CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !

Ghidul învăţătorului
pentru
elevii de clasa a IV-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!”

iniţiat şi finanţat de

derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT

www.societatedurabila.ro

1
2
CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Ghidul învăţătorului
pentru
elevii de clasa a IV-a

Autori:
Carmen Manuela Cazan
Rodica Cherciu
Mihai Manda

Consultanţi de specialitate:
Mediu:
Oana Dicu
Mihaela-Codruţa Nedelcu
Comunicare:
Luminiţa Oprea

3
 Redactori:
Oana Mateescu

Lector şi corectură:
Anda Moldovan

Concept grafic şi DTP:

Carmen Biriş
Marius Zarafu

Editor:
Fundaţia CONCEPT

Bucureşti 2006

4
 Recomandări din partea autorilor,

Stimaţi colegi,

Ghidul metodologic pe care vi-l oferim ca suport la acest opţional vizează imaginea de ansamblu
(prin tematica unităţilor de învăţare), precum şi detaliile semnificative, punându-vă la dispoziţie elementele
de bază ale strategiilor didactice, indicând resursele educaţionale şi formele/ instrumentele de evaluare.
În elaborarea acestui material s-a urmărit centrarea învăţământului pe elev. De aceea, vă
recomandăm:
- utilizarea unor metode didactice noi, alternative, aparţinând gândirii critice;
- fiecare elev să-şi alcătuiască un portofoliu personal care să cuprindă informaţiile noi, aplicaţiile
practice, îndemnurile din rubrica ROLUL TĂU!, precum şi desenele (ilustraţiile) pentru datele din
CALENDARUL ECOLOGISTULUI ;
- în fiecare clasă să fie organizată o expoziţie permanentă cu cele mai bune lucrări ale elevilor, în
concordanţă cu fiecare unitate de învăţare;
- utilizarea în cadrul fiecărui demers didactic a dicţionarului.
Vă mulţumim că aţi acceptat sugestiile noastre şi vă dorim mult succes în activitatea
dumneavoastră!

AUTORII

Dragi cititori,

Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să
trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei?
Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost,
încă de când am început activitatea noastră în România, una din priorităţile noastre. Însă protecţia mediului
nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii, ci a fiecăruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei
sunt pe zi ce trece tot mai puţine, astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un
comportament responsabil din partea noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari.
În calitate de membru al comunităţilor în care activează, Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi,
în consecinţă, derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. Implicarea noastră în viaţa
comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire, măsuri de protecţie pentru toţi
angajaţii şi colaboratorii noştri, proiecte comunitare etc.
Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de
câştigat. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil
faţă de natură. Dar, după cum spuneam, ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală, ci una
colectivă şi necesită sprijin reciproc. De aici şi expresia „Gândeşte global - Acţionează local!”
Vă invităm, în paginile care urmează, să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. Veţi vedea cât de uşor este!

HOLCIM ROMÂNIA

5
6
ARGUMENT
Realităţile zilelor noastre arată că trăim
în perioada celor mai mari descoperiri şi
transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi a
celor mai complexe şi, uneori, cu nebănuite
efecte asupra vieţii.
De fapt, problema raportului dintre om şi
mediul ambiant nu este nouă. Ea a apărut
odată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti,
căci omul, cu inteligenţa şi spiritul creator
care îl definesc, nu s-a mulţumit cu natura aşa
cum era ea, ci a pornit, cu curaj şi tenacitate,
la transformarea ei potrivit nevoilor sale.
Specia umană a domesticit animalele şi a
adăugat peisajului natural privelişti noi: văi
roditoare, oaze de verdeaţă, noi soiuri de
plante de cultură.
Până aici, echilibrul natural nu a avut de
suferit, decât, poate, pe arii foarte restrânse,
care nu afectau ansamblul.
Problemele au devenit acute odată cu
revoluţia industrială şi, mai cu seamă, cu
noua revoluţie tehnico-ştiinţifică. Ştiinţa şi
tehnica modernă, sporind nemăsurat puterea
omului, au ridicat, în medie, nivelul de viaţă
de pretutindeni. Civilizaţia industrială şi
progresul material au afectat însă factorii
de mediu şi au dus la înrăutăţirea condiţiilor
mediului natural. Sub impactul dezvoltării
economice au fost poluate, mai mult sau mai
puţin grav, solul, apa şi aerul; au dispărut sau
sunt pe cale de dispariţie multe specii de
plante şi animale, iar omul este confruntat,
la rândul său, cu diferite maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate
ţările şi continentele. Aceste efecte negative
sunt din ce în ce mai accelerate. În ultimul
deceniu intervenţiile civilizaţiei au provocat
mediului natural pagube mai mari decât în
ultimul mileniu.
Protecţia mediului înconjurător a apărut ca
problemă a omenirii numai în zilele noastre,
respectiv atunci când omul a cucerit întreg
spaţiul Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile
naturale şi resursele de energie au fost
afectate în aşa mare măsură încât se întrevede
epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele
condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa şi
aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel
posibilitatea ca viitorul omenirii să fie pus sub
semnul întrebării, dacă, bineînţeles nu se iau
măsuri energice de protecţie a planetei.
Omul a înţeles că face şi el parte din natură,
că Terra şi resursele ei sunt limitate, că
această planetă funcţionează ca un sistem şi
că dereglările produse într-un loc pot avea
repercusiuni pentru un întreg circuit, inclusiv
pentru om. Omenirea nu poate renunţa însă la
dezvoltarea economică şi socială. Căile pentru
sporirea calităţii vieţii şi menţinerea unei bune
calităţi a mediului înconjurător sunt utilizarea
resurselor acestuia în aşa fel încât să se poată
regenera şi conserva în permanenţă.
7
 Primele iniţiative de ocrotire a mediului
au apărut acum aproximativ 200 ani, din
necesitatea salvării unor specii pe cale de
dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus
ocrotirea naturii s-au diversificat.
Începând din 1970, au apărut semne clare
de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului
de ozon, încălzirea globală, ploile acide,
poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii
au început să înţeleagă necesitatea adoptării
unui comportament responsabil faţă de
natură. Însă responsabilitatea omului pentru
ocrotirea mediului înconjurător este atât
individuală, dar mai ales colectivă: protecţia
naturii angajează colaborare şi sprijin reciproc
pe plan local, judeţean, naţional şi, mai ales,
internaţional.
Construind fabrici şi uzine, dezvoltând
oraşele şi transporturile, defrişând pădurile
pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele
agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer
cantităţi mari de deşeuri poluante, omul a
stricat echilibrul natural existent în mediul
înconjurător, astfel încât uneori şi-a pus în
pericol însăşi viaţa lui.
În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut
nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea
răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la
luarea unor măsuri pentru protecţia mediului
înconjurător, pentru menţinerea în natură a
unui echilibru normal între toţi factorii care
compun mediul.
Pentru ca Pământul să rămână o planetă
vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu
legile naturii.
Autoritatea centrală de protecţie a mediului
în România o reprezintă Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor, care coordonează
8
agenţiile regionale şi teritoriale de protecţie
a mediului.
Sistemul legislativ naţional pe linie de
mediu include acte normative care prevăd
combinarea gestionării raţionale a resurselor
naturale cu prevenirea şi controlul poluării,
stimulând prevenirea sau limitarea efectelor
degradării mediului cauzate de poluare.
Sunt astfel reglementate toate activităţile
umane importante care au impact asupra
ambientului, în scopul asigurării unui mediu
înconjurător sănătos.
Legea Protecţiei Mediului (Codul
Mediului) este cel mai important
act normativ, care creează cadrul de
reglementare pentru protejarea calităţii
factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi conser-
varea biodiversităţii. La baza documentelor
legislative de mediu din România stau
principii precum:
• dezvoltarea durabilă
• prevenirea şi controlul integrat al poluării
• poluatorul plăteşte
• producătorul răspunde etc.
Organizaţii nonguvernamentale au luat
fiinţă la nivel local, naţional şi internaţional
pentru combaterea poluării în întreaga
lume. Există peste 50.000 de organizaţii la
nivel internaţional şi aproximativ 150 în ţara
noastră.
Un demers modern şi voluntar pentru
demonstrarea preocupării de a respecta
legislaţia de mediu, de a preveni poluarea
şi de a asigura continua îmbunătăţire a
performanţelor în domeniul mediului
constă în dezvoltarea şi certificarea la
nivelul agenţilor economici a unui sistem de
disciplinare a problemelor de mediu (sistem
de management de mediu) în conformitate
cu prevederile standardului internaţional:
SR EN ISO 14001:1997. Sistemul respectiv
prevede identificarea principalelor probleme
de mediu şi a căilor de rezolvare a acestora,
alcătuirea unei structuri organizatorice, de
comunicare şi de documentare necesare
ţinerii sub control a problemelor depistate,
apoi verificarea şi analizarea rezultatelor
obţinute în scopul unei situaţii din ce în ce
mai bune în raport cu mediul.
Scopul programului „Creează-ţi mediul!”
este: responsabilizarea elevilor şi, implicit
a părinţilor şi a întregii comunităţi locale,
în vederea protejării mediului înconju-
rător. Competenţele create de acest
program vizează ştiinţa, dorinţa şi
atitudinea manifestă de a proteja viaţa !
Programul „Creează-ţi mediul!” propune
formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază
şi specifice, ca:
• ablitităţi informative şi de relaţionare;
• abilităţi comunicative multiple;
• abilităţi argumentative şi critice,;
OBIECTIVE CADRU:
1. Observarea, descrierea şi relaţionarea
factorilor de mediu cu mediile de viaţă
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/
investigare a realităţii în scopul cunoaşterii
relaţiilor de cauzalitate dintre diferite procese
din natură şi activităţile umane
3. Dezvoltarea unui comportament
respect şi protejare faţă de mediu
• abilităţi participative şi de colaborare;
• abilităţi productive şi creative, ca bază
a atitudinilor pro-ecologice definite în
termeni de implicare efectivă.
Acest program se centrează pe dezvoltarea
tridimensională a personalităţii elevilor:
cognitivă, afectivă şi participativă, propu-
nând următoarele seturi de competenţe:
• competenţe cognitive: cunoştinţe despre
mediul înconjurător, poluare, forme de
poluare, poluatori, protecţia mediului
înconjurător etc.;
• competenţe afective: aderenţa şi susţi-
nerea principiilor promovate de programul
„Creează-ţi mediul !”:
• competenţe participative: implicarea
şi susţinerea nemijlocită a ideilor şi
principiilor ecologiste, manifestarea unor
atitudini civice.
de
9
10
 Clasa a 4-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Observarea, descrierea şi relaţionarea factorilor de mediu cu mediile de viaţă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice în mediul înconjurător - descrierea relaţiilor dintre factorii de mediu, mediul de viaţă şi
formele de degradare ale acestuia vieţuitoare,
- identificarea şi descrierea formelor de degradare a mediului local,

