2 SINIEZ JON HORATIU CRISAN SPIRITUALITATEA | GETO-DACILOR REPERE ISTORICE wo EDITURA ALBATROS @ BUCURESTI @ 1956‘CUPRINS 1: ndoeumpet 2 Pregetodact (i. UH ie) ‘ 3. Gatedait strech (oe. NVIMI XU Lem) 4 Geach! oes XUU=VIE Lea) onr 5. Getta opittal EA 2 Trato-daed on tracomonicl? |. pl poRTAETLL Fz 2. Date anttopalgie 3. chipuile gto dace A. Tinweh al ectimentaie 3 Tataajel sco Capit 1¥. PORTRETUL MORAL 1 esprit acral tl ot epath). 2 Lagende din stot etodaor 3: Mt ua at mere 5 Alte oben Capital Ve ARTA ©) rigs 2. Aeta figura 5. Caples.1 Literatura, gocia, nveca wi damsel stata VI, STINT jl VIL CREDANTE §L IDET RELICIOASE 1 tee itera 3. Mama Ze 4. Zale 5 Ga pet A Set gop, out cede eles 9: Cate rl ged. CCapittal VIL. MOSTENIRE CUVINT INAINTE A trout ste o jumilate de scot de cind. Vasile Parson ullicd monamentalaet per’ wnde, in chp. fires, @ de ‘att ampln itera spiraid & stotatessrtinesor nor va print sintenhiriewarheloied 1 marle nar savant freed ea ermal ee tae sxe ‘tine de tect eke mal stl proto hea ‘lestomatie gl descoperrtinlimplatoae. Pe fate cesta la flo in'chip magistralibudind vd Te corhorce cu put tele date ev care ke sunoayem im isoarteteare ans ind la nat Yn coca ce preetessoardelitrar bia dae on dew progrse, prin adiacnca comentario w priire in‘eoitsoia daogte, tm dual ei apc" material spe "eval. Dar, in epoca moasrd = aga tum spre rnold Toymice sreutal se lansformt pe dowd Bert. Tali iirps hs Da sckitotfu ins sobre esta om 1a lemony acpi weg. Ae tv andrea ie fe rloicnce 6 et al Ce ‘eri fate enkeron”* Cetentearkologice tm fare moss a crxrced 0 inten silte cscs mat hes bn atime tre decent da fort xplor fate sistomate"nenmirate stain! apes, ele. ncro= ote te parton umor eat teepind in palette 9 pind freind demain. Seu publica wonagrajt esr whorl {rs ont calegoit de malriale arkeagice. Seat desrper, ‘nitplatr, eleva teture din maaleprefivase dense de ‘inportante "Secure adit faptal cd im aeayrstnnp a inton= iia! crete In fie tevin,‘ al rer lotr soa sc hul ean Gn 0 frites Dsesfigual, permanent san tu anuoite evan, itria set dallr iat mat ales crete ompte eat ts fare wosaed fs a9 mal tsa contra aod pe tare foe ‘olsfla gendacie tn amsambtal Europedtontce a out Sache eare ccata a ide la ibogipivea tessa coral, acu precidere tx dimtationtes eportide. sh Proctalcangenetsondilon isd docamentadarhelogie se asd mai gre deseifat azure ci ete torba te sponte lant Ae Se Src dacae, anor opine mode ok conradicer si creat sd vistelisi tn slimal de at Tota alemente de factor itorcis apt a nj tacvigurare spi ‘ual qdovdacor, © profudns toy moval, prot eonpes: incare sichomate st concn atl de Staie se epee mani, tm primal rind flifia 9. cinegraia. Ae ered lat att mares aor © coanoars de Tete ac siluarea lr th amsambial soc gl date. con Baie ppt cinonprne din Pr ee le tontinnte, ch se qiseen pe aeeaton! apres cee Treat a craic soca, convins find tn vol impotent revine.ontacior uae elisa san popodre. fet ta ‘hind Sant fictoomie oral getodactor me tee Divleast, chiar find tama de tale diferente caspst. login, de fondul general aman. De acest am tacit cu 0 succinllexpunere asupra con- trosrsate prabieome’ a tndacuropoier care prestupa smut din diverse doments: sri, Urgitcd ont bolgisenaogte