Romanii Din Bungard Mohu Selimbar Si Vestem

Cuprins
Prefață………………………………………………………………………………………………..…………………………..…7
1. Ancheta ASTREI. „Tablourile nominale”…………………………………………………………………………………...…9

1.1. Bungard………..………………………………………………………………………………………………………………….……..…11
1.2. Mohu…………………………………………………………………………………………………………………………….………….25
1.3. Șelimbăr………………………………………………………………………………………………………………..……………...……43
1.4. Veștem………………………………………………………………………………………………………………………….……...……53
1.5. Analize…………………………………………………………………………………………………………………………...………….73
2. Ancheta ASTREI. „Rapoartele”…………………………………………………………………………..……………...……79

2.1. Bungard………..………………………………………………………………………………………………………………….……..…81
2.2. Mohu………………………………………………………………………………………………………….…………………………….83
2.3. Șelimbăr……………………………………………………………………………………………………………………………….……85
2.4. Veștem………………………………………………………………………………………………………………….……………...……87
2.5. Analize……………………………………………………………………………………………………………………………...……….89
3. Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………..…….95
Surse documentare și bibliografice…………………………………………………………………………………………...…..98
Summary……………………………………………………………………………………………………………………..…..100
1
Foto 1. Înainte de Marele Război: Horă de Rusalii în Veștem, 1912 (Sursa: colecția particulară Cosmin-Paul Dădârlat, Sibiu)
2
Prefață
Încă din 1915, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și poziţiilor 7-10 trebuie să fie identică cu cea a poziţiilor 11-16. Conform
Cultura Poporului Român (ASTRA) a luat în calcul ideea contabilizării instrucţiunilor de completare, în rubricile 7-9 se înscria un „1” pentru situaţia
costurilor umane și materiale ale românilor în cursul războiului declanșat în cea mai relevantă a persoanei, iar în rubrica 10 se consemna numărul tuturor
anul anterior. Greutățile războiului mondial au împiedicat realizarea acestui membrilor de familie aflaţi în refugiu2. „Raportul” conține patru întrebări: 1.
obiectiv pe parcursul desfășurării conflagrației. În cele din urmă, ASTRA va „Care e valoarea aproximativă a contribuţiilor benevole făcute de românii din
efectua în anii 1921-1922 o amplă anchetă, cuprinzând aproape toate localitățile comună în natură în cursul războiului? Anume, albituri date pe seama spitalelor,
cu populație românească din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și ciorapi, mănuşi, pumnăşei, căciuli de zăpadă trimise celor de la front, alimente
Maramureș. În cadrul anchetei au fost utilizate două instrumente de investigare: date armatei în mod gratuit pe la începutul războiului etc.”; 2. „La care sumă se
un chestionar standardizat, numit „Tablou nominal”, și un ghid de interviu, urcă toate pagubele de război pe care le-a avut comuna?”; 3. „În toamna anului
intitulat „Raport”, fiecare comună cu populație românească fiind solicitată de 1918 fost-a revoluţie în comună? Cum s-a urzit, cum s-a dezvoltat, fost-au în
ASTRA, prin intermediul Directoratului General de Interne de la Cluj, respectiv comună devastări, stricăciuni, vărsări de sânge, cine a fost omorât sau vulnerat
al prefecturilor, să completeze cele două materiale și să le expedieze ASTREI. şi în urmă cum a fost stinsă revoluţia? S-a format gardă naţională în comună?
Datele au fost centralizate de președintele secției istorico-etnografice a Sub a cui conducere?”; 4. „La adunarea mare de la Alba-Iulia, ţinută la 1
ASTREI, Teodor Păcățian, care a și publicat metodologia anchetei și datele Decembrie 1918, câţi locuitori din comună au participat, la a cui îndemnare şi
statistice ale „Tablourilor nominale”, centralizate pe județe1. sub a cui conducere?”3
„Tabloul nominal” cuprinde 19 rubrici, după cum urmează: 1. „Numărul Datele statistice oferite de „Tablourile nominale”, prelucrate și publicate
curent”; 2. „Numele şi prenumele”; 3. „Născut în comuna”; 4. „Ocupaţiunea centralizat, pe județe, în 1923, de T. Păcățian, nu au mai făcut obiectul unor
civilă”; 5. „Gradul avut la miliţie”; 6. „A fost decorat cu medalia”; 7.-10. „A investigații istoriografice până în ultimii ani, cercetătorii mulțumindu-se să
luat parte la mişcările impuse de război chemat fiind”: „la partea activă, ca utilizeze datele din 1923, cu exprimarea unor rezerve privind caracterul
soldat pe front” (7), „la partea sedentară, pentru servicii auxiliare sau mobilizat exhaustiv al demersului4. După câțiva ani de cercetare (2014-2018), cu ajutorul
pe loc” (8), „pentru a fi arestat sau internat” (9); „a fost refugiat” (10); 11.-16. noilor tehnologii informaționale, se află în curs de publicare prima analiză
„Soarta îndurată în timpul războiului”: „mort pe câmpul de luptă” (11), „mort critică a datelor „Tablourilor nominale”, informațiile fiind redate pe localități,
în temniţă, în pribegie, în spital, în urma bolilor sau rănilor” (12); „S-a reîntors
acasă”: „ca invalid” (13), „rănit, bolnav, însă în prezent e sănătos” (14), „deplin
sănătos” (15); „dispărut” (16); 17.-18. „În urma decedatului sau dispărutului a
rămas”: „văduvă” (17), „numărul orfanilor” (18); 19. „Observare”. Suma
1 Teodor V. Păcăţian, „Jertfele Românilor din Ardeal, Bănat, Crişana, Sătmar şi Maramurăş, 2T. V. Păcăţian, „Jertfele Românilor”, p. 42.
aduse în răsboiul mondial din anii 1914-1918”, în Transilvania, Sibiu, an LIV, Ian. – Febr. 1923, 3T. V. Păcăţian, „Jertfele Românilor”, p. 44.
Nr. 1-2, pp. 32-54. Datele oferite de „Tablourile nominale” ale comunelor rurale au fost 4 Ioan Popa, „Siebenbürgisch-rumänische Grundschullehrer im Ersten Weltkrieg”, în
centralizate la nivelul fiecărui comitat. Situaţia oraşelor a fost contabilizată distict, pe două Forschungen zur Volks- und Landeskunde, București, Editura Academiei Române, Band
categorii: oraşe municipale şi oraşe cu consiliu. 61/2018, p. 123.
7
plăși și comitate, după structura administrativ-teritorială din 1910, cu analize Volumul de față reprezintă prima valorificare a anchetei ASTREI la
comparative5. nivelul unei comune, conform configurației administrativ-teritoriale din 1968.
O soartă mai vitregă au avut-o „Rapoartele”, punctul slab al anchetei Comuna Șelimbăr cuprinde satele Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem. În
ASTREI, datorită aspectelor sensibile abordate, în legătură cu evenimentele timpul Primului Război Mondial, fiecare dintre cele patru localități avea statut
revoluționare din toamna anului 1918. În acest caz, operatorii locali de anchetă, de comună, toate aparținând comitatului Sibiu, fiind integrate însă în plăși
secretarii comunali și liderii comunitari informali, s-au comportat, în general, diferite: Bungard și Mohu, în plasa Sibiu, Șelimbăr și Veștem, în plasa
cu multă precauție sau chiar au ignorat solicitarea de a înainta un astfel de Cisnădie. Prima parte a volumului oferă informațiile din „Tablourile
„Raport”. Subiectul a rămas, decenii bune, în zona sondărilor istoriografice nominale”, cu scurte analize după fiecare localitate și cu analize comparative,
secvențiale. Marcel Știrban a publicat în 1991, pentru județul Arad, mai consistente, la final. Partea a doua a fost rezervată „Rapoartelor”,
răspunsurile oferite la întrebările 3 și 46. Pentru zona Mureșului – județul transcrise, apoi analizate critic și comparativ. În „Concluzii” se reliefează
Mureș-Turda/1922, respectiv județul Mureș/1968 – au publicat analize pe baza specificul celor patru localități, în contextul Marelui Război, lucrarea
„Rapoartelor” Alexiu Tatu7 și Andreea Dăncilă Ineoan8. „Rapoartele” aducându-și astfel aportul la conturarea profilului identitar al comunei, la
provenite din comitatul Hunedoara, precum și datele statistice oferite de împrospătarea și întreținerea memoriei colective, atât de necesare în condițiile
„Tablourile nominale” comunale din această unitate administrativ-teritorială au spectaculoaselor modificări demografice înregistrate în zonă, în ultimele două-
fost publicate în 20189, alături de consistente analize critice, studiul-pilot trei decenii.
urmând a fi însoțit de abordări similare pentru celelalte comitate. Diversele Materialul documentar se află în custodia Serviciului Județean Sibiu al
posibilități de valorificare științifică și cultural-identitară a bogatului material Arhivelor Naționale și a fost pus la dispoziția autorilor cu deosebită amabilitate,
informativ, produs prin aplicarea anchetei ASTREI, vizează și istoria locală. O motiv pentru care mulțumim, și pe această cale, angajaților și conducerii
astfel de analiză punctuală, efectuată în cazul comunității românești din instituției.
localitatea Grânari (jud. Brașov)10, în anul 2017, a crescut de la șase la
cincisprezece numărul celor decedați sau dispăruți în Primul Război Mondial, Autorii
număr reținut de memoria colectivă la nivelul anului 2011, când a fost amenajat
monumentul eroilor români din Primul Război Mondial. Un studiu similar s-a
aplicat și pentru satul Șalcău, comuna Mihăileni, județul Sibiu11.
5 Ioan Popa, Românii din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș în Primul Război 9 Ioan Popa (coord.), Mihai Diaconu, Cristina Sava, Rafaeel Țichindelean, Românii din comitatul
Mondial. Ancheta ASTREI. „Tablourile nominale”, Prefață de prof. univ Ioan Bolovan, membru Hunedoara în Primul Război Mondial. Ancheta ASTREI, Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Ioan
corespondent al Academiei Române, Sibiu, 2019. Bolovan, Sibiu, Editura Astra Museum, 2018, 227 p.
6 Marcel Știrban, „Județul Arad și anul 1918 în chestionarul Astrei (Documente)”, în Revue de 10 Ioan Popa, Rafael Țichindelen, „Românii din Grânari (jud. Brașov) în Primul Război
Transylvanie, nr. 1/1991, pp. 112-132. Mondial”, în Anuarul Societății de Științe Istorice din România. Filiala Sibiu, nr. 1/2018, pp. 81-
7 Alexiu Tatu, „Aspecte ale participării comunelor din judeţul Mureş-Turda la primul război 90.
mondial”, în Ioan Lăcătuşu (coord.), Liviu Boar. Arhivist, istoric, profesor, Sfântu-Gheorghe, 11 Ioan Popa, „Şalcăul în Primul Război Mondial”, în Anuarul Cercului de Studii Istorice şi
Editura Eurocarpatica, 2011, pp. 401-408. Sociale, Sibiu, nr. X, 2015, pp. 35-90.
8 Andreea Dăncilă Ineoan, „Memory of the War and the Revolution in the Mureş County”, în
Comunication, Context, Interdisciplinarity – Studies and Articles, Volume III, Section:

Journalism, Târgu Mureş, „Petru Maior” University Press, 2014, pp. 230-240.
8
1.
ANCHETA ASTREI:
„TABLOURILE NOMINALE”
9
Foto 2. Comunele Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem
(Sursa: https://www.google.com/maps/@45.7753242,24.2192173,14.96z)
10
1.1. BUNGARD
11
În urma
A luat parte la
decedatului sau
mișcările impuse de Soartea indurată în timpul răsboiului
dispărutului a
răsboiu
rămas
Chiemat fiind S’a reintors acasă
A fost decorat cu medalia
mort în temniță, în pribegie, în spital,

Gradul avut la miliție
Ocupațiunea civilă
la partea sedentară, pentru servicii

la partea activă, ca soldat pe front
Născut în comuna
în urma boalelor sau rănilor

Numărul curent
auxiliare, sau mobilizat pe loc
rănit, bolnav, însă în present e

pentru a fi arestat sau internat
mort pe câmpul de luptă
Observare
numărul orfanilor
Numele și pronumele
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Toma Lazar Bungard ziler soldat 1 1

2 Niculae Bucurenciu Bungard econom soldat 1 1
3 Ioan Necșa Bungard econom plutonier 1 1
4 Teodor Necșa Bungard econom soldat 1 1
5 Moisiu Tatu Bungard econom soldat 1 1
a)
6 Andreiu Tatu Bungard econom soldat 1 [1] 1
7 Gheorghe Banciu b) Bungard învățător sublocot. Argint II 1 1
Porumbacu de Sus
8 Dumitru Vasile Bungard econom soldat 1 1 1 2
9 Petru Imbăruș Bungard econom soldat 1 1 1 1
10 Ioan Iacob Bungard econom soldat 1 1
11 Niculae Iacob Bungard econom caporal 1 1
12 Toma Gal Bungard econom plutonier 1 1
13 Niculae Bucurenciu Bungard econom soldat 1 1
14 Ioan Imbăruș Bungard econom sergent 1 1
Argint I, II
Crucea
15 Toma Boicean Bungard econom plutonier două, Bronz, 1 1 Carol
Crucea f.
16 Petru Modran Bungard zugrav soldat 1 1
17 Petru Modran Bungard econom soldat 1 1
18 Niculae Todor Bungard ziler soldat 1 1
19 Gheorg[h]e Todor Bungard ziler soldat 1 1
12
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
20 Gheorg[h]e Todor jun. Bungard ziler soldat 1 1