1.2. să identifice efectele degradării - completarea unor fişe de observaţii,

mediului înconjurător. - alcătuirea unor portofolii cu informaţii din surse diferite referitoare
la degradarea mediului înconjurător,
- identificarea efectelor unor dezechilibre într-un mediu,
- prezentarea în forme variate (desene, ilustraţii, broşuri, pliante) a
unor informaţii.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare a realităţii în scopul cunoaşterii

relaţiilor de cauzalitate dintre diferite procese din natură şi activităţile umane

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1. să realizeze corelaţii între forma de - identificarea unor factori de risc (surse de poluare, tipuri de
poluare-sursa de poluare-efectele poluare, efecte ale poluării) în zona în care locuiesc,
poluării, - corelarea informaţiilor obţinute din surse diferite,

2.2. să investigheze un dezechilibru - identificarea unor probleme de mediu în zona în care locuiesc,
ecologic din zona în care locuiesc. - colectarea informaţiilor şi înregistrarea lor în fişe de observaţii,
- alcătuirea unor portofolii cu informaţii.

11
 3. Dezvoltarea unui comportament de respect şi protejare faţă de mediu
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
3.1. să identifice modalităţile de poluare a
mediului, în urma activităţii umane,
3.2. să identifice soluţii pentru ameliorarea
aspectelor negative întâlnite în mediul
de viaţă,
3.3. să conştientizeze relaţia dintre calitatea
mediului şi a vieţii,
3.4. să realizeze un proiect pentru
reducerea fenomenului de poluare în
zona în care locuieşte.
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
x Factorii de mediu (apa, aerul, solul)
- alcătuire, caracteristici, circuitul apei
în natură, dezastre, catastrofe, calamităţi
naturale
12
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
- identificarea efectelor unor factori de mediu şi a variaţiei acestora
asupra mediului înconjurător,
- colectarea de informaţii referitoare la poluarea mediului
înconjurător,
- alcătuirea unor portofolii cu informaţiile colectate,
- identificarea unor posibile metode de prevenire a poluării
mediului înconjurător,
- prezentarea unor soluţii în vederea ameliorării condiţiilor de
mediu într-o zonă poluată,
- identificarea relaţiilor dintre poluarea mediului înconjurător şi
calitatea vieţii,
- prezentarea unor proiecte realizate,
- realizarea unor machete şi a unor obiecte din deşeuri,
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare şi a
unor expoziţii privind problemele mediului local,
- jocuri de rol, dramatizări, interpretarea unor scenarii create de
elevi.
x Influenţa omului asupra mediului
înconjurător
1. Poluarea mediului (tipuri de poluare)
2. Deşeurile şi reciclarea lor
3. Măsuri de protejare a mediului
PLANIFICAREA ORELOR

1. Lecţie introductivă 2 ore

2. Apa 10 ore
2.1. Planeta albastră 4 ore
2.2. Poluarea apei şi măsuri de protecţie 2 ore
2.3. Prieteni sau duşmani? 2 ore
- Evaluare 2 ore

3. Aerul 9 ore
3.1. Prietenul invizibil 3 ore
3.2. Poluarea aerului şi măsuri de protecţie 2 ore
3.3. Prieteni sau duşmani? 2 ore
- Evaluare 2 ore

4. Solul şi subsolul 10 ore

4.1. Marea scenă a vieţii 4 ore
4.2. Poluarea solului şi măsuri de protecţie 2 ore
4.3. Prieteni sau duşmani? 2 ore

5. Ghidul ecologistului 2 ore

Lecţii la dispoziţia învăţătorului/profesorului 1/2 ore

13
14
 Lecţie introductivă
TESTARE INIŢIALĂ-PREDICTIVĂ
numărul de ore: 2 ore

1. Ce înţelegi prin cuvântul POLUARE ?

2. Cu care dintre imaginile de pe pagina Se realizează o expoziţie cu desenele copiilor
anterioră nu eşti de acord? şi se găseşte un titlu apropiat de cel al
3. De ce nu eşti de acord cu aceste lucruri ? opţionalului.

4. Ce propui? Pe durata anului şcolar, expoziţia va fi

reactualizată în conformitate cu unitatea de
5. Desenează locul în care ai vrea să trăieşti!
învăţare parcursă.
6. Alcătuieşte un rebus cu cuvântul-cheie
Toate materialele realizate de către elevi vor
„VERDE“.
alcătui un portofoliu al clasei.
7. Pornind de la desenele de mai jos,
Se prezintă noul conţinut al opţionalului şi
alcătuieşte o listă cu lucrurile pe care le poţi
obiectivele urmărite.
recicla.
8. Ilustraţi lista cu alte desene făcute de tine

15

PLANETA ALBASTRĂ
numărul de ore: 4 ore
A. STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat:
Apa este cea mai răspândită substanţă din
natură. Este indispensabilă vieţii; fără ea,
plantele, animalele şi oamenii nu ar putea
trăi. Ea se află:
• la suprafaţa pământului, în formă lichidă,
în: oceane, mări, fluvii, râuri, bălţi, lacuri; în
formă solidă: gheţari;
• în aer, sub formă de vapori în nori, ceaţă,
sau sub formă solidă: fulgi de zăpadă,
chiciură, grindină, lapoviţă;
• în scoarţa pământului, în formă lichidă:
apele subterane, sau în formă solidă:
gheţari.
Drumul pe care apa îl parcurge în natură se
numeşte Circuitul apei în natură.
Apele mărilor şi oceanelor acoperă 2/3 din
suprafaţa Terrei. În aceste ape trăiesc multe
specii de plante şi animale. Cele mai intere-
sante vieţuitoare sunt: balenele, delfinii,
rechinii, meduzele, caracatiţele, sepiile etc.
În adâncul apelor mărilor şi oceanelor există
şi forme de relief: munţi, văi, cascade. Culmile
munţilor, în unele locuri, ies la suprafaţă sub
forma unor insule, care pot fi locuite.
16
Apa
numărul de ore: 10 ore
Apa ajunge în aer prin evaporare. Vaporii de
apă sunt duşi de curenţii calzi către straturile
superioare ale aerului, unde temperaturile
sunt mai scăzute. Aici vaporii condesează,
alcătuind norii. După compoziţia şi aspectul
lor, norii pot fi:
• cumulus – nori îngrămădiţi;
• nimbus – nori sub formă de aureolă;
• cirrus – nori răsfiraţi, care prevestesc
întotdeauna schimbarea vremii;
• stratus – nori în straturi, care au de obicei
culoarea cenuşie, ceea ce le dă numele şi
de „ceaţa înaltă”.
În adâncuri, apele subterane în drumul
lor către suprafaţă au construirt peşteri,
atunci când au întâlnit calcarul. De-a lungul
a milioane de ani, apa a dizolvat calcarul,
săpând galerii, săli, culoare şi construind
stalactite, stalagmite şi coloane. Peşterile
sunt medii de viaţă pentru multe animale.
B. EVALUARE
analiza produselor
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar;
portofoliile elevilor.
 Acum în lume:

• un om de 70 de kg are în organism 50 de litri

de apă;
• muşchii omului conţin ¾ apă, iar sângele
4/5 apă;
• apa reglează temperatura corpului şi
hrăneşte ţesuturile;
• fiecărui om îi sunt necesari 150 de litri de
apă zilnic;
• fructele şi legumele conţin foarte multă apă:
cartofii conţin 75% apă, iar castraveţii 95% apă.

