Sigle UE AMPOPAM

GHID

”Protejăm matura – protejăm viața”

Imagine sugestiva

Ghid realizat în cadrul proiectului ” Protejăm viitorul prin cunoaștere”, finanțat prin POPAM 2014-
2020, FLAG Dunărea Călărășeană - Măsura 2.2 - Conservarea valorilor naturale și conștientizarea
schimbările climatice

Beneficiar:

Școala Gimnazială nr 1. Ciocănești, județul Călărași

Preambul:

”Dacă ai grijă de natură și natura are grijă de tine! Apa întreține viața pe mica picătură albastră ce
străbate Universul numită Terra. Fără apă, viața nu ar fi posibilă și ea se pare că este leagănul acestui
miracol numit viață”

Realizarea acestui ghid s-a concretizat ca urmare a nevoii de a-i conștientiza mai mult decât altă dată pe
tinerii noștri cu privire la ce reprezintă natura pentru noi si cum ne ajută daca avem grijă de ea.

Prin proiectul ”Protejăm viitorul prin cunoaștere”, Școala Gimnazială nr. 1 Ciocănești își propune, pe de
o parte, să utilizeze educația nonformală ca imbold pentru motivarea actului învățării precum și
responsabilizarea elevului prin acțiuni atractive, eficiente și diversificate și, pe de alta parte, educarea în
spirit ecologic, în aer liber, cu scopul apropierii celor mici de natură și de principiile unei vieți sănătoase
bazate pe o alimentație corespunzătoare și petrecerea timpului liber în natură.

POZE/IMAGINI/stilizari
Protejarea mediului este singura modalitate prin care viața poate continua să prospere pe această
planetă.
Descoperă care sunt cauzele și riscurile poluării, ce soluții există pentru a salva Pământul și care sunt
schimbările pe care le poți face începând chiar de azi.

Ce înseamnă mediul înconjurător?

Mediul înconjurător cuprinde toate speciile vii, resursele naturale, vegetația, microorganismele, rocile,
atmosfera, clima, vremea. Pe scurt, tot ce apare sau există în mod natural pe planetă, tot ce nu este
artificial, creat de om. Multe persoane se gândesc mai mult la păduri și animale atunci când se discută
despre mediu, însă toate elementele menționate mai sus au un rol important pe Pământ.

De ce este important să protejăm mediul?

Planeta poate supraviețui fără oameni, însă noi nu putem supraviețui dacă ne distrugem singuri casa. Cei
mai mulți sperîm ca generația noastră să nu fie martoră la schimbările climatice cauzate de om. Din
păcate, acestea sunt evidente încă de acum. Cu toate acestea, se crede că nu e prea târziu pentru a
îmbunătăți situația, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare și miliardele de animale care mai
locuiesc aici.
Motivele principale pentru care trebuie să protejăm mediul sunt:

● protejarea ecosistemului. A venit momentul să nu mai punem în pericol pădurile, oceanele, animalele
și toate ființele care trăiesc pe această planetă.

● protejarea omenirii. Populația globală continuă să crească, însă generațiile viitoare vor locui pe o
planetă total diferită decât cea pe care am copilărit noi. Schimbările din prezent vor îmbunătăți viața
oamenilor din viitor.

● obligația morală. Suntem ființe inteligente, cunoaștem problemele cu care se confruntă planeta și
avem acces la numeroase soluții pentru a o proteja. De aceea, oamenii sunt responsabili de îngrijirea
mediului.

POZE/IMAGINI/stilizari
 1. Apa ca sursă de viață
Cu toții am învățat la școală că planeta noastră este formată în proporție de 70% din apă. Daca procentul
respectiv s-ar modifica, viața de pe Pământ ori ar dispărea ori ar suferi anumite mutații care ar schimba
pentru totdeauna planeta. La fel am învățat despre organismul uman (adult) că este și el format tot din
70% apă. Practic, înțelegem că oamenii, pentru a se păstra sănătoși trebuie să păstreze în corpul uman,
ca într-un rezervor, cel puțin 70% apă.
Din vremurile demult apuse se știe că prima formă de viață, unicelulară, și-a făcut apariţia în oceanul
planetar. Este interesant faptul că fiind singura materie anorganică, apa susţine viaţa, de la apariţie și
până la sfârșit.
Apa, este cea mai comună substanţă din natură, există în corpul fiecăruia dintre noi, în fiecare clipă a
vieţuirii noastre. În general, fără mâncare omul poate trăi până la 70 de zile, fără apă însă, nu mai mult
de 3 zile. O scădere cu 15% a apei din organism duce la tulburări grave sau chiar la decesul persoanei
deoarece apa reprezintă hrana pentru sângele uman.

POZE/IMAGINI/stilizari

Apa are proprietăţi neobișnuite faţă de celelalte lichide: este singura substanţă de pe planetă care poate
exista în 3 stări : solidă, lichidă și gazoasă, (cercetările știinţifice indicând și o a patra stare, aceea de
cristal lichid, structură specifică mărilor, oceanelor și organismului uman ); are cea mai mare tensiune
superficială dintre toate lichidele; este cel mai puternic solvent de pe pământ, apa are
memorie (înregistrează și recepţionează orice influenţă exterioară). În momentul în care înregistrează
informaţia, apa dobândește noi proprietăţi, însă compoziţia sa chimică rămâne neschimbată. Structura
apei este mult mai importantă decât compoziţia sa chimică și este dată de modul de organizare a
moleculelor de apă în grupuri numite clusteri. Aceștia au o bandă de memorie, apa fiind capabilă să
înregistreze și să stocheze informaţiile. La nivelul molecular, apa crează structura ADN-ului, practic fără
apă nu am avea spirala ADN-ului. De exemplu, într-o sămânţa care germinează, presiunea apei atinge
400 de atmosfere, suficient cât să poată străpunge chiar și asfaltul ieșind astfel la lumină.

Există doua categorii distincte de apă: apa dulce și apa sărată.

