CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !

Suport pentru
elevii de clasa a IV-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!”

iniţiat şi finanţat de

derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT

www.societatedurabila.ro

1
2
CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Suport pentru
elevii de clasa a IV-a

Autori:
Carmen Manuela Cazan
Rodica Cherciu
Mihai Manda

Consultanţi de specialitate:
Mediu:
Oana Dicu
Mihaela-Codruţa Nedelcu
Comunicare:
Luminiţa Oprea

3
 Redactori:
Oana Mateescu

Lector şi corectură:
Anda Moldovan

Concept grafic şi DTP:

Carmen Biriş
Marius Zarafu

Editor:
Fundaţia CONCEPT

Bucureşti 2006

4
 “Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului.”

Dragi elevi,

Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi
observat-o în jurul vostru.
Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni, care poluează mediul. Ei nu sunt întotdeauna
conştienţi de răul pe care îl fac, dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor
lor asupra vieţii planetei şi, bineînţeles, asupra noastră, a tuturor.
Din dorinţa de a avea o viaţă comodă, oamenii au poluat, mai mult sau mai puţin grav: solul, apa
şi aerul; ducând la dispariţia sau provocând, chiar în acest moment, dispariţia multor specii de plante şi
animale.
Oamenii sunt confruntaţi, la rândul lor, cu diferite boli cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde
astăzi toate ţările şi continentele. În ultimul deceniu, intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural
pagube mai mari decâ în ultimul mileniu.
Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi!
Viitorul planetei stă în mâinile noastre!
Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător?
Împreună putem să avem o planetă curată!
Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură, pe când natura poate exista şi fără
prezenţa oamenilor!”

AUTORII

Dragi cititori,

Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să
trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei?
Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost,
încă de când am început activitatea noastră în România, una din priorităţile noastre. Însă protecţia mediului
nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii, ci a fiecăruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei
sunt pe zi ce trece tot mai puţine, astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un
comportament responsabil din partea noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari.
În calitate de membru al comunităţilor în care activează, Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi,
în consecinţă, derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. Implicarea noastră în viaţa
comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire, măsuri de protecţie pentru toţi
angajaţii şi colaboratorii noştri, proiecte comunitare etc.
Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de
câştigat. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil
faţă de natură. Dar, după cum spuneam, ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală, ci una
colectivă şi necesită sprijin reciproc. De aici şi expresia „Gândeşte global - Acţionează local!”
Vă invităm, în paginile care urmează, să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. Veţi vedea cât de uşor este!

HOLCIM ROMÂNIA

5
6
 Lecţie introductivă
1. Citeşte şi completează :
a. Ce înţelegi prin cuvântul POLUARE ?
b. Cu ce nu eşti de acord din desenul de la
pagina 2?
c. De ce nu eşti de acord cu aceste lucruri?
d. Ce propui?
e. Desenează locul în care ai vrea să trăieşti !

2. Alcătuieşte un rebus în care cuvântul-

cheie să fie VERDE.

3. Activitate pe echipe – Pornind de la

desenele de mai jos, alcătuiţi o listă cu lucruri
pe care le puteţi recicla. Ilustraţi lista cu alte
desene făcute de voi!

7

PLANETA ALBASTRĂ
1. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe
care le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi
ce aţi vrea să mai ştiţi:
Apa este cea mai răspândită substanţă din
natură. Este indispensabilă vieţii; fără ea,
plantele, animalele şi oamenii nu ar putea
trăi. Ea se află:
- la suprafaţa pământului, în formă lichidă,
în: oceane, mări, fluvii, râuri, bălţi, lacuri; în
formă solidă: gheţari;
- în aer, sub formă de vapori în nori, ceaţă,
sau sub formă solidă: fulgi de zăpadă,
chiciură, grindină, lapoviţă;
- în scoarţa pământului, în formă lichidă:
apele subterane sau în formă solidă:
gheţari.
Drumul pe care apa îl parcurge în natură se
numeşte Circuitul apei în natură.
Apele mărilor şi oceanelor acoperă 2/3
din suprafaţa Terrei. În aceste ape trăiesc
multe specii de plante şi animale. Cele
mai interesante vieţuitoare sunt: balenele,
delfinii, rechinii, meduzele, caracatiţele,
sepiile etc.
În adâncul apelor mărilor şi oceanelor există
şi forme de relief: munţi, văi, cascade. Culmile
8
Apa
munţilor, în unele locuri, ies la suprafaţă sub
forma unor insule, care pot fi locuite.
Apa ajunge în aer prin evaporare. Vaporii de
apă sunt duşi de curenţii calzi către straturile
superioare ale aerului, unde temperaturile
sunt mai scăzute. Aici vaporii condesează,
alcătuind norii. După compoziţia şi aspectul
lor, norii pot fi:
- cumulus – nori îngrămădiţi;
- nimbus – nori sub formă de aureolă;
- cirrus – nori răsfiraţi, care prevestesc
întotdeauna schimbarea vremii;
- stratus – nori în straturi, care au de obicei
culoarea cenuşie, ceea ce le dă numele şi
de „ceaţa înaltă”.
În adâncuri, apele subterane către suprafaţă
au construit peşteri în drumul lor, atunci
când au întâlnit calcarul. De-a lungul a
milioane de ani, apa a dizolvat calcarul,
săpând galerii, săli, culoare şi construind
stalactite, stalagmite şi coloane. Peşterile
sunt medii de viaţă pentru multe animale.
 Acum în lume:

• un om de 70 de kg are în organism 50 de litri

de apă;
• muşchii omului conţin ¾ apă, iar sângele
4/5 apă;
• apa reglează temperatura corpului şi
hrăneşte ţesuturile;
• fiecărui om îi sunt necesari 150 de litri de
apă zilnic;
• fructele şi legumele conţin foarte multă apă:
cartofii conţin 75% apă, iar castraveţii 95% apă.