Rolul tău!
• Economiseşte apa! Nu lăsa robinetele
de la chiuveta de acasă sau de la şcoală
să curgă, dacă nimeni nu are nevoie
de ele!
• Apa pe care nu o mai bei vars-o la
rădăcina unei plante!
• Păstrează curată apa din lacuri, râuri şi
mări!

17
 Zile importante
22
martie 8
iunie
Ziua Mondială
a Apei Ziua Mondială
a Oceanelor

25
septembrie 31
Ziua Internaţională octombrie
a Mediului Marin Ziua Internaţională
a Mării Negre

Aplicaţii
1. Desenarea „Circuitul apei în natură”

2. Activitate pe grupe: Alcătuirea unor portofolii cu titlul: „Apa – un

mediu de viaţă”. Se vor face referiri la lacuri şi bălţi, mări, oceane,
râuri etc.

3. Construirea unei mori de apă – în miniatură, din materiale

reciclabile.

4. Activitate pe grupe: Alcătuirea unei machete cu titlul

„Oraşul subacvatic” – într-un acvariu sau într-un bidon
de plastic transparent.

18
POLUAREA APEI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
numărul de ore: 2 ore
A. STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Activitate pe echipe: Sunteţi un peştişor
care trăieşte într-o apă poluată, scrieţi o
scrisoare către oameni, ca să cunoască
problema voastră şi să vă ajute. Însoţiţi
scrisoarea voastră de desene prin care să
arătaţi condiţiile în care trăiţi.
2. La poluarea apei contribuie un număr
mare de surse, care sunt clasificate în:
• Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezultă
din utilizarea apei în locuinţe şi în instituţii
publice, bogate în microorganisme,
dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite
din diferite activităţi industriale.
De exemplu: apele utilizate la
purificarea şi spălararea materiilor
prime, a produselor semifinite şi finite,
sau a instalaţiilor;
- apele reziduale agro-zootehnice,
provenite mai ales ca urmare a
salubrizării crescătoriilor de animale.
• Surse neorganizate:
- ploile acide. Apa preia poluarea din aer,
având loc un transfer aer-apă;
- reziduurile solide. Apa preia poluarea
de pe sol, având loc un transfer sol-apă
3. Elementele poluante sunt:
• elementele biologice, reprezentate, în
principal, de microorganismele patogene,
• elementele chimice, reprezentate de
substanţe chimice organice şi anorganice.
4. Tipurile de poluare a apei sunt:
• poluarea bazinului (prin produse ale
eroziunii, produse toxice provenind de pe
ogoare, de pe şosele, prin spălarea sării din
sol, prin irigări);
• poluarea albiei cursurilor de apă (ca
urmare a introducerii compuşilor organici
şi minerali, provenind din sistemele de
aducţie ale apei şi din întreprinderile
industriale)
• poluarea de origine termică (provocată
de apele cu temperatură înaltă, evacuate
de termocentrale şi intreprinderi indus-
triale); acest tip de poluare, din ce în ce
mai important, provoacă o scădere a
conţinutului de oxigen din apă, atât de
necesar dezvoltării pisciculturii
• poluarea hidrobiologică (provocată
din mai multe cauze, de exemplu, de
constituirea, în momentul regularizării
scurgerii, de întinderi de apă puţin adânci
unde creşte o vegetaţie abundentă).
Păstrarea purităţii apelor interesează întreaga
lume. Stă în puterea oamenilor de a veghea
ca marele izvor de viaţă de care dispun să
rămână întotdeauna curat.
B. EVALUARE
elaborarea unui poster şi a unui slogan,
pornind de la titlul POLUAREA APEI;
analiza produselor activităţii elevilor.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar.
19
 Acum în lume:

• unul dintre cele mai obişnuite semne ale

poluării apelor este vegetaţia verde de la
suprafaţă, numită eutrofie, pentru că acele
plante microscopice se dezvoltă doar în
prezenţa unor substanţe care le sunt prielnice;
• algele şi plantele subacvatice se dezvoltă
atunci când în apă sunt anumiţi compuşi
chimici care le stimulează această dezvoltare;
• ploile acide cauzează catastrofe ecologice,
prin depopularea anumitor lacuri de peşti care
trăiau în aceste ecosisteme, căderea frunzelor,
solurile acide (pe care nu mai cresc plante);
Rolul tău!
• în poluarea apelor de cele mai multe ori
este implicat ţiţeiul. Practica obişnuită de
• Economiseşte apa! Explică-le şi celor
din jurul tău de ce trebuie să facă acest
spălare a tancurilor petroliere revarsă în apele
lucru!
globului până la 20 milioane de barili de petrol.
Supravegherea celor care poluează în acest fel • Dacă nu foloseşti în acel moment
apele este realizată prin sateliţi; apa, nu lăsa robinetele să curgă! Sunt
oameni pe planetă care suferă de
• o altă sursă de poluare a apelor sunt apele sete!
reziduale, menajere sau industriale;
• Gunoiul nu se aruncă în apă! Învaţă
• tributilina, vopseaua foarte rezistentă la apă, să protejezi mediul înconjurător după
folosită pentru chila vaselor, produce modificări puterile tale!
ale sexului la melcii de mare, întregi populaţii
devenind de sex feminin fiind deci puse în
imposibilitatea de a se reproduce;
• unele dintre cele mai sensibile vieţuitoare la
poluanţi sunt coralii;
• o tonă de petrol deversat acoperă cu o
peliculă fină 12 kmp de apă;
• topirea gheţarilor ar duce la inundarea
completă a planetei cu un strat de apă gros de
3 km.

20
 Aplicaţii
1. Elaborarea unui afiş cu titlul POLUAREA APEI.

2. Pornind de la îndemnul FOLOSIŢI APA CU MĂSURĂ!, elevii vor

ilustra cu desene şi colaje fiecare slogan, produsul final fiind o
expoziţie cu lucrările elevilor sau un portofoliu cu aceste lucrări.

3. Confecţionarea şi distribuirea în rândul comunităţii locale a unor

fluturaşi cu îndemnurile:
x Apa este o sursă limitată, încercaţi s-o economisiţi!
x Economisind apa, reduceţi costurile de tratare şi transport ale
apei!
x Achitaţi la timp facturile, pentru că o parte din bani sunt utilizaţi
pentru epurarea apei!

4. Alcătuirea unui circuit al apei în zona în care locuiesc. Poate fi o

planşă sau o machetă.

21
 PRIETENI SAU DUŞMANI?
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: avarierii unor baraje sau deteriorării unor

1. Alcătuirea unui jurnal cu dublă intrare: lucrări hidrotehnice.
Apa – prieten; Apa – duşman (prieten – apa Cauzele principale ale inundaţiilor sunt:
potabilă, apa – mediu de viaţă pentru plante şi • ploile torenţiale, ploile de lungă durată,
animale, apa – sursă energetică, apa – pescuit, topirea zăpezilor;
turism, agrement; duşman – inundaţii, • distrugerea unor baraje sau a unor
înzăpeziri, furtuni pe mare şi ocean). amenajări hidrotehnice (diguri, canale).
2. Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat: Înzăpezirile se formează într-un timp mai
De-a lungul istoriei Terrei, multe dezastre îndelungat şi de aceea oamenii sunt aver-
s-au datorat apei. Unele fenomene naturale, tizaţi asupra condiţiilor meteorologice şi
care au apărut prin surprindere, au creat asupra măsurilor ce trebuie luate la nivel
pagube imense. Aceste fenomene naturale local şi naţional.
cu urmări tragice se numesc calamităţi.
B. EVALUARE
Calamităţile des întâlnite în ţara noastră
sunt: analiza produselor realizate de către elevi.
• inundaţiile,
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
• secetele,
• furtunile, dicţionar;
• înzăpezirile, articole din ziare şi reviste.
• avalanşele.
În afară de riscurile apariţiei acestor feno-
mene naturale, în prezent, datorită ritmului
de dezvoltarea a societăţii umane, au apărut
şi alte ameninţări: catastrofele.
Acestea sunt urmările unor activităţi umane
periculoase, ce au scăpat de sub control.
Catastrofe sunt considerate:
• accidentele industriale, când ape poluate
sau alte substanţe poluante sunt vărsate
accidental în lacuri, râuri, mări, oceane;
• viiturile şi inundaţiile rezultate în urma

22
 Acum în lume:

• În România, în ultimii ani, au fost găsite bucăţi

de grindină, de la dimensiunea unui bob de
mazăre, până la cea a unui ou de porumbel;
• În zilele favorabile formării avalanşelor,
localnicii trag cu armele sau produc zgomote
mari, pentru a le declanşa în mod artificial;
• În lipsa zăpezii naturale, pentru practicarea
sporturilor de iarnă se produce zăpada
artificială;
• Există plante capabile să vestească apropierea
ploilor şi furtunilor. Măcrişul şi trifoiul îşi închid
florile şi frunzele;
• Animalele au şi ele un comportament Rolul tău!
deosebit înainte de ploaie: vrăbiile se scaldă • În caz de inundaţii, părăsiţi locuinţa
în praf, albinele se întorc la stup, furnicile fac doar după ce aţi oprit gazele şi
muşuroaie mici, lângă drum . lumina!
• Asiguraţi-vă că şi animalele din gos-
podărie vor fi salvate!
• Este util să aveţi în casă, la îndemână,
următoarele lucruri: lanternă cu
baterii, provizii de hrană şi apă
potabilă, o trusă sanitară, un fluier
– prin care să-i avertizaţi pe cei veniţi
să vă salveze!