Apa dulce este înglobată în apele de suprafață din izvoare, râuri, pâraie și fluvii, precum și în
nenumăratele mlaștini și lacuri continentale. De asemenea, în volumul de apă dulce trebuie incluse
apele subterane și ghețarii.
De exemplu, ghețarii reprezintă 77.20% din volumul total de apă dulce, respectiv 29.182 milioane km³
iar apele subterane 22.40% sau 8.467 milioane km³. Apa dulce este imobilizată în ghețurile veșnice fără
posibilități de acces. Apele subterane se află într-o situație mai „flexibilă”: numai o parte, circa 1/3, oferă
posibilitatea de exploatare, restul fiind situata la adâncimi de peste 750 m, greu accesibile, iar altele, pur
și simplu sunt „pungi” singulare. Ciclul hidrologic reînnoiește anual apa dulce, dar aportul său este foarte
redus, marea cantitate de precipitații căzând direct în oceane.
POZE/IMAGINI/stilizari

Apa pentru viețuitoare

Apa este un component indispensabil vieții. Un om consumă în medie 3 l apă/zi, iar corpul său are un
conținut de 70% apă. Un pom evaporă aproximativ 200 l apă/zi.
În organismele vii, apa este continută în formă: intracelulară (50%), interstițială (15%) și circulantă (5%).
Țesutul adipos și oasele conțin 33% apță, mușchii 77%, plămânii și rinichii 80%, substanța cenușie 85%,
iar lichidele biologice: plasma 90%, saliva 99,5%.
Un om adult, cântărind 70 kg conține apă într-un procent de 70% din greutatea sa, adică până la 50 kg
apă.
Ființele vii nu pot supraviețui în absența apei, toleranța la deshidratare depinzând de specia respectivă.
Apa este nu numai un constituent al organismelor vii, dar joacă și un rol extrem de important ca cel de
regulator termic sau de irigator al țesuturilor vii.

Un adult normal trebuie să absoarbă aproximativ 2,5-3 l apă/zi, preluați fie sub formă de băuturi sau apă
continută în alimente precum si apă de combustie a alimentelor si țesuturilor.
Dacă ne raportăm la regnul vegetal, apa este continută în: salate, castraveți, andive (95%) sau în roșii și
morcovi (90%). Merele conțin 85% apă, cartofii 80%, sporii bacteriilor doar 50% apă, fasolele si mazărea
10%.

POZE/IMAGINI/stilizari

Dacă apa joacă un rol atât de important pentru viață, se pune întrebarea: care este rezistenta
organismelor în condițiile lipsei apei?

Cămilele traversând deșertul își pot produce aproximativ 40 l apă prin oxidarea grăsimilor ce se găsesc în
cocoașă. În condiții normale, cămila se hrănește însă cu plante verzi, ce conțin multă apă.
Se cunosc insecte ce iau apa de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb umiditatea din aer).
Rozătoarele din deșerturi pot trăi în absența apei consumând doar ierburi, scoarță de copaci, frunze
uscate.
În captivitate apa este procurată pe cale endogenă adică prin oxidări celulare, reușind să trăiască fără să
bea chiar 6 luni.
Carnivorele care au nevoie imediată de apă, pentru a-și elibera reziduurile azotoase se hrănesc cu
erbivore ale căror țesuturi conțin multă apă.
Omul s-a adaptat la condițiile mediului înconjurător - populația nomadă a deserturilor consumă o
cantitate mai mică de apă decât populația sedentară.
Toate animalele de pe glob, ca si omul, posedă modalități de procurare a apei.
În timpul activităților zilnice, în organismul uman sunt ”arse” zaharuri si grăsimi. Prin arderea lor se
formează CO2 (dioxid de carbon) și H2O (apă); CO2 este toxic și este înlăturat, iar apa se poate utiliza
pentru diferite necesități ale organismului.

Zilnic, un adult sintetizează 300 g apă.

Animalele din stepele uscate și deșerturi precum șerpi, șopârle, girafe, zebre, struți au capacitatea de a
acumula mari cantități de lipide (grăsimi) prin oxidarea cărora rezultă apă (la o cămilă rezerva de grăsimi
din cocoașă este de 110-120 kg).
Viața nu ar fi fost posibilă în zonele de deșert dacă animalele din aceste zone nu ar fi învățat să se
ascundă ziua de căldură și dacă nu ar fi avut posibilitatea de a împiedica evaporarea apei din organism.
Extrem de interesant este experimentul realizat cu 300 de ani în urmă de un savant – Sanctorius - care a
observat că greutatea organismului uman se modifică neîncetat. El a construit un cântar mare și, așezat
ore în șir pe acest cântar, îsi urmărea propria greutate. Peste noapte, Sanctorius pierdea aproape un kg.
Cauzele sunt multiple: prin îndepărtarea CO2 din organism, greutatea omului scade cu 75-85 g în 24 ore.
Pe cale pulmonară se evaporă 150-500 g apă zilnic, iar prin piele și mai multă.
Prin transpirație, pe vreme rece, se evaporă 250-1700 g apă. În cazul unei munci fizice dificile, prestată
pe vreme uscată și caldă, cantitatea de transpirație poate atinge chiar 10-15 l în 24 ore. Pe această cale,
organismul combate, de fapt, supraîncălzirea.

POZE/IMAGINI/stilizari

De ce nu putem bea apă de mare?

Răspunsul este la îndemână dacă se cunoaște compoziția apei de mare. Aceasta conține săruri.
O cantitate de 100 g săruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sânge pot genera
adevărate probleme de sănătate. Practic, apa de mare provoacă deshidratare.

US Geological Survey arată că pentru a-și menține un echilibru corect de sare în corp, toată sarea în
exces trebuie filtrată prin rinichi și eliminată prin urină. Deoarece organismul nostru nu poate produce o
urină mai sărată decât sângele, iar apa din ocean este de trei ori mai sărată decât sângele nostru, rinichii
ar trebui de fapt să producă un volum de urină de trei ori mai mare decât cel de apă de mare ingerat.
Pentru a procura această cantitate de apă, rinichii o vor extrage din surse disponibile din organism,
precum celulele, ceea ce va duce la deshidratare și moarte - destul de repede.