21 Ioan Todor Bungard ziler soldat 1 1
22 Petru Avram Bungard ziler soldat 1 1
23 Petru Samoila Bungard ziler soldat 1 1
24 Ioan Pastor Bungard ziler soldat 1 1
25 Petru Todor Bungard ziler soldat 1 1
acasă ca
26 Ioan Coman Bungard econom soldat 1 1 invalid
27 Filip Modran Bungard econom soldat 1 1
28 Niculae Opriș Bungard econom soldat 1 1
29 Ioan Opriș Bungard econom sergent 1 1
30 Petru Precup Bungard econom soldat 1 1
Argint II -
două - Crucea
31 Toma Opriș Bungard econom plutonier [Carol]. 1 1
Bronz
32 Petru Opriș Bungard econom soldat 1 1
33 Cornel Stoica Bungard student sublocot. 1 1
c)
34 Toma Modran Bungard econom soldat 1 1
c)
35 Ioan Boicean Bungard econom soldat 1 1
36 Niculae Cristea Bungard econom soldat 1 1
37 Niculae Imbăruș Bungard econom sergent 1 1
13
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
38 Teodor I. Borbeiu Bungard ferar soldat 1 1

39 Traian Mandocea Cincul Mare notar com. caporal 1 1
40 Ioan Bucurenciu Bungard econom soldat 1 1
A fost și 8
41 Toma Modran Bungard paroch 1 1 luni
întemnițat.
42 Achim Banciu Bungard econom soldat 1 1
43 Constantin Frățilă Bungard econom soldat 1 1
44 Gheorg[h]e Frățilă Bungard econom fruntaș Argint II 1 1
45 Petru Hellnar Bungard econom fruntaș 1 1
46 Niculae Caicuțiu Bungard econom fruntaș 1 1
47 Ilie Boicean Bungard econom fruntaș 1 1
48 Petru Vintilă Bungard econom fruntaș 1 1
49 Niculae Modran Bungard econom fruntaș 1 1 1 2
50 Octavian Flueraș Bungard econom caporal 1 1
51 Gheorg[h]e Dordea Bungard econom soldat 1 1
52 Ioan Bratu Bungard econom soldat 1 1
53 Gheorg[h]e Dordea Bungard econom soldat 1 1
54 Gh. Frătila Bungard econom caporal 1 1
55 Niculae Macaveiu Bungard econom soldat 1 1 1
56 Petru Bucurenciu Bungard econom soldat 1 1 1 2
14
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
57 Gheorg[h]e Macaveiu Bungard econom soldat 1

58 Ioan Comsa Bungard econom soldat 1 1
59 Ioan Comșa Bungard econom soldat 1 1
60 Petru Bucurenciu Bungard econom soldat 1 1
62 Petru Modran Bungard econom soldat 1 1
Argint II,
63 Gheorg[h]e Nicula Bungard econom soldat Bronz 1 1
64 Petru Băilă Bungard econom caporal 1 1
65 Petru Boicean jun. Bungard econom soldat 1 1
66 Aurel Boicean Bungard econom soldat 1 1
67 Ioan Dordea Bungard econom soldat 1 1
68 Toma Costea Bungard econom soldat 1 1
69 Niculae Comșa Bungard econom soldat 1 1
70 Ioan Modran Bungard econom soldat 1 1 1 3
71 Ioan Dordea Bungard econom soldat 1 1
72 Teodor Ciora Bungard econom soldat 1 1
73 Niculae Dordea Bungard econom soldat 1 1
74 Ioan Nicula Bungard econom soldat 1 1
75 Niculae Modran Bungard econom soldat 1 1
76 Savu Pastor Bungard ziler soldat 1 1
15
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
77 Niculae Stoica Bungard ziler soldat 1 1 1 1

78 Aurel Fauor [Faoru] Bungard ziler soldat 1 1
79 Niculae Fauor [Faoru] Bungard ziler soldat 1 1
80 Petru Samoilă Bungard ziler soldat 1 1
81 Petru Pastor Bungard ziler soldat 1 1
82 Niculae Pastor Bungard ziler soldat 1 1
83 Ilie Todor Bungard ziler soldat 1 1
84 Luca Todor Bungard ziler soldat 1 1
85 Lavu Pastor Bungard ziler soldat 1 1
86 Niculae Todor Bungard ziler soldat 1 1
87 Ioan Neagoviciu Bungard ziler soldat 1 1
88 Niculae Zlatea Bungard ziler soldat 1 1
89 Petru Todor Bungard ziler soldat 1 1
90 Petru Flueraș Bungard econom soldat 1 1 1 2
91 Cost. Tuduran Bungard econom fruntaș 1 1
92 Gh. Tatu sen. Bungard econom soldat 1 1
93 Gh. Tatu jun. Bungard econom soldat 1 1
95 Ioan Modran Bungard econom soldat 1 1
96 Cost. Hașegan Bungard econom soldat 1 1
16
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
97 Ioan Cucu? Bungard econom soldat 1 1

mort acasă
98 Cost. Frățilă Bungard econom soldat 1 1 ca bolnav.
99 Gh. Ișan Bungard econom soldat 1 1
100 Ioan Dordea Bungard econom caporal 1 1 1
101 Gheorg[h]e Bratu Bungard econom caporal 1 1
102 Niculae Hașegan Bungard econom soldat 1 1
103 Ioan Ciora Bungard econom soldat 1 1
104 Ilie Vlad Bungard econom soldat 1 1
comisar de
105 Ioan Vlad Bungard plutonier 1 1
poliție
106 Nic[.] Cristea Bungard econom soldat 1 1
Argint I,
107 Gh. Iacob Bungard econom sergent Argint II, 1 1
Bronz
108 Simion Iacob Bungard econom soldat 1 1
109 Romul Vonica Bungard econom soldat 1 1
110 Ioan Vonica Bungard econom soldat 1 1
111 Niculae Opriș Bungard econom caporal 1 1
112 Dumitru Stoica Bungard econom sergent 1 1
113 Niculae Ciora Bungard econom soldat 1 1
114 Gh. Frățilă Bungard econom soldat 1 1
115 Gh. Boicean Bungard econom soldat 1 1
17
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
116 P. Boicean Bungard econom soldat 1 1

117 Ioan Cristea Bungard econom soldat 1 1 1 2
118 Petru Flueraș Bungard șofer caporal 1 1
119 Ioan Imbăruș Bungard econom soldat 1 1
120 Nicolae Tatu Bungard econom soldat 1 1
121 Ioan Lascu Bungard ferar soldat 1 1
122 Gh. Comșa Bungard ferar soldat 1 1
123 Toma Crăciun Bungard ferar soldat 1 1
124 Niculae Crăciun Bungard ziler soldat 1 1
125 Ioan Grancea Bungard econom fruntaș 1 1
126 Ioan Flueraș Bungard econom soldat 1 1
127 Petru Boar Bungard econom soldat 1 1
128 Gh. Vintilă Bungard econom soldat 1 1
129 Ioan Caicuțiu Bungard econom soldat 1 1
130 Gh. Boicean Bungard econom soldat 1 1
132 Ioan Opriș Bungard econom soldat 1 1 1 0
133 Mihaiu Capriță Bungard econom soldat 1 1
134 Ioan Comșa Bungard econom soldat 1 1
135 Ioan Bratu Bungard econom soldat 1 1 1 1
18
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
136 Ioan Gurean Bungard econom soldat 1 1

137 Gh. Gurean Bungard econom soldat 1 1
138 Andreiu Gurean Bungard econom soldat 1 1
139 Niculae Frățilă Bungard econom soldat 1 1
elev
140 Gh. Frățilă Bungard student 1 1
plutonier
141 Toma Boicean Bungard econom soldat 1 1
Argint II -
două - Crucea
142 Ilie Opriș Bungard econom sergent [Carol]. 1 1
Bronz
Total 127 10 0 5 9 2 6 0 113 13 10 17
142 142
Bungard, 26 decembrie 1921

Traian Mandocea Toma Modran E. Imbărușiu George Frățilă
notar preot primar plugar
Sursa: Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, fond ASTRA, inv. nr. 453, „Listele participanților la Primul Război Mondial”, dos. 11a Județul Sibiu, ff. 261-263.
a)
Andrei Tatu, înregistrat la poziția 6 ca mobilizat în spatele frontului și mort pe front a fost introdus de c)
Toma Modran și Ioan Boicean (pozițiile 34 și 35) nu au fost înregistrați în variabilele „Implicarea în
noi în analizator ca mobilizat pe front. mișcările impuse de război” și „Soarta îndurată în timpul războiului”, însă, în suma finală a „Tabloului
b)
Învățătorul Gh. Banciu s-a născut în Porumbacu de Sus, nu în Bungard, cum l-au înregistrat, din nominal”, operatorii locali de anchetă i-au trecut în rândul mobilizaților pe front, reveniți deplin sănătoși
neatenție, operatorii locali de anchetă (vezi mai jos). la vatră.
19
Raportat la populația românească a anului 1910, când s-a efectuat ultimul Sibiu, populația românească a pierdut 2,63% (342 de morți și dispăruți/12.987
recensământ înaintea Primului Război Mondial, procentul de mobilizare pe de români).
front în comuna Bungard este de 15,83% (126 de mobilizați pe front/796 de
Tabel 1. Originea combatanților
români12), peste media plasei Sibiu, 12,66%13, de care aparținea din punct de
Locul nașterii Nr. combatanți %
vedere administrativ. Media plasei este depășită și la capitolul morți/dispăruți
Bungard 140 98.59
în război, comuna Bungard pierzând 3,02% din populația românească (10 morți Altă localitate 2 1.41
pe front, 2 morți în spatele frontului, 13 dispăruți), în timp ce la nivelul plasei
Tabel 2. Profesia combatanților, gradul militar, numărul de morți/dispăruți, decorați și refugiați în România
Nr. mobilizați % mobilizați Nr. % Nr. morți și % morți și Nr. refugiați % refugiați
Categoria profesională Nr. decorați % decorați
pe front pe front (sub)ofițeri (sub)ofițeri dispăruți dispăruți în România în România
Intelectuali 4 3.15 3 23.08 1 4.17 1 14.29 2 40.00
Comercianți, meseriași 6 4.72 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00
Plugari 117 92.13 10 76.92 23 95.83 6 85.71 3 60.00
Total 127 100.00 13 100.00 24 100.00 7 100.00 5 100.00
Datele statistice din Tabelul 2 confirmă avantajele și vulnerabilitățile suprareprezentare categorială de 1.269,84%, în timp ce țărănimea are un
profesiilor intelectuale. În cazul comunei Bungard, avem de-a face cu un procent de subreprezentare categorială de 153,55%. Ambele categorii sunt
învățător, un student, un notar comunal și un comisar de poliție, mobilizați pe suprareprezentate în cazul morților și al dispăruților, toți meseriașii comunei
front. Luând ca punct de reper procentul mobilizaților pe front, 3,15%, Bungard (patru fierari, un zugrav și un șofer) revenind deplin sănătoși la vatră.
constatăm o suprareprezentare categorială în cazul gradelor militare superioare Dintre refugiații în România, un caz aparte îl reprezintă preotul ortodox
(ofițeri, subofițeri) și al recompenselor militare (decorații), cu 732,70% Toma Modran14, ajuns din urmă de autoritățile militare habsburgice, arestat la
(23,08/3,15), respectiv cu 453,65%. În schimb, țăranii mobilizați pe front Drăgășani, apoi închis la Sibiu și Cluj, din mai până în noiembrie 191715.
înregistrează o subreprezentare categorială de 119,77% în cazul gradelor Mărturia sa este elocventă:
militare (subofițeri), și de 107,49%, în cazul recompenselor militare. Cu retragerea armatei române am trecut munții și am fost instituit de episcopul
Riscul de expunere la represiunea politică este demonstrată, în privința din Râmnic [Sofronie Vulpescu] preot în Stănești [jud. Vâlcea]. Am stat sub
elitei intelectuale a comunei, de coeficientul refugiaților în România, cu o stăpânirea germană până la 28 mai 1917, fiind martor la barbariile lor, care
12 A Magyar Szent Korona országainak 1910. évi népszámlálása, első rész. A népesség főbb anul 1908; Eusebiu R. Roșca, Monografia institutului seminarial teologic-pedagogic
adatai, Budapest, 1912, pp. 434-435. „Andreian” al Arhidiecezei Gr. Or. Române din Transilvania, Sibiu, Tiparul Tipografiei
13 Ioan Popa, Românii din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș în Primul Război Arhidiecezane, 1911, p. 166; Șematismul bisericii ortodoxe române din Ungaria și Transilvania,
Mondial. Ancheta Astrei. „Tablourile nominale”, Partea I Transilvania, Sibiu, 2019, sub tipar, Sibiu, 1908, p. 89.
p. 341. Pentru studiul de față, datele plășii Sibiu au fost îmbunătățite, prin eliminarea erorilor de 15 Mircea Păcurariu, Politica statului ungar față de Biserica românească din Transilvania în
înregistrare din „Tabloul nominal” al comunei Mohu (vezi mai jos). perioada dualismului (1867-1918), Sibiu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
14 Toma Modran, originar din Bungard, absolvent al Institutului teologic-pedagogic ortodox Ortodoxe Române, 1986, p. 263.
„Andreian” din Sibiu, secția teologică, promoția 1906, a preluat parohia din localitatea natală în
20
devastau casele, băgau caii în biserici, profanau vasele sfinte și altarele. Ajuns calitate de director, din 1905 până în 1920. În Rășinari, a domiciliat la nr. 499.
sub administrația ungurilor, aceștia m-au deținut ca trădător și închis în pușcăria În 1916, s-a retras la sud de Carpați, odată cu armata română, însă a revenit în
din Sibiu, unde am stat cinci luni. Escortat la Cluj în temnița militară, am scăpat „patrie”, din proprie inițiativă, fiind condamnat la 12 ani de temniță grea.
în 20 noi[embrie] 1917, pedepsit cu retragerea ajutorului de la stat, sechestrarea Perioada și condițiile detenției și-au pus amprenta asupra sănătății sale, M.
averii și plătirea speselor de proces.16
Frățilă decedând la scurt timp după încheierea războiului, fapt consemnat de
Fratele mai mare al preotului Toma Modran, George Modran, născut în operatorii locali ai anchetei ASTREI, în 1922. În urma sa au rămas soția-văduvă
Bungard, în 1873, absolvent al Institutului „Andreian” din Sibiu în 1896 și preot și doi orfani19.
în Poplaca, din 1898 până în 1943, a avut un destin asemănător, fiind arestat
chiar în biserică, în 30 ianuarie 1917, pentru vina de a fi făcut rugăciuni pentru
regele Ferdinand al României și pentru biruința armatei române și pentru
Fig. 1. Intelectuali și țărani:
afirmația că Transilvania nu va mai fi a maghiarilor. Închis la Cluj, va fi eliberat expunerea la risc și recompensarea
în 21 noiembrie 1917. Armatele maghiară și germană i-au confiscat numeroase
bunuri (cereale, boi, o căruță, covoare, haine, vase). A fost coleg de suferință
cu greu încercatul preot Coman Baca junior, paroh în Poplaca între 1890-
192117. 92.13 95.83
85.71
Învățătorul Gheorghe Banciu, înregistrat de operatorii locali de anchetă ca 76.92
originar din Bungard, s-a născut în Porumbacu de Sus și a absolvit secția 60.00
pedagogică a Institutului „Andreian” din Sibiu în anul 1901. La școala din
40.00
Bungard a funcționat ca suplinitor, motiv pentru care nu a fost înscris în
23.08
Șematismele ortodoxe ale perioadei, în anii războiului, posturile de învățători 3.15 14.29 4.17
titulari la școala confesională ortodoxă din Bungard fiind ocupate de Nicolae % mobilizați % (sub)ofițeri % decorați % morți și % refugiați
Modran, fratele mai mic al preoților George și Toma Modran, și de Aurelia dispăruți
Săvoiu18. Intelectuali Țărani
Originar din Bungard, învățătorul Moise Frățilă și-a legat destinul de
școala ortodoxă din Rășinari, la care a ajuns în 1884 și pe care a condus-o, în
16 Sebastian Stanca, Contribuția preoțimii române din Ardeal la războiul pentru întregirea Editura Andreiana, Editura Agnos, 2011, pp. 92-100; S. Stanca, Contribuția preoțimii române,
neamului (1916-1919), ediție, studiu introductiv, note și indici de Mihai-Octavian Groza și p. 120.
Mircea-Gheorghe Abrudan, Cluj-Napoca/Deva, Editura Argonaut/Editura Episcopiei Devei și 18 Șematismul bisericei ortodocse române din Ungaria și Transilvania, Sibiiu, 1914, p. 93;
Hunedoarei, 2015, p. 95. Ibidem, 1915, p. 94; Ibidem, 1916, p. 95; Ibidem, 1917, p. 87; Ibidem, 1918, p. 185.
17 SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, „Listele participanților la Primul Război Mondial”, dos. 19 SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, dos. 11a Județul Sibiu, f. 39 recto („Tabloul nominal” al
11a Județul Sibiu, f. 230 recto („Tabloul nominal” al comunei Poplaca); E. Roșca, Monografia comunei Rășinari); Stan A. Ionescu, Monografia școalei primare de stat „Octavian Goga” din
institutului seminarial, p. 161; Emanuel Pavel Tăvală, Poplaca. Cronica parohială, Sibiu, Rășinari, jud. Sibiu, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1936, pp. 76-77, 89.
21
Foto 3. Pr. Toma Modran
(Sursa: S. Stanca, Contribuția preoțimii române, Anexă fotografică)
Foto 4. Înv. dir. Moise Frățilă (1861-1920)