23
 Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Alcătuirea unui jurnal cu dublă intrare: În caz
de calamitate, ce trebuie să facem/ ce nu trebuie să facem.

2. Activitate pe echipe: Alcătuirea unui jurnal cu dublă intrare:

În caz de catastrofă, ce trebuie să facem/ ce nu trebuie să facem.

3. Activitate pe echipe: Alcătuirea unor portofolii cu titlul

„Apa – prieten sau duşman?”.

24
 Evaluare
numărul de ore: 2 ore

1. Joc de rol:

Sunteţi locuitori ai ORAŞULUI SUBACVATIC; închipuiţi-vă că aveţi de

rezolvat diversele probleme ale unui astfel de oraş, fiecare având câte
un rol: primar, consilieri, ingineri constructori, profesori, învăţători,
educatori, medici, asistente medicale, vânzători, pescari, cercetători
ştiinţifici, mecanici de submarine, copii etc.
Realizaţi o scenetă în care să interpretaţi toţi câte un rol.
Vă puteţi îmbrăca adecvat rolului pe care îl aveţi!

2. Realizaţi o expoziţie cu toate materialele pe care le-aţi realizat în

aceste ore.

25

PRIETENUL INVIZIBIL
numărul de ore: 3 ore
A. STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat:
Aerul formează învelişul gazos de la supra-
faţa Terrei. El se găseşte pretutindeni:
• la suprafaţa solului,
• în apă,
• în sol,
• în corpul vieţuitoarelor.
Aerul este în continuă mişcare, chiar dacă
o percepem sau nu. Mişcarea aerului este
provocată de diferenţele de temperatură dintre
diferite zone ale Terrei. Când este cald, aerul se
încălzeşte, devine mai uşor, dilatându-se, şi
începe să se ridice către straturile superioare ale
atmosferei, locul său fiind ocupat de straturile
mai reci de aer, care coboară. Cu cât această
mişcare se face mai repede şi cu cantităţi mari
de aer, cu atât vântul este mai puternic.
Vânturile sunt caracterizate prin:
• direcţie,
• tărie sau intensitate,
• durată.
La nivelul globului sunt întâlnite vânturi
cu caracter permanent: alizeele, vânturile
de vest, vânturile polare; vânturi periodice:
musonii, brizele; vânturile locale: ciclonii
(uraganul, taifunul, tornada).
În apropierea pământului, norii se încarcă cu
electricitate, din cauza diferenţelor de presiune
26
Aerul
numărul de ore: 9 ore
dintre zonele cu aer cald şi cele cu aer rece şi
din cauza mişcărilor bruşte de ridicare sau de
coborâre pe care le fac vaporii. Încărcarea cu
electricitate poate duce la descărcări bruşte
ale acesteia, atunci când aerul cald se izbeşte
brusc de straturile cu aer rece, astfel apărând
fulgerele. Ele sunt însoţite de tunete, care
sunt zgomotele produse de rostogolirea,
schimbarea de poziţie dintre un strat de aer
cald şi unul de aer rece. Când descărcarea
electrică are loc între un nor şi un obiect de pe
pământ, apare trăsnetul.
Un alt fenomen care este în strânsă legătură
cu aerul este curcubeul. Acesta apare când
razele de lumină care vin de la Soare trec prin
vaporii de apă, din atmosferă. Aceste picături
de apă curată descompun lumina, separând
culorile şi aşezându-le una după alta.
Vântul ajută la evaporarea apei, deplasarea
norilor, polenizarea plantelor şi răspândirea
vegetaţiei, navigaţie şi producerea curentului
electric, dar datorită acţiunii de eroziune
şi intensităţii cu care bate poate provoca
pagube însemnate.
B. EVALUARE
analiza produselor realizate de către elevi.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar.
 Acum în lume: Rolul tău!
• Aeriseşte permanent camera în care
• plantele de pe Terra consumă anual 650 te afli!
miliarde de tone de dioxid de carbon şi
eliberează 350 miliarde de tone de oxigen;
• Substanţele volatile se păstrează întot-
deauna în recipienţi închişi ermetic!
• pe tot Pământul se produc într-o oră 108.000
de trăsnete;
• În camerele care în care funcţionează
o sursă de căldură este recomandat să
• tornadele aduc cu ele şi fenomene ciudate, fie şi un vas cu apă, lăsată la evaporat.
în funcţie de zona în care se creează: ploi cu Aceasta va asigura umiditatea aerului
peşti, ploi cu meduze, ploi cu „sânge” (nisipuri din acea încăpere!
roşii care au fost aspirate de vânt).

27
 Zile importante
23
martie
Ziua 21
Internaţională a iunie 16
Meteorologiei septembrie
Ziua
Soarelui Ziua
Internaţională a
Stratului de Ozon

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Construirea unor morişti şi amplasarea lor în zone
diferite.

2. Activitate pe echipe: „Meteorologul de serviciu”. Completarea unor fişe

de observaţii care să cuprindă:

Ziua Temperatura Vântul Precipitaţii Cerul

3. Confecţionarea unor simboluri cu care se poate completa tabelul. De

exemplu: vânt puternic, vânt slab, vânt moderat, ploaie, lapoviţă, ninsoare,
zăpadă, grindină, chiciură, polei, cer senin, cer noros etc.

4. Alcătuirea unui portofoliu cu toate fişele de înregistare a stării vremii.

28
POLUAREA AERULUI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
numărul de ore: 2 ore
A. STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Activitate pe echipe: Sunteţi o pasăre şi
trăiţi într-un mediu poluat; scrieţi o scrisoare
către oameni prin care să le comunicaţi
problema voastră şi să le cereţi ajutor. Însoţiţi
scrisoarea de desene care să dovedească
problemele voastre.
2. Poluarea aerului există datorită:
• extragerii intensive a unor materii prime
(cariere de piatră, exploatarea la suprafaţă
a cărbunelui),
• utilizarea ineficientă şi risipa de energie şi
materii prime,
• utilizarea unor echipamente uzate şi
deficitare, care permit emisia de poluanţi
şi noxe în atmosferă,
• lipsa respectării, uneori, a legislaţiei adec-
vate şi a acordurilor legale.
3. Sursele de poluare a aerului sunt:
x Surse naturale, reprezentate de diversele
procese care se petrec în natură:
- solul, care suferă fenomene de eroziune
şi măcinare cu eliberare de particule
foarte fine,
- plantele şi animalele, care pot elimina în
aer diverse elemente (fulgi, polen, păr),
- erupţiile vulcanice, care aruncă în aer
mari cantităţi de gaze, particule solide,
- incendiile din păduri, care creează un
fum ce se poate răspândi pe suprafeţe
mari.
x Surse artificiale, reprezentate de acti-
vităţile omului:
- procesele de ardere, de la încălzirea
locuinţei şi până la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie
în scopuri industriale,
- procesele industriale, care răspândesc
în aer diverşi poluanţi emişi de între-
prinderile industriale,
- transporturile, de tip feroviar, naval,
aerian şi , în special, rutier.
4. Principalele elementele poluante sunt:
• suspensiile, reprezentate de particulele
solide sau lichide dispersate în atmosferă,
• gazele sub formă de poluanţi în stare
gazoasă, răspândiţi în atmosferă.
5. Poluanţii produşi de către oameni se pot
grupa în 3 categorii diferite:
• poluanţi primari – sunt aceia care atunci
când sunt emişi capătă o stare sau o formă
dăunătoare (plumbul);
• poluanţi secundari – devin periculoşi
după ce intră în aer şi se amestecă cu alţi
atomi sau compuşi, reacţionând într-o
formă mai gravă;
• emisiile accidentale sau poluanţii care
generează accidental un anumit proces
(de exemplu, ţevi de gaze fisurate, care pot
provoca explozii).
B. EVALUARE
elaborarea unor afişe, postere;
analiza rezultatelor activităţii elevilor.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar.
29
 Acum în lume:

• 14-16 miliarde de tone de dioxid de carbon

lansate anual în atmosferă prin arderea
combustibililor, plus cele provenite din res-
piraţia oamenilor şi animalelor, două treimi sunt
absorbite de păduri, plămânii verzi ai planetei,
• un automobil, parcurgând 1.000 de km,
consumă o cantitate de oxigen suficientă unui
om pe timp de un an,
• cele 3 milioane de tone de pesticide folosite
după anul 1942 se găsesc încă nedescompuse
în natură, continuându-şi acţiunea toxică.
Aceste substanţe au fost depistate chiar în Rolul tău!
gheaţa polară şi în corpul pinguinilor; • Aruncă ambalajele doar în spaţiul
• prin arderea a 8 miliarde de tone de amenajat pentru acest lucru! Învaţă
combustibil convenţional se aruncă anual în să selectezi deşeurile înainte de a le
atmosferă aproximativ un miliard şi jumătate arunca!
de tone de praf, cenuşă şi gaze. • Reciclează ambalajele care au pe ele
semnul de RECICLARE! Explică acest
lucru şi celor din jurul tău!
• Păstrează alimentele doar în condiţii
igienice! Acest lucru înseamnă o
temperatură scăzută şi în vase bine
închise!

