in copilarie era "mic ~i Indesat"j, fomte negricios, ca toti frati i

sai. LaCernauti avea 0frica patologica de stafit

Adolescent, "era un tanar sanatos ca piatra", care la scalda
"punea In mirare petoti cu manevrele ce fiiceainnot,,3.
La maturitate devenise un barbat mai degraba scund (1,64-1,65
m), cu "musculatura herculitana,,4, ~i deosebit de paros: "Era foarte
paros Mihai, pe pulpele ~i cele dejos ~i cele de sus, credeai ca-i omul
lui Darwin"s. Avea platfus la ambele picioare. In timpul episodului
ardelean "avea aparenta unui om vagabund" (Grigore Drago~). N.
Densusianu se sperie de el: "0spun, nu in dezonorarea acestui om, ci
In adevaratullnteles al cuvantului, curgeau zdrentele de pe el". Era pe
atunci "un tanar cu fata negricioasa, cu ochi mari deschi~i, cu un
zambet pe buze,,6.
Dupa zece ani, Mite Kremnitz II prive~te cu deta~are: "Mai Illult
scund decat inalt, mai mult voinic decat zvelt, cu un cap ceva calll
prea mare pentru statura lui, cu Infiiti~area prea Illatura pentru cei 26
de ani ai sai, prea carnos la fata, nebarbierit, cu dinti mari galbeni,
murdar pe haine ~i Imbracat fiira nici 0Ingrijire". Primul dejun luat
Impreuna 0~ocheaza: "Ia masa manca cu zgomot, rase cu gura plina,
un ras care imi suna brutal. .. Un omcu totullipsit de maniere". Rasul
sau, de altfel, era proverbial printre amici: "radea mult, cu lacrillli ~i
Th. Stefanelli, 1861.
Th. Stefanelli, 1909.
Stefan Cacoveanu, 1904.
Matei Eminovici, 1886.
Idem.
N. Densusianu, 1899.
n vol. Cazul Eminescu, antologie de Cezar Paul Bdescu, Paralela 45,
Piteti, 1999
zgomotos, Ii era deci greu sa asiste la comedii, caci rasetele Ii erau
deseori oarecum scandaloase,,7, Mite revine de mai multe ori la un
amanunt: "0mana mica de copil, binevoitoare, nelngrijita, poate
nespalata" ,
Abuza de excitante: cafea ~i tutun, Pana In 1883 nu a baut exa-
gerat. Viata Ii era complet dezordonata: "Uneori era atat de adancit In
lucru, ca scria pana foarte tarziu noaptea ~i atuncea nb nu mergea
seara lacina, ci trimetea pe cineva sa-i cumpere paine, branza, 0sticla
de bere ~i lucra mai departe, Cand veneau apoi colegii sai acasa, aflau
In camera un aer infect, produs de fumul de tutun, de mirosul de spirt
~i de lampa, de nu erau Instare sarespire, iar pe Eminescu nuII puteau
zari prin norii de fum"s, Ducea, prin urmare, "un fel de viata de
boemian,,9. Avea voce detenor ~i Ii pHiceasafredoneze, La "J unimea"
el citea cu voce tare poeziile tuturor, ci:ici avea glasul "simpatic, sonor
~icadentat"'o. Cand recita, "el ridica totdeauna ochii cu duio~ie spre
podele". Folosea numeroase cuvinte germane ~i pronunta germanizat
unele neologisme: zenzibilizare, conzervativ etc. Injura mtr-un singur
feI: "Tu-i neamu1nevoii!".
Nu arata In nici un feI a poet. Toti cei ce-I cLlno~teaudin scris
sunt dezamagiti cand Illntalnesc: "In general EminescLl era tacut, gan-
ditor ... Figura lui cea plina ~i dulce de mocan respira blandetea ...
Nimic nu te putea face sa ghice~ti In el pe marele poet"". "Eram atat
de deceptionata - scrie ~iMite Kremnitz -, Incat ma durea deosebirea
dintre adevaratu1 Eminescu ~i cel care traise In Inchipuirea mea...
unde-i poezia?" Russu-$irianu II Intalne~te In 1882. $i-I imaginase ca
pe un "Fat-Frumos din basme". Cunoa~te In schimb "un barbat CLI
Infiiti~are neobi~nLlita, cu privirea ostenita, trista ~i dreapta, palpaind
sub pleoape gre1e, vadit pretimpuriu Imbatranit, CLIumerii tri~ti, putin
adus despate, cu gura amara, stufita de 0mustata nelngrijita, cu chipul
palid brazdat ~i barba uitata".
