Este cel mai mare pradator

din muntii nostri, si ar trebui sa

ne mandrim cu cea mai mare
concetratie de astfel de
mamifere din intreaga Europa.
Autoritatile insa nu promoveaza
acest simt al madriei si
respectului pentru padurile
noastre care reprezinta
habitatul propice dezvoltarii
ursilor de milioane de ani.
Trecand totusi peste asta, ursul
este un pradator protejat prin
lege . Se vaneaza totusi de
secole bune pentru blana si
pentrumancare. Il vei inatlni
mai ales in zona Carpatilor
Meridionali si de Curbura
Numarul ursilor bruni este
in continua scadere, fiind

Aspectul exterior si dimensiunile

Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea
excesiva a musculaturii cefei si spatelui, dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal plantigrad, calcand pe
toata talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului.
Animal corpolent si musculos, urusul carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Fruntea este
bombata. Nasul este scurt, conic, urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotunda si irisul colorat in tandem cu

NEDELCU TAMARA ALEXANDRA

CLASA XII C

coloritul blanii. Gatul este scurt, gros si musculos. Spatele este bombat, usor inclinat catre omoplati. Coada este
scurta si puternica (ciot). Picioarele sunt lungi, puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpi scurte (pana la 30
cm). Laba picioarelor este prevazuta cu gheare curbate, puternice. Ghearele de la nivelul membrelor anterioare sunt
mai lungi (formand adevarate cangi).
Blana este deasa alcatuita din peri moi, mai lungi pe fata, abdomen si fata interna a membrelor. Lungimea firului de
par variaza in functie de anotimp, fiind mai lung (8-9 cm) in lunile decembrie-aprilie-mai si mai scurta in lunile iulieseptembrie. Ursul tanar prezinta un guler alb ingust, cu marginile bine delimitate, care, o data cu inaintarea in varsta,
se lateste, devenind galben, galben-cafeniu, pana se inchide la nuanta blanii. Culoarea blanii variaza de la cafeniu
deschis pana la negru. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu, cenusiu, rosu sau maro deschis, in
functie de aria de raspandire.
Cel mai mare urs in viata, ursul de Kodiak, traieste pe coasta Alaskai si prezinta o greutate corporala de pana la 800
kg si o inaltime de circa 3 m (ridicat pe picioarele din spate).
Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate. Vazul este deficitar, astfel ca ursul se orienteaza cu ajutorul
celorlalte simturi. Masculii sunt mai inalti (pana la 1,9-2,5 m) si mai masivi (140-320-850 kg), in comparatie cu
femelele (100-200-450 kg). Ursul carpatin prezinta un mers lent, cu capul coborat intre omoplati, privind catre sol sau
intr-o parte. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. In coborare, pe pantele abrupte se rostogoleste,
iar in urcare se descurca binisor.

Comportamentul si modul de viata

Sunt animale solitare, care-si strabat teritoriul din primavara pana toamna in cautarea hranei. Devin
mai sociabili in timpul sezonului de imperechere, intre lunile mai-iulie. Nu au dusmani naturali, cu exceptia
omului, lupului sau a cainilor ciobanesti, evitand animalele cu care nu se poate hrani.

NEDELCU TAMARA ALEXANDRA

CLASA XII C

In lunile reci, ursii carpatini se retrag in zonele stancoase, greu accesibile omului, in pesteri sau in gropi
sapate in pamant, pentru a hiberna. Pestera sau spatiul ales pentru hibernare prezinta intotdeauna orificiul de iesire
ingustat si bine ascuns. In aceasta perioada, functiile lor vitale sunt mult diminuate pentru a economisi energie,
temperatura corporala li se diminueaza cu circa 40grade C, iar necesarul de substante esentiale provine din rezervele
de grasime din timpul verii. Inainte de patrunderea in barlog, ursul consuma plante purgative, dupa care consuma
scoarta de rasinoase in amestec cu diferite plante care vor forma un adevarat dop la nivelul orificiului anal, astupand
complet rectul. In barlog, ursul sta cu capul orientat spre iesire pentru a-l parasi in caz de pericol. In interiorul
barlogului isi amenajeaza patul format din muschi si cetina, acoperind din interior si intrarea, lasand doar o
deschizatura pentru aerisire. Fiecare individ are barlogul lui. In primavara, dupa ce iese din barlog, ursul consuma
plante purgative si multa apa in vederea eliminarii dopului rectal. Ursul nu ataca decat daca se simte amentintat sau
daca este ranit. Ursoaica este mai agesiva, in special daca este insotita de progenituri. In momentul atacului, ursul se
ridica pe picioarele din spate si scoate un muget caracteristic, atacand in mod special capul victimei. Cu o singura
smucitura isi poate scalpa victima.