tes Demers elegant rin sumero Atte enaigit pe care Te fabnom fa he poponrt ingocropens Driving obicdrl, tur sae tredinfes Literal te twp: pe Carta na Cnr ange cae roman tet cane tncepe froceal de wastrel toned no ie Tecan oomos gerdacor ox ementé oman es @ ‘end limba, ai etre: taratier latin ot pus fo spr Piste mileni, marcind romanilatea papordinl victor fied Inivripire tafe Carpatosannbane oni: Spiriuaitaca geto-dalor rfltd dezvollar econonicd isiram anime vem, fled patents mavens de ccete ‘N-am feat tnod 0 prcetare de nsambl a celica mote Fiat in ecliin ch de tasted dor aspen aspete In care ve rales pregnant canada erie, de gine five propre a mu chip firese, romnit,urmasit direct ai dac-romanilo, am tal fasnote ite eee nhs ee Snir cele doud cine, hal connate de vieluie in spa iad de formare, Desig profiad spiritual wate mente Durst inp, ese faurefe im decursutitores, dar procend formetis tre a bask, consiluind.cenfa, toanet spirit, ietve strimosilor, care allrior, prin contacte, 9h tmprcjurdri ta! 36 tmbogdjse, se desvold, se explietensd st potenteasd G1 0 indloiduaitate aparte, Tatd de te eile rel 64 erem 4 In cultura vomineted pol i inlinite forme dacice tater fra) conserete, Exist frat deste probe de" supravieire i sor elemente gelodace, roman, 4 daco-romane, pe care Cinografit gt enclogtise‘sindcse ed te deplete $i 38 le pad tn edidentt, printro teroasd ceredere.silomaticd don perspectica comparativistoried a culturit populare rominegi. 1 HL CRISAN.GETO-DACIL 1. INDOEUROPENI, — 2. PREGETO-DACH (ULENIELE 11 LEX). — 3. GETO-DACI STRAVECHI (SEC. XVIN— XII LEN) — 4. GETO.DACH VECHE (SEC XU VIL TES).—5, GRTO.DACIL (SEC, VI LEN. — IES) 1 INDOEUROPENIL Peper ee porto a ee ea are ee arr er eer (pe na eee lee te ea ih oral a ee a A pe oe RA ce peri peetee eng my tears oe jaan pioetsinie ga otc area et tendh mae su ie aan ae at Cee A ge Se SE iy ee eee ee ea n2342 cum poate avea loc 0 schimbare de limba fori ea tse relecte in cultora matesiala, fn cart! suprapanerior a etaie, 3 acstes sit ele mat feeevente, au ntetGeaunt Insinggtort caw cet mai ivilieati ft 'vor impune 9 Limba: ‘Fate svt faptu ct limba formeart o stfuetart foarte rigaroasi 31 ch In multimlenara itorie a limon muse Gino meisaje Fre dout lib ain cate sit rentat 91a trea, nou, cl de flecate dat wna favinge, imbog these cu’ajforul cele: Age este anal Hai llr contact ct cea gilict sau cu cea dacch, Timbile indoeuropene evidenfiazd numercase apropi- cri,-in primal rind de ordin-gramatical care’ nu te Pov fxplica Gecit printro unitate Mngvistied genuina, 0 limbs fomupi. ce preapune patric comund. 9) un fopor inc tial. in secolal recut sa ‘eresut ci poate A reconsituta cit Hib comuna indepen consitund sto paleontclogic lingvisties, mente interpreeze din punct ie vedere lingviatic datcle Tarnizate de atheologic gi astfel Sf ample golur serioase ale storiel, Dar succescle stu dove- fi slemote gi eau revistat enti Patria initald a indocuropeilor a fost edutati.pretu- tindeni In Asia gt Buropa, far8 st se afngd Ja un cofwens, §S.a presupus ea loe de brigine Europa centtal, sul Sea dinaviel, aria baltics, sona de Ie nord de Caipati, nordul Mari Negre, Cavcarul, Marea Caspicd sau sudeestal euro- pre deosebire de