Veronicai Ii spunea Nicuta, iar ea lui - Titi. Colegii Ii ziceau
Emin sau Eminache.
contractat sifilis niciodata (singura sursa,
Aproape cert, nu a , H . t Boala sa mintala nu a fost
necreditabila, este sora Iu!, _ aneta), care a fost tratat eronat eu
, . 1- progresIVa, pen ru 'd
P
arallZla genera a. . _ d'tara a<:acum I s-a pus, e
. 'I l11ac-depreslva ere I , '-{
mereur, CI pSl10za ma . '1terl1are lntreaga viata a fost un
. I d' (c la pnma sa II, '. .
fapt, pnmu lagno: I , . "V I ~i trist comunicatlV ~I ursuz,
cicloid, penduland mtre extrebn~e, t' deseelnodesti~<:i(hiper)con~tiinta a
, ,,12 Frapa com ma la '-{
bland ~I aspru ' " d sfiala <:itrufie, II fiicea sus-
.. I "A st amestec stral11U, e '-{ . A
valonl sa,e,: . ce , T t- titudinea sa In societate ca ~I 1\1
ceptibil, IfItabll, solttar. o.aa a 0 ,,13 l;:tiaperfect cine este:
_ " <<I1ohme tangele ,y _ A
literatura parea a zlce. . _ t de felul celor care abunda 1\1
. t un vamtos marun , .'
"Eml\1escu nu es e ,A . tat despre sine ~I nu mal
lumea literelor, are Insa un senltlme~1tma~npoet al vremii,,14. "Eu am
A 'r - socote~te ce mal mar IS
este I\1dOla. a c~s,: A' la25 de ani, unei tinere -. ,
fost, sunt ~I VOlfi , 1,1spu.neel'I A t't toat3. viata. Otita de la 12am
. fi ce blzare -au mso I , ..
SlInptome IZ.I .' I 't acoperite de u\ceratll, Cauza
" - I 20<:J30 PlCloare e sun A -'
recldlveaza a '-( , . d dl'ta- Invechita Dar I\1spal-
.. b 1ia CI 0 en ocar .
mort1l va fi nu ne UI '. I sihice care au precedat boala
mantatoare cu adevarat sunt slmptOl~ele.Plnte1ectual din vremea cand
b bil surmenaJ u UI
mintala, datorate pro a _ b t' 'telectuala,,16). "Pe un scaun,
. "T' I" ("aceasta mastur a,le 111 , - C
scna la Impu 'a-Ioea propna sa umbra... e
I A - A1t Emmescu P
ga:b.ovit, .cu_cap~ 1\1pan~:d: .. Ce mi~cari chinuite avea. Pa~eaAcat~t
pnvlre stmsa! Cat e de p _ .' _ C b Izele In amara framantate,
Al d a 0rana Ulla~a, u l ..-
trupul I oare c _. I" 111mai priveau nlmlc. Legana
. A fi Ie mustatel oc 111I .. '
macma mcet Ire " I 'rivirea lui oehlt acela eu
. A t <:i greu grumazu .., ~l P , . fAt
necontemt II1ce '-{ _ ' . . I de rasa care ~l-a ran
. . t dezamaotrl a unUI ca . -
expresIa unel mu e_ _ b_' D data ca seuturat de frigun, salta
picioarele ~i a~teapt~sa moara", eO
I
S~sfredele~te din mijloc ~i se
din ~old ~i brate, ma lov~~tecu capu 'Doalnne ce ochi! Ai cui sunt?
. - . t A plept cu mme., .
opre~te 0chpa plep 1\1 .' A I 't'te de frunte. Albul ochtlor este
'd' t A sus au plent mg11I A I
Pleoapele n Icae 111. ~A
r
I'izbe<:tepumnii In tamp e..,
h Ib t
lacel ce se-neaca, ~ '-{ - A
mare, mare, 0 a ca. A A' 'I Anpar ochii se casca 1I1tr-o
Deodata s-a lotors, ~I-a mfipt maim e I ,
Th. Stefanelli, 1909.