30
 Aplicaţii
1. Desenarea unui afiş cu titlul: „POLUAREA AERULUI”

2. Pornind de la îndemnul AI GRIJĂ DE AERUL PE CARE ÎL RESPIRI!,

elevii vor ilustra cu desene şi colaje câte un slogan, produsul final
fiind o expoziţie cu lucrările elevilor sau un portofoliu cu aceste
lucrări.

3.Confecţionarea şi distribuirea către comunitatea locală a unor

fluturaşi, pornind de la îndemnurile:
x Folosiţi benzina fără plumb!
x Alegeţi produse care nu deteriorează calitatea aerului!
x Renunţaţi la fumat! Dumneavoastră şi familia dumneavoastră vă
veţi bucura de un aer nepoluat!

31
 PRIETENI SAU DUŞMANI?
numărul de ore: 2 ore
A. STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Alcătuirea unui jurnal cu dublă intrare:
Aerul – prieten; Aerul – duşman (prieten
– sursă de oxigen, cale de transport, aerul
– mediu de viaţă, aerul – sursă energetică;
duşman – furtuni, tornade, uragane, fulgere
şi trăsnete).
2. Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat:
Vânturile sunt responsabile de multe
dezastre de-a lungul timpului. Au provocat
pierderi umane şi materiale, deosebit de
mari, unele calamităţi, ca:
• uraganele,
• taifunurile
• tornadele,
• fulgerele şi trăsnetele,
• furtunile.
Catastrofele pe care omul le-a provocat au
avut la origine:
• defrişările necontrolate, dând posibilitatea
vânturilor să-şi sporească intensitatea şi
durata,
• accidentele industriale, când substanţe
poluante au fost eliberate accidental în
atmosferă.
Mişcarea aerului împreună cu circuitul apei
în natură sunt două fenomene importante
pe Terra. Norii, în funcţie de cantitatea de
vapori pe care îi conţin şi de altitudinea la
care s-au format, sunt încărcaţi cu o cantitate
mai mare sau mai mică de electricitate.
Când încărcătura electrică este foarte mare,
32
ea izbucneşte sub forma unei descărcări
electrice uriaşe (fulgerul), care trece de la
un nor la altul, încălzind aerul din jur, care se
dilată. Acest aer foarte cald se loveşte de aerul
rece din jur, creând un val uriaş de aer, ce se
rostogoleşte, în încercarea aerului cald de a
urca şi a aerului rece de a-i lua locul. Toate
aceste fenomene petrecându-se la kilometri
distanţă de pământ, produc un zgomot, pe
care distanţa îl amplifică, astfel ajungând la
noi tunetul. Trăsnetul apare atunci când
unul dintre fulgere face legătura între un nor
şi pământ sau între un nor şi obiecte de pe
pământ. El este deosebit de periculos, cau-
zând pagube, provocând incendii şi făcând
victime în rândul oamenilor şi animalelor.
Vânturile puternice, precum uraganul,
taifunul, tornada sunt specifice unor zone în
care apar mişcări bruşte ale aerului. Taifunul
este un vânt extrem de puternic, însoţit de
furtună şi ploi torenţiale, ce periclitează
navigaţia şi produce mari pagube ţărmurilor
pe care le străbate. Tornada apare ca un
vârtej ce ia naştere din cauza tensiunii
electrice ce se găseşte într-un nor de furtună.
Are aspectul unei pâlnii cu vârful în jos, iar
mişcarea spiralei se face în sens invers acelor
de ceasornic. Această mişcare poate avea
o viteză de 500-800 km/ oră, viteză ce nu
este atinsă de nici un uragan. Puterea de
distrugere a uraganelor şi tornadelor este
enormă. Ele pot distruge clădiri, ridica în aer
obiecte deosebit de grele, aspira apa din râuri
şi lacuri, smulge arbori din rădăcini. Oamenii,
plantele şi animalele nu au nici o şansă de
supravieţuire în faţa acestor fenomene ale
naturii.

B. EVALUARE
analiza produselor realizate de către elevi.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar;
articole din ziare şi reviste;
portofoliile elevilor.

Acum în lume: Rolul tău!

• În timpul unei furtuni, dacă vă aflaţi
• termometrul a fost inventat de Galileo Galilei, în casă, depărtaţi-vă de ferestre şi
iar barometrul de Toricelli; scoateţi din priză televizoarele!
• în zonele foarte secetoase apar iluzii optice, • În timpul unei furtuni, dacă sunteţi
numite „Fata morgana”; afară, feriţi-vă de arborii înalţi, de
• sateliţii au rolul de a monitoriza fenomenele stâlpii de înaltă tensiune, de obiectele
meteorologice la nivel planetar şi de a transmite de metal!
date către staţiile meteologice; • Urmăriţi prognozele meteo!
• hărţile sinoptice cuprind date despre
mişcarea maselor de aer;
• cuvântul „tornadă” vine din limba spaniolă,
unde „tornados” înseamnă întoarcere, răsucire.
Aceasta este imaginea mişcării în spirală, ce
poate fi observată la o tornadă.

33
 Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Alcătuirea unui rebus cu cuvântul-cheie TORNADĂ.

2. Activitate pe echipe: Realizarea unui afiş cu titlul „AERUL – prieten sau duşman?”.

3. Activitate pe echipe: Alcătuirea unor portofolii cu titlul „Aerul – prieten sau

duşman?”.

34
 Evaluare
numărul de ore: 2 ore

1. Activitate pe echipe:

ECHIPA 1 va avea ca sarcină să realizeze un buletin de ştiri la tv, în care

să transmită în direct de la locul unei catastrofe/ calamităţi. Vor fi:
reporteri, prezentatori, cameramani, sunetişti, regizori, prezentatori
de meteo etc.

ECHIPA 2 va avea ca sarcină să realizeze un ziar, în care să prezinte, în

afară de ştirea cu catastrofa/ calamitatea, de pe prima pagină, şi alte
informaţii utile locuitorilor: articole, reportaje, interviuri, rubrici
meteo, de sport, anunţuri etc.

Rolurile celor două echipe se pot schimba în lecţia următoare.

2. Realizaţi o expoziţie cu toate materialele pe care le-aţi confec-

ţionat la aceste lecţii.

35
 Solul şi subsolul numărul de ore: 10 ore

MAREA SCENĂ A VIEŢII

numărul de ore: 4 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: lui, are forma de pâlnie şi poate avea un

1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat: diametru de la câţiva metri până la mai
mulţi kilometri;
Solul este stratul de la suprafaţa scoarţei
• con – muntele vulcanic. Materiile aruncate
terestre, capabil să întreţină viaţa plantelor.
de vulcan se preling în jurul craterului şi
Principala lui caracteristică este fertilitatea.
dau naştere unei formaţiuni muntoase.
Sub acest strat se găseşte subsolul, stratul La fiecare erupţie, se poate înălţa sau se
mai dur, alcătuit din roci de origini diferite: poate distruge conul vulcanului - în cazul
• rocile magmatice: granitul, bazaltul, erupţiilor explozive.
andezitul
Vulcanii activi încep manifestările prin
• rocile sedimentare: pietrişul, nisipul, zgomote şi prin cutremure locale, urmate
gresia, argila, marna, sarea, calcarul,
de erupţii, ce conţin: gaze şi vapori fierbinţi,
cărbunii de pământ, petrolul
materiale solide, lavă, cenuşă vulcanică.
• rocile metamorfice: şisturi cristaline, Erupţiile vulcanice aduc la suprafaţă mine-
marmura.
reuri de aur argint, cupru, zinc, plumb.
Rocile magmatice s-au format fie prin răcirea
Cutremurele de pământ, cunoscute şi sub
şi întărirea magmei în scoarţa terestră
denumirea de seisme, pot însoţi erupţiile
fie prin răcirea lavelor în urma erupţiilor
vulcanice, dar pot fi provocate şi de deplasări
vulcanilor. Aceştia sunt munţi ce s-au format
ale plăcilor tectonice.
din materialele aduse la suprafaţa scoarţei
terestre prin erupţiile vulcanice. Un vulcan B. EVALUARE
este alcătuit din:
analiza produselor realizate de către elevi.
• vatră – punga de magmă din care se
produc erupţiile; C. RESURSE EDUCAŢIONALE
• coş – canalul prin care ies la suprafaţă lava
dicţionar;
şi celelalte materii fierbinţi din interior;
• crater – partea de sus a coşului sau gura portofoliile elevilor.