lingigti arhealogtconstat mie are treptat se unilict ind nagtere lasinteze pe ‘Spall nat Ter ont mai resting, In contrast cu unitate inijale din care se ramified dfesive Limbi indoeuropenc. O ‘Prima gi foarte veche ramificare at fi fost divaarea In grupa { Timbt centum 3 sate Dac alle mata atte de cetae, arhealg nu pol, orl cu grew pot fi kentificate eu 0 unitate Hingis tte Biarea mafortate a hvajatilor sat de pirere ct pro- sul de indocuropeniaare s-a_petrecut 1a slistul epoct Deoltce, Ind se constata arlclogic.mutatit deosbite, CSenjise, att im domeniol eatersh materiale cit $8 celal 1 Yel doe, Ws Hrandensein, Dis rt ndegrmaniscie” Wander, ‘We, 1936" Ke. Nar im Secu Hidgehe a. Fest. Base Wig Ie Set ies Rr dor eee Machen, 5 P6063 fx itiogaia) SB. eruaein, Of rem ne) gama asonans yy Moskva 1961, p33 2 ii ernie pi ni pi in sftosig, Aen re nies apenas ee res Se cca maraa Lamenaes «SER e a creas, a2 fet oe en pe eee tes = eee ae eee a jocuropeant de catacter fie ,jafetitic" (eaueazo-base), fie Sciam ova Gea ahha ts oes tare Gene ta aa persia penpals a a Hel cape el See Smead eal eel ett lel se cere eee ee ee ee a Ge ek eae cere ey gta hemor geen oe set ee ee renee see ee ae ele ea pape oog ng terete pus ere ake eee es a a a ed ye con peace ie ee ae aes fen nhc el et man ML Garin, Nomads des toffee dane le Suet unpion bop Bernas tle a Fg Brena Sn Sadie il BRE pa: YS Te ple de ned peer mnt, de du ir ame tera udleBiletioeet Sate rarphenaee Un comingare’ Heer dn pre- tr rah ts Sti, Toe ps BLS VL Damron ropes def fee Mle ede Sdttpe dela Rows. tse ag arose 1, Neto, fends Ronda ol 1, Bacuren, 890, p12. * Ra Vale, Sve dee ter Suda ueploney EY, 2, 1976, pawn” $3 Garsann, fe it 1 Nevin ot pe 24; Je Mallat Atala sind ta inant acignsy, Casbanige94186 den natin ove ee 08990 Be cambridge, 84 13Cercle din ating vreme dovedes: dn ce in ce mat smut ch lati ence, n prin jms at Slut TH deat mar avat he '0intrupee Base aca fap no-enentics ty ura ual tase Saree ee tabu edi yc al daeuopetior’ dar tc turare de ci ‘ de tranzitie spre epoca bronzul. mae i cee ce pivee untata lingvistich a tebaror indo suropeng in ultinn veme spe o eomcep co anne derdclon conineu Magee de mie ay cea $stetnutiraseInlaene teulnte de pe wt oct spalie fet ti. Tote acete dale ae She Speopat, tact sept lafnla lps we pee ahs Pesto as sears Spa ai ni. Merpiad a aoa lngvg sun el voli ou preapute auras Ss fit ante. Ast wnt nate si sey Src ono oa pro ay fob Be eth eat eu privy acaatl pare a indenter (Sash vorboe Scioto sets fan ade ani rel Paria comattateaindocuopetat Cu privice la spa de oiine a pupaardor Indo pete lee emis Sue G8, near inden. Iolo, in conforma ccate arf vit de'8 ana ‘ond cri tne Valen feria peste gee sei cats, nt In Siberia de sud-veat (eh), Ho dona ‘guile, dpa care acenspaya ina’ al popoaret Indocuropene ar" cuprinde pe Taga stepcle nostic Etcopa eenrals gor teri dint Maree Bases a Muni’ Balen, Sotindndse easton toe mead putea" sfabil ind anu a Ines ae anit ire, Behr seer We Poa Ral na pea de ia al Rows, 1966, p. 21-48; RA. Cromlant, Mctent reappiotal yy elaine Setar genta 2 arte i price to ous ebro mo mec a joes vate ae eof Ri Str sec rb tn at: uo wens at, seen enh Siac deh ore’ aor aaa ated uae rae ea eee ea