(Sursa: Colecția fotografică a Muzeului Etnografic din Rășinari) Foto 5. „Tabloul nominal” al comunei Bungard, pagina I, fragment
22
Foto 6. „Tabloul nominal” al comunei Bungard, pagina II Foto 7. „Tabloul nominal” al comunei Bungard, pagina IV
23
Foto 8. „Tabloul nominal” al comunei Bungard, pagina V Foto 9. „Tabloul nominal” al comunei Bungard, pagina VI (ultima)
24
1.2. MOHU
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Comșa Gheorghe 2 Bungard bărdaș soldat 1 1

2 Brana Niculae 3 Mohu agric. soldat 1 1 1 3
3 Brana Niculae 4 Mohu agric. soldat 1 1
4 Brana Ștefan 5 Mohu agric. soldat 1 1
5 Marcu Ilie 6 Mohu agric. soldat 1 1
6 Cătană Ilie 7 Mohu agric. soldat 6 6
7 Slavescu Ilie 9 Mohu agric. soldat 1 1
8 Bucșa Ioan 9a Mohu agric. caporal 1 1
9 Brana Ilie 10 Mohu agric. soldat 1 1
10 Lazar Ioan 11 Mohu agric. soldat 1 1
11 Bucșa Ioan 12 Mohu agric. 1 1
12 Lazar Banu 11 Mohu agric. 1 1
13 Bucsa Ilie Mohu agric. 1 1
14 Bucsa R. Ilie 13 Mohu agric. soldat 1 1
15 Simtion Ioan 15 Mohu agric. soldat 1 1
16 Bucșa Mihaiu 17 Mohu agric. 1 1
17 Slavu Ioan sen 18 Mohu agric. 1 1 1
18 Slavu Ioan iun 18 Mohu agric. 1 1
19 Chidu Niculaie Nicu 19 Mohu agric. caporal bronz 1 1
20 Chidu Niculae 19 Mohu agric. 1 1
26
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
21 Chidu Niculae sen 19 Mohu agric. 1 1

22 Brana Ilie sen 20 Mohu agric. 1 1
23 Iancu Gh. 24 Mohu agric. soldat 1 1
24 Dragomir Ilie 24 Mohu agric. 1 1
25 Slavu Nicolae 25 Mohu agric. sergent 1 1
26 Slavu Nicolae iun. 26 Mohu agric. soldat 1 1
27 Piso Simeon 27 Mohu agric. 1 1
28 Piso Alecse 27 Mohu agric. sergent 1 1
29 Piso Simeon 27 Mohu agric. sublocotenent 1 1
30 Burchea Nic. 28 Mohu agric. soldat 1 1 1 1
31 Bucșa Ant. 28 Mohu agric. soldat 1 1
32 Dănilă Nic. 30 Mohu agric. soldat 1 1
33 Iancu Ioan Mohu învățător 0 1 1 1
34 Slăvescu Ioan Mohu preot 1 1
35 Slăvescu Victor Mohu preot capelan 1 1
36 Ivănuțiu Ioan sen. Mohu 34 agric. 1 1
37 Ivănuțiu Ioan iun. Mohu 34 agric. soldat 1 1
38 Nica Ilie Mohu 34 agric. soldat 1 1
39 Brana Niculae Mohu 6 agric. soldat 1 1
40 Slăvescu Ilie iun. Mohu 9 agric. 1 1
27
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
41 Burchea Achim sen. Mohu 29 agric. 1 1

42 Muțiu Teoader Mohu 21 agric. 1 1
43 Prie(a) Ioan sen. Mohu 34 agric. soldat 1 1
44 Prie(a) Ioan iun. Mohu 34 agric. soldat 1 1
45 Nica Achim Mohu 35 agric. soldat 1 1
46 Bucșa Nic. Mohu 36 agric. caporal 1 1
47 Dordea Irimie Mohu 37 agric. soldat 1 1
48 Dordea Irimie Mohu 37 agric. 1 1
49 Gavrila Ioan Mohu 38 agric. 1 1
50 Hurubean Dtru Mohu 39 agric. soldat 1 1
51 Dordea Ioan sen. Mohu 39 agric. 1 1
52 Dordea Ioan iun. Mohu 39 agric. soldat 1 1
53 Marcu Ilie Mohu 41 agric. soldat 1 1 1
54 Marcu Nic[olae]. Mohu 42 agric. caporal 1 1 [1] 1
55 Dordea Nic. Mohu 43 agric. 1 1
56 Dordea Nic. Mohu 43 agric. 1 1
57 Dănilă Ilie Mohu 45 agric. soldat 1 1
58 Galasiu Ioan Mohu 46 agric. soldat 1 1
59 Baltes Achim Mohu 47 agric. soldat 1 1
60 Iuga Ioan Mohu 47 agric. soldat 1 1 1 4
28
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
61 Slavu Ioan Mohu 48 tîmplar soldat 1 1

62 Balteș Nic. Mohu 50 agric. soldat 1 1 1
63 Gurean Ioan Mohu 51 agric. soldat 1 1
64 Lupu Nicolae Mohu 52 agric. soldat 1 1
65 Lazar Nicolae Mohu 53 agric. caporal 1 1
66 Prie(a) Teoader Mohu 55 agric. soldat 1 1
67 Nica Nicolae Mohu 55a agric. soldat 1 1
68 Slavu Nicolae Mohu 55b agric. soldat 1 1
69 Slavu Ioan sen. Mohu 56 agric. soldat 1 1
70 Slavu Ioan iun. Mohu 56 agric. soldat 1 1
71 Slavu Ilie Mohu 57 agric. soldat 1 1
72 Oancea Ioan Mohu 60 agric. soldat 1 1
73 Duma Ioan Mohu 60 agric. caporal 1 1
74 Catana Achim Mohu 60a agric. soldat 1 1 1
75 Nica Muțiu Ioan Mohu 60b agric. soldat 1 1
76 Nica Nicolae Mohu 62 agric. sergent 1 1
77 Nica Ioan Mohu 62 agric. caporal 1 1
78 Lupu Nicolae Mohu 63 agric. soldat 1 1
79 Lupu Ilie Mohu 64 agric. soldat 1 1
80 Lupu Teoader Mohu 64 agric. soldat 1 1
29
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
81 Bunea Avram Mohu 65 agric. soldat 1 1

arendas de
82 Preda Niculae Mohu 66 soldat Bronz 1 1
moara
83 Lazar Aug. Mohu 70 agric. soldat 1 1
84 Stoica Ilie 72 Mohu zidar soldat 1 1
85 Stoia Achim 72 Mohu agric. soldat 1 1
86 Cătană Achim 73 Mohu agric. soldat 1 1 1 1
87 Danilă Nic. 74 Mohu agric. soldat 1 1
88 Slavu Ioan 75 Mohu agric. soldat 1 1
89 Cotora Ioan 78 Mohu agric. soldat 1 1
90 Bucsa R. Ioan 79 Mohu agric. soldat 1 1 1 2
91 Muțiu Ioan 81 Mohu agric. soldat 1 1 1 2
92 Malaiu Niculae 82 Mohu agric. 1 1
93 Malaiu Ilie 82 Mohu agric. soldat 1 1 1
94 Dănilă Nic. 82 Mohu agric. caporal 1 1
95 Cotora Achim 83 Mohu agric. soldat 1 1
96 Moisin Ilie 91 Mohu agric. 1 1
97 Boca Moise 85 Mohu agric. soldat 1 1
98 Racolta Ioan 86 Mohu agric. soldat 1 1
99 Susan Mihaiu 87 Mohu agric. soldat 1 1
30
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
100 Cojocar Ioan 87 Mohu agric. soldat 1 1

101 Radu Gh. 88 Mohu morar soldat 1 1
102 Dregan Nic. 89 Mohu agric. soldat 1 1
103 Dregan Gh. 89 Mohu agric. soldat 1 1
104 Grosav Toma Mohu agric. soldat 1 1
105 Cornea Nic. Mohu agric. soldat 1 1
106 Subtirel Ioan Mohu agric. 1 1 1
107 Subtirel Ioan Mohu agric. soldat 1 1
108 Subtirel Valeriu Mohu agric. soldat 1 1
109 Rafa Ioan Mohu agric. soldat 1 1
110 Moisiu Ioan Mohu agric. soldat 1 1
111 Luca Ioan Mohu agric. soldat 1 1
112 Luca Ilie Mohu agric. soldat 1 1
113 Lazar Nic. Mohu agric. soldat 1 1
114 Cotora Gheorghe Mohu agric. soldat 1 1
115 Secărea Ioan Mohu agric. caporal 1 1
116 Radu Ilie Mohu agric. soldat 1 1
117 Cotora Nic. Mohu agric. soldat 1 1
118 Cotora Gh. Mohu agric. soldat 1 1
119 Cotora Ioan Mohu agric. soldat 1 1
31
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
120 Ferar Ioan Mohu agric. soldat 1 1

121 Slavu Nic. 100 Mohu agric. sergent 1 1
122 Ilean Anghel 101 Mohu agric. soldat 1 1
123 Stoica Nic. 102 Mohu agric. 1 1
124 Teoder [Todor] Nic. 103 Mohu agric. soldat 1 1
125 Teoder [Todor] Ilie 103 Mohu agric. soldat 1 1
126 Slavu Anghel 104 Mohu agric. soldat 1 1
127 Muțiu Ioan 105 Mohu agric. soldat 1 1
128 Muțiu Nic. 105 Mohu agric. soldat 1 1 1
129 Dordea Teoader 107 Mohu agric. soldat 1 1 1
130 Iacob Nic. 108 Mohu agric. soldat 1 1
131 Slavu Ioan 108 Mohu agric. caporal 1 1
132 Dragomir Nicolae 110 Mohu agric. 1 1
133 Dragomir Ilie Mohu agric. soldat 1 1
134 Avrigean Ioan 112 Mohu agric. soldat 1 1 1
135 Slavu Ioan 113 Mohu agric. soldat 1 1
136 Danila Ioan sen. Mohu agric. 1 1
137 Danilă Ioan Mohu 114 agric. caporal 1 1
138 Dragomir Ilie Mohu 115 agric. soldat 1 1
139 Dragomir Ioan Mohu 115 agric. soldat 1 1
32
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
140 Bucsa R. Nic. Mohu 116 agric. soldat 1 1

