursul e curios i va inspecta cortul; daca nu are pe unde s intre - i va face singur o u. Cum s te aperi? Daca dai nas n nas cu un urs, pstreaz-i calmul i retrage-te ncet, cu faa spre el. D din mini. Vorbete-i calm, nu-i ntoarce spatele, nu fugi (el alearg mai repede), n cazul (foarte rar) ca devine agresiv - ncearc sa lupi cu el. Sau, dac te trntete la sol, ncearc sa faci pe mortul, rsucindute pe burta i ncrucind minile la ceafa - pentru a feri faa, gtul, pieptul, abdomenul de mucturi. Dac te rsucete cu faa n sus, continu rsucirea i revino cu fata n jos. Cteva lovituri peste nas s-ar putea sa-l alunge. Sau stropete-l n ochi cu un, spray cu pulbere de piper. Sau arunca-i o haina, rucsacul, ca s-l opreti, i car-te ntr-un copac - la cel puin 6-8 m nlime.Dar ncearc sa nu te apropii de el gonete-l fcnd zgomot: tipa, lovete dou vase sau obiecte metalice. S vad ca nu eti un alt urs.Osul craniului de urs poate avea i 3-5 cm grosime, aa ca o lovitura de topor sau de piolet cel mai probabil nu ii va crea prea mari probleme. Intalnirea cu ursul Vederea i evitarea urilor:

Dac eti obisnuit s te plimbi prin pdure, sunt anse mari ca s vezi un urs. Urmarirea unui urs n mediul lui natural, de la o distan sigur, poate fi chiar placut. Experienele positive, n ceea ce privete intlnirile cu urii, sunt mai dese dect cele neplacute. Dar totui, se mai intmpl, dei destul de rar, c intalnirea dintre om i urs s fie violent.

Plimbai-v n grup i numai n timpul zilei, Dac ursul v aude venind, de obicei, va evita. Vocile voastre il vor ajuta pe urs s v identifice ca fiind oameni.

Ursul se simte ameninat dac e luat prin surprindere. De aceea, e bine s vorbii sau s cantai n timp ce mergei, mai ales prin tufiuri, unde vizibilitatea este scazut, pe lng apele curgatoare sau cnd v bate vntul din fa.

Fii ateni i urmarii urmele de uri. Pietrele intoarse sau rupte, buteni sau rdacini putrede, pot fi semne

c un urs a cautat dup rme, viermi sau insecte. Urme de ghiare pe copaci, urme de labe n noroi sau pe zpad, fructe de pdure pe pmnt, urma de spturi pentru rdacini, fire de blan de urs pe scoar copacilor, toate sunt semene c un urs este n apropiere.

Pstrai distan fa de sursele abundente de hran i de animale moarte, ursul ar putea fi prin apropiere. Tinei cinii n les i sub control. Cinii pot fi de ajutor n detectarea urilor, dar se pot bate cu ei i ii pot aduce pe uri pn la voi. Evitai folosirea de cosmetice mirositoare sau de fixativ de par, puternic mirositor, i ar fi bine s avei asupra voastr un spray cu piper.

ntalnirea cu ursul:

ntlnirea cu un urs agresiv este foarte rar. Atacurile, sunt si mai rare. Sunt foarte multi oameni care triesc, lucreaz i ii petrec timpul liber n zonele populate de uri. S-au semnalat multe ntlniri ale oamenilor cu uri, dar de foarte puine ori, acestia au fost atacai de uri, dac ursul nu a fost provocat.

E bine s evitai un conflict cu ursul, oricum din aceasta infruntare, el este cel care invinge.

E bine s fii pregatii pentru o astfel de ntlnire. Daca avei obiceiul s v plimbai prin pdure. Nu exist o singur metod dovedit care s fie bun n cazul unei ntlniri cu un urs, fiecare ntlnire poate fi diferit. Urmatoarele reacii, din partea oamenilor, au fost eficiente n trecut:

Daca vedei un urs de la distan:

Respectai necesitatea spatiului de care ursul are nevoie. ntoarcei-v i parasii zona. Dac, neasteptat, v ntlnii cu ursul n apropiere:

Oprii-v! Evaluai situaia.