Rolul tău!
• Economiseşte apa! Nu lăsa robinetele
de la chiuveta de acasă sau de la şcoală
să curgă, dacă nimeni nu are nevoie
de ele!
• Apa pe care nu o mai bei vars-o la
rădăcina unei plante!
• Păstrează curată apa din lacuri, râuri şi
mări!

9
 Zile importante
22
martie 8
iunie
Ziua Mondială
a Apei Ziua Mondială
a Oceanelor

25
septembrie 31
Ziua Internaţională octombrie
a Mediului Marin Ziua Internaţională
a Mării Negre

Aplicaţii
1. Desenaţi „Circuitul apei în natură”

2. Activitate pe grupe: Alcătuiţi portofolii cu titlul: „Apa – un mediu

de viaţă”. Alegeţi subiecte ca: lacuri şi bălţi, mări, oceane, râuri etc.

3. Construiţi o moară de apă – în miniatură, din materiale

reciclabile.

4. Activitate pe grupe: Realizaţi o machetă cu titlul

„Oraşul subacvatic” – într-un acvariu sau într-un bidon
de plastic transparent.

10
POLUAREA APEI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
1. Activitate pe echipe: Sunteţi un peş-
tişor care trăieşte într-o apă poluată,
scrieţi o scrisoare către oameni ca să
cunoască problema voastră şi să vă ajute.
Însoţiţi scrisoarea voastră de desene prin
care să arătaţi condiţiile în care trăiţi.
2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe
care le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi
ce aţi vrea să mai ştiţi:
a. La poluarea apei contribuie un număr
mare de surse, care sunt clasificate în:
 x Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care
rezultă din utilizarea apei în locuinţe
şi în instituţii publice, bogate în
microorganisme, dintre care multe
patogene;
- apele reziduale industriale, pro-
venite din diferite activităţi industriale.
De exemplu: apele utilizate la puri-
ficarea şi spălararea materiilor prime,
a produselor semifinite şi finite, sau a
instalaţiilor;
- apele reziduale agro-zootehnice,
provenite mai ales ca urmare a
salubrizării crescătoriilor de animale.
 x Surse neorganizate:
- ploile acide. Apa preia poluarea din
aer, având loc un transfer aer-apă;
- reziduurile solide. Apa preia
poluarea de pe sol, având loc un transfer
sol-apă.
b. Elementele poluante sunt:
 x elementele biologice, reprezentate, în
principal, de microorganismele patogene,
 x elementele chimice, reprezentate de
substanţe chimice organice şi anorganice.
c. Tipurile de poluare a apei sunt:
- poluarea bazinului (prin produse ale
eroziunii, produse toxice provenind de
pe ogoare, de pe şosele, prin spălarea
sării din sol, prin irigări);
- poluarea albiei cursurilor de apă
(ca urmare a introducerii compuşilor
organici şi minerali, provenind din
sistemele de aducţie ale apei şi din
întreprinderile industriale);
- poluarea de origine termică
(provocată de apele cu temperatură
înaltă, evacuate de termocentrale şi
intreprinderi industriale); acest tip de
poluare, din ce în ce mai important,
provoacă o scădere a conţinutului
de oxigen din apă, atât de necesar
dezvoltării pisciculturii;
- poluarea hidrobiologică (provocată
din mai multe cauze, de exemplu, de
constituirea, în momentul regularizării
scurgerii, de întinderi de apă puţin adânci
unde creşte o vegetaţie abundentă).
Păstrarea purităţii apelor interesează întreaga
lume. Stă în puterea oamenilor de a veghea
ca marele izvor de viaţă de care dispun să
rămână întotdeauna curat.
11
 Acum în lume:

• unul dintre cele mai obişnuite semne ale

poluării apelor este vegetaţia verde de la
suprafaţă, numită eutrofie, pentru că acele
plante microscopice se dezvoltă doar în
prezenţa unor substanţe care le sunt prielnice;
• algele şi plantele subacvatice se dezvoltă
atunci când în apă sunt anumiţi compuşi
chimici care le stimulează această dezvoltare;
• ploile acide cauzează catastrofe ecologice,
prin depopularea anumitor lacuri de peşti care
trăiau în aceste ecosisteme, căderea frunzelor,
solurile acide (pe care nu mai cresc plante);
Rolul tău!
• în poluarea apelor de cele mai multe ori
este implicat ţiţeiul. Practica obişnuită de
• Economiseşte apa! Explică-le şi celor
din jurul tău de ce trebuie să facă acest
spălare a tancurilor petroliere revarsă în apele
lucru!
globului până la 20 milioane de barili de petrol.
Supravegherea celor care poluează în acest fel • Dacă nu foloseşti în acel moment
apele este realizată prin sateliţi; apa, nu lăsa robinetele să curgă! Sunt
oameni pe planetă care suferă de
• o altă sursă de poluare a apelor sunt apele sete!
reziduale, menajere sau industriale;
• Gunoiul nu se aruncă în apă! Învaţă
• tributilina, vopseaua foarte rezistentă la apă, să protejezi mediul înconjurător după
folosită pentru chila vaselor produce modificări puterile tale!
ale sexului la melcii de mare, întregi populaţii
devenind de sex feminin, fiind deci puse în
imposibilitatea de a se reproduce;
• unele dintre cele mai sensibile vieţuitoare la
poluanţi sunt coralii;
• o tonă de petrol deversat acoperă cu o
peliculă fină 12 kmp de apă;
• topirea gheţarilor ar duce la inundarea
completă a planetei cu un strat de apă gros de
3 km.

12
 Aplicaţii
1. Realizaţi un afiş cu titlul POLUAREA APEI.

2. Pornind de la îndemnul FOLOSIŢI APA CU MĂSURĂ!, creaţi şi

ilustraţi cu desene şi colaje acest slogan.

3. Confecţionaţi şi distribuiţi în rândul comunităţii locale fluturaşi cu

îndemnurile:
x Apa este o sursă limitată, încercaţi s-o economisiţi!
x Economisind apa, reduceţi costurile de tratare şi transport ale
apei!
x Achitaţi la timp facturile, pentru că o parte din bani sunt utilizaţi
pentru epurarea apei!