Peștii au un aparat de desalinizare, ce se află la nivelul branhiilor unde celulele specializate preiau din
sânge sărurile și, împreună cu un mucus foarte concentrat, le eliberează în mediul înconjurător.
In concluzie: Apa este fluidul esențial pentru viață. După oxigen, este substanța cea mai importantă
pentru organism.

POZE/IMAGINI/stilizari

2. Natura - mediul sănătos pentru o viață sănătoasă:

Mediul înconjurător este văzut ca o mare locuință a tuturor oamenilor și, din acest motiv, trebuie păstrat
cât mai curat pentru a duce o viață sănătoasă și pentru promisiunea unui loc mai bun generațiilor
viitoare. Multă vreme planeta a fost considerată mult prea mare încât omul prin acțiunile lui să îi aducă
daune, dar realitatea a arătat că echilibrul natural este foarte fragil și că fără eforturi susținute nu se va
putea asigura un mediul propice unei vieți sănătoase în viitor.

Din cele mai vechi timpuri, omul a modificat natura înconjurătoare, intenționat sau nu, pentru a duce o
viață mult mai simplă și mai confortabilă. Multă vreme, numărul redus al locuitorilor planetei a făcut ca
aceste schimbări să poată să fie suportate de planetă. Problemele au început să apară odată cu
creșterea populației și cu dezvoltarea orașelor, unde marile aglomerări de oameni au dus la diferite
probleme de sănătate publică, cu efecte importante asupra vieții umane, ducând chiar la micșorarea
duratei medii de viață a orășenilor.
În secolul al XIX-lea au apărut primele idei cu privire la efectele vieții umane asupra naturii, încercându-
se rezolvarea acestora prin îndepărtarea substanțelor cu potențial periculos în afara orașelor, prin
deversarea lor în râuri sau fluvii. Această soluție nu a avut rezultatele așteptate, deoarece populația a
continuat să crească, mai ales în secolul XX, când a avut loc o creștere demografică explozivă. Miliardele
de oameni care locuiau pe planetă au început să consume tot mai mult, în special arderea
combustibililor fosili (cărbune, petrol) ducând la efecte grave.
Astfel, doar în secolul acesta, resursele naturale din subsol au fost extrase într-un ritm rapid, creșterea
fiind de 34 de ori față de perioada anterioară. Toate aceste substanțe chimice au ajuns în cea mai mare
parte în natură, în apă, sol și aer, ceea ce a creat o problemă majoră cu privire la sănătate, fiind pus în
pericol chiar viitorul speciei umane. Din fericire, în a doua jumătate a secolului XX a apărut și s-a
dezvoltat o mișcare de protejare a mediului, din ce în ce mai puternică și cu efecte vizibile asupra
sănătății mediului înconjurător.

Pământul este deocamdată singura casă a speciei umane și datoria fiecărui om este de a o proteja prin
orice mijloace posibile, păstrând-o într-o stare cât mai apropiată de cea de dinaintea dezvoltării
civilizației. Oamenii au nevoie de condiții de mediu favorabile unei vieți sănătoase și îndelungate, lipsită
de probleme și boli.

POZE/IMAGINI/stilizari

3. Poluarea – protejăm mediul - avem viitor:

Oamenii trebuie să știe că în mâinile lor se află viitorul planetei și că prin ceea ce fac ei astăzi vor
influența în mod decisiv viața copiilor și a nepoților. Acțiunile în această privință nu sunt dificile, nu
necesită investiții uriașe, ba chiar, de multe ori, duc la realizarea unor economii substanțiale.
Dar ce este poluarea?

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care afectează sănătatea umană,

calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă
uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice,
cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele
categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă
de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare
biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).

Cauzele poluării sunt diverse: de la plastic și gaze cu efect de seră la îngrășăminte și hainele pe care le
purtăm, toate acestea ne distrug treptat planeta.

POZE/IMAGINI/stilizari

Poluarea aerului

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra mediului
înconjurător. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizică, biologică sau chimică în atmosferă
poate fi denumită poluare a aerului și apare atunci când orice gaz nociv, praf sau fum, intră în atmosferă
și afectează plantele, animalele precum și ființele umane.
Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei și astfel orice gaz sau substanță care pătrunde
în atmosferă pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu și lung. De aceea, subțierea stratului de
ozon din atmosferă (cel care ne protejează de efectele negative ale radiațiilor ultraviolete)  cauzat
de poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră pentru existența ecosistemelor de pe planetă și
reprezintă provocarea supremă pe care omenirea trebuie să o depășească în ciuda diferendelor politice
de pe scena internațională.

POZE/IMAGINI/stilizari

Printre cauzele poluării aerului se numără o serie de activități precum:

 Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis în urma arderii combustibililor fosili (cum ar fi
cărbunele sau petrolul) reprezintă una dintre principalele cauze ale poluării aerului; totodată,
autoturismele cu motoare cu ardere internă, cele pe care le utilizăm zi de zi, reprezintă surse
poluante majore cu efecte nocive asupra calității aerului pentru ca eliberează în atmosfera zilnic zeci
de mii de tone de gaze nocive;
 Activitățile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat în activități specifice
sectorului agricol, în același timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze prezente în atmosferă.
Mai mult, utilizarea pe scară largă a insecticidelor și pesticidelor contribuie la poluarea mediului
înconjurător, inclusiv a atmosferei.
 Activitățile miniere – Mineritul este un domeniu în care se folosesc echipamente de mari dimensiuni.
În timpul procesului, praful și substanțele chimice sunt eliberate în aer cauzând o poluare masiva a
aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care această activitate este responsabilă pentru
deteriorarea sănătății lucrătorilor și a locuitorilor din apropierea exploatațiilor miniere.
 Activitățile casnice: produsele de curățare de uz casnic sau produsele de vopsire emit substanțe
toxice în aer ce produc poluarea mediului înconjurător. Ați observat că atunci când zugrăvim în
interior, chiar și cu geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Deși pare o poluare minoră, zilnic se
 produc mii de astfel de “poluări minore” ale aerului, însă privind în ansamblu vom constata că toate
contribuie la deteriorarea constantă și aproape ireversibilă (în absența unor masuri adecvate) a
calității aerului pe care cu toții îl respirăm.