36
 Rolul tău! jad

• Organizează împreună cu colegii

acţiuni de ecologizare a unor spaţii
verzi (grădina şcolii, parcul din
apropiere etc)!
• Plantează în timpul acestor acţiuni
diferite flori sau diferiţi pomi şi copaci!
opal
• Adună vara şi toamna seminţe de
la diferite plante şi plantează-le
primăvara! Ai grijă de ele până
încolţesc şi chiar şi după aceea!

onix

cuarţ

Acum în lume:
• tipurile de sol pot fi recunoscute după
cuarţ plantele sălbatice care cresc pe ele. Astfel,
se pot recunoaşte:
- solurile umede după brusture şi trestie;
- solurile argiloase după potbal;
- solul calcaros după troscot.
• pietrele preţioase i-au atras întotdeauna pe
oameni. Cele mai cunoscute sunt: smaraldul,
rubinul, safirul, diamantul;
• pietrele semipreţioase sunt: jadul, onixul,
cuarţurile de diferite culori, opalul.

37
 Zile importante
22
aprilie
17
Ziua iunie 18
Pământului
Ziua Mondială septembrie
pentru Combaterea
Deşertificării Ziua Mondială a
Geologilor

Aplicaţii
1. Activitate pe grupe: Realizarea portofoliilor cu tema: „Bogăţiile solului”.

2. Activitate pe grupe: Realizarea portofoliilor cu tema: “Bogăţiile

subsolului”.

3. Activitate pe grupe: Realizarea unui spaţiu verde în curtea şcolii. Se pot

cultiva anumite plante, specifice zonei, dar se poate încerca şi aclimatizarea
unor plante, în solarii sau mici „grădini botanice”, unde spaţiul nu permite
acest lucru, se va amenaja un colţ-verde în clasă unde vor fi aduse diferite
specii de plante.

38
POLUAREA SOLULUI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
numărul de ore: 4 ore
A. STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Activitate pe echipe: Sunteţi o plantă
care trăieşte într-un mediu poluat; scrieţi
o scrisoare către oameni, prin care să faceţi
cunoscute problemele voastre şi să le cereţi
ajutorul. Însoţiţi scrisoarea de desene care să
arate mediul poluat în care trăiţi.
2. Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de
mediu cu influenţă deosebită asupra sănă-
tăţii. De calitatea solului depinde formarea
şi protecţia surselor de apă, atât a celei de
suprafaţă cât mai ales a celei subterane.
3. Poluarea solului este considerată o
consecinţă a unor obiceiuri neigienice
sau practici necorespunzătoare, datorată
îndepărtării şi depozitării la întâmplare a
deşeurilor rezultate din activitatea omului,
a deşeurilor industriale sau utilizării
necorespunzătoare a unor substanţe chimice
în agricultură. Tinând cont de faptul că
populaţia lumii a crescut la peste 6 miliarde
de locuitori, se pune problema dacă aceştia
sunt mulţi sau puţini, dacă numărul lor exercită
o presiune demografică asupra mediului
înconjurător. Se pune problema dacă solul
poate asigura hrana necesară unei populaţii
atât de numeroase. Nu încape îndoială că
solul este capitalul cel mai preţios de care
dispune omul pentru satisfacerea nevoilor
şi ambiţiilor sale. La urma urmelor, cel puţin
până la inventarea fotosintezelor artificiale,
cu toţii depindem de stratul subţire şi roditor
de la suprafaţa Pământului, de unde se extrag
totalitatea resurselor necesare vieţii. Or, unul
din marile paradoxuri este acela că omul
tinde sa-şi pericliteze izvorul vieţii şi al forţei
din neştiinţă, lăcomie, neglijenţă. Omul este
interesat să introducă în agricultură suprafeţe
tot mai mari de teren, iar alte suprafeţe le
defrişează pentru a crea drumuri, a construi
uzine şi oraşe, astfel având loc un adevărat
duel între frunză şi asfalt.
De la toporul care a doborât primul arbore,
pădurile au pierdut jumătate din întinderile
lor, în timp ce omenirea s-a multiplicat de
mii de ori. Distrugerea pădurilor s-a soldat
de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.
Pădurilor le revine un rol însemnat în fixarea
stratului, relativ subţire, de sol fertil, mediu
germinativ al masei vegetale.
O altă mare sursă de distrugere a solului,
este constituită de către râurile dezlănţuite,
care fac ravagii, spălând nemilos fertilitatea
solului.
4. Elementele poluante ale solului sunt de 3
categorii:
• elemente biologice, reprezentate de
organisme (bacterii, viruşi, paraziţi),
eliminate de om şi de animale, fiind în cea
mai mare parte patogene. Ele fac parte
integrantă din diferite reziduuri (menajere,
animaliere, industriale);
39
 • elemente chimice, care sunt în cea
mai mare parte de natură organică.
Importanţa lor este multiplă: ele servesc
drept suport nutritiv pentru germeni,
insecte şi rozătoare, suferă procese de
descompunere cu eliberare de gaze toxice,
pot fi antrenate în sursele de apă, pe care
le degradează,
• elemente fizice, care provoacă dez-
echilibrul compoziţiei solului, ca: inundaţii,
ploi acide, defrişări masive.

B. EVALUARE
elaborarea unui afiş sau poster care să
reprezinte soluţii pentru scrisoarea trimisă
de plantă;
analiza rezultatelor activităţii elevilor.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar

40
 Acum în lume:

• poluarea solului se produce mai ales prin

folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor
chimice, pe bază de azot şi fosfor;
• pădurile ocupă o suprafaţă de 4 miliarde de
hectare, adică o treime din suprafaţa uscatului;
• s-au prelucrat până în prezent peste 1.000
de substanţe pesticide, cu care s-au realizat
aproximativ 100.000 de produse comerciale
folosite în combaterea dăunătorilor din culturi,
păduri, depozite, locuinţe;
• în afara vulcanilor activi, există şi vulcani
Rolul tău!
stinşi, care au un sol fertil. NGORONGORO este
unul dintre cele mai spectaculoase cratere • Aruncă doar în spaţiile special ame-
najate deşeuri ca: sticle, recipiente
vulcanice, un fel de cetate naturală, cu ziduri
de plastic, cutii de aluminiu! Ele pot fi
înalte de sute de metri, în care se întâlnesc
RECICLATE!
aproape toate speciile de animale şi păsări
caracteristice Africii de Est; • Află adresa celui mai apropiat centru
de colectare a deşeurilor de hârtie!
• există vulcani noroioşi. Îi puteţi vedea la Organizează împreună cu clasa o
noi în ţară, în judeţul Buzău, la Berca-Arbănaşi. campanie de colectare a hârtiei!
Aceşti vulcani sunt paşnici şi sunt diferiţi de • Cărţile şi revistele care nu-ţi mai
vulcanii adevăraţi, care revarsă lavă fierbinte. folosesc, dar care sunt în bună
Fenomenul are loc datorită unor gaze naturale condiţie, le poţi dona bibliotecii
reci care ies la suprafaţa solului prin crăpături, clasei, bibliotecii şcolii sau altor copii!
antrenând noroiul format din amestecul Astfel poţi deveni un bun cetăţean!
apelor sărate cu argilele întâlnite. Astfel se
formează conurile din care se preling pârâiaşe
de noroi negru şi vâscos. Din cauza soarelui,
crusta crapă formându-se şanţuri şi spărturi
cu aspect ciudat;
• există şi vulcani cu apă caldă numiţi
gheizere.

41
 Aplicaţii
1. Indicarea cauzelor poluării solului.

2. Confecţionarea unui afiş care să prezinte soluţii pentru scrisoarea trimisă

de plantă.