141 Bucsa R. Teoder Mohu 116 agric. soldat 1 1
142 Bozna Ioan Mohu 118 agric. soldat 1 1 1
143 Bozna Viorel Mohu 118 agric. soldat 1 1
144 Baltes Nicolae Mohu 120 agric. soldat 1 1
145 Catană Ioan Mohu 121 agric. 1 1
146 Cotora Dumitru Mohu 122 agric. soldat 1 1
147 Brana Simeon Mohu 124 agric. soldat 1 1
148 Simeon Niculae sen. Mohu 125 agric. soldat 1 1 1
149 Simeon Niculae iun. Mohu 125 agric. soldat 1 1
150 Pisoiu Sabin Mohu 126 agric. sergent 1 1
151 Pisoiu Ilie Mohu 126 agric. 4 1 1 3
152 Lupu Ioan Mohu 127 agric. soldat 1 1
153 Iacob Ioan Mohu 128 agric. soldat 1 1
154 Dragomir Nic. Mohu 129 agric. soldat 1 1
155 Stoica Nic. Mohu 132 agric. soldat 1 1
156 Simtion Nic. Mohu 133 agric. soldat 1 1
157 Dănila Ilie Mohu 136 agric. soldat 1 1
158 Dănilă Danil Mohu 136 student 1 1
159 Slăvescu Ionel Mohu 33 student 1 1
33
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
160 Ivănuțiu Teoder Mohu 137 agric. soldat 1 1

161 Ivănuțiu Ioan Mohu 137 agric. soldat 1 1
162 Gurean Nicolae Mohu 138 agric. soldat 1 1
163 Gavrila Ilie Mohu 139 agric. 2 2
164 Gavrila Ilie Mohu 139 agric. soldat 1 1
165 Gavrila Nic. Mohu 139 agric. soldat 1 1
166 Ivănuțiu Mih. Mohu 140 agric. soldat 1 1
167 Savu Ioan Mohu 141 agric. soldat 1 1
168 Marchean Ioan Mohu 146 agric. soldat 1 1 1 1 1
169 Marchean Nic. Mohu 146 agric. soldat 1 1
170 Stoica Nic. Mohu 147 agric. 1 1
171 Dragomir Petre Mohu 148 agric. soldat 1 1
172 Bozna Achim Mohu 148 agric. soldat 1 1
173 Catana Ioan Mohu 149 agric. 1 1
174 Iancu Nic. Mohu 157 agric. soldat 1 1 1 1
175 Nica Nic Mohu 151a agric. soldat 1 1
176 Iancu Ioan Mohu 152 agric. soldat 1 1
177 Iancu Irimie Mohu 152 agric. soldat 1 1
178 Teoder Nicolae Mohu 153 agric. soldat 1 1
179 Teoder Ioan sen. Mohu 153 agric. 1 1 1
34
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
180 Teoder Ioan iun. Mohu 153 agric. soldat 1 1

181 Iacob Ilie Mohu 155 agric. soldat 1 1
182 Nan Nic. Mohu 156a agric. soldat 1 1 1
183 Nan Ioan Mohu 156a 1 1
184 Iacob Nic. Mohu 155 agric. 1 1
185 Iancu Simeon - colonel colonel 1 1
186 Catana Achim Mohu 160 agric. 1 1
187 Muțiu Nic. Mohu 161 agric. soldat 1 1
188 Muțiu Sim[ion] Mohu 161 agric. soldat 1 1
189 Danila Ilie Mohu 163 agric. soldat 1 1
190 Danila Nic. Mohu 163 agric. soldat 1 1
191 Nan Pavel Mohu 164 agric. soldat 1 1
192 Nan Rafira Mohu 164 agric. 1 1
193 Lazar Ilie Mohu 164 agric. caporal 1 1
194 Muțiu Ioan Mohu 165 agric. soldat 1 1
195 Brana Ilie Mohu 154 agric. 1 1
196 Lazar Ioan sen. Mohu 166 agric. 1 1
197 Lazar Ioan iun. Mohu 166 agric. soldat 1 1
198 Duma Nic. Mohu 168 agric. 1 1 1 1
199 Ivănuțiu Nic. Mohu 169 agric. 1 1 1 1
35
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
200 Simion Maria Mohu 125 agric. 1 1

201 Ivănuțiu Nic. iun. Mohu 169 agric. soldat 1 1
202 Ivanutiu Eva Mohu 169 agric. 1 1
203 Alduca Lina Mohu 171 agric. 1 1
204 Teoder Maria Mohu 171 agric. 1 1
205 Priea Elisaveta Mohu 168 agric. 1 1
206 Priea Rafira Mohu 168 agric. 1 1
207 Nica Ana Mohu 135 agric. 1 1
208 Vasiu Nicolae Mohu 174 agric. soldat 1 1
209 Balteș Nic. Mohu 175 agric. soldat 1 1
210 Nan Simeon Mohu 175 agric. soldat 1 1
211 Catana Nic. Mohu 176 agric. soldat 1 1
212 Lazar Nic. Mohu 180 agric. soldat 1 1
213 Duma Ilie Mohu 181 agric. sergent 1 1
214 Stoica Ioan Mohu 181 agric. soldat 1 1
215 Slavu Ioan Mohu 184 agric. soldat 1 1
216 Nica Simeon Mohu 185 agric. soldat 1 1
217 Duma Nicolae Mohu 186 agric. soldat 1 1
218 Duma Achim Mohu 186 agric. soldat 1 1
219 Nica Simeon Mohu 189 agric. soldat 1 1
36
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
220 Nica Ioan Mohu 170 agric. soldat 1 1

221 Dănilă Ilie Mohu 188 agric. caporal 1 1
222 Dănilă Nic. Mohu 188 soldat 1 1
223 Simtion Ilie Mohu 188 soldat 1 1
224 Mutiu Ilie sen. Mohu 189 agric. 1 1
225 Mutiu Ilie iun. Mohu agric. soldat 1 1
226 Lupu Nicolae Mohu agric. caporal 1 1
227 Brana Nicolae Mohu 190 agric. soldat 1 1
228 Gavrila Simeon Mohu 190 agric. soldat 1 1 1
229 Brana Ioan Mohu 195 agric. soldat 1 1
230 Brana Achim sen. Mohu 195 agric. soldat 1 1
231 Brana Achim iun. Mohu 195 agric. soldat 1 1
232 Danila Ioan Mohu 196 agric. 1 1
233 Balteș Ana Mohu 196 agric. 1 1 4
234 Galasiu Ioan Mohu 197 agric. soldat 1 1
235 Brana Ioan Mohu 199 agric. 1 1
236 Brana Alecsand[ru] Mohu 199 agric. caporal 1 1
237 Brana Ilie Mohu 199 agric. 1 1
238 Caraban Victor Mohu 200 not. com 1 1 1 5
239 Albani Nic. Mohu 200 not. com. soldat 1 1
37
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
240 Brana Ilie Mohu 29 agric. soldat 1 1

241 Brana Ioan Mohu 201 agric. soldat 1 1
242 Brana Ioan Mohu 201 agric. 1 1
243 Danila Ilie Mohu 203 agric. soldat 1 1
244 Malaiu Costica Mohu 203 agric. soldat 1 1
245 Slavu Ilie Mohu 204 agric. soldat 1 1
246 Stoia Ioan Mohu 207 pantofar soldat 1 1
247 Dragomir Ioan Mohu 208 agric. soldat 1 1
248 Stoia Achim 208 Mohu agric. soldat 1 1 1
249 Danilă Ioan 209 Mohu agric. 1 1
250 Iancu Ilie 210 Mohu agric. soldat 1 1
251 Câmpean Nic. 212 Mohu agric. soldat 1 1
252 Câmpean Nic. iun. 212 Mohu agric. soldat 1 1
253 Ivănuțiu Achim 213 Mohu agric. soldat 1 1 1 1 1 2
254 Galasiu Gh. 197 Mohu agric. soldat 1 1
255 Stoia Ilie 214 Mohu agric. soldat 1 1
256 Cătană Nic. 215 Mohu agric. soldat 1 1
257 Dragomir Ioan 216 Mohu agric. soldat 1 1
258 Dragomir Teofil 216 Mohu stud. univ. sublocotenent 1 1
259 Simion Ilie 217 Mohu croitor soldat 1 1
38
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
260 Simion Nic. 217 Mohu agric. soldat 1 1

261 Simion Alecsandru 217 Mohu agric. 1 1
262 Nan Anghel 219 Mohu agric. 1 1
263 Dragomir Ioan 208 Mohu agric. soldat 1 1
264 Teoader Nic. 222 Mohu agric. soldat 1 1
265 Malaiu Gh. 224 Mohu agric. soldat 1 1 1 5
266 Bogdan Nic. 225 Mohu agric. soldat 5 5
267 Dragomir Sim[ion] 226 Mohu agric. soldat 1 1
268 Dragomir Ilie 226 Mohu agric. caporal 1 1
269 Moga Nic. 228 Mohu agric. 1 1
270 Dregan Ioan 228 Mohu agric. plutonier 1 1
271 Slavu Ilie 231 Mohu agric. soldat 1 1 1
272 Preda Achim Mohu agric. soldat 1 1
273 Preda Gheorghe Mohu agric. soldat 1 1
Total 149 48 44 45 18 6 10 11 229 12 16 31
286 286
Mohu, la 30 martie 1922
Nic[olae]. Albani Teodor Dordea Victor Slăvescu Ioan Iancu Ioan Bucșa
not[ar]. com[unal]. primar comunal preot învățător agric[ultor]. dom[iciliat]. în Mohu
39
„Tabloul nominal” al comunei Mohu conține o greșeală de înregistrare pe de români din plasa Sibiu), iar procentul refugiaților urcă la 86,54% (45 de
pagina a II-a (f. 243 verso): caporalul Nicolae Marcu (poziția 53 în „Tablou”) români din Mohu/52 de români din plasa Sibiu). De reținut este și faptul că între
a fost înregistrat de două ori în cadrul variabilei „Soarta îndurată în timpul arestați și refugiați se regăsesc și 9 femei, 2 arestate și 7 refugiate. Pe lângă
războiului”, atât ca mort pe front, cât și ca dispărut. În momentul efectuării arestările/internările individuale, s-au efectuat și două arestări la nivel de
sumei de pagină, operatorii locali au preferat să transforme numărul familie. Este cazul familiilor lui Ilie Pisoiu (nr. 126), cu 4 membri arestați, 3
mobilizaților pe front, din 25 în 26, pentru a egaliza sumele celor două variabile, revenind deplin sănătoși la vatră, al patrulea fiind încadrat de operatorii locali
„Implicarea în mișcările impuse de război”, respectiv „Soarta îndurată în timpul de anchetă în categoria răniților/bolnavilor, respectiv Ilie Gavrila (nr. 139), cu
războiului”, în loc să verifice înregistrările de pe pagină, mai ales că problema doi membri arestați, ambii reveniți deplin sănătoși acasă. În afara celor două
a apărut chiar la ultima persoană înregistrată pe această pagină. În acest fel, femei și a membrilor celor două familii, au mai fost arestați/internați 36 de
„Tabloul nominal” al comunei Mohu a ajuns la un total de 287 de implicați în bărbați români din Mohu. O situație similară se regăsește în cazul refugiaților.
evenimentele războiului, înregistrând eronat un mobilizat pe front, respectiv un Alături de refugierile individuale, se înregistrează și două refugieri familiale:
dispărut, deoarece, în analizatorul prezentului volum am considerat că cel mai familia lui Ilie Cătană (nr. 7), cu 6 membri, toți reveniți deplin sănătoși la
normal este ca Nicolae Marcu să fie reținut ca mort pe front. Nu excludem sfârșitul războiului, și familia lui Nicolae Bogdan (nr. 225), cu 5 membri,
posibilitatea ca operatorii să fi înscris din neatenție văduva și, eventual, orfanul reveniți deplin sănătoși acasă.
cu câte o rubrică deplasată spre stânga. Datele eronate au fost preluate atât de
T. Păcățian20, cât și de I. Popa21. Alte trei greșeli de înregistrare, care nu Fig. 2. Intelectuali și țărani: expunerea la risc și recompensarea
influențează statisticile, se regăsesc la paginile II, V și IX ale „Tabloului
nominal” și constau în dubla înregistrare a câte unui număr criterial: 33, 123,
respectiv 234. 100.00
95.97 95.45 93.33
Comuna Mohu a fost printre cele mai afectate de război, în comparație cu
80.00
celelalte localități ale plășii Sibiu22. Pe front au fost mobilizați 14,80% dintre
locuitorii români înregistrați de recensământul din 1910 (149 de
mobilizați/1007 români), iar morții și dispăruții au însumat 3,57% din populația 50.00
românească (36 morți și dispăruți/1007 români). La nivelul plășii Sibiu,