POZE/IMAGINI/stilizari

Efectele poluării aerului

Între efectele poluării aerului,  cele mai grave sunt:
 Probleme respiratorii și cardio-respiratorii – efectele poluării aerului asupra sănătății noastre sunt
alarmante. Ele cauzează afecțiuni respiratorii și cardiace, acestea fiind cel mai des întâlnite afecțiuni
medicale în aceste cazuri. Studiile au demonstrat că locuitorii din zone cu cantități mari de poluanți
atmosferici în compoziția aerului sunt predispuși la afecțiuni precum pneumonie sau astm, pe lângă
multe altele.
 Încălzirea globală – temperaturile ridicate la nivel mondial, creșterea nivelului mării și topirea
ghețarilor sunt semnale alarmante care ne transmit că, dacă nu se iau măsuri urgente de oprire a
poluării aerului, mediul înconjurător va suferi ireversibil. Din păcate, liderii planetei par sa nu se
înțeleagă și să nu ajungă la un consens atunci când este vorba de limitarea sau împiedicarea
ireversibilului…
 Ploile acide – gazele care pătrund în atmosferă, precum oxizii de azot și oxizii de sulf, se amestecă în
atmosferă cu picăturile de apă, rezultând ploile acide, cu efecte dăunătoare asupra solului și
plantelor.
 Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci când o cantitate mare de azot se depune pe
suprafața mărilor favorizând creșterea unor alge ce afectează în mod negativ flora și fauna
subacvatică. Algele verzi care sunt prezente pe lacuri și iazuri apar din cauza prezenței azotului în aer,
peste o anumita cantitate limită.
 Efectul poluării asupra animalelor sălbatice – la fel ca și oamenii, animalele se confruntă cu efectele
devastatoare ale poluării atmosferei. Substanțele chimice prezente în aer pot determina speciile
sălbatice de animale să-și schimbe habitatul, pot cauza îmbolnăviri în rândul animalelor și chiar
determină moartea lor în anumite circumstanțe.
 Subțierea stratului de ozon – ozonul există în stratosfera Pământului și protejează planeta de razele
ultraviolete (UV) dăunătoare. Prezența clorofluorocarburilor și hidroclorofluorocarburilor în
atmosferă cauzează o subțiere accentuată a stratului de ozon. Pe măsură ce stratul de ozon se
subțiază apar dezechilibre majore  în urma pătrunderii unei cantități mult mai mari de raze UV în
atmosfera, cu efecte dintre cele mai grave asupra sănătății umane, chiar și pe termen scurt.

Cum reducem poluarea aerului:

Cu toții avem obligația să contribuim la protejarea mediului înconjurător și de a asigura, pentru noi și
pentru generațiile care vin, o calitate a aerului mai bună. Iată care sunt câteva dintre măsurile care
previn poluarea aerului:
 Folosirea mijloacelor de transport în comun – reduce considerabil poluarea aerului și
decongestionează în același timp traficul; să facem un exercițiu de imaginație – urcați cei 60 de
ocupanți ai unui troleibuz sau autobuz în 60 de autoturisme. Deja vom avea o șosea plină pe o
lungime de cel puțin 200 m (comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic aglomerat și
 un aer irespirabil în imediata apropiere a “alaiului motorizat”. Să încercăm, așadar, din când în când,
să folosim și troleibuzul/autobuzul sau metroul – vom ști că în ziua respectivă am făcut un pic mai
mult pentru a proteja mediul înconjurător!
 Economisirea energiei – să oprim luminile și orice aparat consumator de energie atunci când plecăm
de acasă sau când nu îl mai folosim. Energia electrică pare o sursa “verde” sau nepoluantă atunci
când o comparăm cu benzina, de exemplu, dacă vorbim de combustibili pentru autoturisme, însă
uităm că și aceasta este produsă în urma unor procese care generează poluare, așa cum se întâmplă
în timpul procesului de ardere a hidrocarburilor pentru obținerea energiei electrice.
 Refolosirea și reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau reciclând, economism indirect și
resursele necesare producerii lor dar în același timp contribuim și la o calitate mai bună a aerului prin
eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs în urma proceselor tehnologice de
fabricație.
 Utilizarea energiei verzi – energia solară, eoliană și geotermală contribuie la reducerea poluării
aerului; eliminarea pe cât posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea energiei termice
sau electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezultă în urma arderilor, contribuind astfel la
păstrarea unui aer mai puțin poluat.
Desigur, fiecare, în casa lui sau la locul de muncă, la școală, pe strada sau oriunde ar fi, poate contribui
cu câte puțin la creșterea calității aerului pe care cu toții îl respirăm – adunate însă, toate aceste mici
eforturi, pot genera modificări majore în ceea ce privește prevenirea poluării aerului.

POZE/IMAGINI/stilizari

Poluarea apei

Oceanele, mările, râurile și lacurile de pe pământ sunt poluate din cauza plasticului, a deșeurilor și a
substanțelor chimice. Chiar dacă în jur de 70% din Pământ este acoperit de apă, 97% din această
cantitate este apă sărată, care nu poate fi băută de oameni. Cu alte cuvinte, pur și simplu nu avem
suficientă apă pe planetă, motiv pentru care este foarte important să o protejăm.

Potrivit unor cercetări științifice:

● 70% din apa dulce este blocată în calotele de gheață;

● o treime din populația planetei consumă cu 20% mai multă apă decât ar trebui;
● mai puțin de 1% din apa dulce este ușor accesibilă;
● există mai multă apă dulce stocată în pământ decât în formă lichidă, la suprafață.