4. Alcătuiţi un circuit al apei în zona în care locuiţi. Poate fi o planşă

sau o machetă.

13
 PRIETENI SAU DUŞMANI?

1. Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare: - viiturile şi inundaţiile rezultate în urma

Apa – prieten; Apa – duşman. avarierii unor baraje sau deteriorării unor
lucrări hidrotehnice.
2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe Cauzele principale ale inundaţiilor sunt:
care le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi
- ploile torenţiale, ploile de lungă durată,
ce aţi vrea să mai ştiţi:
topirea zăpezilor;
De-a lungul istoriei Terrei, multe dezastre
- distrugerea unor baraje sau a unor
s-au datorat apei. Unele fenomene naturale,
amenajări hidrotehnice (diguri, canale).
care au apărut prin surprindere, au creat
pagube imense. Aceste fenomene naturale Înzăpezirile se formează într-un timp
cu urmări tragice se numesc calamităţi. mai îndelungat şi de aceea oamenii sunt
Calamităţile des întâlnite în ţara noastră sunt: avertizaţi asupra condiţiilor meteorologice
şi asupra măsurilor ce trebuie luate la nivel
- inundaţiile,
local şi naţional.
- secetele,
- furtunile,
- înzăpezirile,
- avalanşele.
În afară de riscurile apariţiei acestor feno-
mene naturale, în prezent, datorită ritmului
de dezvoltarea a societăţii umane, au apărut
şi alte ameninţări: catastrofele.
Acestea sunt urmările unor activităţi umane
periculoase, ce au scăpat de sub control.
Catastrofe sunt considerate:
- accidentele industriale, când ape poluate
sau alte substanţe poluante sunt vărsate
accidental în lacuri, râuri, mări, oceane;

14
 Acum în lume:

• În România, în ultimii ani, au fost găsite

bucăţi de grindină de la dimensiunea unui bob
de mazăre până la cea a unui ou de porumbel;
• În zilele favorabile formării avalanşelor,
localnicii trag cu armele sau produc zgomote
mari, pentru a le declanşa în mod artificial;
• În lipsa zăpezii naturale, pentru practi-
carea sporturilor de iarnă se produce zăpada
artificială;
• Există plante capabile să vestească apropierea
ploilor şi furtunilor. Măcrişul şi trifoiul îşi închid
florile şi frunzele;
• Animalele au şi ele un comportament Rolul tău!
deosebit înainte de ploaie: vrăbiile se scaldă • În caz de inundaţii, părăsiţi locuinţa
în praf, albinele se întorc la stup, furnicile fac doar după ce aţi oprit gazele şi
muşuroaie mici, lângă drum. lumina!
• Asiguraţi-vă că şi animalele din gos-
podărie vor fi salvate!
• Este util să aveţi în casă, la îndemână,
următoarele lucruri: lanternă cu
baterii, provizii de hrană şi apă
potabilă, o trusă sanitară, un fluier
– prin care să-i avertizaţi pe cei veniţi
să vă salveze!

15
 Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare: În caz de
calamitate, ce trebuie să facem/ ce nu trebuie să facem.

2. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare: În caz de

catastrofă, ce trebuie să facem/ ce nu trebuie să facem.

3. Activitate pe echipe: Alcătuiţi portofolii cu titlul „Apa – prieten sau

duşman?”.

16
 Evaluare
1. Joc de rol:

Sunteţi locuitori ai ORAŞULUI SUBACVATIC; închipuiţi-vă că aveţi de

rezolvat diversele probleme ale unui astfel de oraş, fiecare având câte
un rol: primar, consilieri, ingineri constructori, profesori, învăţători,
educatori, medici, asistente medicale, vânzători, pescari, cercetători
ştiinţifici, mecanici de submarine, copii etc.
Realizaţi o scenetă în care să interpretaţi toţi câte un rol.
Vă puteţi îmbrăca adecvat rolului pe care îl aveţi!

2. Realizaţi o expoziţie cu toate materialele pe care le-aţi realizat în

aceste ore.

17

PRIETENUL INVIZIBIL
1. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care
le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi
vrea să mai ştiţi:
Aerul formează învelişul gazos de la supra-
faţa Terrei. El se găseşte pretutindeni:
- la suprafaţa solului,
- în apă,
- în sol,
- în corpul vieţuitoarelor.
Aerul este în continuă mişcare, chiar dacă
o percepem sau nu. Mişcarea aerului este
provocată de diferenţele de temperatură
dintre diferite zone ale Terrei. Când este
cald, aerul se încălzeşte, devine mai uşor,
dilatându-se, şi începe să se ridice către
straturile superioare ale atmosferei, locul
său fiind ocupat de straturile mai reci de aer,
care coboară. Cu cât această mişcare se face
mai repede şi cu cantităţi mari de aer, cu atât
vântul este mai puternic.
Vânturile sunt caracterizate prin:
- direcţie,
- tărie sau intensitate,
- durată.
La nivelul globului sunt întâlnite vânturi
cu caracter permanent: alizeele, vânturile
de vest, vânturile polare; vânturi periodice:
18
Aerul
musonii, brizele; vânturile locale: ciclonii
(uraganul, taifunul, tornada).
În apropierea pământului, norii se încarcă cu
electricitate, din cauza diferenţelor de presiune
dintre zonele cu aer cald şi cele cu aer rece şi
din cauza mişcărilor bruşte de ridicare sau de
coborâre pe care le fac vaporii. Încărcarea cu
electricitate poate duce la descărcări bruşte
ale acesteia, atunci când aerul cald se izbeşte
brusc de straturile cu aer rece, astfel apărând
fulgerele. Ele sunt însoţite de tunete, care
sunt zgomotele produse de rostogolirea,
schimbarea de poziţie dintre un strat de aer
cald şi unul de aer rece. Când descărcarea
electrică are loc între un nor şi un obiect de
pe pământ, apare trăsnetul.
Un alt fenomen care este în strânsă legătură
cu aerul este curcubeul. Acesta apare când
razele de lumină care vin de la Soare trec prin
vaporii de apă, din atmosferă. Aceste picături
de apă curată descompun lumina, separând
culorile şi aşezându-le una după alta.
Vântul ajută la evaporarea apei, deplasarea
norilor, polenizarea plantelor şi răspândirea
vegetaţiei, navigaţie şi producerea curentului
electric, dar datorită acţiunii de eroziune
şi intensităţii cu care bate poate provoca
pagube însemnate.
 Acum în lume: Rolul tău!
• Aeriseşte permanent camera în care
• plantele de pe Terra consumă anual 650 te afli!
miliarde de tone de dioxid de carbon şi
eliberează 350 miliarde de tone de oxigen;
• Substanţele volatile se păstrează întot-
deauna în recipienţi închişi ermetic!
• pe tot Pământul se produc într-o oră 108 000
de trăsnete;
• În camerele care în care funcţionează
o sursă de căldură este recomandat să
• tornadele aduc cu ele şi fenomene ciudate, fie şi un vas cu apă, lăsată la evaporat.
în funcţie de zona în care se creează: ploi cu Aceasta va asigura umiditatea aerului
peşti, ploi cu meduze, ploi cu „sânge” (nisipuri din acea încăpere!
roşii care au fost aspirate de vânt).