mobilizarea pe front a românilor a atins procentul de 12,66%, în timp ce 1.34 20.00 0.00 0.00 4.55 6.67
ponderea morților/dispăruților se ridică la 2,63%. De asemenea, comuna Mohu % mobilizați % (sub)ofițeri % decorați % morți și % arestați % refugiați
a avut cei mai mulți arestați/internați, respectiv refugiați în Regatul României, dispăruți
raportat la situația populației românești din plasa Sibiu. Arestații/internații din Intelectuali Țărani
Mohu reprezintă 62,86% din totalul acestei categorii (44 români din Mohu/70
20 T. V. Păcăţian, „Jertfele Românilor”, p. 53. Turnișor; A Magyar Szent Korona országainak 1910. évi népszámlálása, első rész. A népesség
21 I. Popa, Românii din Transilvania, pp. 340-341. főbb adatai, Budapest, 1912, pp. 434-435.
22 În 1910, plasa Sibiu cuprindea următoarele 16 localități: Bungard, Cașolț, Cristian, Daia,
Gușterița, Hamba, Mohu, Nou, Poplaca, Roșia, Rusciori, Ruși, Slimnic, Șura Mare, Șura Mică și
40
Tabel 3. Profesia combatanților, gradul militar, numărul de morți/dispăruți, decorați, arestați/internați și refugiați în România
Nr. Nr.
% Nr. ofițeri/ % Nr. morți/ % morți/ Nr.
Categoria profesională mobilizați % decorați Nr. arestați % arestați refugiați în % refugiați
mobilizați subofițeri (sub)ofițeri dispăruți dispăruți decorați
pe front România
Intelectuali 2 1.34 2 20.00 0 0.00 0 0.00 2 4.55 3 6.67
Comercianți, meseriași 4 2.68 0 0.00 0 0.00 1 50.00 0 0.00 0 0.00
Plugari 143 95.97 8 80.00 36 100.00 1 50.00 42 95.45 42 93.33
Total 149 100.00 10 100.00 36 100.00 2 100.00 44 100.00 45 100.00
Datele Tabelului 3 confirmă vulnerabilitatea țărănimii/mâinii de lucru slab s-a arătat mai sus. Pentru înțelegerea climatului național în care s-au format și
calificate pe front, respectiv a intelectualității, ca elită socială și formatoare de afirmat acești preoți și învățători, este suficient să menționăm implicarea lui
opinie, în spatele frontului. Pe front, intelectualitatea își conservă caracterul Emilian Cioran în constituirea unei societăți secrete de lectură, prevăzută și cu
elitist, prin potențialul de accesibilizare a gradelor militare superioare. o revistă, Viața, cuprinzând elevi români de la Gimnaziul maghiar de stat din
Între cei arestați/internați se numără preotul ortodox Ioan Slăvescu și Sibiu, în primii ani ai secolului al XX-lea24. Ioan Iancu a devenit învățător la
învățătorul Ioan Iancu. Ioan Slăvescu, originar din Mohu, fiul preotului școala confesională ortodoxă din Mohu chiar în anul absolvirii Institutului
omonim, a absolvit Institutul „Andreian” din Sibiu, secția teologică, în 1887. „Andreian” (1906)25. Înainte de arestare, I. Iancu a slujit în armata austro-
În septembrie 1916 a fost arestat de jandarmii maghiari și după ce a fost torturat ungară, în cadrul Regimentului 31 Infanterie Sibiu26.
în beciul postului de jandarmerie din Șelimbăr a fost deportat în comitatul În categoria refugiaților, îl întâlnim pe capelanul greco-catolic Victor
Sopron, din 19 septembrie până în 8 noiembrie 191623. Ioan Iancu, originar din Slăvescu, peregrin prin Moldova și Ucraina, în perioada 15 septembrie 1916 –
Stânjia de Sus, plasa Brad, comitatul Hunedoara, a absolvit Institutul 23 decembrie 191827.
„Andreian” din Sibiu, secția teologică, promoția 1906. A fost coleg de an cu
Tabel 4. Originea persoanelor implicate în evenimentele războiului
Emilian Cioran, din Rășinari, viitor protopop al Sibiului, tatăl filosofului Emil Locul nașterii Nr. implicați %
Cioran, și cu Toma Modran, din Bungard, preot refugiat în Regatul României, Mohu 284 99.30
în toamna anului 1916, apoi arestat de autoritățile maghiare, în 1917, după cum Altă localitate 2 0.70
23 Șematismul bisericei ortodocse române din Ungaria și Transilvania, Sibiiu, 1886, p. 75; 25 Șematismul bisericei ortodocse române din Ungaria și Transilvania, Sibiiu, 1906, p. 86; E.
Ibidem, 1887, p. 75; Ibidem, 1888, p. 75; E. Roșca, Monografia institutului seminarial, p. 158; Roșca, Monografia institutului seminarial, p. 165.
S. Stanca, Contribuția preoțimii române, p. 134; M. Păcurariu, Politica statului ungar, p. 273. 26 Ion Mateiu, „Şcoala noastră şi războiul”, în Şematismul bisericei ortodoxe române din Ungaria
24 Eugenia Glodariu, Asociațiile culturale ale tineretului studios român din Monarhia şi Transilvania pe anul 1916, Sibiiu, Editura şi tiparul tipografiei arhidiecezane, f.a., p. 189.
habsburgică 1860-1918, Cluj-Napoca, 1998, pp. 137-138; Ioan Popa, Dimensiuni etno-identitare 27 S. Stanca, Contribuția preoțimii române, p. 161; M. Păcurariu, Politica statului ungar, p. 281.
și național-politice în spațiul școlar sud-transilvănean 1849-1918, Cluj-Napoca, Editura

Argonaut, 2013, pp. 363-365.
41
Foto 10. „Tabloul nominal” al comunei Mohu, pagina I Foto 11. „Tabloul nominal” al comunei Mohu, pagina II
42
1.3. ȘELIMBĂR
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Pavel Roșca Șelimbăr econom fruntaș 1 1

2 Ioan Balteși Șelimbăr econom sergent Argint I 1 1
3 Ilie Balteși Șelimbăr servitor soldat 1 1
4 Irimie Marpozan Șelimbăr agent corp[oral]. 1 1
5 Nistor Borbil Șelimbăr pantofar soldat 1 1
6 Stefan Farkas Șelimbăr ferar fruntaș 1 1
Argint I;
7 Sofron Mailat Șelimbăr ferar soldat 1 1
Bronz
8 Ilie Trifan Șelimbăr muzicant soldat 1 1
9 Petru Trifan Șelimbăr ferar soldat 1 1
10 Izidor Trifan Șelimbăr ferar soldat 1 1
11 Gainbasan Ioan Șeica Mare ziler soldat 1 1 1 7
Argint II;
12 Avram Trifan Șelimbăr ziler cap[oral]. 1 1
Bronz
13 Ioan Lascheza Fagaras pantofar soldat 1 1
14 Sofron Docică Șelimbăr pantofar soldat Argint II 1 1
15 Ilie Notariu Șelimbăr pantofar soldat 1 1
16 Petru Notariu Șelimbăr ziler corp[oral]. 1 1
17 Zamfir Ganea [Șelimbăr?] ziler soldat 1 1
18 Moise Trifan Șelimbăr ziler soldat 1 1
19 Nicolae Notar Șelimbăr ziler soldat 1 1
44
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
20 Trifan Adam [Șelimbăr?] ziler fruntaș 1 1

21 Nic. Ceorogariu Șelimbăr ziler [soldat?] 1 1
22 Nic. Ceorogariu Șelimbăr ziler [soldat?] 1 1
23 Petre Ceorogariu Șelimbăr ziler [soldat?] 1 1
24 Ioan Dodu Reciu ferar [soldat?] 1 1
Bronz;
25 Petru Trifan Șelimbăr ziler cap[oral]. 1 1
Argint I
Argint II;
26 Petru Iosu Șelimbăr ziler cap[oral]. 1 1
Bronz
27 Ilie Docică Șelimbăr pantofar soldat 1 1
Argint I și
28 Ilie Notariu Șelimbăr ziler soldat 1 1
II
29 Mihai Barbula) Șelimbăr ziler soldat 1 [1] 1
30 Nicolai Notar Șelimbăr ziler soldat 1 1
31 Gheorge Docică Șelimbăr pantofar soldat 1 1
Bronz;
32 Petru Moisiu Șelimbăr ziler soldat 1 1
Argint II
33 Petru Farcas Șelimbăr rotar cap[oral]. 1 1
34 Aurel Rosca Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
35 Ioan Barbara Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
36 Dtru Roșca Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
37 Petru Roșca Șelimbăr ferar [soldat?] 1 1
45
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
38 Bucur Roșca Șelimbăr econom sergent 1 1

39 Visalon Hudea Biertan econom sergent Bronz 1 1
40 Ioan Roșca Șelimbăr econom soldat 1 1
41 Vulcu Ioan Turn econom soldat 1 1
42 Trifan Roșca Șelimbăr econom soldat 1 1
Argint I și
43 Dtru Hudea Medias lucrător soldat 1 1
II
44 Balteș Ilie Șelimbăr lucrător soldat 1 1
45 Dtru Roșca Șelimbăr econom soldat 1 1
46 Ilie Vecerzan Șelimbăr econom soldat 1 1 1 1 2
47 Ioan Pletăr Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
48 Irimie Adam Șelimbăr econom sergent 1 1
49 Nicolae Ganea Șelimbăr ziler [soldat?] 1 1
50 Ioan Plăvăt Câlnic ziler soldat 1 1
51 Moisiu Stefan Șelimbăr ziler soldat 1 1
52 Martin Bucsila Șelimbăr ziler soldat 1 1
53 Victor Raica Vadna ziler fruntaș 1 1
54 Vecerzan Nicola Șelimbăr ziler cap[oral]. 1 1
55 Savu Sandu Șelimbăr ziler soldat 1 1
56 Iosiv Ceorbă Sâmbăta de Jos ziler soldat Bronz 1 1
46
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
57 Ioan Roșca Șelimbăr econom soldat 1 1

58 Nicolae Roșca Șelimbăr econom soldat 1 1
59 Gh. Balteși Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
60 Nic. Roșca Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
61 Andrei Nistor Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
62 Bucur Roșca sen. Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
63 Moise Ioan Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
64 Pleșca David Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
65 Gh. Vecerzan Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
66 Maniu Hațegan Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
67 Popa Ioan se[n.] Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
68 Popa Ioan ju[n.] Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
69 Ioan Voevod Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
70 Gh. Marie Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
71 Petru Vecerzan Șelimbăr econom [soldat?] 1 1
72 Emilian Marie [Șelimbăr?] [econom?] [soldat?] 1 1
73 Isach Barbosu [Șelimbăr?] [econom?] [soldat?] 1 1
74 Gh. Barbosu [Șelimbăr?] [econom?] [soldat?] 1 1
75 Nicolae Gheor[ghe ] [Șelimbăr?] [econom?] [soldat?] 1 1
76 Iosiv Nistor [Șelimbăr?] [econom?] [soldat?] 1 1
47
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Totalb) 22 53 0 1 2 5 0 5 63 1 2 9
76 76
Șelimbăr-Schellenberg, 26 Jan. 1922