42
PRIETENI SAU DUŞMANI?
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: poluante sunt vărsate accidental pe sol

1. Alcătuirea unui jurnal cu dublă intrare: sau în subsol,
Solul – prieten; Solul – duşman (prieten • defrişările necontrolate care provoacă
– fertilitate, mediu de viaţă pentru plante şi alunecările de teren,
animale; duşman – cutremure, alunecări de • exploatările miniere sau carierele care nu sunt
teren, vulcani). consolidate, chiar după abandonarea lor,
• exploatarea iraţională a minelor sau
2. Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat:
carierelor (prăbuşirea unor poduri, după
Printre cele mai mari calamităţi care pot ce din carierele de nisip şi pietriş din
lovi Terra, distrugând în câteva clipe viaţa şi apropiere s-a extras iraţional).
punând în pericol plantele, animalele şi omul
se numără: B. EVALUARE
• cutremurele, analiza produselor realizate de către elevi.
• alunecările de teren,
• vulcanii. C. RESURSE EDUCAŢIONALE
În fiecare an sunt înregistate sute şi chiar dicţionar;
mii de cutremure de mică intensitate; cele articole din ziare şi reviste;
cu adevărat mari sunt puţine, dar au urmări
portofoliile elevilor.
dezastruoase pentru plantele, animalele
şi oamenii din zonele în care s-au produs,
pentru sinistraţi.
Când pe fundul oceanului are loc un cutre-
mur sau o erupţie vulcanică, o undă uriaşă
şi puternică traversează apa cu viteză. Valul
care apare mătură în calea lui oraşele de pe
ţărm, scufundă ambarcaţiunile întâlnite şi
poartă numele de tsunami.
Alunecările de teren sunt deplasări sau
surpări ale ternurilor pe distanţe mici. Ele se
pot datora prăbuşirii tavanelor unor mine,
infiltraţiilor, defrişărilor etc.
Catastrofele pe care le pot provoca oamenii
sunt:
• accidentele industriale, când substanţe

43
 Acum în lume:

• mărimea cutremurelor se determină cu

aparate numite seismografe;
• magnitudinea apreciază mărimea sau energia
seismelor şi se măsoară pe scara Richter;
• intensitatea seismică măsoară efectele
cutremurelor şi se foloseşte scara Mercalli;
• numărul vulcanilor activi de pe Terra este de
circa 600;
• cel mai mare tsunami a fost în luna
decembrie a anului 2004 şi a avut peste 20.000
de victime.

Rolul tău!
• În caz de cutremur, feriţi-vă de mobi-
lier şi obiectele grele din jurul vostru!
• Ca şi în cazul celorlalte calamităţi,
asiguraţi-vă că aţi stins aragazul şi
lumina!
• Fiecare clădire are un plan de evacu-
are în caz de urgenţă. Asiguraţi-vă că-l
cunoaşteţi !

44
 Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Construirea machetei unui vulcan.

2. Activitate pe echipe: Desenarea planului de evacuare în caz de

urgenţă pentru şcoală.

3. Activitate pe echipe: Alcătuirea unor portofolii cu titlul „Solul–

prieten sau duşman?”

45
 Evaluare
numărul de ore: 2 ore

1. Activitate pe echipe:

ECHIPA 1: Sunteţi cercetători vulcanologi şi trebuie să explicaţi locuitorilor unei zone, la

ce riscuri se expun dacă nu părăsesc de urgenţă zona în care a devenit activ vulcanul. Unii
elevi din echipă vor fi locuitorii, care vor avea de pus întrebări şi de adus contraargumente
la punctele de vedere ale vulcanologilor.

ECHIPA 2: Sunteţi cercetători seismologi şi trebuie să explicaţi locuitorilor unei zone,

ce trebuie să facă în cazul unui iminent seism. Unii elevi din echipă vor fi locuitorii,
care vor avea de pus întrebări şi de adus contraargumente la punctele de vedere ale
seismologilor.

Rolurile se vor schimba în ora următoare.

2. Realizaţi o expoziţie cu toate lucrările pe care le-aţi realizat în aceste lecţii.

46
GHIDUL ECOLOGISTULUI
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: Diversitatea poluanţilor atrage atenţia

1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat: oamenilor de pe întreaga planetă asupra
viitorului vieţii pe pământ. Pentru a evita
Cuvântul „ecologie” a fost introdus în anul
dezechilibrele din mediul înconjurător, omul
1866 de către naturalistul Ernst Haekel,
trebuie să transforme, cu prudenţă, natura în
prin îmbinarea cuvintelor din limba greacă
interesul său. Sănătatea noastră, precum şi
„oikos = casă” şi “logos = ştiinţă”. Ecologia
durata vieţii depind de calitatea apei, aerului,
însemnând, în traducere, studiul vieţuitoarelor
solului, alimentelor pe care le consumăm.
în mediul lor de viaţă, la ele acasă.
Omul a considerat dintotdeauna că este B. EVALUARE
stăpânul planetei, primind cadou natura. elaborarea unui calendar al ecologiştilor;
Multă vreme, oamenii au presupus că că
analiza rezultatelor activităţii elevilor.
apa, aerul şi solul, plantele şi animalele sunt
rezerve nelimitate. C. RESURSE EDUCAŢIONALE
Dar activităţile industriale, cele agricole, dicţionar.
transporturile, urbanizarea, au dus la
modificarea condiţiilor de viaţă ale plantelor
şi animalelor din mediul natural, la dispariţia
unor specii şi la ameninţatrea altora cu
dispariţia.
Oamenii au început să înţeleagă faptul că
aerul, apa şi solul nu pot prelua produsele
poluante şi că ele au capacitatea de a se
regenera, dar nu în ritmul sufocant în care
omul îl impune.
Natura îi cere omului să respecte legile
convieţuirii împreună cu plantele şi anima-
lele, altfel mediul înconjurător va avea efecte
dăunătoare chiar asupra sănătăţii oamenilor.

47
 Acum în lume:

Zile importante pentru ecologişti :

• 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor
Umede
• 15 martie - 15 aprilie – Luna Pădurii
• 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei
Mediului
• 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei
• 27 martie – Ziua Internaţională a Apei
• 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor
• 16 septembrie – Ziua Internaţională a
Stratului de Ozon
• 18 septembrie – Ziua Mondială a
Geologilor
• 23 septembrie – Ziua Mondială a
Curăţeniei
• 25 septembrie – Ziua Internaţională a
Mediului Marin

• 15 aprilie – Ziua Pădurii • 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor

Curaţi
• 17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii
• 22 aprilie – Ziua Pământului
• 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului

• 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei

• 4 octombrie – Ziua Internaţională a
Protecţiei Animalelor
Animalelor de Laborator
• 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor
• 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru
Reducerea Dezastrelor Naturale.
• 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune
pentru Climă • 16 octombrie – Ziua Internaţională a
Alimentaţiei
• 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale
• 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării
• 31 mai – Ziua Mondială Împotriva
Negre
Fumatului
• 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului
• 8 noiembrie – Ziua Internaţională a
Zonelor Urbane
• 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor
• 5 decembrie – Ziua Voluntariatului
• 17 iunie – Ziua Mondială pentru Comba-
terea Deşertificării
• 10 decembrie – Ziua Drepturilor Omului

• 21 iunie – Ziua Soarelui • 14 decembrie – Ziua Internaţională de

Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare
• 29 iunie - Ziua Dunării
• 29 decembrie – Ziua Internaţională a
• 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei
Biodiversităţii
• 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor
Zoologice şi Parcurilor

48
 Rolul tău!
• Utilizează doar produse ecologice sau
interesază-te atunci când cumperi un
produs dacă este natural!
• Organizează sau participă la acţiuni de
ecologizare a zonei în care locuieşti!
• Evită orele cu poluare maximă, când
efectele circulaţiei auto sunt dublate
de căldură şi absenţa vântului!

49
 Aplicaţii
1. Ilustrarea calendarului ecologistului cu desene şi colaje făcute de elevi.

2. Elaborarea unui rebus cu cuvântul-cheie „Ecologie”

3. Confecţionarea şi distribuirea de materiale prin care comunitatea locală

să fie informată asupra unor acţiuni de poluare sau a unor activităţi de
ecologizare.