Ursul se apar cnd ii protejeaz puii sau mncarea. Ramanei calmi. Nu fugii. Aratai-i c suntei om, vorbind incet sau dnd din maini. Miscai-v n direcia din care bate vntul, astfel inct ursul s v

simt mirosul. Nu inghesuii ursul, lasai-i o zona de scapare i el va pleca. Ursul poate fi agitat i stresat, plescaind din flci, lovind pmantul n timp ce pufie. Urmarii cu privirea reaciile ursului, dar evitai privitul direct n ochi. Ursul poate incerca s v intimideze, de obicei se ridic n doua labe ameninator. n limbajul ursului inseamna c v atentioneaz s nu mai naintai pe teritoriul lui

Daca un urs atac totui, n cazul unei ntlniri neasteptate, ar trebui

S v intindei cu burta n jos i cu picioarele uor departate. Strangei-v minile n jurul capului. n poziia asta v vei proteja fa i gtul. Rmnei nemicat. Dup ce ursul simte c nu mai reprezentai nici o ameninare pentru el, va parasi zona.

Dac ursul v urmarete:

Oprii-v! Evaluai situaia.

Foarte rar urii manifest un comportament de rpitor (urmarindu-v nainte s atace). Dac ursul v urmarete, ramanei pe loc, dar nu il infruntai. Vorbii incet i nu fugii.

Dac ursul continu s v urmareasc,

Lasai-v bagajul sau altceva care s-i atrag atenia, Aruncai-i sandviul pe care-l avei. S avei cu voi un spray cu piper, v-ar fi de folos n cazul unei ntlniri cu un urs agresiv. Ursului nu-i place mirosul de piper i se indeparteaz.

Evitai plimbarile n pdurile unde este indicat prezenta urilor.

Ursul brun nu mnanc oameni.

Nu-i place carnea proaspat.

Pericolul vine doar de la lupta corp la corp pentru c o lab de urs poate ucide. Luat prin surprindere, n timp ce caut hran, sau cnd are pui ursul se apar, dar nu este un predator. Pentru c generaiile viitoare s mai poata vedea uri n pdurile noastre, protejai-i, i respectai-le spatiul de via.

Lupul (Canis lupus) -

Date generale Lupul are ntre 16 60 kg, nlimea este de 70-90 cm i lungimea 120-150 cm. Lupoaica este mai mic i mai supl. Lupul triete pn la 13 ani, ajungnd la maturitate n 2-3 ani. Este un animal monogam care formeaz perechile n perioada de iarn, atunci cnd scoate un urlet caracteristic, chemndu-se ntre ei i formnd haite. Are vzul i auzul foarte dezvoltate (aude de 20 de ori mai bine dect omul), specific fiind strlucirea nocturn a ochilor . Lupul are un gt puternic, musculos. Mersul normal este trapul, iar cnd sunt n hait se ncoloneaz unul dup cellalt. Acest animal alearg bine, obosindu-i astfel victima. Poate parcurge pn la 50 km/ zi.Familiile de lupi pstreaz o distan de 8-10 km ntre ele.Cnd atac animale

mari lucreaz n hait, ncolind n evantai i obosind viitoarea victim. Lupul obinuiete s atace noaptea.Hrana const n special din mamifere erbivore mari, dar accept i mamifere mici. Urme lsate Urmele lupului se deosebesc de cele lsate de cine prin faptul c degetele picioarelor din fa sunt mai apropiate, urma avnd o form lunguia. Urmele lsate de lup sunt n linie dreapt, iar cele lsate de cine sunt n zigzag. Lupul cnd doarme adopt o poziie ncolcit similar cinelui. Culcuul l fac n locuri nsorite, linitite, lng ap. Lupul nu ucide animalele din jurul culcuului pentru a nu i trda prezena i a nu pune n pericol viaa puilor. Cum s previi? Lupul se sperie de foc. Cum s te aperi? Prile lor slabe: nasu, coastele dinspre burt, pe prile laterale. Lupii se orienteaz spre membrele victimei, le muca i smulg. De obicei atac n hait, vneaz victime slabe. Dac te atac un lup lovete-l peste bot i peste coastele inferioare.