Thomas Ungar Gündisch
Primar secr[etar]. com[unal].
a)
Mihai Barbul (poziția 29) a fost înregistrat de operatorii de anchetă ca mobilizat în spatele frontului și mort pe front. În analizele statistice, l-am încadrat pe M. Barbul în categoria mobilizaților pe front, astfel încât
totalul mobilizaților pe front urcă de la 21 la 22, iar cel al mobilizaților în spatele frontului scade de la 54 la 53.
b)
Operatorii de anchetă au înregistrat în suma finală a „Tabloului nominal” doar o văduvă, informația fiind preluată atât de T.V. Păcățian („Jertfele românilor”, p. 53), cât și de I. Popa (Românii din Transilvania, p. 341).
În tabel, am corectat eroarea operatorilor locali de anchetă.
Foto 11. „Tabloul nominal” al comunei Șelimbăr, pagina III, fragment
48
Pe lângă eroarea comisă de operatorii locali de anchetă la suma finală a cursul răsboiului. Tabloul nominal, subscris de toți: preoți, primar, secretar etc.
categoriei „Văduve” și nelămurirea legată de încadrarea soldatului Mihai se va înainta apoi sub-prefectului județean […].28
Barbul în categoria mobilizaților în spatele frontului, respectiv în cea a morților „Tablourile nominale” ale comunelor Șelimbăr și Cisnădie poartă doar
pe câmpul de luptă, cea mai importantă interogație vizează raportul dintre semnăturile primarilor și secretarilor comunali, sași. Procentul mobilizării pe
numărul mobilizaților pe front și cel al mobilizaților în spatele frontului. Totalul front în comuna Cisnădie este de 6,54% (44 de români mobilizați pe front/673
mobilizaților se ridică la 75, dintre care doar 22 (29,33%) sunt înregistrați ca de locuitori români, în 1910), toți cei 44 de români înregistrați în „Tabloul
mobilizați pe front, în timp ce restul de 53 (70,67%) sunt consemnați ca nominal” fiind încadrați în categoria mobilizaților pe front29. În concluzie, se
mobilizați în spatele frontului. Din totalul militarilor decorați, 8 aparțin impune utilizarea cu rezerve a datelor oferite de operatorii locali din Șelimbăr
categoriei mobilizaților în spatele frontului (72,73% = 8/11) și doar 3 categoriei și Cisnădie, numărul românilor implicați în evenimentele Primului Război
mobilizaților pe front (27,27% = 3/11). Raportat la numărul românilor Mondial, respectiv al celor mobilizați pe front fiind, foarte probabil, mai mare.
înregistrați de recensământul din 1910, 337 de suflete, reprezentând 35,18% din Un astfel de exemplu de omisiune îl aduce în prim-plan pe preotul ortodox
populația comunei Șelimbăr, procentul mobilizaților pe front, 6,53% (22/337) Nicolae Vlad30, iar motivul tăcerii operatorilor locali e lesne de desprins din
se plasează cu mult sub media plășii Cisnădie, 13,56%. Dacă luăm în declarațiile acestui paroh, victimă a represaliilor maghiare, în anul 1916:
considerare numărul tuturor mobilizaților din Șelimbăr, ca mobilizați pe front,
Sunt născut în 3 decembrie 1850 și am servit la altarul Domnului 53 de ani în
procentul, 22,26% (75/337) depășește semnificativ media plășii, Șelimbărul
comuna Șelimbăr, cu locuitori sași și români. În anul 1916 România a ocupat
plasându-se, în această situație în poziția fruntașă, la nivelul plășii. Calcularea
teritoriul până la comuna Șelimbăr. Eu ca preot și cu poporul român am
procentului de mobilizare pe baza mobilizaților în spatele frontului, 15,73% întâmpinat armata română în două regimente la capătul satului cu Crucea și cu
(53/337), generează un raport statistic încadrabil în limitele normalității, Sfânta Evanghelie, am arătat iubire de frați. După ce armata română a fost
procentul mobilizaților pe front la nivelul plășii Cisnădie crescând, prin respinsă, pe noi și tot poporul ne-au dus în comuna Veștem, ne-au ținut acolo 11
inversarea datelor celor două categorii de mobilizați din Șelimbăr, de la 13,56% zile. Noi am venit înapoi iar în Șelimbăr la casele noastre; le-am găsit toate ruinate
la 13,70%. În plasa Cisnădie, o situație similară se regăsește și în cazul comunei și stricate. Arhiva și biblioteca parohială ruinate, jefuite și furate, toate hainele și
Cisnădie, al cărei „Tablou nominal” a fost întocmit tot de operatori sași și tot mobilele din case stricate și furate, bucatele, fânul, otava, ovăzul, orzul, grâul,
fără cooptarea liderilor informali ai comunității românești, nerespectându-se cucuruzul, paiele și toate vitele. După ce a intrat armata austro-ungară în comuna
metodologia anchetei ASTREI, conform căreia: Șelimbăr, notarul sas și primăria comunală au făcut pâră la jandarmerie în contra
mea, în 27 octombrie 1916 m-au deținut și m-au dus la Cluj și după 5 săptămâni
La compunerea tablourilor e necesar să fie de față și preoții, cari își cunosc pe toți am fost judecat ca spion, de tribunalul ungar, la 10 ani temniță grea, unde am fost
credincioșii, iar la sate și câte un fruntaș din sat, mai înaintat în etate, care nu a batjocorit în fel și forme și pe soția mea au luat-o jandarmii din casă și au purtat-
fost la răsboiu, a stat tot acasă, le-a văzut toate și știe tot ce s’a petrecut în sat în o prin comuna Mohu, Veștem și Cisnădie. Pe mine, după ce am fost judecat, m-au
deținut în temniță grea în Cluj și în Aiud doi ani și două luni.31
28 T.V. Păcățian, „Jertfele românilor”, p. 44. http://ziarullumina.ro/credinta-si-destin-romanesc-la-elimbar-28167.html, accesat în 18 aprilie

29 I. Popa, Românii din Transilvania, pp. 334-335. 2019.
30 Nicolae Vlad, preot în comuna Șelimbăr, din anul 1893, înlocuindu-l pe pr. Ioan Țintea, 31 S. Stanca, Contribuția preoțimii române, p. 117. Declarație din 1936, preluată de editorii
originar din Turnișor. Pr. Vlad a păstorit comunitatea ortodoxă din Șelimbăr până în anul 1939; volumului de la Grigore N. Popescu, Preoțimea română și întregirea neamului. Temnițe și
Ștefan Mărculeț, „Credință și destin românesc la Șelimbăr”, în Lumina, 3 iunie 2010, apud lagăre, București, Tipografia „Vremea”, 1940, pp. 273-274.
49
Declarația redactată în 1936 și înaintată Primăriei Șelimbăr atenuează Preotul Nicolae Vlad a fost deținut la Aiud din 17 aprilie 1917 până în 4
impactul emoțional al evenimentelor, impact redat cu mai mult dramatism la noiembrie 191833. Condamnat pentru „instigare contra armatei statului
scurt timp după încheierea războiului, în 1920: maghiar”, pr. N. Vlad a scăpat de pedeapsa capitală, din lipsă de probe/martori:
După retragerea armatei române, am fost acuzat de notarul sas Herbert că am
„[…] judecătorii n-au avut de unde să știe că vreme de două săptămâni armata
îndemnat românii să-i jefuie. Sașii strigau «Popa, cu românii, trebuie spânzurați!» română a operat prin pădurile Șelimbărului după indicațiile mele […].”34 În
M-au deținut în 27 oct[ombrie] 1916 și escortat la Cluj, m-au aruncat în temniță. noiembrie 1918, va fi ales președinte al Consiliului Național Român din
Ca trădător de patrie, tribunalul m-a osândit la zece ani temniță grea. După un Șelimbăr35.
an, am fost mutat în pușcăria din Aiud, unde am lucrat în tipografie în haine de
Tabel 5. Locul de naștere al românilor implicați în evenimentele războiului
rob. Am dus-o în continue batjocuri de «hoț» și «mișel» și pentru cea mai mică
Locul nașterii Nr. combatanți %
greșeală căpătam 3-15 zile arest în întuneric și fiare la picioare. Revoluția din
noi[embrie] 1918 m-a eliberat ruinat trupește și sufletește.32 Șelimbăr 67 88.16
Altă localitate 9 11.84
Tabel 6. Profesia combatanților, gradul militar, numărul de morți/dispăruți, decorați și refugiați în România
Nr. % Nr.
Nr. % Nr. ofițeri/ % Nr. morți/ % morți/ Nr.
Categoria profesională mobilizați mobilizați % decorați refugiați în % refugiați
mobilizați mobilizați subofițeri (sub)ofițeri dispăruți dispăruți decorați
pe front pe front România
Intelectuali 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00
Comercianți, meseriași 17 22.37 5 22.73 0 0.00 0 0.00 3 27.27 0 0.00
Plugari 59 77.63 17 77.27 4 100.00 8 100.00 8 72.73 1 100.00
Total 76 100.00 22 100.00 4 100.00 8 100.00 11 100.00 1 100.00
Potrivit Tabelului 6, meseriașii români din Șelimbăr au avut un grad mai comuna Tălmăcel, Arsenie Nedelcu a absolvit Institutul „Andreian” din Sibiu,
redus de expunere la risc față de țărani, iar dacă luăm în considerare și sursele secția pedagogică, în 190237.
alternative de informare, afirmația își păstrează valabilitatea și în comparație cu În privința numărului de morți și dispăruți, românii din Șelimbăr se
mediul intelectual. Învățătorul ortodox Arsenie Nedelcu, încorporat în cadrul regăsesc în media plășii Cisnădie, cu un procent de pierderi de 2,37%, raportat
Regimentului 23 Honvezi Sibiu, a fost scutit de efectuarea serviciului militar, la populația anului 1910, procentul înregistrat de plasa Cisnădie fiind de
la intervenția Consistoriului arhidiecezan al Bisericii ortodoxe36. Originar din 2,32%38. Dintre cei care și-au pierdut viața în război, se remarcă soldatul Ioan
32 S. Stanca, Contribuția preoțimii române, pp. 116-117. 36 I. Mateiu, „Școala noastră și războiul”, p. 189.
33 S. Stanca, Contribuția preoțimii române, p. 117. 37 E. Roșca, Monografia institutului seminarial, p. 191; Gabriel Stroilă, Cartea satului Tălmăcel,
34 M. Păcurariu, Politica statului ungar, pp. 184-185. București, Editura Național, 1996, p. 246.
35 Ion Popescu-Puțuri, Ștefan Pascu (coordonatori principali), 1918 la români. Documentele 38 I. Popa, Românii din Transilvania, pp. 334-335.
Unirii. Unirea Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918, vol. IX, București, Editura
Științifică și Enciclopedică, 1989, p. 122.
50
Gâmbășan, originar din Șeica Mare, în urma căruia au rămas soția-văduvă și
șapte orfani. De reținut este și figura soldatului fruntaș Adam Trifan, înregistrat
de operatorii locali în rubrica refugiaților în România.
Fig. 3. Meseriași și țărani: expunerea la risc și recompensarea
100.00 100.00 100.00
77.63 77.27 72.73
22.37 22.73 0.00 0.00 27.27 0.00
% mobilizați % mobilizați % (sub)ofițeri % morți și % decorați % refugiați

pe front dispăruți
Meseriași Țărani
Foto 12. Pr. Nicolae Vlad și soția Ana

(Sursa: piatra funerară, Cimitirul ortodox Șelimbăr) Foto 13. „Tabloul nominal” al comunei Șelimbăr, pagina I
51
Foto 14. Monumentul eroilor, Șelimbăr: „În amintirea ostașilor lui Mihai Viteazul căzuți pe acest loc în anul 1599 și a ostașilor români căzuți pe întinsul țarei în războiul 1916-1919”
52
1.4. VEȘTEM
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Vasile Ispas Veștem plugar soldat 1 1

2 George Ciora Veștem plugar soldat 1 1
3 Ioan Ciora Veștem plugar soldat 1 1
5 Ilie Ciora Veștem plugar soldat 1 1
6 Emilian Ciora Veștem plugar soldat 1 1
7 Danilă Bosdoc Veștem plugar soldat 1 1
8 Ioan Bosdoc Veștem plugar soldat Argint II 1 1
9 George Stoia Veștem plugar soldat 1 1
10 Gică Stoia Veștem plugar sergent 1 1
11 Irimie Stoia Veștem plugar soldat 1 1
12 George Velțan Veștem plugar soldat 1 1
13 Ioan Cotora Veștem plugar 1 1
14 Ioan I. Cotora Veștem plugar 1 1
15 Ioan Marginen Veștem plugar soldat 1 1
16 Ioan Ona Veștem plugar soldat 1 1
17 Irimie Milea Veștem plugar soldat 1 1
18 Ioan Milea Veștem plugar caporal 1 1
19 George Clota Veștem plugar caporal 1 1
20 Paraschiv Hur[u]bean Veștem învățător soldat 1 1
54
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
21 Teodor Cotora Veștem plugar soldat 1 1 1

22 Ioan Sbârcea Veștem plugar caporal 1
23 Ilie Muntean Veștem plugar soldat 1 1
24 Ilie Morariu Veștem plugar soldat 1 1
25 Irimie Grecu Veștem plugar soldat 1 1
26 Ilie Hașegan Veștem plugar soldat 1 1
27 Ilie I. Hașegan Veștem plugar soldat 1 1
28 Aurel Hașegan Veștem plugar soldat 1 1
29 Tănasă Popa Veștem plugar soldat 1 1
30 Ioan Babă Veștem plugar soldat 1 1
31 Ștefan Morariu Veștem plugar soldat 1 1
32 George Morariu Veștem plugar soldat 1 1
33 Ștefan N. Hăsegan Veștem plugar soldat 1 1
34 Alecsandru Morar Veștem plugar soldat 1 1
35 Dumitru Ciorogar Veștem plugar soldat 1 1
36 Mihăila Popa Veștem plugar soldat 1 1
37 George Hășegan Veștem plugar soldat 1 1
38 Danilă Morariu Veștem plugar soldat 1 1
39 Mihailă Hurben Veștem plugar 1 1
40 Petru Diac Veștem plugar soldat 1 1
55
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
41 Niculae Diac Veștem plugar soldat 1 1

42 George Milea Veștem plugar soldat 1 1
43 Alecsandru Bosdoc Veștem plugar caporal 1 1
44 Ioan Hurben Veștem plugar soldat 1 1
45 George Bosdoc Veștem plugar plutonier 1 1
46 George Mărginen Veștem plugar 1 1 20 luni
47 George Baciu Veștem plugar soldat 1 1
48 Ilie Baciu Veștem plugar soldat 1 1
49 Irimie Baciu Veștem plugar soldat 1 1
Argint II,
50 George Colin Veștem plugar fruntaș 1 1
Bronz
51 George Mărginen Veștem plugar soldat 1 1
52 Petru Muntean Veștem plugar soldat 1 1
53 Ilie Ciora Veștem plugar soldat 1 1
54 Niculae Colin Veștem plugar soldat 1 1
55 Octavian Bosdoc Veștem plugar sergent 1 1
56 Dionisie Bosdoc Veștem plugar 1 1
57 Niculae Gavrilă Veștem plugar soldat 1 1
58 George Hăsegan Veștem plugar soldat 1 1
59 Ioan Silea Veștem plugar 1 1
56
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
60 Pavel Milea Veștem plugar soldat 1 1

61 Mihăilă Nicula Veștem plugar soldat 1 1
62 Moisică Dărăbanț Veștem stud. mat. sergent 1 1
63 George Tatu Veștem plugar soldat 1 1
64 Ioan Grecu Veștem plugar soldat 1 1
65 Aurel Morariu Veștem morar sergent 1 1
66 Ștefan Silea Veștem morar soldat 1 1
67 Niculae Marginen Veștem plugar soldat 1 1
68 Niculae Muntean Veștem plugar soldat 1 1
69 Ioan Hasegan Veștem plugar soldat 1 1 1 8
70 Dumitru Sbârcea Veștem plugar soldat 1 1 1 3
71 Niculae Dărăbant Veștem plugar soldat 1 1
73 Ioan German Veștem plugar soldat 1 1
74 Alecsandru Crețu Veștem plugar soldat 1 1
75 Ștefan Milea Veștem plugar soldat 1 1
76 George Suciu Veștem plugar 1 1
77 Niculae Baba Veștem plugar 0 1 1
Argint II,
78 Ioan Babă Veștem plugar fruntaș 1 1
Bronz
57
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
79 Alecs Stoia Veștem plugar caporal 1 1

