Geografie – 20.03.2020 ṣi 27.03.

2020( douã ore)

Clasa a IV-a
Subiectul lecţiei: Munţii Carpaţi

1. Joc : recunoaṣterea formelor de relief din România

https://wordwall.net/resource/908858/formele-de-relief-din-
românia
2. Scrie pe caiet apoi citeṣte: ,,Ce formã de relief
eşti?” Eu sunt….........pentru cã îmi place cã
sunt…………………

3. Metoda ,,Știu/ Vreau sã ştiu/ Am învãṭat”

a) Scrie pe caiet ce ştii despre Munṭii Carpaṭi
b) Deschide manual la paginile 6-7-8-9-10 şi citeşte
informaṭiile.
c) Câte informaṭii corecte ai avut scrise pe caiet?
d) Transcrie pe caiet schiṭa lecṭiei, apoi deseneazã harta
României cu ajutorul şablonului, şi indicã(deseneazã) pe
hartã Munṭii Carpaṭii delimitând cele trei ramuri:Carpaṭii
Orientali, Carpaṭii Meridionali, Carpaṭii Occidentali.

4. Lasã un timp a se fixa cunoştinṭele noi, apoi:

 reciteşte din manual informaṭiile;
 reciteşte/ scrie din memorie lecṭia.
5. Verificarea cunoştinṭelor PROVOCAREA KAHOOT- în orice
zi ṣi de câte ori doreṣti:
https://create.kahoot.it/share/muntii-carpati/66a9cc43-0bff-
4924-ab10-
ea913ff9a43f?fbclid=IwAR3xWlMjvSbMuvCV4FUa7LOadm
Ms_K6SCET4M6dUjCVdIGelLG51t6ksuzc
 Schiṭa lecṭiei
Munţii Capaţi
 Alcătuiesc un lanţ muntos şi constituie partea cea mai înaltă
a reliefului ţării noastre.
 După felul cum sunt aşezaţi faţă de Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, Munţii Carpaţi se împart în trei mari ramuri:
- Carpaţii Orientali (Răsăriteni)
- Carpaţii Meridionali (de Miazăzi)
- Carpaţii Occidentali (de Apus)

Carpaţii Orientali (Răsăriteni)

Aşezare şi întindere:
- de la graniţa de nord până la Valea Prahovei

Caracteristici:
- au înălţime mijlocie, depãşind 2000 m doar în Munṭii Rodnei( cei
mai înalṭi) şi Munṭii Cãlimani
- sunt mai înalţi în partea de nord şi au o înălţime mai mică în partea
de sud
- s-au format prin încreţirea stratelor pământului sau prin izbucnirea
unor vulcani
- trecători (pasuri): Prislop, Bicaz, Ghimeş, Oituz

Alcătuire:
a) grupa nordicã
- altitudinea (înălţimea maximă) – M-ţii Rodnei – vf. Pietrosu –2303
m
b) grupa centralã
- altitudinea maximă – M-ţii Căliman – vf. Pietrosu
c) grupa sudicã (Carpaţii de Curbură)
- cei mai cunoscuţi –M-ṭii Vrancei– (cutremure)
- altitudinea maximă – M-ţii Ciucaş
Bogăţii
- păduri de conifere, ape minerale, aur, argint, cupru
 Carpaţii Meridionali (de Miazăzi)

Aşezare şi întindere
între Valea Prahovei şi râurile Timiş şi Cerna

Caracteristici
- sunt cei mai înalţi munţi din ţară
Trecători: Predeal, Turnu Roşu, Cozia, Lainici

Alcătuire
a) grupa M-ţilor Bucegi (între Prahova şi Dâmboviţa)
- sunt cei mai pitoreşti din ţară
- altitudinea maximă – vf. Omu –2505 m
stânci cu forme ciudate: Babele şi Sfinxul
b) grupa M-ţilor Fãgãraşului (între Dâmboviţa şi Olt)
- sunt cei mai înalţi şi mai prăpăstioşi munţi din ţară
- altitudinile maxime: vf. Moldoveanu (2544 m) şi vf. Negoiu(2535m)
c) grupa M-ţilor Parângului (între Olt şi Jiu)
- cei mai înalţi - M-ţii Parângului – vf. Parângu Mare (2519m)
d) grupa M-ţilor Retezat-Godeanu. (între Jiu şi Culoarul Timiş-
Cerna)
- se află 82 lacuri (Zănoaga, Bucura)
- Parcul Naţional Retezat
 Carpaţii Occidentali (Apuseni)

Aşezare şi întindere
în partea de vest a ţării, de la Dunăre până la Valea
Barcăului

Caracteristici
- au cea mai joasă altitudine, faţă de ceilalţi munţi

Alcătuirea
a) grupa M-ṭilor Banatului (între Dunăre şi Culoarul
Timiş-Cerna)
- fac parte: M-ţii Almăjului, Semenicului, Aninei etc.
grupa M-ṭilor Poiana Ruscã(între Bistra şi Mureş)
- sunt bogaţi în minereu de fier
b) grupa M-ṭilor Apuseni(între Mureş şi Barcău)
- altitudinea maximă în Munţii Bihorului – vf. Bihor
peşterile: Urşilor, Scărişoara

Bogăţii:
- păduri, minereuri de fier, cărbune, aur