POZE/IMAGINI/stilizari

Există mai multe cauze pentru poluarea apei, pe primul loc aflându-se sectorul agricol. De fiecare dată
când plouă, deșeurile animalelor de fermă, pesticidele, îngrășămintele și diferite bacterii și viruși sunt
spălate de pe pământ, scurgându-se în ape. Mai mult, uneltele de pescuit aruncate, dar și plasticul
utilizat de oameni, reprezintă cel mai mare poluator de plastic din ocean.
O altă cauză o reprezintă apa uzată de la toalete, chiuvete și dușuri, dar și din activitățile comerciale. Și
apa pluvială poate fi contaminată cu diverse substanțe chimice. Un raport al Națiunilor Unite estimează
că 80% din cantitatea uzată de apă (și peste 95% în unele țări mai puțin dezvoltate) ajunge înapoi în
mediu fără să fie tratată.
Nu în ultimul rând, ne confruntăm cu poluarea cu petrol. Aceasta este cauzată în special de surse
terestre: fabrici, ferme și orașe. Pe mare, industria de transport maritim contribuie cu aproximativ o
treime din deversările de petrol.
Poluarea apei afectează vietățile marine, dar și sănătatea umană. Milioane de broaște țestoase, pești,
balene și păsări mor din cauza poluării, iar apa contaminată îmbolnăvește în jur de 1 miliard de oameni
anual. În același timp, ecosistemul se bazează pe o rețea complexă de animale, plante, bacterii și
ciuperci. Dacă unul sau mai multe dintre aceste elemente este vătămat, întregi medii acvatice sunt puse
în pericol. Având în vedere că apele absorb carbonul din atmosferă, protejarea acestora este imperativă
în lupta împotriva încălzirii globale.

POZE/IMAGINI/stilizari
Există diverse consecințe negative cauzate de poluarea apei în întreaga lume. Putem împărți aceste
motive în om și mediu. Să vedem care sunt:

 Boli: Consumul de apă murdară sau utilizarea acesteia pentru igiena personală și igienizarea
mediului este legată de multe boli. Organizația Mondială a Sănătății vorbește despre diaree,
holeră, hepatită A, dizenterie, poliomielită și febră tifoidă.
 Mortalitate: Din păcate, apa murdară are un risc asociat mai mare. Potrivit Organizației
Mondiale a Sănătății, bolile diareice cauzează 1,5 milioane de decese în fiecare an. Dintre
acestea, peste 840.000 sunt cauzate de lipsa de apă curată și de facilități insuficiente de igienă
personală și salubrizare. Lucruri simple, de zi cu zi, precum spălarea mâinilor cu apă și săpun sau
băutul unui pahar cu apă curată pot preveni răspândirea bolilor potențial fatale. Fără apă, igienă
și igienizare, sănătatea este pusă în pericol. 40% din decesele copiilor sunt cauzate de consumul
de apă în stare proastă sau de lipsa de igienă într-o situație de urgență.
 Malnutriție: Malnutriția este legată de alimentația insuficientă și de bolile infecțioase cauzate
de corelația dintre dietă, sănătate și îngrijire. În acest fel, o dietă sănătoasă satisface nevoile
nutriționale, dar necesită și un mediu adecvat care să ofere servicii de sănătate, facilități
sanitare și măsuri adecvate de igienizare, pentru care apa potabilă este esențială.
 Ecosisteme: Există efecte grave ale apei dulci în stare proastă asupra mediului, deoarece
afectează habitatele provocând pierderea biodiversității acvatice și facilitează înflorirea algelor
dăunătoare sau eutrofizarea.

POZE/IMAGINI/stilizari
Cum se reduce poluarea apei?

Există numeroase obiceiuri și bune practici pentru a elimina sau reduce poluarea apei:
  Fii cu ochii pe produsele de curățat de uz casnic: să încercăm să utilizăm mai puține produse de
curățat pentru uz casnic și să nu fie prea poluante.
 Depozităm fiecare reziduu în locul corespunzător: reciclarea este ceva care poate reduce
poluarea apei prin reducerea deșeurilor menajere.
 Să alegem bine hainele: utilizăm sau refolosim cele care nu dăunează mediului.
 Implicarea: să participăm la campanii de voluntari de mediu.
 Educația pentru mediu este esențială pentru ca generațiile viitoare să poată conserva mediul.

POZE/IMAGINI/stilizari

Poluarea solului

Solul reprezintă stratul afânat de la suprafața pământului, ce conține particule de natură minerală,
materiale organice și organisme, precum și aer și apă. El are o consistență poroasă și este alcătuit din
trei componente: solidă, lichidă – adică apa, și gazoasă – adică aerul. Toți factorii prezenți în acest strat
interacționează și, în mod normal, formează un sol sănătos.

Activitățile industriale reprezintă cauza principală a poluării solului. Acestea includ producția,
prelucrarea, curățarea, întreținerea, reciclarea etc a produselor în scopuri comerciale și includ
transportul și depozitarea acestora. Cele mai multe industrii sunt dependente de extragerea mineralelor
de pe Pământ, iar produsele secundare nu sunt eliminate într-un mod sigur pentru mediul înconjurător.

Activitățile agricole poluează, de asemenea, solul din cauza pesticidelor și îngrășămintelor moderne.
Deși acestea au și beneficii de necontestat, conțin substanțe chimice care nu sunt produse în natură și
nu pot fi descompuse, reducând fertilitatea solului.

Desigur, modul în care gestionăm deșeurile contribuie direct la poluare. Deșeurile industriale
contaminează puternic solul, însă și deșeurile personale precum urina și fecalele afectează mediul.
Motivul este simplu: o cantitate importantă ajunge la groapa de gunoi prin intermediul scutecelor. Mai
mult, în zonele fără canalizare, deșeurile biologice ajung să polueze atât solul, cât și apele. O altă
problemă o reprezintă bateriile aruncate la grămadă cu gunoiul menajer. Acestea conțin metale grele și
substanțe toxice care contaminează puternic solul. De aceea, reciclarea bateriilor și a electrocasnicelor
este extrem de importantă.
Acest tip de poluare ne afectează direct sănătatea. Plantele pe care le cultivăm absorb din pământ
substanțe chimice, care apoi sunt transmise organismului uman, prin consum. Numeroase plante
întâlnesc altă problemă: nu reușesc să se adapteze unui sol poluat, a cărui fertilitate scade. Mai mult,
toxinele ajung și în straturile subterane de apă – de aici, sunt consumate din nou de om, prin
intermediul fântânilor.