19
 Zile importante
23
martie
Ziua 21
Internaţională a iunie 16
Meteorologiei septembrie
Ziua
Soarelui Ziua
Internaţională a
Stratului de Ozon

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Construiţi morişti şi amplasaţi-le în zone diferite

2. Activitate pe echipe: „Meteorologul de serviciu”. Completaţi fişe de obser-

vaţii care să cuprindă:

Ziua Temperatura Vântul Precipitaţii Cerul

3. Confecţionaţi simboluri cu care puteţi completa tabelul. De exemplu:

vânt puternic, vânt slab, vânt moderat, ploaie, lapoviţă, ninsoare, zăpadă,
grindină, chiciură, polei, cer senin, cer noros etc.

4. Alcătuiţi un portofoliu cu toate fişele de înregistare a stării vremii.

20
POLUAREA AERULUI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
1. Activitate pe echipe: Sunteţi o pasăre şi
trăiţi într-un mediu poluat; scrieţi o scrisoare
către oameni prin care să le comunicaţi
problema voastră şi să le cereţi ajutor. Însoţiţi
scrisoarea de desene care să dovedească
problemele voastre.
2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care
le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi
vrea să mai ştiţi:
a. Poluarea aerului există datorită:
• extragerii intensive a unor materii prime
(cariere de piatră, exploatarea la suprafaţă
a cărbunelui),
• utilizarea ineficientă şi risipa de energie şi
materii prime,
• utilizarea unor echipamente uzate şi
deficitare, care permit emisia de poluanţi
şi noxe în atmosferă,
• lipsa respectării, uneori, a legislaţiei
adecvate şi a acordurilor legale.
b. Sursele de poluare a aerului sunt:
• Surse naturale, reprezentate de diversele
procese care se petrec în natură:
- solul, care suferă fenomene de eroziune
şi măcinare cu eliberare de particule
foarte fine,
- plantele şi animalele, care pot elimina în
aer diverse elemente (fulgi, polen, păr),
- erupţiile vulcanice, care aruncă în aer
mari cantităţi de gaze, particule solide,
- incendiile din păduri, care creează un fum
ce se poate răspândi pe suprafeţe mari.
• Surse artificiale, reprezentate de acti-
vităţile omului:
- procesele de ardere, de la încălzirea
locuinţei şi până la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie
în scopuri industriale,
- procesele industriale, care răspândesc
în aer diverşi poluanţi emişi de între-
prinderile industriale,
- transporturile, de tip feroviar, naval,
aerian şi în special, rutier.
c. Principalele elementele poluante sunt:
• suspensiile, reprezentate de particulele
solide sau lichide dispersate în atmosferă,
• gazele sub formă de poluanţi în stare
gazoasă, răspândiţi în atmosferă.
d. Poluanţii produşi de către oameni se pot
grupa în 3 categorii diferite:
• poluanţi primari – sunt aceia care atunci
când sunt emişi capătă o stare sau o formă
dăunătoare (plumbul);
• poluanţi secundari – devin periculoşi
după ce intră în aer şi se amestecă cu alţi
atomi sau compuşi, reacţionând într-o
formă mai gravă;
• emisiile accidentale sau poluanţii care
generează accidental un anumit proces
(de exemplu, ţevi de gaze fisurate, care
pot provoca explozii).
21
 Acum în lume:

• din 14-16 miliarde de tone de dioxid de

carbon lansate anual în atmosferă prin arderea
combustibililor, plus cele provenite din res-
piraţia oamenilor şi animalelor, două treimi sunt
absorbite de păduri, plămânii verzi ai planetei;
• un automobil, parcurgând 1.000 de km,
consuma o cantitate de oxigen suficientă unui
om pe timp de un an;
• cele 3 milioane de tone de pesticide folosite
după anul 1942 se găsesc încă nedescompuse
în natură, continuându-şi acţiunea toxică.
Aceste substanţe au fost depistate chiar în Rolul tău!
gheaţa polară şi în corpul pinguinilor; • Aruncă ambalajele doar în spaţiul
• prin arderea a 8 miliarde de tone de amenajat pentru acest lucru! Învaţă
combustibil convenţionale, se aruncă anual în să selectezi deşeurile înainte de a le
atmosferă aproximativ un miliard şi jumătate arunca!
de tone de praf, cenuşă şi gaze. • Reciclează ambalajele care au pe ele
semnul de RECICLARE! Explică acest
lucru şi celor din jurul tău!
• Păstrează alimentele doar în condiţii
igienice! Acest lucru înseamnă o
temperatură scăzută şi în vase bine
închise!