nes Cor eee es ee rae ees Prato Seite an anne ete th pectin aa oe a er een ea Ser hoon Bae la Se Ee SORaMA cl nest oe fom Ce mileriului IV ie.n.3 es se teh tannin pt mi corey cen erate eee eae ae ey erect eee Lae a yh gees ee ad eee amen are ee Seen anne weet Tew Be Aa oe ee pe teh natant alge Bea her ee ea earner pore eee ei seen aes Pare Seal ae Seihiereaacatpa: Aa ia pele pe ene eet Sis otal te eine I srs nt ieee cx dopiaredl comes St acta atta ct “Fesinaca, Wies, 1B. 199, p, S298. ce Prince oakeaapees Par Wee pS ven Spracion Sw. Brena, Won Climate from 800 1.0. C, London, 1967, 6 mere Ee edat The Totnes Lame, TO, pe 2 15Hb idan licinana, cariana, considerate ca. liabi fndeaproape™ inrodita cu hittta. ‘Sa aratat’ fotousta Sie eet ee Soreeieten eee oe eer In sprijinul teoriei nonmigrationiste este invocati ji iene aera oe apes eee Sie nae 1h, on, The Sour Language Lond. 1958; Wh. Gear fn Swiia Blunts, Ne Sel, BIL fe: Kenner elses feng ey tango eniaher del Prine Balague end Ou intend fons Symp fad Stikos tape 138 a 33 Doria In dates X7 Con. tnt. Se. noms 1, TAs pe 245255; Yi Groeten oh tn ne SB—MCE. tarche Ee om ts i Bae Wier Wo Si,” eaptn grt Soin Idatopt TA. Ghat, Ze tig Wt race, Sta Baers. V gatas oh, peat” BREA Wada pace Boel eae lenetetndoseropion prdbdeige Leia, 858 “316, Ventre chance events in seoneon Grech Cambie, dase FS Sty aun an dein Camige ten 16 anor concordante intre Himba. greac i limba hitttoduvitt Sau In respingereeIpotese! tn confornitate cu eare patria e origine @ grecor trebuie etutata in Asia Mica. Asemi- ‘nile dintee mba greacs i limbile indovraniene ce prest= prim, cel putin, 0 vecinatate fatro anumitt. pesioadd se Explick fa! aceastl opted prin migrarea. protogrecior din sonele_nord-pontice spre Dune, prin nordul Carpatil O"sedere a greellor in zona mijlocie a Dundni ar explica telifile existente,tnze Himba. greach qi dialectal italice Irishturt comune cu dacomocsea, precum. 3 amesteal Sorienlor et lini {a ultima val e@ ajunge in’ Grecia. S-a formulat st pirerea e1.patvia orginara a grecilor at fifest Grecia de nord-vest, de-unde,. prin mijlocal mileniael TI Lea, qi la incepatul milenialut TI fen, protogrect ar {6 coborit spre sud, oeupind Intreaga zon egecan- Adar conlriate cu po tes, ait In Asa ict cit i in Turopa, azealul indocuropean. au a pir uo consetingd a‘unel migrafil sau a unl seri de migra ‘hea evel de Tungt drat, un progres let, in cusul ‘hruia a contuat leplat un sistem specific de organizare Silimbajalat stim ar diverse au diferetiat anumite ane Ealing, Af work fomaren. pooner: Fee" deo anumita diferenjiere etnies 9 fingistie, ce ar Incepe din nealiticul veehi, clad. populatia devenit mai ttomeroasi st mal sedentar, confinuind apoi cu divers: fearanjisi dp posit mie! expansiuni in tertort imediat invecinate. fn aceastl vine, populafile agricole neoltice si eneoltice din Europa centralt oft din zone baleano-duna- eant uu ar deosel, dia punct de vedere lingvistc, de {onele nard pontice,loeuite de populail ce se oeupau ‘mal desea pistortal. Ar ft vorba de doull aspect ale acellag Fealiai indocuropene.? ‘Aceastd teorie, eminamente lingvistict, mu este Inst impartisits de loli cercetitori care se ocupt de aceast hestiage. De pds