50
ORGANISME ŞI INSTITUŢII INTERNAŢIONALE
CARE SE OCUPĂ CU PROTECŢIA MEDIULUI
Consiliul Mondial de Afaceri pentru
Dezvoltare Durabilă (W.B.C.S.D.)
• alcătuit din peste 160 de companii
internaţionale, din 30 de ţări, care
reprezintă 20 de sectoare industriale
principale, unite printr-un angajament de
dezvoltare durabilă;
• recunoscut la nivel mondial ca „vocea“
sectorului industrial în probleme de
dezvoltare durabilă în dialogul cu ONG
(Greenpeace, W.W.F. etc.);
• partener al organizaţiilor internaţionale:
O.N.U., Banca Mondială, F.M.I. etc.
Asociaţia Internaţională de Cercetare a
Poluării Apelor (A.I.R.P.E.)
• fondată la Londra în 1962;
• încurajează cooperarea internaţională
şi schimburile de informaţii privitoare
la cercetarea poluării, a calităţii apelor,
organizarea reuniunilor internaţionale.
Direcţia „Mediul Înconjurător şi Protecţia
Consumatorului” din cadrul U.E.
• creată în 1973;
• a publicat lista poluanţilor, normele de
calitate a mediului, normele produşilor,
obiectivele calităţii mediului etc.
Consiliul Federaţiilor Industriale
Europene (C.I.F.E.)
• are un program de lucru consacrat
mediului pe schimburi de păreri şi opinii
asupra luptei contra poluării, între statele
membre, colaborare cu U.E., N.A.T.O.,
Biroul European al O.M.S.; are contacte cu
alte organizaţii şi organisme care luptă
pentru protejarea mediului.
Centrul Internaţional de Industrie şi
Mediu (C.H.E.)
• are scopul de a-şi informa rapid membrii
asupra evoluţiei lucrărilor Programului
O.N.U. pentru mediu (P.N.U.E.);
• realizează anchete pentru P.N.U.E. pe
probleme de poluare din diferite industrii.
Comisia Internaţională pentru Metodele
de Analiză a Pesticidelor (C.I.M.A.P.)
Comisia Internaţională pentru Protecţia
Împotriva Radiaţiilor (C.I.P.R.)
• înfiinţată în 1928;
• are scopul de a lua măsuri de protejare a
populaţiei împotriva radiaţiilor de orice
natură.
51
 Centrul Internaţional de Cercetări pentru
Cancer (C.I.R.C.)
Centrul Interprofesional Tehnic de
Studiere a Poluării Atmosferei
(C.I.T.E.P.A.)
Clubul de la Roma
• grup creat în 1968;
• are ca scop protejarea populaţiei în
condiţiile actuale de degradare a mediu-
lui înconjurător şi de epuizare a resurselor
naturale.
Conferinţa O.N.U. pentru Mediu şi
Dezvoltare (C.N.U.E.D.)
Conferinţa de la Rio (1992)
• au fost prezente 178 de state ale lumii;
• Declaraţia de la Rio este a C.N.U.E.D., a fost
numită „Charta Terrei“ şi cuprinde:
- Convenţia privind pădurile;
- Convenţia privind biodiversitatea
(echilibrul între microorganisme,
plante, animale);
- Convenţia privind climatul;
- Agenda 21, care cuprinde propuneri
pentru finanţarea acţiunilor prioritare
de dezvoltare din ţările în curs de
dezvoltare.
Convenţia de la Londra (1954 şi 1973)
• are ca scop prevenirea poluării provocate
de navele maritime încărcate cu hidro-
carburi.
E.C.D.I.N.
• program al Uniunii Europene, ce are ca
scop înfiinţarea unei bănci de date asupra
caracteristicilor fizice, chimice şi tehnice
ale substanţelor produse în cantitate
52
apreciabilă, indiferent de întrebuinţare
sau gradul de toxicitate.
Agenţia de Protecţie a Mediului (E.P.A.)
• creată în 1970;
• încurajează activităţile de cercetare şi de
luptă împotriva poluării.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.)
• creată în 1945;
• are ca scop ameliorarea alimentaţiei şi
nivelului de trai în statele membre;
• experţii F.A.O. colaborează strâns cu cei
din O.M.S., în special pentru studierea
problemelor de poluare.
FoE (Friends of the Earth) www.foei.org
• organizaţie neguvernamentală creată în
1969;
• a pus bazele unei reţele de grupuri din
peste 70 de ţări care militează pentru
protecţia mediului.
Greenpeace
• organizaţie neguvernamentală creată în
1971;
• cercetează toate domeniile care afectează
natura, de la instalaţii nucleare, până la
efectul de seră, traficul deşeurilor toxice şi
radioactive.
Grupul de Experţi ce analizează Aspec-
tele Ştiinţifice ale Poluării (G.E.S.A.M.P.)
• a evaluat riscurile pe care le prezintă peste
450 de substanţe care sunt transportate
frecvent pe mare.
Institutul Ştiinţelor Mediului (I.E.S.)
• grup internaţional de ingineri şi oameni
de ştiinţă care se ocupă de problemele
 mediului, dezvoltării ştiinţei şi industriei. prezente şi perspectivele de viitor pentru
oameni, prin iniţierea unor studii asupra
Fondul Mondial pentru Natură (W.W.F.) pescuitului, pădurilor, fertilizarea zonelor
• creat în 1961; deşertice, viaţa animalelor etc.
• are următorul program:
- conservarea habitatelor ameninţate, în Programul Naţiunilor Unite pentru
special a pădurilor tropicale, insulelor Mediu (P.N.U.E.)
oceanice, regiunilor polare, deşertice, • are scopul de a veghea asupra echilibrului
alpine etc.; ecologic din oceane, de prevenire a
- protecţia speciilor ameninţate (mami- eroziunii solului, îmbunătăţirea calităţii
fere, păsări, reptile, plante); apelor, protejarea plantelor şi vieţii
- supravegherea respectării parametrilor animalelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii la
biologici, legislaţiei şi reglementărilor; sate şi oraşe.
- promovarea unor programe educa-
ţionale; Comitetul Internaţional pentru Proble-
- programe de conservare a naturii în mele de Mediu (S.C.O.P.E.)
Africa, America de Sud, arhipelagul
Uniunea Europeană (U.E.)
Galapagos, Asia.
UniuneaInternaţională contra Cancerului
Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U.)
(U.I.C.C.)
• creată în 1945;
• cuprinde numeroase instituţii specializate Uniunea Internaţională pentru Conser-
în protecţia mediului cum ar fi:
varea Naturii şi resurselor sale (U.I.C.N.)
• A.I.E.A. (Agenţia Internaţională pentru
Energie Atomică) Conferinţa Naţiunilor Unite privind
• O.A.A. (Organizaţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea (U.N.C.T.A.D.)
Alimentaţie)
• O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
• O.M.M. (Organizaţia Mondială de Mete-
orologie)
• O.M.I. (Organizaţia Maritimă Inter-
naţională)
• U.N.E.S.C.O., cu programul MAB „Omul şi
biosfera”
• O.N.U.C.E.D. (Organizaţia Naţiunilor Unite
pentru ţările în Curs de Dezvoltare)

Programul Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare (P.N.U.D.)
• are în vedere îmbunătăţirea condiţiilor

53
 PLANTE DIN ROMÂNIA 1 2
OCROTITE PRIN LEGE

1. Anghelica (ghinţurica)
2. Brânduşa galbenă
3. Bujorul românesc
4. Bujorul de stepă
3 4
5. Bulbuci de munte
6. Cârcelul
7. Ciucuşoara de mare
8. Clopoţeii româneşti
9. Daria
10. Dreţe
11. Floarea de colţ 5 6
12. Frăsinelul
13. Garofiţa Pietrei Craiului
14. Gălbenelele
15. Gărdurariţa
16. Ghipele
17. Ghinţura galbenă 7 8
18. Iedera albă
19. Inul lui Borza
20. Laleaua pestriţă
21. Larice ( zadă )
22. Laur
23. Mesteacăn pitic 9 10
24. Narcisă
25. Papucul doamnei
26. Roua cerului
27. Ruscuţă
28. Sângele voinicului
29. Smârdar ( bujorul de munte ) 11 12
30. Stânjenel
31. Strugurii ursului
32. Tisa
33. Zâmbrul

54
13 14 15 16

17 18 19 20

21 22 23 24

25 26 27 28

29 30 31 32

33

55
 ANIMALE DIN ROMÂNIA 1 2
OCROTITE PRIN LEGE

1. Acvila de câmp
2. Acvila de munte
3. Acvila mică
4. Acvila ţipătoare mare
5. Aspretele 3 4
6. Broasca ţestoasă de uscat dobrogeană
7. Broasca ţestoasă de uscat din Oltenia
8. Buha mare
9. Capra neagră
10. Călifarul alb
11. Călifarul roşu
5 6
12. Cocoşul de mesteacăn
13. Cocoşul de munte (numai femela)
14. Corbul
15. Dropia (numai femela)
16. Egreta mare
17. Egreta mică
18. Lebăda cucuiată 7 8
19. Lebăda de iarnă
20. Lopătarul
21. Pelicanul comun
22. Pelicanul creţ
23. Piciorongul
24. Râsul
9 10
25. Sparcaciul
26. Şorecarul comun
27. Şorecarul încălţat
28. Uliul sur
29. Ursul carpatin
30. Viesparul
31. Vulturul alb 11 12
32. Vulturul bărbos
33. Vulturul pleşuv negru
34. Vulturul pleşuv sur
35. Zimbrul

56
13 14 15 16

17 18 19 20

21 22 23 24

25 26 27 28

29 30 31 32

33 34 35

57
58
 Cuprins
Argument ...................................................................................................................7
Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare ..................................11
Conţinuturile învăţării..............................................................................................12
Planificarea orelor ....................................................................................................13
1. Lecţie introductivă ...............................................................................................15
2. Apa ........................................................................................................................16
Planeta albastră.................................................................................................................................16
Poluarea apei şi măsuri de protecţie ........................................................................................19
Prieteni sau duşmani? ....................................................................................................................22
Evaluare .............................................................................................................................................25
3. Aerul ......................................................................................................................26
Prietenul invizibil ..............................................................................................................................26
Poluarea aerului şi măsuri de protecţie ...................................................................................29
Prieteni sau duşmani?.....................................................................................................................32
Evaluare .............................................................................................................................................35
4. Solul şi subsolul ....................................................................................................36
Marea scenă a vieţii ........................................................................................................................36
Poluarea solului şi măsuri de protecţie.....................................................................................39
Prieteni sau duşmani?.....................................................................................................................43
Evaluare .............................................................................................................................................46
Ghidul ecologistului ................................................................................................47
Organisme şi instituţii internaţionale care se ocupă cu protecţia mediului........51
Plante din România ocrotite prin lege ....................................................................54
Animale din România ocrotite prin lege.................................................................56

59
60