POZE/IMAGINI/stilizari
Poluarea solului – efectele asupra mediului înconjurător
Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte organisme din mediul
înconjurător, indiferent ca este vorba de animale, insecte sau alte tipuri de vietăți. Activitățile
industriale, agricole și domestice produc din ce în ce mai multe deșeuri, care sunt o cauză directă a
degradării solului.
Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:
 boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației modificate;
 producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol;
 modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de degradare a atmosferei;
 împrăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa;
 extincția unor specii de animale sau alte organisme vii;
 dislocări masive ale populațiilor.

În mod particular, se pot observa efectele poluării asupra omului, care suferă din ce în ce mai des de
mai multe afecțiune, cum sunt alergiile ori iritațiile cutanate, dar și boli mai grave ce pot afecta
diverse sisteme ale organismului, precum cel nervos. Poluarea este unul dintre factori care conduc la
apariția bolilor autoimune sau la declanșarea diverselor tipuri de cancer.

POZE/IMAGINI/stilizari

Cum sunt expuși oamenii la agenții contaminanți din sol?

Există mai multe căi prin care oamenii ajung în contact cu agenții patogeni din sol:
 prin ingerare – copiii de vârste mici se joacă la nivelul solului și pot înghiți particule fine, care nu sunt
vizibile cu ochiul liber. De asemenea, acest lucru se poate întâmpla oricui, mai ales dacă iei masa într-
o zonă în care solul nu este acoperit cu iarbă sau alte plante, din cauza vântului;
 prin alimente – solul contaminat poate fi prezent pe produsele recoltate, spre exemplu pe frunzele
de salată, morcovi, cartofi;
 prin respirare – atunci când inspiri, poți inhala particule de praf care sunt nocive, mai ales în zone
unde se construiește intens;
 prin absorbție la nivelul pielii – agenții contaminanți pot pătrunde în organism prin piele;
 prin alimente crescute în sol contaminat – dacă solul are parte de agenți poluanți, atunci există riscul
ca aceștia să fie preluați de către alimente odată cu nutrienții din pământ.
Nici flora nu este scutită de consecințe negative. Plantele suferă din cauza ploilor acide, au parte de
hrană modificată din sol, iar aceste efecte se revarsă și asupra faunei din zonele poluate.

POZE/IMAGINI/stilizari

Cum reducem poluarea solului?

 Fiecare persoană în parte poate avea un aport important la reducerea acestei probleme și la
restaurarea calității solului. Succesul acestui demers, reglementat de autorități, depinde de toți
indivizii și de deciziile acestora.
Iată ce putem face pentru a preveni și combate poluarea solului:

 Să colectăm deșeurile separat, pe categorii: sticlă, hârtie, plastic, metal;

 Să oferim spre reciclare deșeurile electrice, electronice, bateriile, becurile și alte deșeuri potențial
periculoase pentru sol;
 să compostăm: sa facem în curte o groapă de compost sau folosim un container și putem transforma
deșeurile alimentare în îngrășământ natural;
 să susținem afacerile sustenabile, care folosesc ambalaje realizate din materiale reciclate,
biodegradabile sau ușor de reciclat la rândul lor;
 folosim obiecte cu impact minim asupra mediului: sacoșe refolosibile din material textil, tacâmuri din
materiale biodegradabile etc;
 achiziționăm haine și încălțăminte realizate în mod sustenabil, cu minim impact asupra solului sau
realizate din materiale care nu afectează mediul dacă sunt aruncate, dar care rezistă în timp, pentru
a evita consumul excesiv: in, bumbac organic și altele;
 sub nicio formă nu aruncăm resturi pe jos, indiferent dacă ne aflăm în oraș sau într-un spațiu natural.
 Dacă ținem cont de aceste recomandări, impactul activității noastre domestice și urbane este unul
minim asupra solului. O parte dintre ele sunt reglementate și de autoritățile publice. Cu cât mai
multe persoane aderă la un astfel de stil de viață, cu atât populația va avea parte de un sol mai
sănătos, în care organismele se dezvoltă normal, iar alimentația este nealterată.

POZE/IMAGINI/stilizari

Epuizarea resurselor

Există pe Pământ numeroase resurse pe care le consumăm mai repede decât pot fi regenerate.
Exploatarea combustibililor fosili, a mineralelor, defrișările, pescuitul, consumul excesiv și irosirea
resurselor afectează puternic mediul înconjurător.

Defrișările reprezintă recoltarea lemnului ca resursă pentru producția anumitor produse de consum, dar
și ca lemn de foc. În mod ideal, am permite pădurilor să se recupereze, însă în ultimii ani oamenii au
tăiat mai mulți copaci decât era necesar. Una dintre cauze este sectorul agricol: pe măsură ce populația
globală crește, e nevoie de mai mult teren agricol, deci tot mai mulți copaci sunt tăiați. Pericolele
defrișărilor includ scăderea biodiversității, schimbarea ciclului apei și menținerea CO2 în atmosferă. De
aceea, această practică este direct legată de schimbările climatice.

Industria pescuitului este un alt mod prin care epuizăm resursele planetei. Populațiile de pești sunt în
scădere, iar experții prezic golirea oceanelor în viitorul apropiat. Acest lucru ar putea avea rezultate
dezastruoase pentru viața umană și întreg mediul. Oceanele joacă un rol important în reglarea
temperaturii, însă acest lucru este posibil doar dacă îi păstrăm diversitatea.
 Experții calculează anual Ziua Suprasolicitării Pământului (Earth Overshoot Day), care indică momentul în
care consumul uman depășește bugetul de resurse naturale ale planetei. În 1987, această zi pica în
octombrie; treptat, consumul a crescut, iar în 2021 ne-am atins deja limita în luna iulie.