22
 Aplicaţii
1. Realizaţi un afiş cu titlul: „POLUAREA AERULUI”

2. Pornind de la îndemnul AI GRIJĂ DE AERUL PE CARE ÎL RESPIRI!,

creaţi şi ilustraţi cu desene sau colaje câte un slogan.

3. Confecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală fluturaşi,

pornind de la îndemnurile:
• Folosiţi benzina fără plumb!
• Alegeţi produse care nu deteriorează calitatea aerului!
• Renunţaţi la fumat! Dumneavoastră şi familia dumneavoastră
vă veţi bucura de un aer nepoluat!

23
 PRIETENI SAU DUŞMANI?
1. Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare:
Aerul – prieten; Aerul – duşman.
2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care
le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi
vrea să mai ştiţi:
Vânturile sunt responsabile de multe
dezastre de-a lungul timpului. Au provocat
pierderi umane şi materiale, deosebit de
mari, unele calamităţi, ca:
• uraganele,
• taifunurile
• tornadele,
• fulgerele şi trăsnetele,
• furtunile.
Catastrofele pe care omul le-a provocat au
avut la origine:
• defrişările necontrolate, dând posibilitatea
vânturilor să-şi sporească intensitatea şi
durata,
• accidentele industriale, când substanţe
poluante au fost eliberate accidental în
atmosferă.
Mişcarea aerului împreună cu circuitul apei
în natură sunt două fenomene importante
pe Terra. Norii, în funcţie de cantitatea de
vapori pe care îi conţin şi de altitudinea la
24
care s-au format, sunt încărcaţi cu o cantitate
mai mare sau mai mică de electricitate.
Când încărcătura electrică este foarte mare,
ea izbucneşte sub forma unei descărcări
electrice uriaşe (fulgerul), care trece de la
un nor la altul, încălzind aerul din jur, care
se dilată. Acest aer foarte cald se loveşte de
aerul rece din jur, creând un val uriaş de aer,
ce se rostogoleşte, în încercarea aerului cald
de a urca şi a aerului rece de a-i lua locul. Toate
aceste fenomene petrecându-se la kilometri
distanţă de pământ, produc un zgomot, pe
care distanţa îl amplifică, astfel ajungând la
noi tunetul. Trăsnetul apare atunci când
unul dintre fulgere face legătura între un
nor şi pământ sau între un nor şi obiecte de
pe pământ. El este deosebit de periculos,
cauzând pagube, provocând incendii şi
făcând victime în rândul oamenilor şi
animalelor.
Vânturile puternice, precum uraganul,
taifunul, tornada sunt specifice unor zone în
care apar mişcări bruşte ale aerului. Taifunul
este un vânt extrem de puternic, însoţit de
furtună şi ploi torenţiale, ce periclitează
navigaţia şi produce mari pagube ţărmurilor
pe care le străbate. Tornada apare ca un vârtej
ce ia naştere din cauza tensiunii electrice ce se
găseşte într-un nor de furtună. Are aspectul
unei pâlnii cu vârful în jos, iar mişcarea spiralei
se face în sens invers acelor de ceasornic.
Această mişcare poate avea o viteză de 500-
800 km/ oră, viteză ce nu este atinsă de nici un
uragan. Puterea de distrugere a uraganelor
şi tornadelor este enormă. Ele pot distruge
clădiri, ridica în aer obiecte deosebit de
grele, aspira apa din râuri şi lacuri, smulge
arbori din rădăcini. Oamenii, plantele
şi animalele nu au nici o şansă
de supravieţuire în faţa acestor
fenomene ale naturii.

Acum în lume: Rolul tău!

• În timpul unei furtuni, dacă vă aflaţi
• termometrul a fost inventat de Galileo în casă, depărtaţi-vă de ferestre şi
Galilei, iar barometrul de Toricelli; scoateţi din priză televizoarele!
• în zonele foarte secetoase apar iluzii • În timpul unei furtuni, dacă sunteţi
optice, numite „Fata morgana”; afară, feriţi-vă de arborii înalţi, de
• sateliţii au rolul de a monitoriza fenomenele stâlpii de înaltă tensiune, de obiectele
meteorologice la nivel planetar şi de a transmite de metal!
date către staţiile meteologice; • Urmăriţi prognozele meteo!
• hărţile sinoptice cuprind date despre
mişcarea maselor de aer;
• cuvântul „tornadă” vine din limba spaniolă,
unde “tornados” înseamnă întoarcere, răsucire.
Aceasta este imaginea mişcării în spirală, ce
poate fi observată la o tornadă.

25
 Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie TORNADĂ

2. Activitate pe echipe: Realizaţi un afiş cu titlul „AERUL – prieten sau duşman?”.

3. Activitate pe echipe: Alcătuiţi portofolii cu titlul „Aerul – prieten sau duşman?”.

26
 Evaluare
1. Activitate pe echipe:

ECHIPA 1 va avea ca sarcină să realizeze un buletin de ştiri la tv, în care

să transmită în direct de la locul unei catastrofe/ calamităţi. Vor fi:
reporteri, prezentatori, cameramani, sunetişti, regizori, prezentatori
de meteo etc.

ECHIPA 2 va avea ca sarcină să realizeze un ziar, în care să prezinte, în

afară de ştirea cu catastrofa/ calamitatea, de pe prima pagină, şi alte
informaţii utile locuitorilor: articole, reportaje, interviuri, rubrici
meteo, de sport, anunţuri etc.

Rolurile celor două echipe se pot schimba în lecţia următoare.

2. Realizaţi o expoziţie cu toate materialele pe care le-aţi confec-

ţionat la aceste lecţii.