V-Aikov, arheolog ‘bulgar, arath ck ‘SSpiturile gf soadajele efeetaate-in exes 50 de stapioni de pe tetitorial Balgariet au demonstrat cu prisosin(a abando- ues ayezisilor eneolitice, ee sfiryesc ‘printr-un violent M1 Gomer, Lunopn de a pias Dane apis te awinci et nn ft lt ct 2h tempeh oa alm Berea rates git ata cra 6 wey eg an orn nan Soli re fois ns cra a eater rg eS amie aetna pve for preteen Bla nt cance da orc ce ane pte nt cece nt arc vrhas iia ete ancien eer de a enn fc cutie nl Pecan aerate epee Sa a oe ee ah on Pent eal ca ae Soe tae cere mai ast gt Peng eee Scloeaanieg aeetyans aunts ENED pag ery geo ernn sa NyAIB Le Beis 8 Pe one, Stadia Bali, ¥ 18 La cercetarea importantsi probleme a. indoeuropenilor sthealogia romAncasea a ads’ 9 contsibufie substantial, Slit prin capsturileslectuao, eit 3h prim nomeroasee Iver Citrate, ata, lied eh cen Proce de Sndoetropenizare a populafilor Europel va destgurat life rit gt dlerentiat dearo zon la alta in petioade de imp Ingle, inscrse, fm Tint tars, fntre milene LIL i Hem Ei'nu tate aumal an fenomen Lngvistic, ct vizeat deavole area socletpi pe toate coordonatele, Batriarhatl ft face ariia In cadéul encolitietui, ca 0. consecinficensed a ollie interne eivileailor agricole ex ceramics pice aia din sudvestul Europe. Procesal de dezvoltare vf frabie de contactele eu populatit din zoncle sedice sau sed- Nrstice feu cele din stepdle nord-pontice. 2 PREGETO-DACIT (mitenitle WIM ten.) Gete-daci de neam traci fae parte, nelndoienic, din tnarea familie Indoetropeant, far procesul de constitute fie ser, go tape in ni for de inceput se vor desfasara paralel cu istovia general a tae Glen fick st fie inet vorba despre-o dferenfere im excl Sromerosalt eam track, Se eoravens ct aceasts inva liae va produs abia la sfitsitul prime epoci a fieulu, ev siguranfa in secolal al Videa Leis ind ii avem men: ilonai ca stare in lvoarleIiserare, Atheologie se constaté Oiferenfere inte zonele dela nord sud de Mong Bale ani (Hlaemus). Tavoarele Iilerare de mai {isin vor anita CA vastil teitoia euprns Inize Balcani, Carpatl nordic, Dmires mijcie sf htorfol de west ai Portal Eusin tate local de geto-dacly far spafil de Ta sudullBaleailor dle tact proprivzig Pe- nol ne intercsaa3 Indeaproape istora trator de aord, a geto-dacorfapt peat cate Jat terminalogia propast de Al. Volpe. Am cons erat mal potrivit 2k uimisim procesol de constitute @ 1 AL, Valpe, Pelee were picid stra Dace proromans, tn ect te tre, 32, 79. p28 wm, 0tele: dso (arc sigarantt se vor constitu netic sgelo-dac) folosind termenul de pregetordac, pentru a 4 confunda cu tracit de sud. Firegte, prin aceasta nu Vice, Si neg dnrudireastrnsi existent’ intre xi de sud. La incepuat si ant 1a geto-daci vor fotos tcrmenul Constities ctnick'& fetondaior tare inceputa, ca ai tn cazul tuturor celorlate popoare indocuropens, inch Ia Arita epoci neoltico, eind’va Iva nagtere sabstiatal de baad alettuit din autohtonit neolitie $1 triburile de pastor ‘enti din ostal si-nerd-estul uropet Comunititile‘neolitice dia zon, carpato-balcano-dund- reant au desvoltat o cultura materilé § spiritual intre cxle mai avansate ale Europe:, indeaproape.inrudita eu rmarile civiizafitagrare din zona cgeerinictosiatica, Prima altura