Vipere (Fam. Viperidae) -

Date generale Vipera berus sau nprca se recunoate dup forma triunghiular a capului, ctre ceaf avnd un desen n forma literei V, iar pe corp o band dorsal n zigzag Vipera ammodytes sau vipera cu corn are pe cap un desen n forma literei H, iar pe corp o band dorsal formata din romburi. n vrful botului are un corn moale, acoperit cu solzi. Activitatea zilnic a viperelor are un maxim diurn si n general este condiionat de necesitile de termoreglare. Deplasrile viperelor sunt n general motivate de necesitatea procurrii hranei sau de necesitatea termoreglrii.Hrana, asa cum am mai artat const n general din mamifere mici i oprle.Majoritatea viperelor sunt ovipare.Frecventa, nprlirilor depinde, de trei factori, eseniali: mediu, starea sntii, vrst.Periodic, n cadrul ciclului annual se adun pentru a forma asa numitele "ghemuri" n locurile de hibernare. De remarcat este faptul c indivizii unei populaii hiberneaz n acelai adpost. Toamna, adulii intr primii n adposturi, iar din septembrie pn n noiembrie n afara adpostului nu mai pot fi ntlnite dect exemplarele tinere.

Hibernarea necesit o temperatur optim de 4C.Atunci cnd sunt deranjate, n general viperele se ascund. Cum s previi? Dac treci printr-o zon cu tufi, ierburi nalte lovete zona cu un b, bolovan; Poart nclminte nalt; Nu dormi pe pmnt; Ai grij pe ce pui mna goal neprotejat; Dac vezi un arpe mort asigurate ca acesta este mort, unii erpi mimeaz foarte bine c sunt mori. Cum s te aperi? Lovitura n east poate fi fatal pentru un arpe. Simptomele muscaturii de sarpe Se pot observa 2 nepturi ce apar ca puncte roii separate de 8-10 cm, uneori nconjurate de o zon roie. Cel mai des apare nveninarea locala manifestat prin durerea vie, edem (umflarea zonei din jurul muscaturii) i la cteva zile dup muscatur apare necrozarea zonei. O alt manifestare este nveninarea generalizat, care prezint simptome mult mai grave: imediat dup muscatur apare anxietate, ru generalizat, accelerarea pulsului i a respiraiei, dureri musculare, sete intens. La cteva zile sau n caz de

mucare a unei vene apare stare de soc, vom, tulburri ale ritmului cardiac, pierderea cunotinei. Cum acionezi daca eti mucat? Nu te speria i nu te agita fr rost, victima va sta ct mai linitit; Aplic un bandaj strns ntre locul mucat i inim, nfurnd dinspre partea sntoas a membrului ctre zona vtmat astfel nct s apar o strngere care s ncetineasc circulaia sngelui, dar s n-o opreasc. Membrul nu trebuie s se nnegreasc i s se umfle; Spal uor zona mucturii cu apa rece; Se transport victima urgent la spital, daca se poate se va duce i arpele mort. NU trebuie s: - Amplifici sngerarea plgii - Aspiri veninul - Pui garou - Cauterizezi rana - Dai stimulante (ceai, cafea) care pot accelera difuzia veninului n organism

Mistretul (Sus scrofa) -

Date generale

De la vrful botului pn la coad, mistreul msoar 200 cm mascul si 150 femela, iar nlimea la greabn este de pn la 100 cm. Greutatea mistreilor este de 300-350 kg.Gtul este scurt, relativ gros i adnc, lsnd impresia prinderii capului direct de trunchi. Picioarele sunt subiri i scurte. Ele se sprijin pe pmnt prin degetele 3 si 4 nvelite n copite nai lungi, uor asimetrice, astfel nct imprimarea lor apare clar, iar degetele 2 si 5, sunt mici. Prul acoper integral pielea mistreului i este de culoare cafenie nchis. Colii constituie adevrata arm de atac i aprare a mistreului. Un mistre poate tri pn la 20 de ani.Gruparea n ciurde este obinuit pentru populaiile de mistrei.Hrana este de tip omnivora fiind reprezentat de rdcini, semine de plante agricole, cartofi, ghinda, jir, mere i pere pduree, animale mici roztoare, pui de iepure i cprior, larve, omizi, insecte adulte, cadavre i plante. Urme lsate Mistreul nu respect strict un teritoriu delimitat. El frecventeaz zilnic sau periodic anumite locuri de hrnire, scldat i frecat, de urinare i defecare. Zonele sunt marcate prin lovirea arborilor, de care se freac cu colii.Forma urmelor

lsate de mistre poate fi vzut n imaginea alturat unde la punctul a este mersul obinuit, iar la punctul b este deplasarea n fug. Distanta ntre urmele lsate de copite este de 50-70 cm.Mirosul lsat de mistre este puternic, mai ales n perioada de rut, i se aseamn cu mirosul frunzelor de stejar, n descompunere. Sunetul mistreului linitit este un grohit. Sunetele scoase pot fi scurte, prelungi sau ipete stridente.