27

MAREA SCENĂ A VIEŢII
1. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care le
ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi vrea să
mai ştiţi:
Solul este stratul de la suprafaţa scoarţei
terestre, capabil să întreţină viaţa plantelor.
Principala lui caracteristică este fertilitatea.
Sub acest strat se găseşte subsolul, stratul
mai dur, alcătuit din roci de origini diferite:
• rocile magmatice: granitul, bazaltul, ande-
zitul;
• rocile sedimentare: pietrişul, nisipul,
gresia, argila, marna, sarea, calcarul,
cărbunii de pământ, petrolul;
• rocile metamorfice: şisturi cristaline, mar-
mura.
Rocile magmatice s-au format fie prin răcirea
şi întărirea magmei în scoarţa terestră,
fie prin răcirea lavelor în urma erupţiilor
vulcanilor. Aceştia sunt munţi ce s-au format
din materialele aduse la suprafaţa scoarţei
terestre prin erupţiile vulcanice. Un vulcan
este alcătuit din:
• vatră – punga de magmă din care se
produc erupţiile
28
Solul şi subsolul
• coş – canalul prin care ies la suprafaţă lava
şi celelalte materii fierbinţi din interior;
• crater – partea de sus a coşului sau gura
lui, are forma de pâlnie şi poate avea un
diametru de la câţiva metri până la mai
mulţi kilometri;
• conul – muntele vulcanic. Materiile
aruncate de vulcan se preling în jurul
craterului şi dau naştere unei formaţiuni
muntoase. La fiecare erupţie, în cazul
erupţiilor explozive, conul vulcanului se
poate înălţa sau se poate distruge.
Vulcanii activi încep manifestările prin
zgomote şi prin cutremure locale, urmate
de erupţii, ce conţin: gaze şi vapori fierbinţi,
materiale solide, lavă, cenuşă vulcanică.
Erupţiile vulcanice aduc la suprafaţă
minereuri de aur, argint, cupru, zinc, plumb.
Cutremurele de pământ, cunoscute şi sub
denumirea de seisme, pot însoţi erupţiile
vulcanice, dar pot fi provocate şi de deplasări
ale plăcilor tectonice.
 Rolul tău! jad

• Organizează împreună cu colegii

acţiuni de ecologizare a unor spaţii
verzi (grădina şcolii, parcul din apro-
piere etc)!
• Plantează în timpul acestor acţiuni
diferite flori sau diferiţi pomi şi copaci!
opal
• Adună vara şi toamna seminţe de la
diferite plante şi plantează-le primă-
vara! Ai grijă de ele până încolţesc şi
chiar şi după aceea!

onix

cuarţ

Acum în lume:
• tipurile de sol pot fi recunoscute după plantele
sălbatice care cresc pe ele. Astfel, se pot
cuarţ recunoaşte:
• solurile umede după brusture şi trestie;
• solurile argiloase după potbal;
• solul calcaros după troscot;
• pietrele preţioase i-au atras întotdeauna pe
oameni. Cele mai cunoscute sunt: smaraldul,
rubinul, safirul, diamantul;
• pietrele semipreţioase sunt: jadul, onixul,
cuarţurile de diferite culori, opalul.

29
 Zile importante
22
aprilie
17
Ziua iunie 18
Pământului
Ziua Mondială septembrie
pentru Combaterea
Deşertificării Ziua Mondială a
Geologilor

Aplicaţii
1. Activitate pe grupe: Realizaţi portofolii cu tema: „Bogăţiile solului”.

2. Activitate pe grupe: Realizaţi portofolii cu tema: „Bogăţiile subsolului”.

3. Activitate pe grupe: Realizaţi un spaţiu verde în curtea şcolii. Puteţi

cultiva anumite plante, specifice zonei, dar puteţi încerca şi aclimatizarea
unor plante, în solarii sau mici „grădini botanice”. Unde spaţiul nu vă permite
acest lucru, amenajaţi un colţ verde în clasă, unde să aduceţi diferite specii
de plante.

30
POLUAREA SOLULUI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
1. Activitate pe echipe: Sunteţi o plantă
care trăieşte într-un mediu poluat; scrieţi
o scrisoare către oameni, prin care să faceţi
cunoscute problemele voastre şi să le cereţi
ajutorul. Însoţiţi scrisoarea de desene care să
arate mediul poluat în care trăiţi.
2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care
le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi
vrea să mai ştiţi:
a. Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de
mediu cu influenţă deosebită asupra sănă-
tăţii. De calitatea solului depinde formarea
şi protecţia surselor de apă, atât a celei de
suprafaţă cât mai ales a celei subterane.
b. Poluarea solului este considerată o
consecinţă a unor obiceiuri neigienice
sau practici necorespunzătoare, datorată
îndepărtării şi depozitării la întâmplare a
deşeurilor rezultate din activitatea omului,
a deşeurilor industriale sau utilizării
necorespunzătoare a unor substanţe chimice
în agricultură. Tinând cont de faptul că
populaţia lumii a crescut la peste 6 miliarde
de locuitori, se pune problema dacă aceştia
sunt mulţi sau puţini, dacă numărul lor
exercită o presiune demografică asupra
mediului înconjurător. Se pune problema
dacă solul poate asigura hrana necesară
unei populaţii atât de numeroase. Nu încape
îndoială că solul este capitalul cel mai preţios
de care dispune omul pentru satisfacerea
nevoilor şi ambiţiilor sale. La urma urmelor,
cel puţin până la inventarea fotosintezelor
artificiale, cu toţii depindem de stratul
subţire şi roditor de la suprafaţa Pământului,
de unde se extrage totalitatea resurselor
necesare vieţii. Or, unul din marile paradoxuri
este acela că omul tinde să-şi pericliteze
izvorul vieţii şi al forţei din neştiinţă, lăcomie,
neglijenţă. Omul este interesat să introducă
în agricultură suprafeţe tot mai mari de teren,
iar alte suprafeţe le defrişează pentru a crea
drumuri, a construi uzine şi oraşe, astfel având
loc un adevărat duel între frunză şi asfalt.
De la toporul care a doborât primul arbore,
pădurile au pierdut jumătate din întinderile
lor, în timp ce omenirea s-a multiplicat de
mii de ori. Distrugerea pădurilor s-a soldat
de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.
Pădurilor le revine un rol însemnat în fixarea
stratului, relativ subţire, de sol fertil, mediu
germinativ al masei vegetale.
O altă mare sursă de distrugere a solului,
este constituită de către râurile dezlănţuite,
care fac ravagii, spălând nemilos fertilitatea
solului.
31
 c. Elementele poluante ale solului sunt de 3
categorii:
- elemente biologice, reprezentate de
organisme (bacterii, viruşi, paraziţi),
eliminate de om şi de animale, fiind în
cea mai mare parte patogene. Ele fac
parte integrantă din diferite reziduuri
(menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, care sunt în cea
mai mare parte, de natură organică.
Importanţa lor este multiplă: ele servesc
drept suport nutritiv pentru germeni,
insecte şi rozătoare, suferă procese de
descompunere cu eliberare de gaze
toxice, pot fi antrenate în sursele de apă,
pe care le degradează;
- elemente fizice, care provoacă dez-
echilibrul compoziţiei solului, ca:
inundaţii, ploi acide, defrişări masive.