Întreaga lume trebuie să știe despre poluarea mediului și să ia măsuri pentru a o reduce, deoarece
efectele negative ale poluării sunt grave și potențial fatale. Toate tipurile de poluare sunt dăunătoare
sănătății umane și a viețuitoarelor sălbatice și contribuie la schimbările climatice, care pun întreaga
planetă în pericol.

POZE/IMAGINI/stilizari

4. Viața din apă - sursă sănătoasă de hrană

Hrana și apa, cele mai importante în viața omului!

Hrana este o sursă indispensabilă pentru noi oamenii. Un om poate trăi fără a mânca cel mult 8
săptămâni, aproximativ 2 luni, cu condiția însă de a bea apă. Așa cum oamenii sunt diferiți, și organismul
uman răspunde diferit: unii rezistă mai mult, alții, în lipsa alimentării, își pierd viața în scurt timp. Fără
apă, noi putem rezista cam 3 zile. De aceea este important să ne hrănim și să bem apa atât cât este
necesar.

Unul din elementele care constituie o sursă sănătoasa de hrană și care trăiește în apă, este peștele.

De ce este o sursă importantă de hrană?

Pentru că:

 Peștele este o sursă importantă de proteine, vitamine și minerale,

 Peștele gras conține vitamina D,
 Peștele poate reduce riscul de boli autoimune,
 Consumul de pește ajută la prevenirea astmului la copii,
 Peștele poate îmbunătăți calitatea somnului.

POZE/IMAGINI/stilizari
 Este foarte important ca peștele pe care îl preparăm să fie proaspăt, altfel există riscul să facem
toxiinfecții alimentare. Iată care sunt factorii de care trebuie să ținem cont atunci când cumpărăm pește:
 Ochii peștelui trebuie să fie limpezi. Dacă ochii sunt tulburi, probabil că peștele a fost prins cu mai mult
de cinci zile în urmă și începe să se învechească;
 Branhiile interioare ale peștelui ar trebui să fie umede și de un roșu aprins. Dacă branhiile sunt roz sau
gri-maroniu, peștele fie a fost manipulat greșit, fie este bătrân. În plus, branhiile trebuie să fie curate și
fără mucozitate;
 Pielea trebuie să fie strălucitoare, umedă și chiar alunecoasă. De asemenea, solzii peștelui nu trebuie să
lipsească și trebuie să fie bine prinși de piele;
 Nu ar trebui să existe un miros neplăcut. Peștele proaspăt nu miroase urât. În general, trebuie să
miroasă a umezeală și a mare. Dacă există un miros neobișnuit, atunci peștele este probabil vechi și nu
ar trebui cumpărat;
 Carnea peștelui ar trebui să fie fermă și elastică. Dacă rămâne o adâncitură după ce este atins, înseamnă
că peștele începe să se înmoaie și este probabil vechi;
 Fileurile proaspete trebuie să arate umede și ferme;
 Nu uita să verifici dacă există vânătăi. Punctele roșu închis care apar pe fileuri indică vânătăi, care sunt
cauzate de o manipulare necorespunzătoare. Aceste fileuri sunt încă comestibile, dar nu se ridică la cele
mai înalte standarde de calitate.

Poze concurs pescuit copii + poze machete pesti

5. Învățam prin exercițiu

Educația de mediu îi ajută pe copii să devină adulții care vor trăi o viață eco-prietenoasă, protejând
astfel planeta.
Metode prin care noi, adulții, putem să îi învățăm pe copii să protejeze mediul înconjurător:
 Învață-i să recicleze: Reciclarea corectă a deșeurilor e ușor de înțeles de către copii. Începe prin a pregăti
coșuri separate pentru hârtie, plastic, metal și sticlă, apoi vorbește-i despre importanța reciclării. Lipește
postere deasupra coșurilor pentru ca cei mici să țină minte ce deșeuri se pot recicla și pe care să le
arunce la gunoi. De asemenea, nu uitați că deșeurile trebuie clătite sau spălate înainte de a le pune în
coșul de colectare. Dacă ai un copil mic, cel mai probabil te vei ocupa tu de această sarcină, mai ales în
ceea ce privește sticla. De aceea, veți avea nevoie de un coș în plus în care copilul să pună articolele
murdare. Astfel, nu va contamina restul deșeurilor.
 Participați împreună la acțiuni de ecologizare: Asociațiile de mediu organizează regulat acțiuni de
ecologizare în orașe din toată țara. Cele mai comune sunt acțiunile de curățare a zonelor verzi și
plantările de copaci, însă vă puteți înscrie și la alte activități.
 Făcând voluntariat, copiii se vor simți mai împliniți, vor cunoaște o mulțime de oameni noi și se vor simți
mai conectați la comunitate și natură. Bineînțeles, cel mic trebuie să fie de acord să se implice. Vorbește-
i despre importanța acestor activități și prezintă-i ocazia ca pe ceva distractiv, însă nu îl forța dacă
refuză.
 Creșteți fructe și legume: Grădinăritul și munca cu pământul sunt o modalitate excelentă de a face copiii
să aprecieze mai mult natura. În plus, veți obține propria hrană, rezultat care îi va încânta peste
 măsură. Totodată, copiii se bucură de aceleași beneficii ale grădinăritului ca adulții: fac mișcare, se
relaxează, dezvoltă abilități noi, își îmbunătățesc concentrarea și au mai multă încredere în ei.
 Faceți excursii în natură: Excursiile contribuie la dezvoltarea copiilor. Le permit să cunoască lumea, să își
dezvolte cultura generală, iar curiozitatea le este stimulată. În același timp, sunt o ocazie minunată de a
petrece mai mult timp alături de părinți. Cât despre excursiile în natură, ele prezintă beneficii în plus,
dintre care amintim:
- deconectarea de la rutina zilnică
- petrecerea timpului într-un loc liniștit și nepoluat
- ocazia de a învăța geografie
- descoperirea a numeroase forme de viață (insecte, păsări etc)
- admirarea peisajelor naturale
- conectarea cu natura,
- În funcție de disponibilitate și de buget, puteți organiza vacanțe mai lungi în alte orașe,
excursii de o zi sau pur și simplu plimbări în grădina botanică a orașului în care locuiți.
 Fii un exemplu pentru ei: Cea mai eficientă metodă prin care îți poți învăța copiii să protejeze mediul
înconjurător este să fii un exemplu pentru ei. Dacă cei mici vor observa că nu ții cont de sfaturile pe care
le oferi lor, vor considera că nu merită să își bată capul cu ele.
 Faceți împreună tranziția către un stil de viață sustenabil, ca familie. Educați-vă împreună, renunțați la
obiceiurile nocive și încercați să adoptați constant unele cu un impact pozitiv asupra mediului.