neoltien cunoseuta 1a noi este cca care se cheama Schela Cladovei, dup numele unai cartier al oraguel Dro- betacTurau Severin. Ea a eyprins o buna purte a Peninstlel Baleanice. La baza deevoltirt tntreguldteolitic va. sta ish cultura’ Staréevo-Cng, care cunmaste o larg spit die din Grecia continentals, Thessalin, Macedonia, Serbia, Croatia, nord-vestul Bulgari, estal Ungarci, Slovacia $f spre est pint dincolo de Nistr, et iradieti ping pe eoastele Marit Adriatice $1 pint in Malia, Cultura Stasgevo-erig are fumeroase asemindrt cu Cilicia gi Anatolia, Primi part. tori ai culturlr cu ceramic&. pictatd (mileniul VI ten) ae pectoral rt notre au orien th "Thsia (cultura Protosesklo) dupt cum 0 dovedesc_descoperiile de la Cluj (Gora Baciulul) 51 Crcen (jad. Dol), la fare se Adauga alte ageanri recent Cercetate. Neoliticul nostra (milenile VV item) s2 format prin amestecul autohtonilr epipaleliti: eu lemente sudice din zona egec-anatoliand gi thessalic, La sficgital epoct eoltice, in asa-numita petioadd encolitice, intinim ches eulturt bine ‘individualizate: Gumelita, Saleula, Petrestt 5 Cacuteni-Tripalie, ‘Bodrogkeresrtur (al doilensfert cin toil, IV st prtwal sfert din mals IIL Lem), Dack eneoitiel vorbexa'o limb indoeuropeani sau mn, este grew de spus, Unit Tingvgt? presupan ea un nwmdr de cuvinte din limba Fomani care provin din substrat ar fi preindoeuropene i 2. Viats, Medical ech, tn oonla Romie, a. (i ee te ‘ities 20 fi fost mostenite din aceasta veeme. Printee asemenea Suvinte se facie si mumele Dundsi 1a care se adaugt Catpati, Malva, Potavssa, Almas, Maros, bac, bus, eStun, cis cp er Co it mute din evils pro nso de onginepreindeesropesns, palsoeuropene. med. rancene fyi gasese Corespondente in mba albanera ® Ali cette soften et nin dnd ace cote Sr proventinteadevar din subatrats dar it gisese analog in dite limb indoeuropene, fara sa ie vorba de un. substeat preindoeuropean,* In procesal evolutiv al cultarlor eneo- {ice in spat Rembnisi primele pertachae! sc constata 1 Sit pa a Tee 0 ay ein ‘i mal apol pitrunder! de populait din tepele nord-pon- ea ce enti droite ferent nie fare, vor piesa unele asupra.altora.* Popolatllor pontic Te tint propritinmermintasie ub move 9 pred Eiren calavilor cu ocru tog, temeiir! pe bara efrra au fo emits Tapa erie Su puiar = {tri mormintlor tomlre, Din spaile horspontics ese ‘or rispindl Ip milenile V—I1T fen. in Oriental Apropat Hin Buropa®, Je ptranderi de populatit cstce in aria culturt Gucwben ‘Ae vor leks bob fms anor fi Date 1G, Teka, Oheines frbindocnrep tos de’ ome du, Danae, tn vol, Contnbtions omomantifaas tics 8 Vacate U8 Cong Tate scncs eomeatgay Minch 24a 29 abt WSS, Bacar inp SAST Got, Sa dle ng ome ei a Ande Remand, ema orga onan, Bacee 938, ps S552" Pel Gute Ute ecemon fg papper ences fbn: romaine acing ws, p. 0980 898," Elna Raraionge Lay re et IK. ravi, Sur te erate auseNone des populations ancien de Dar dnncs tigen Sia Bbc, Sai 7 © TDs unter, Dana, Dana, Dent, a vl Std Hing in mae Ta ee Sate (BO GH: Mtoe ae ‘aed: Sec 8 1, Re 2a tr 0 ‘Sao op Ta alien coat ee sgt cl ig Ra, i 9 BR i ‘anaes a Gent tne fe Thrace (Gace ‘Teper 29. Saab ae pe cy tpn nt ind Mite RES Uae of Peay, pS ‘brats it Selsenja ehenlnachs enna, Mask, a