Idem.
Maiorescu, 1894.
III J acob Negruzzi, 1889.
II AI. Ciurcu, J 9J I.
30
12 Caragiale, 1889.
13 Slavici, 1909.
14 G. Panu, 1908.
15 S. Hutu, 1909.
16 Eminescu, 1878.
spaima grozaviL 0 ia la fuga pe scari. Era acum ca posedat... Aud un
~optit cumplit. Cumplit ~~~tit: - Smulge-mi capul!"I7. Alteori
discursul i se curma subit: "povestea multe ~i cu haz, deodata Insa el
se pria de a mai vorbi, lasa Injos buza inferioara ~i nici un cuvant nu
mai putea scoate din gura,,18. Stia bine ce avea sa urmeze: "Si ...
deodata II scutura 0cutremurare. Bustul tresalta, capul se proiecta In
su , ca pe un resort. Fruntea se Incretea, sprancenele se strangeau, tot
chipul sedeforma Intr-o haina crispare. Cu ochii albi de spaima privea
scurt, cu alarma, Inapoi ... Oesigur ~i el simtea ca se pierde. Se prindea
repede cu palmele de talci, se Incorda, parca sa opreasca 0alunecare.
Si ochii i se lasau pe spate, ca 0cadere, ea 0rastignire,,19.
Cu 0luna Inainte de prima criza Maiorescu ~tie. Cu 0sapta-
mana Inainte, la "Union", poetul Ii spune lui. E. Oca~ianu: "Eu ma
apropii cu p~i repezi de nebunie, sa aveti grija de mine", Totu~i, pana
Inultima zi, el scrie la"Timpul" ~i redacteaza scrisori perfect coerente
(ceea ceruineaza diagnosticul dePGP luetic).
Prima criza este maniacala ~i dureaza trei luni. Urmatoarele VOl'
fi predominant depresive. In ultimii ani ai vietii destructurarea morala
e totala, iar eorpul se distruge cu desavar~ire. Poetul e altul, de
nerecunoscut. Oar, pentru ca abia In acei ani celebritatea sa depa~e~te
micul cere al "J unimii", multi ~i-l VOl' aminti doar In acea ultima,
sfa~ietoare ipostaza: "Cand I-amvazut atunci, nu-l mai reeunoscui pe
poetul de odinioara... EI era mic~orat, scazut suflete~te... Intra ~i statea
In mijlocul cunoscutilor Intr-un mutism complet, Intr-o absenta totala
de inteligentil ~i vointil"zo. Chiar ~i In aceasta stare, Insa, pare con~tient
de soarta sa: "La ce sa mai porti prin lume un om mort!", Ii spune lui
Vlahuta, care vroia sa-l ia cu el la tara. Inchis In repetate randuri,
fortat, pentru tulburarea lini~tii publice, manifesta In cele din urma
gatism ~i tendinte c1asice. Oupa un ~irde sincope, inima Ii cedeaza.
Autop iareveleaza un adevarat "om al durerii": "Inima In stare
de ipertrofie pasiva eu degenerescenta grasoasa atesutului muscular ...
degenere eenta gra oasa s-a gasit In aeela~i stadiu ~i la tesuturile
ficatului, care, binelnteles, erau putin ipertrofiate. Splina In stare
ipertrofica ~i degeneratiune". Alcoolismul ~i supradozele de merc~r au
fost cauzele principale. Creierul, In greutate de 1490g, a~ea adel ent~
meningeale ~i encefaliHi difuz~. Emis.fem stfll1~~1era mal dezvoltata
decat cea dreapta. Lobii frontalJ emu ~lpertrofiatl . ." , . _
Uitat lasoare, pe fereastra, crelerul s-a altera~ry~l atleblllt sa fie
aruncat In lada cu rama~ite, frunze ~i ingrediente ..."--.
21 Dr. Alexianu ~i~utu, 1989. . . _
22 Dr. loan Nica, 1972 (din a ci:irlli carte, Eminescu, structura somato-pSlhlca, am
preluat a parte din date).
17 V. Russll-~irianll, 1969.
1R S. Secula, 1899.
lY V. Russu-Sirianll. 1969.
20 N. Petra~cll. 1892.
32