OMUL SI PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

I. Obiective generale in predarea cunostintelor despre natura si om

Traim intr-o epoca in care sunt necesare reforme radicale in domeniul educatiei
privind mediul inconjurator. Aspiratiile fundamentale ale oamenilor sunt aceleasi,
indiferent de gradul dezvoltarii tarii in care traiesc, iar cheia ridicarii standardului de
viata, a inbunatatirii nivelului de trai, o constituie dezvoltarea tehnologica. Activitatea si
comportamentul oamenilor sunt hotaratoare, atat pentru natura cat si pentru diferitele
probleme ale mediului inconjurator.
Pentru ca oameni sa participe in mod activ si inteligent la procesul de
administrare, dezvoltare si protectie a mediului inconjurator, trebuie educati inca de pe
bancile scolii.
In prezent insa in invatamantul romanesc modul cum se predau stiintele
naturii si problemele de mediu nu slujesc pe deplin obiectivelor majore de conservare si
protejare a mediului si nici formarii unor spercialisti capabili sa faca fata marilor
probleme de mediu ivite in contextual actual, cand protejarea lui impotriva poluarii
actuate ar trebui sa fie o problema vitala, prioritara in societatea noastra contemporana.
Realitatea si problemele stridente ale societatii moderne necesita o redefinire a
obiectivelor invatamantului si in cadrul acestora, a educatiei in domeniul stiintei si a
mediului inconjurator.
Educatia contemporana in domeniul mediului inconjurator ar trebiu sa se -
caracterizeze prin cateva aspecte inportante :
- sa se puna accentual nu numai pe abordarea clasica a mediului si protectia lui ci
pe fiinta umana in contextul unui mediu inconjurator sanatos
- sa se schimbe opinia oamenilor despre protejarea mediului in sensul ca acesta sa
fie pregatit sa protejeze mediul inconjurator nu numai sa stie ca mediul trebuie
protejat dar sa se si implice pentru acesta
- in scoala sa fie o programa eficienta, care sa conduca de la o cunoastere pasiva, la
o interactiune activa cu mediul, sa fie transpusa teoria in practica
Schimbarile care ar trebiu sa se produca pentru educare, la toate nivelurile de
invatamant s-ar referi la restructurarea continutului invatamantului (planuri, programe,
manuale, strategii de predare-invatare-evaluare) la promovarea strategiilor didactice care
sa fie bazate pe investigare, experimentare, luarea deciziilor, implicare activa si la
studierea omului si mediului , la calitatea mediului si calitatea vietii, legatura foarte
importanta a omului cu natura.

I. Reflectii despre viitorul si sanatatea Terrei

 In determinarea relatiei om-natura nu e deloc nepotrivit cuvantul poetului, patetic
aparator de mii de ani al omului si omeniei dar si incantator al naturii, ca un adevarat
produs al ei.
Epoca actuala aduce note de real dramatism in tot ce tine de viata oamenilor si de
viata naturii.
Ecologii din toata lumea sunt de acord ca problema numarul 1 a omenirii nu este
intensificarea resurselor naturale ci ocrotirea naturii.
Examinand relatiile om natura s-a ajuns la concluzia ca omul este la ora actuala
cel mai mare dusman al naturii care-l hraneste si-l ocroteste. Acest lucru il face prin :
- exploatarea nerationala, de foarte multe ori excesiva, a resurselor naturale, si
aceasta datorita empirismului, ignorarii legilor de organizare si functionare a
ecosistemului
- utilizarea si introducerea in circuit a unor substante toxice sau a unor deseuri greu
reciclabile sau nereciclabile pe cale naturala
- crearea de ecosisteme artificiale prin obtinerea cantitatilor necesare de diverse
produse si aceasta fara a cunoaste limitele optime sau maxime ale aceste
dezvoltari
Restabilirea echilibrului normal om-ecosfera este posibila prin utilizarea rationala
a resurselor ecosferei si ocrotirii naturii, deci in fond ocrotirea naturii, pe plan local,
regional sau global. Ambele cai necesita cunoasterea legilor ecologice, masuri
organizatorice fundamentate stiintific, educatie ecologica a intregii populatii pentru
dezvoltarea unei constiinte ecologice.
Asadar, ocrotirea naturii apare ca o functie a societatii umane, ca o problema
practica de cea mai mare insemnatate.
Foarte des se organizeaza simpozioane la nivel national, international pe tema
protejarii biosferei, dar se constata ca aproape nici unul dintre principiile stabilite, si
dezbatute acolo nu se respecta si nu se aplica.
Pentru mentinerea si ocrotirea mediului inconjurator trebuie avute in vedere
cateva obiective majore :
a) o planificare rationala, o alegere corecta si o gestiune de calitate a resurselor
oferite de natura inconjuratoare
b) protectia si conservarea a tot ceea ce este pe cale de disparitie in colectii,
plantatii, rezervatii
c) cunoasterea capacitatii productive a ecostimelor si a speciilor si luarea de
masuri pentru a evita ca utilizarea sa nu depaseasca aceste capacitatii.
Desigur ca in realizarea acestor obiective se rica numeroase dificultati. Una dintre
ele consta in mentalitatea gresita dupa care ocrotirea naturii reprezinta o activitate mai
mult sentimentala decat practica si ca ea se afla chiar in contradictie cu necesitatile
dezvoltarii.
Trebuie subliniat ca ocrotirea naturii in ansamblu nu inseamna neutilizarea ei, ci
folosirea nationala a resurselor oferite de ea.
O alta dificultate este lipsa informatiei de baza privind starea resurselor,
capacitatea lor de regenerare. Aceasta dificultate ar putea fi depasita doar prin dezvoltarea
cercetarilor care pot releva in 2 aspecte esentiale adica sa determine exact capacitatea de
suport a ecosistemelor si potentialul lor productiv. Numai asa vom putea sti ce si cat
poate produce un ecosistem, ce si cat putem extrage din el fara a deteriora rezervele, sau
cum sa-l amenajam pentru ca eventual sa produca mai mult.
Daca omul doreste cu tot dinadinsul sa supravietuiasca pe Terra si nu intr-o viata
straina aspiratiilor lui, trebuie sa inteleaga ca are nevoie nu numai de hrana indestulatoare
si de produse ale industriei, ci si de un mediu sanatos, de aer respirabil, de apa potabila,
de soluri stabile, de siguranta impotriva factorilor naturali agresivi de peisaje incantatoare
precum si de diversitatea lumii vegetale si animale de care este legata toata evolutia lui.

Bibliografie :
* Metodica predarii cunostintelor despre natura si om la clasa I IV
Ed. Did. Ped. 1989
* Invatamantul la clasa I-IV
Culegere metodica Buc. 1998
* Invatamantul primar - 1995

* Probleme de pedagogie contemporana - 2002