Habitatul si aria de raspandire

Diferitele subspecii de urs brun se gasesc in nordul Asiei, Japonia, Canada, Statele Unite si aproape in
intreaga Europa. In Statele Unite, ursul brun este cunoscut sub denumirea de ursul Grizzly deoarece varfurile firelor
sale de par sunt argintii. Este un animal cu o mare putere de adaptare la diferite habitate, de la campie la paduri si
zone subalpine. Prefera zonele montane inpadurite, greu accesibile, cu copaci doborati sau stanci, dar si pe cele de
deal, bogate in livezi cu pomi fructiferi. Ca si in cazul altor mamifere salbatice, ursii isi desemneaza teritorii, de regula,
foarte largi (in functie de sursa de hrana), care includ vai, cursuri de apa, stancarii si desisuri de padure. Fiind animale
solitare, au tendinta de a-si evita confratii, existand rare situatii in care isi incalca reciproc teritoriile

Hranirea

Ursul carpatin este un mamifer omnivor, preferand carnea. Se hraneste cu plante (jir, ghinde, castane,fructe
de padure), insecte (furnici), melci, peste, pasari, mamifere, hoituri. O mare parte din alimentatia sa este compusa din
radacini, graunte si ierburi. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale, cartofi sau varza. Similar copiilor,
adora dulcurile. Este innebunit dupa fructele de padure (zmeura, afine, macese, mere padurete) si alte fructe, dar cel
mai mult ii place mierea. Daca le este foame ataca elani, cerbi si caprioare. Cand nu-si gaseste hrana necesara in
padure, coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor, scotocind prin gunoaie sau facand adevarate
masacre in curtile gospodarilor si in stani. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu
o vaca la subtioara. Ursul strabate kilometri intregi in cautarea hranei (pana la 100 km), revenind intotdeauna pe
teritoriul creat pentru a hiberna.

NEDELCU TAMARA ALEXANDRA

CLASA XII C

Tipul de hranire depinde in mare masura si de varsta exemplarului. Astfel, ursii tineri se hranesc cu
predilectie cu ghinda, jir, mere padurete, zmeura, afine, miere de albine, iarba frageda, ovaz, porumb si diferite
radacini (alimentatie preponderent vegetala), in timp de ursii adulti (cu experienta in ale vanatorii) consuma peste
(sunt innebuniti dupa somon), pasari si ouale acestora, oi, vite si rumegatoare salbatice (elani, caprioare), iar, la
nevoie, se hranesc si cu cadavre care n-au intrat inca in putrefactie. Ursul este considerat cel mai mare pradator de la
noi din tara, dar, cu toate acestea, are si el dusmanii sai de temut: omul, lupul, cainii ciobanesti.

Aspecte particulare

Masculul traieste intotdeauna izolat, in timp de ursoaica nu-si paraseste niciodata puii pana pe la varsta de
2-3 ani, formand o familie.

Viata reproducatoare:

- maturitatea
este atinsa
- ursoaica sexuala
fata de regula
o datadelaambele
doi ani;sexe aproximativ in aceeasi perioada (la varsta de 3 ani). Masculii sunt
mai tardivi, devenind deplin adulti in jurul varstei de 8-10 ani;
- gestatia dureaza in medie 7-8 luni,
- sezonul
dedand
imperechere
este
lunile
ursoaica
nastere la
1-3inpui,
in aprilie-mai sau mai-iulie;
perioada ianuarie-martie;
- femela se poate imperechea cu mai multi masculi, astfel ca paternitatea este foarte dificil de determinat, puii putand
prezenta
tatinasc
diferiti;
- puii se
orbi si cantaresc in medie
400-500 grame si 20-25 cm lungime. Ochii
se deschid dupa 25-30 de zile de la
nastere. Ies din barlog abia la varsta de 2-3
luni, dar sunt alaptati si ingrijiti de mama
pana toamna tarziu (pana la varsta de 1
ani);
- dupa varsta de 2-3 ani, puii isi parasesc
mama in cautarea de teritorii proprii.

NEDELCU TAMARA ALEXANDRA

CLASA XII C

Vanatoarea:

- ursul este protejat de lege, fiind pe cale de disparitie in Europa;

- in Romania, ursul se vaneaza limitat si numai in cazul in care exista o suprapopulatie, fiind permise numai anumite
sezoane, respectiv, intre 15 martie-15 mai si 1 septembrie-31 decembrie;
- metode de vanatoare: goana, dibuitul si panda. Este interzisa vanarea ursilor din observatoare inchise si este de
preferat sa nu se foloseasca nadirea;
- trofeul este reprezentat de blana si craniu si neconventional, de osul penian.

Speranta de viata a ursului carpatin este, in medie, de 30-35 de ani, fiind mai scazuta in cazul
femelelor (20-25 de ani).

NEDELCU TAMARA ALEXANDRA

CLASA XII C