POZE/IMAGINI/stilizari

Cum îl faci pe cel mic să îndrăgească mediul și să-i poarte de grijă?

Iată câteva sugestii:

 Dragostea pentru natură se cultivă de la o vârstă foarte fragedă prin plimbări, observarea păsărilor, a
insectelor și plantelor. Copilul află astfel de diversitatea planetei, relațiile dintre elementele naturii și
învață să se simtă parte a unui sistem.
 Învață-l să ducă gunoiul la coș, să nu-l arunce pe jos oriunde. Astfel, nu va fi doar un cetățean model, ci și
un mic ecologist. Arată-i imagini cu ravagiile pe care le fac deșeurile de plastic în oceane, astfel ca de
fiecare dată când va avea o sticlă de plastic de aruncat, nu doar să se îndrepte spre coș, ci să se simtă
dator să le spună și altor copii să facă același lucru.
 Explică-i cum se produce hârtia și de ce este important să o folosim chibzuit. Dacă deja a prins drag de
copaci, care ne dau umbră și le oferă adăpost păsărilor și multor animale, sigur va ține cont să îi salveze
de la tăiere.
 Plantați împreună flori sau copaci. Este o activitate ce-l responsabilizează pe cel mic și furnizează o lecție
pe termen lung. Va putea observa în timp cum crește planta, cum să aibă grijă de ea și cum este
influențată de mulți factori din mediul în care se află. Explică-i că asemeni unui copac, și el crește
influențat de mediul în care se află.
 Povestește-i despre animalele pe cale de dispariție. Deși nu este un subiect ce ne face cinste nouă,
adulților, cel mic va fi sensibilizat și va învăța că bunăstarea prietenilor lui pufoși depinde și de el.
 Dacă doriți și aveți condițiile necesare, puteți adopta un animăluț de companie. Îi arătați astfel că e
important nu doar să învățăm despre problemele lumii, ci să și acționăm pentru a încerca să aducem
alinare acolo unde avem posibilitatea.
 Arată-i că există campanii de protejare a unor specii de animale în pericol și întreabă-l dacă nu vrea să vă
implicați și voi prin donații sau diverse activități.
 Colectați selectat deșeurile și explică-i pentru ce este util acest lucru. Te asigur că dacă o transformați
într-un concurs, cel mic nu doar că nu o va vedea ca pe o corvoadă, dar s-ar putea chiar să se
dovedească mai ecologist decât tine!
 Confecționați împreună jucării din plastic, cârpe și orice alt material ce poate fi reciclat.  Bonus: stimulezi
creativitatea și îndemânarea celui mic!
 Alege să cumperi obiecte din materiale reciclate și explică-i de ce uneori este mai sănătos și pentru voi și
pentru mediu să alegeți legumele care poate nu sunt cel mai arătoase, dar sunt cele pentru a căror
creștere nu s-au poluat apa și pământul cu îngrășăminte chimice și pesticide. Lecția bonus: să punem
accent pe conținut, nu pe formă și aspect, care pot fi înșelătoare!
 Învață-l să stingă lumina când iese dintr-o încăpere în care nu se va mai întoarce și să economisească
apa. Nu este nevoie să curgă apă cât timp el se spală pe dințișori și nici cât săpunește vasele. Explică-i că
nu toți copiii lumii au acces la apă curată și potabilă.
 Dacă nu aveți o grădină, poți totuși încropi o jardinieră în balcon sau în bucătărie. Creșteți împreună
verdețuri sau legume nepretențioase. Lecția ce derivă de aici este că orice pune în mediu, se întoarce la
el. Așadar, bine să dea și binele i se va întoarce.
 Dacă aveți o grădină, puteți pune bazele unui coș cu resturi alimentare pe care să le transformați în
compost. Astfel, copilul vede concret principiul de bază al naturii, acela că nimic nu se pierde, totul se
transformă. Și cu puțină grijă, se poate transforma în ceva util. Copilul va avea astfel ocazia să vadă că
până și din ceva considerat inutil sau nociv, se poate obține ceva benefic pentru cât mai multe părți.
 Ultima și cea mai importantă lecție ar fi aceea că tot ce învață trebuie pus în aplicare, altfel sunt
informații goale. Iar puterea propriului exemplu poate întări sau nărui orice îi spui.

POZE/IMAGINI/stilizari
Bibliografie:

https://accept-romania.ro/apa-sursa-vietii/

http://drcarmenpletea.ro/apa-sursa-vietii/

https://www.sunphoto.ro/sapastramnatura/Apa_-_Sursa_A_Vietii

https://stratos.ro/protectia-mediului-inconjurator-ce-se-poate-face-pentru-un-viitor-mai-bun/

https://www.revistamargot.ro/invata-ti-copilul-sa-protejeze-mediul-inconjurator/

https://www.comunicatedepresa.ro/dwf/metode-prin-care-iti-poti-invata-copiii-sa-protejeze-mediul-
inconjurator

https://info-natura.ro/efectele-negative-ale-poluarii-mediului-inconjurator/

https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-Preuniversitar/2016/prescolar/
ghiduri/Ghid%20pentru%20alimenta%C8%9Bie%20s%C4%83n%C4%83toas%C4%83%20%C8%99i
%20activitate%20fizic%C4%83%20%C3%AEn%20gr%C4%83dini%C8%9Be%20%C8%99i
%20%C8%99coli.pdf

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/biodiversity/

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/green-deal/

Caseta
”Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României”

Drepturile de autor aparțin Școlii Gimnaziale nr 1. Ciocănești, județul Călărași