32
 Acum în lume:

• poluarea solului se produce mai ales prin

folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor
chimice, pe bază de azot şi fosfor;
• pădurile ocupă o suprafaţă de 4 miliarde de
hectare, adică o treime din suprafaţa uscatului;
• s-au prelucrat până în prezent peste 1.000
de substanţe pesticide, cu care s-au realizat
aproximativ 100.000 de produse comerciale
folosite în combaterea dăunătorilor din culturi,
păduri, depozite, locuinţe;
• în afara vulcanilor activi există şi vulcani
Rolul tău!
stinşi, care au un sol fertil. NGORONGORO este
unul dintre cele mai spectaculoase cratere • Aruncă doar în spaţiile special
amenajate deşeuri ca: sticle, recipiente
vulcanice, un fel de cetate naturală, cu ziduri
de plastic, cutii de aluminiu! Ele pot fi
înalte de sute de metri, în care se întâlnesc
RECICLATE!
aproape toate speciile de animale şi păsări
caracteristice Africii de Est; • Află adresa celui mai apropiat centru
de colectare a deşeurilor de hârtie!
• există vulcani noroioşi. Îi puteţi vedea la Organizează împreună cu clasa o
noi în ţară, în judeţul Buzău, la Berca-Arbănaşi. campanie de colectare a hârtiei!
Aceşti vulcani sunt paşnici şi sunt diferiţi de • Cărţile şi revistele care nu-ţi mai
vulcanii adevăraţi, care revarsă lavă fierbinte. folosesc, dar care sunt în bună
Fenomenul are loc datorită unor gaze naturale condiţie, le poţi dona bibliotecii
reci care ies la suprafaţa solului prin crăpături, clasei, bibliotecii şcolii sau altor copii!
antrenând noroiul format din amestecul Astfel poţi deveni un bun cetăţean!
apelor sărate cu argilele întâlnite. Astfel se
formează conurile din care se preling pârâiaşe
de noroi negru şi vâscos. Din cauza soarelui,
crusta crapă formându-se şanţuri şi spărturi
cu aspect ciudat;
• există şi vulcani cu apă caldă numiţi
gheizere.

33
 Aplicaţii
1. Arătaţi cauzele poluării solului. Ilustraţi-le cu imagini.

2. Confecţionaţi un afiş care să prezinte soluţii pentru scrisoarea trimisă de

plantă.

34
PRIETENI SAU DUŞMANI?

1. Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare: Solul Catastrofele pe care le pot provoca oamenii
– prieten; Solul – duşman. sunt :
• accidentele industriale, când substanţe
poluante sunt vărsate accidental pe sol
2. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care
sau în subsol,
le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi
• defrişările necontrolate care provoacă
vrea să mai ştiţi:
alunecările de teren,
Printre cele mai mari calamităţi care pot • exploatările miniere sau carierele care nu
lovi Terra, distrugând în câteva clipe viaţa şi sunt consolidate, chiar după abandonarea
punând în pericol plantele, animalele şi omul, lor,
se număra: • exploatarea iraţională a minelor sau
• cutremurele, carierelor (prăbuşirea unor poduri, după
• alunecările de teren, ce din carierele de nisip şi pietriş din
• vulcanii. apropiere s-a extras iraţional).
În fiecare an sunt înregistate sute şi chiar
mii de cutremure de mică intensitate; cele
cu adevărat mari sunt puţine dar au urmări
dezastruoase pentru plantele, animalele
şi oamenii din zonele în care s-au produs,
pentru sinistraţi.
Când pe fundul oceanului are loc un cutre-
mur sau o erupţie vulcanică, o undă uriaşă
şi puternică traversează apa cu viteză. Valul
care apare mătură în calea lui oraşele de pe
ţărm şi scufundă ambarcaţiunile întâlnite şi
poartă numele de tsunami.
Alunecările de teren sunt deplasări sau
surpări ale terenurilor pe distanţe mici. Ele
se pot datora prăbuşirii tavanelor unor mine,
infiltraţiilor, defrişărilor etc.

35
 Acum în lume:

• mărimea cutremurelor se determină cu

aparate numite seismografe;
• magnitudinea apreciază mărimea sau energia
seismelor şi se măsoară pe scara Richter;
• intensitatea seismică măsoară efectele
cutremurelor şi se foloseşte scara Mercalli;
• numărul vulcanilor activi de pe Terra este de
circa 600;
• cel mai mare tsunami a fost în luna
decembrie a anului 2004 şi a avut peste
20.000 de victime.

Rolul tău!
• În caz de cutremur, feriţi-vă de mobi-
lier şi obiectele grele din jurul vostru!
• Ca şi în cazul celorlalte calamităţi,
asiguraţi-vă că aţi stins aragazul şi
lumina!
• Fiecare clădire are un plan de eva-
cuare în caz de urgenţă. Asiguraţi-vă
că-l cunoaşteţi !

36
 Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Construiţi macheta unui vulcan.

2. Activitate pe echipe: Desenaţi planul de evacuare în caz de urgenţă pentru

şcoală.

3. Activitate pe echipe: Alcătuiţi portofolii cu titlul „Solul– prieten sau

duşman?”.