80 Irimie Velțan Veștem plugar soldat 1 1
81 Ioniță Velțan Veștem plugar soldat 1 1
82 Vasile Silea Veștem plugar soldat 1 1
83 Antone Ogrean Veștem plugar soldat 1 1
84 George Dărăbonț Veștem plugar soldat 1 1
85 Irimie Dărăbont Veștem plugar soldat 1 1
86 Ilie Baltes Veștem plugar soldat 1 1
87 Niculae Trif Veștem plugar soldat 1 1
88 Costantin Velțan Veștem plugar caporal 1 1
89 Toder Dărăbonț Veștem plugar soldat 1 1
91 Vasile Milea Veștem plugar soldat 1 1
92 Ioan Milea Veștem plugar soldat 1 1
93 George Muntean Veștem plugar 1 1 8 luni
94 George Baciu Veștem plugar soldat 1 1
95 Simion Munten Veștem plugar 1 1
96 George Popa Veștem plugar soldat 1 1
97 Ioan Popa Veștem plugar soldat 1 1
98 Irimie Marginen Veștem plugar soldat 1 1
58
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
99 Niculae Baciu Veștem plugar soldat 1 1

100 Vasile Țoța Veștem plugar soldat 1 1
101 Ioan Baciu Veștem plugar plutonier 1 1
102 Niculae Baciu Veștem plugar soldat 1 1
104 Dumitru Mărginen Veștem plugar soldat 1 1
105 George Milea Veștem plugar soldat 1 1
106 George Mărginen Veștem plugar soldat 1 1 1
107 Vasile Mărginen Veștem plugar soldat 1 1
108 Ioan Mărginen Veștem plugar soldat 1 1
109 George Velțan Veștem plugar soldat 1 1
110 Ștefan Velțan Veștem plugar soldat 1 1
111 Ștefan Hașegan Veștem plugar soldat 1 1
Crucea
112 George Hurbean Veștem plugar soldat 1 1
Car[ol]
113 Ștefan Sbârcea Veștem plugar soldat 1 1
Crucea
114 Dumitru Sbârcea Veștem plugar soldat 1 1
Car[ol]
115 Niculae Cărăuș Veștem plugar soldat 1 1
116 George I. Cărăuș Veștem plugar soldat 1 1
117 George G. Cărăuș Veștem plugar soldat 1 1
59
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
118 Ioan Tatu Veștem plugar soldat 1 1

119 George I. Lup Veștem plugar caporal Argint II 1 1
120 George G. Lup Veștem plugar soldat 1 1
121 Augustin Lup Veștem plugar soldat 1 1
122 Vasile Stoia Veștem plugar soldat 1 1
123 Dumitru Silea Veștem plugar soldat 1 1
124 Irimie Milea Veștem plugar caporal 1 1
125 Valeri Ogre[a]n Veștem plugar caporal 1 1
126 George Bosdoc Veștem plugar soldat 1 1
127 George Hașegan Veștem plugar soldat 1 1
128 Ioan Spătarian Veștem plugar soldat 1 1
129 Pavel Lup Veștem plugar soldat 1 1
130 Ioan Mărginen Veștem plugar soldat 1 1
131 Irimie Velțan Veștem plugar soldat 1 1
132 Niculae Iacob Veștem plugar soldat 1 1
133 Antone Iacob Veștem plugar soldat 1 1
134 Nicolae Ciora Veștem plugar fruntaș 1 1 1 2
135 Simion Muntan Veștem plugar 1 1
60
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Argint II,
Bronz,
136 Niculae Barna Veștem plugar sergent 1 1
Crucea
Carol
Argint II,
Bronz,
137 Dumitru Bucur Veștem econom sergent 1 1
Crucea
Carol
31 luni
138 Popescu Marin Fauresti tâmplar 1
internat
139 Irimie Mustață Veștem econom soldat 1 1 1 2
140 George Mustață Veștem econom caporal 1 1
141 Irimie Mărginean Veștem econom fruntaș Bronz 1 1
142 George G. Bosdoc Veștem econom soldat 1 1 4
Argint II,
143 Danilă Bosdoc Veștem econom soldat Bronz, Cr. 1 1
C[arol].
144 Ioan Plaieșiu Mediaș pantofar soldat 1 1
145 Ioan R. Milea Veștem econom soldat 1 1
146 George Hășegan Veștem econom soldat Bronz 1 1
147 George Oana Veștem econom soldat 1 1
148 Traian Ogrean Veștem econom caporal 1 1 1 3
Argint I-
149 Ioan Calin Veștem econom sergent 1 1
II, Bronz
61
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
150 Ilie Grancea Veștem econom soldat 1 1

151 George Hășegan Veștem econom soldat 1 1
152 Aurel Ogrean Veștem econom caporal Bronz 1 1
153 George Bosdoc Veștem econom caporal 1 1
154 Dumitru Tatu Veștem econom soldat 1 1
155 George G. Bosdoc Veștem econom soldat 1 1
Argint I-
II, Bronz
156 Niculae Bosdoc Veștem plugar soldat 1 1
Cr[ucea].
C[arol].
157 Andrei Velțan Veștem econom soldat 1 1
Bronz,
158 Ioan Dărăbanț Veștem econom soldat Crucea 1 1
Carol
159 George Morariu Veștem econom soldat 1 1

160 Andreiu Vestemian Veștem econom soldat Bronz 1 1
Bronz,
161 Ioan Veștemean Veștem econom soldat Crucea 1 1
Carol
162 Iorgu Milea Veștem econom soldat 1 1

163 Ioan Țoța Veștem econom soldat 1 1
62
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
internat 8
164 George Bunea Veștem econom 1 1
luni
165 Alexandru Grecu Veștem econom soldat 1 1
166 Cornel Bosdoc Veștem econom caporal 1 1
contabil de
167 Alexandru Bosdoc Veștem plutonier 1 1
percepție
168 Constandin Velțan Veștem econom soldat 1 1
169 George Bunea Veștem econom soldat 1 1
170 Niculae Cloța Veștem acar 1 1
171 Ioan T. Cărăus Veștem econom soldat 1 1
172 George Cărăuș Veștem econom soldat 1 1
173 George Mărginean Veștem econom soldat 1 1
174 Ioan A. Dărăbant Veștem comerciant caporal 1 1
175 Vasilie Hășegan Veștem econom soldat 1 1
176 Ioan Popa Veștem econom caporal Bronz 1 1
177 Ioan Ir. Cărăus Veștem econom soldat Bronz 1 1
Bronz,
178 Ioan Ciora Veștem econom caporal Crucea 1 1
Carol
Bronz,
179 Niculae N. Muntean neprecizat neprecizat caporal Crucea 1 1
Carol
180 Constandin Bosdoc Veștem econom caporal 1 1
63
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
181 Niculae Stoia Veștem econom soldat 1 1

182 Toader Slavu Veștem econom soldat 1 1
183 George Milea Veștem econom soldat Bronz 1 1
184 George Bosdoc Veștem econom soldat 1 1
185 Alexandru Deac Veștem econom soldat 1 1
186 Vasile Deac Veștem econom soldat 1 1
Bronz,
187 Augustin Stoia Veștem econom sergent Crucea 1 1
Carol
188 Ifran Bosdoc Veștem econom soldat 1 1
189 Alexandru Popa Veștem econom soldat 1 1
190 Alexandru Hășegan Veștem econom soldat 1 1
191 Dumitru Popa Veștem econom caporal 1 1
192 Alexandru Popa Veștem econom caporal 1 1
193 Niculae Tatu Veștem econom soldat 1 1
194 Niculae Vestemean Veștem econom soldat 1 1
195 George T. Muntean Veștem econom soldat 1 1
196 George Cotora Veștem econom soldat 1 1
197 Niculae G. Velțan Veștem econom soldat 1 1
64
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Argint II,
Bronz,
198 Niculae Cășoltan Veștem econom soldat 1 1
Cr[ucea].
C[arol].
199 Irimie Hășegan Veștem econom soldat 1 1
Arg. II,
Bronz,
200 George Hășegan Veștem econom soldat 1 1
Crucea
C[arol]
Bronz,
201 Niculae Grecu Veștem econom soldat Crucea 1 1
Carol
202 Augustin Ogrean Veștem econom soldat 1 1
203 Niculae G. Cășolțan Veștem econom soldat 1 1
204 Ioan G. Cășoltan Veștem econom soldat Bronz 1 1
Bronz,
205 Alexandru Cărăus Veștem econom soldat Crucea 1 1
Carol
206 George N. Hășegan Veștem econom soldat 1 1
207 Victor Baciu Veștem econom soldat 1 1
208 Mihăila Baciu Veștem econom soldat 1 1
Argint II,
Bronz,
209 Valeriu Milea Veștem econom sergent 1 1
Cr[ucea].
C[arol].
65
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
210 Ionită Ogrean Veștem econom soldat 1 1

211 George I. Mustată Veștem econom soldat 1 1
212 Niculae Drăgan Veștem econom soldat 1 1
213 Ioan Drăgan Veștem econom soldat 1 1
214 Vasile Baciu Veștem econom soldat 1 1
215 Ioan Crețu Veștem econom soldat 1 1
Argint II,
Bronz,
216 George Ogrean Veștem econom soldat 1 1
Cr[ucea].
C[arol].
217 Ioan Dordea Veștem econom soldat 1 1
218 David Popa Veștem econom soldat 1 1
Bronz,
219 Ioan T. Muntean Veștem econom soldat Crucea 1 1
Carol
220 Toader Muntean Veștem econom soldat 1 1 1
Bronz,
econom
221 Niculae Rența Veștem soldat Crucea 1 1
faur
Carol
222 Ilie Rența Veștem econom soldat 1 1
223 George Renta Veștem econom soldat 1 1
224 Savu Coman Veștem econom soldat 1 1
225 Ioan Bănceu Veștem econom soldat 1 1
226 Pătru Costea Veștem faur soldat 1 1
66
În urma
A luat parte la
decedatului sau
dispărutului a
răsboiu
rămas


Născut în comuna

Numărul curent

Observare
numărul orfanilor
a fost refugiat
deplin sănătos
dispărut
văduvă
ca invalid
sănătos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
227 Ioan Cotora Veștem econom soldat 1 1

228 Lazar Gânțarie Veștem econom soldat 1 1
229 George Cloța Veștem econom soldat 1 1 1 4
230 Ioan Bunea Veștem econom caporal 1 1
231 Vasile Vladiu Veștem econom soldat 1 1
232 Ioan Stoica Veștem econom caporal 1 1
233 Ion Stoica Veștem econom caporal 1 1
234 Neculai Matei Veștem econom soldat 1 1
235 Dumitru Faur Veștem econom soldat 1 1
236 Savu Faur Veștem econom soldat 1 1
237 Neculai I. Matei Veștem econom soldat 1 1
238 Stefan Matei Veștem econom soldat 1 1
239 Avram Matei Veștem econom soldat 1 1
240 Aurel Marginen Veștem econom soldat 1 1
Total 208 23 4 5 17 9 10 25 172 7 7 26
240 240
Veștem la 24 aprilie 1922

Comisiunea de conscrierea datelor de mai sus
German Ioan [?] Dumitru Niculae Bucur Banciu
secretar
67
„Tabloul nominal” al comunei Veștem conține o singură greșeală. Este
Fig. 4. Intelectuali, comercianți/meseriași și țărani:
vorba de înregistrarea soldatului Teodor Cotora (poziția 21) de două ori, în expunerea la risc și recompensaresa
cadrul variabilei „Soarta îndurată în timpul războiului”, o dată în categoria celor
morți în spatele frontului și a doua oară în categoria celor reveniți deplin
sănătoși la vatră. În schimb, următorul militar înregistrat în „Tabloul nominal”,
caporalul Ioan Sbârcea (poziția 22) nu a fost înregistrat deloc în cadrul
100.00 100.00
variabilei „Soarta îndurată în timpul războiului”. Din neatenție, operatorii locali 96.57 96.63
93.94
au consemnat status-ul caporalului I. Sbârcea în rubricatura aferentă soldatului
T. Cotora39.
Gradul de mobilizare pe front, raportat la populația românească a anului 75.00 75.00
1910, 13,32% (208 români veștemeni mobilizați pe front/1.561 de români