37
 Evaluare
1. Activitate pe echipe:

ECHIPA 1: Sunteţi cercetători vulcanologi şi trebuie să explicaţi locuitorilor unei zone la

ce riscuri se expun dacă nu părăsesc de urgenţă zona în care a devenit activ vulcanul. Unii
elevi din echipă vor fi locuitorii, care vor avea de pus întrebări şi de adus contraargumente
la punctele de vedere ale vulcanologilor.

ECHIPA 2: Sunteţi cercetători seismologi şi trebuie să explicaţi locuitorilor unei zone

ce trebuie să facă în cazul unui iminent seism. Unii elevi din echipă vor fi locuitorii,
care vor avea de pus întrebări şi de adus contraargumente la punctele de vedere ale
seismologilor.

Rolurile se vor schimba în ora următoare.

2. Realizaţi o expoziţie cu toate lucrările pe care le-aţi realizat în aceste lecţii.

38
GHIDUL ECOLOGISTULUI

1. Citiţi textul şi notaţi informaţiile pe care efecte dăunătoare chiar asupra sănătăţii
le ştiaţi, pe care le-aţi aflat acum şi ce aţi oamenilor.
vrea să mai ştiţi: Diversitatea poluanţilor atrage atenţia
Cuvântul „ecologie” a fost introdus în anul oamenilor de pe întreaga planetă asupra
1866 de către naturalistul Ernst Haekel, viitorului vieţii pe pământ. Pentru a evita
prin îmbinarea cuvintelor din limba greacă dezechilibrele din mediul înconjurător,
„oikos = casă” şi „logos = ştiinţă”. Ecologia omul trebuie să transforme, cu prudenţă,
însemnând, în traducere, studiul vieţuitoarelor natura în interesul său. Sănătatea noastră,
în mediul lor de viaţă, la ele acasă. precum şi durata vieţii depind de calitatea
Omul a considerat dintotdeauna că este apei, aerului, solului, alimentelor pe care le
stăpânul planetei, primind cadou natura. consumăm.
Multă vreme, oamenii au presupus că că
apa, aerul şi solul, plantele şi animalele sunt
rezerve nelimitate.
Dar activităţile industriale, cele agricole,
transporturile, urbanizarea au dus la modi-
ficarea condiţiilor de viaţă ale plantelor şi
animalelor din mediul natural, la dispariţia
unor specii şi la ameninţatrea altora cu
dispariţia.
Oamenii au început să înţeleagă faptul că
aerul, apa şi solul nu pot prelua produsele
poluante şi că ele au capacitatea de a se
regenera, dar nu în ritmul sufocant pe care
omul îl impune.
Natura îi cere omului să respecte legile
convieţuirii împreună cu plantele şi ani-
malele, altfel mediul înconjurător va avea

39
 Acum în lume:
Zile importante pentru ecologişti :
• 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor
Umede
• 15 martie - 15 aprilie – Luna Pădurii
• 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei
Mediului
• 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei
• 27 martie – Ziua Internaţională a Apei
• 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor
• 15 aprilie – Ziua Pădurii
• 17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii
• 22 aprilie – Ziua Pământului
• 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei
Animalelor de Laborator
• 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor
• 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune
pentru Climă
• 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale
• 31 mai – Ziua Mondială Împotriva
Fumatului
• 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului
• 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor
• 17 iunie – Ziua Mondială pentru Comba-
terea Deşertificării
• 21 iunie – Ziua Soarelui
• 29 iunie - Ziua Dunării
• 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei
• 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor
Zoologice şi Parcurilor
40
• 16 septembrie – Ziua Internaţională a
Stratului de Ozon
• 18 septembrie – Ziua Mondială a Geo-
logilor
• 23 septembrie – Ziua Mondială a Cură-
ţeniei
• 25 septembrie – Ziua Internaţională a
Mediului Marin
• 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor
Curaţi
• 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului
• 4 octombrie – Ziua Internaţională a
Protecţiei Animalelor
• 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru
Reducerea Dezastrelor Naturale.
• 16 octombrie – Ziua Internaţională a
Alimentaţiei
• 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării
Negre
• 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor
Urbane
• 5 decembrie – Ziua Voluntariatului
• 10 decembrie – Ziua Drepturilor Omului
• 14 decembrie – Ziua Internaţională de
Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare
• 29 decembrie – Ziua Internaţională a
Biodiversităţii
 Rolul tău!
• Utilizează doar produse ecologice sau
interesează-te atunci când cumperi
un produs dacă este natural!
• Organizează sau participă la acţiuni de
ecologizare a zonei în care locuieşti!
• Evită orele cu poluare maximă, când
efectele circulaţiei auto sunt dublate
de căldură şi absenţa vântului!

41
 Aplicaţii
1. Ilustraţi calendarul ecologistului cu desene şi colaje făcute de voi.

2. Realizaţi un rebus cu cuvântul cheie „Ecologie”

3. Confecţionaţi şi distribuiţi materiale prin care comunitatea locală

să fie informată asupra unor acţiuni de poluare sau a unor activităţi de
ecologizare.

42
43
44
 Cuprins
1. Lecţie introductivă .................................................................................................7

2. Apa ..........................................................................................................................8
Planeta albastră................................................................................................................................... 8
Poluarea apei şi măsuri de protecţie ........................................................................................11
Prieteni sau duşmani? ....................................................................................................................14
Evaluare .............................................................................................................................................17

3. Aerul ......................................................................................................................18
Prietenul invizibil ..............................................................................................................................18
Poluarea aerului şi măsuri de protecţie ...................................................................................21
Prieteni sau duşmani?.....................................................................................................................24
Evaluare .............................................................................................................................................27

4. Solul şi subsolul ....................................................................................................28

Marea scenă a vieţii ........................................................................................................................28
Poluarea solului şi măsuri de protecţie.....................................................................................31
Prieteni sau duşmani?.....................................................................................................................35
Evaluare .............................................................................................................................................38

Ghidul ecologistului ................................................................................................39

45
46
47
48