veștemeni la 1910), este puțin sub media plășii Cisnădie, 13,56 (3.034 de
români mobilizați pe front/22.375 de români acoperiți de ancheta ASTREI).
Același raport se înregistrează și în cazul morților/dispăruților în război,
comuna Veștem având un procent de pierderi de 2,11%, raportat la populația
românească a anului 1910 (33 morți și dispăruți/1.561 de români), la nivelul 25.00
plășii Cisnădie nivelul pierderilor fiind de 2,32% (518 români morți și 16.67
dispăruți/22.375 de români acoperiți de ancheta ASTREI)40. 1.29 2.15 1.44 1.92 8.33 3.03 3.03 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Tabel 7. Originea persoanelor implicate direct în evenimentele războiului % % % % morți și % decorați % arestați % refugiați
mobilizați mobilizați (sub)ofițeri dispăruți
Locul nașterii Nr. combatanți % pe front
Veștem 237 98.75
Intelectuali Comercianți, meseriași Țărani
Altă localitate 3 1.25
Tabel 8. Profesia combatanților, gradul militar, numărul de morți/dispăruți, decorați, arestați și refugiați în România
Nr. % Nr. mobilizați % mobilizați Nr. ofițeri/ % Nr. morți/ % morți/ Nr. % Nr. % Nr. refugiați %
Categoria profesională
mobilizați mobilizați pe front pe front subofițeri (sub)ofițeri dispăruți dispăruți decorați decorați arestați arestați în România refugiați
Intelectuali 3 1.29 3 1.44 2 16.67 1 3.03 0 0.00 0 0.00 0 0.00
Comercianți, meseriași 5 2.15 4 1.92 1 8.33 1 3.03 0 0.00 1 25.00 0 0.00
Plugari 225 96.57 201 96.63 9 75.00 31 93.94 32 100.00 3 75.00 5 100.00
Total 233 100.00 208 100.00 12 100.00 33 100.00 32 100.00 4 100.00 5 100.00
39 SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, dos. 11a Județul Sibiu, f. 1 recto. 40 I. Popa, Românii din Transilvania, pp. 334-335.
68
Confruntarea „Tabloului nominal” al comunei Veștem cu monumentul celor șase plăși ale comitatului Sibiu, 2,58% (2.573 sau 2.581 de români morți
ridicat de localnici în memoria fiilor comunei decedați în cele două războaie și dispăruți/99.858 de români înregistrați la 1910 și acoperiți de ancheta
mondiale aduce noi perspective, atât în privința potențialului informațional al ASTREI).
anchetei ASTREI, cât și asupra consistenței memoriei colective a comunității
din Veștem. „Tabloul nominal” înregistrează 33 de morți și dispăruți, mai exact
17 morți pe front, 9 morți în spatele frontului și 7 dispăruți. Monumentul ridicat
după Al Doilea Război Mondial are inscripționate 30 de nume, dintre care 8 nu
se regăsesc în „Tabloul nominal”: sublocotenentul Arsenie Dorobanț, sergentul
Ioan Morariu, soldații Ioan Baciu, Ioan T. Munteanu (un soldat cu numele Ioan
Munteanu este înregistrat în „Tabloul nominal” în categoria celor reveniți
deplin sănătoși la vatră41), Nicolae Gherman, Nicolae Mărginean (un soldat cu
acest nume este înregistrat în „Tabloul nominal” în categoria celor reveniți
deplin sănătoși la vatră42), Gavrilă Munteanu și Nicula Gheorghe. Douăzeci și
doi de morți/dispăruți apar în ambele surse: 14 dintre cei 17 morți pe front
consemnați de operatorii locali ai anchetei ASTREI (Irimie Baciu, George G.
Bosdoc, George Ciora/Cioara, Ioan Ciora, George Cloța, Niculae Diac/Deac,
Alexandru Hașegan, Ilie I. Hașegan, Vasile Ispas, Toader Muntean/u, Traian
Ogrean, Irimie Stoia, George Tatu și Ștefan Sbârcea), 1 din cei 9 morți în
spatele frontului (Irimie Mustață), respectiv toți cei 7 dispăruți, conform
încadrării din 1922 (Ilie Baciu, George G. Cărăuș, Ioan Grecu, Moisică
Dărăbanț, Ioan Milea, Dumitru Sbârcea și Ștefan Silea). Cei 11 soldați
morți/dispăruți înregistrați de operatorii locali de anchetă, în 1922, dar
nereținuți pe monumentul memorial sunt: Mihăilă Baciu, Ioan Veștemean,
Vasile Vladiu (morți pe front), Nicolae Ciora, Teodor Cotora/Ioan Sbârcea (?),
Ioan Hașegan, Irimie Mărginean, George I. Mustață, Alexandru Popa, Ioan
Silea și Vasile Țoța (morți în spatele frontului). Adăugarea celor 8 nume
suplimentare de pe monument, respectiv a celor 11 nume suplimentare din
„Tabloul nominal” duce numărul morților/dispăruților din comuna Veștem la
41, procentul de pierderi la nivelul populației românești înregistrate de
recensământul din 1910 urcând astfel de la 2,11% la 2,63% (41/1.561), Foto 15. Monumentul eroilor, Veștem
depășind atât media plășii Cisnădie, 2,35% (526/22.375), cât și media tuturor (foto: Laurențiu Toma)
41 SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, dos. 11a Județul Sibiu, f. 5 verso. 42 SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, dos. 11a Județul Sibiu, f. 2 recto.
69
Tabelul 8 oferă imaginea unei elite locale/intelectuale mai conformiste. sublocotenentului Constantin Stoika, încartiruit în Veștem în zilele de 28 august
Înscrierea veștemenilor în Regimentul grăniceresc nr. I, cu sediul la Orlat, a – 1 septembrie 1916, jurnal lipsit de mențiuni speciale privind atitudinea
însemnat și trecerea masivă la confesiunea greco-catolică. În 1910, românilor din localitate. În schimb, autorul invocat precizează, pentru data de
recensământul surprindea în localitate 157 de ortodocși, respectiv 1.517 greco- 21 august 1916, faptul că preotul (protopopul) greco-catolic Valeriu Florian,
catolici43. După desființarea regimentelor grănicerești (1851), școala a fost dintr-o altă fostă comună grănicerească, Racovița, l-a pomenit în timpul Sfintei
reorganizată, în 1871, apoi trecută în proprietatea comunei, în 1896, examenele Liturghii pe regele României, Ferdinand I, stârnind o vie emoție între enoriași47.
de sfârșit de an școlar susținându-se de acum în limba maghiară44. „Tabloul Odată cu retragerea armatei române la sud de Carpați, s-a refugiat și protopopul
nominal” al comunei nu menționează niciun învățător care a servit școala în Valeriu Florian, împreună cu cei doi fii ai săi, Ovidiu și Liviu, și cu fratele său
anii războiului: Teodor Irimie Stan (învățător la școala comunală din Veștem Victor48.
în deceniul al doilea al secolului al XX-lea), Teodor G. Stoia (1898-1926) și În anii războiului, parohia greco-catolică din Veștem a fost condusă de
Rozalia/Rosa Stoia, născută Aranyoși/Arieșanu (1898-1923). În schimb, preoții Ioan Papiu, în post din 25 iunie 1898, decedat în 27 aprilie 1915, și
Paraschiv Hurubean, înregistrat de operatorii locali cu ocupația de învățător, a Cornel Brut Andrea, care a preluat postul în 19 septembrie 1915, deținându-l
predat la școala din Veștem doar în perioada 1919-192345. Fusese mobilizat pe până în 21 februarie 192149. Născut în 1881, a urmat cursurile Seminarului
front și revenise deplin sănătos pe meleagurile natale, ca simplu soldat. teologic greco-catolic din Blaj, între anii 1900-1904. S-a implicat activ în viața
Înscrierea comunei Veștem în rândurile localităților care au întâmpinat cu Societății de lectură „Inochentie Micu Clain” a studenților teologi blăjeni, un
entuziasm armata română în august 1916, în frunte cu preoții și învățătorii, adevărat creuzet de formare și dezvoltare a spiritului național, cum erau, de
precum în volumul Sibiul și Marea Unire, întocmit de Mihai Racovițan și altfel, și alte societăți similare din mediul gimnazial și seminarial ortodox și
Pamfil Matei, fără indicii documentare, trebuie privită cu rezervă, cel puțin în greco-catolic, spirit propagat apoi, de membrii societății din postura de preoți,
legătură cu implicarea dascălilor și a preoților46. Entuziasmul veștemenilor s-a principalii formatori de opinie, în lumea satului românesc. În anul II de studiu
manifestat, se pare, mai degrabă la nivelul țăranilor și al meseriașilor, gradul (1901/1902), C. Andrea a deținut funcția de controlor al Societății, iar în anul
ridicat de expunere la represiune fiind ilustrat de proporțiile arestării, respectiv al III-lea (1902/1903) a fost casier50. După absolvirea Seminarului teologic, a
ale refugierii în România, înregistrate în interiorul acestei categorii. Imaginea fost hirotonit, în 1908, pe seama parohiei din Ibișdorful Săsesc/Ighișu Nou51. În
transmisă de operatorii locali de anchetă este susținută de jurnalul
43 A Magyar Szent Korona országainak 1910. évi népszámlálása, első rész. A népesség főbb 46 Mihai Racovițan, Pamfil Matei, Sibiul și Marea Unire. 1 Decembrie 1918, Sibiu, Casa de Presă
adatai, Budapest, 1912, p. 435. și Editură „Tribuna”, 1993, p. 149.
44
Alexandru Bucur, Școlile grănicerești de pe teritoriul fostului regiment de la Orlat (1871- 47
Constantin T. Stoika, Însemnări din zilele de luptă, Prefață și îngrijirea ediției de locotenent-
1921), Sibiu, Editura Salgo, 2010, pp. 70-71, 265. colonel Gh. Preda, București, Editura Militară, 1977, pp. 31-32, 33-37.
45 Șematismul veneratului cler al Archidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba- 48 Cornel Lupea, Racovița. Monografia unei străvechi așezări sibiene, Sibiu, Casa de Presă și
Iulia și Făgăraș pe anul Domnului 1900, Blaș, Tipografia Seminarului Archidiecesan, 1900, p. Editură „Tribuna”, 1995, p. 54.
567 (cele trei posturi de învățători erau ocupate de Teodor Stoia, Nicolae Doican și d-șoara Rosa 49 I. Popescu-Puțuri, Șt. Pascu (coord.), 1918 la români, vol. IX, p. 192; pr. Valentin Delcă,
Aranyoși); Șematismul veneratului cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române „Biserica din Veștem”, în Veștemul ortodox, nr. festiv, octombrie 2009, p. 10.
de Alba-Iulia și Făgăraș pe anul 1911, Blaj, Tipografia Semin. Teologic Gr. Cat., 1911, p. 221 50 Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale, fond Societatea de lectură a studenților teologi
(învățători erau Teodor Stoia și Rozalia Stoia, al treilea post fiind vacant); A. Bucur, Școlile din Blaj „Inochentie Micu Clain”, inv. nr. 103, dos. 88; I. Popa, Dimensiuni etno-identitare, p.
grănicerești, p. 266 (aici e înregistrat Teodor Irimie Stoia, 1898-1920, însă șematismele greco- 530.
catolice din 1900 și 1911 nu confirmă informația). 51 Șematismul veneratului cler, 1911, pp. 148, 273.
70
timpul revoluției din toamna anului 1918, preotul Cornel Andrea a devenit Membrii gardei se vor conscrie benevol, primindu-se toți oamenii apți pentru
președintele Consiliului Național Român din Veștem: serviciul de pază, la îndrumarea membrilor conducători ai gardei să facă
propagandă în comună pentru succesul cât mai bun.
Protocol Membrii sfatului poporului și comandantul depun următorul jurământ:
luat în ședința locuitorilor conducători ai comunei Veștem, ținută la 11 Noemvrie «Eu Andrea Cornel, Aurel Moga, Stoian Teodor, Veltian Constantin și Dumitru
1918 în cancelaria comunală, prezenți subscrișii. Hășegan, jur pe D-zeu sfântul că datorințele de membru a sfatului poporului din
Scopul consfătuirii este luarea de măsuri salutare pentru siguranța publică și Veștem, chemat a susținea ordinea și liniștea publică și a apăra averea și viața
buna înțelegere în comună și cu toți cetățenii patriei și constituirea în gardă civilă locuitorilor, le vom împlini după cea mai bună știință și conștiință a mea.
a locuitorilor comunei noastre, conform îndrumărilor primite de la comitet și de Așa să îmi ajute D-zeu.»
la centrala gardei civile comitatense române din Sibiu. După toate acestea, mulțumind celor prezenți pentru concursul la succesul
La invitația mai multora, ia cuvântul preotul local, provocându-se la vremile mari lucrărilor de azi, punându-le la inima tuturor sprijinirea celor care sunt puși
și grele de azi când se făurește pe multă vreme înainte soarta popoarelor și când, pentru conducere și simțul de frățietate între toți, declară ședința de constituire de
în urma evenimentelor interne și externe, soarta noastră a tuturor este depusă în închisă.
mâinile noastre proprii, roagă pe cei prezenți să fie la înălțimea chemării spre a Cu acestea protocolul se încheie și subscrie.
se îngriji cu dispoziții recomandate și pasiunea fiecăruia în comuna noastră. Cornel Andrea Ioanu Baltescu
Roagă pe toți să lase la o parte toate mărunțișurile din trecut ce ar putea amesteca Aurel Moga Munteanu George
în lucrările noastre ura, afaceri personale, și să purceadă întru toate spre binele Teodor Stoian Ioanu N. Popa
public. Să ne arătăm vrednici de ideile mari, ce se propovăduiesc azi și că suntem Hașegan Dumitru George G. Bozdoc
elemente de ordine. Cu aceste cuvinte declară ședința de constituantă pentru Iorgu Milea George Babai
comuna Veștem deschisă și roagă pe cei prezenți să aleagă sfatul poporului și să Ioan Berciu Ioan Moraru52
puie la cale organizarea gardei civile române locale.
Cu aclamațiune se aleg Conform procesului verbal de constituire a gărzii naționale române din
Andrea Cornel președinte Stoian Teodor jun. notar comuna Veștem, conducerea a fost încredințată lui Dumitru Hașegan, nume
Moga Aurel vicepreședinte Veltian Constantin și neînregistrat în „Tabloul nominal”. Acesta va fi înlocuit însă de locotenentul
Dumitru Hașegan membri în sfatul poporului local. Valeriu Bosdoc, avându-l ca adjunct pe sublocotenentul înv. Teodor Stoia
Președintele, în numele celor aleși, mulțumește pentru încredere, spunând că senior53. Nici noii conducători ai gărzii nu au fost consemnați de operatorii
sarcina ce o iau asupra lor la dorința celor prezenți, o vor purta după cea mai locali de anchetă, în „Tabloul nominal” al comunei Veștem. În 1922,
bună intenție, roagă și sinceritatea tuturor din comună pentru a putea progresa în
Învățătorul Teodor Stoia era revizor școlar. O explicație a acestor lipsuri din
lucrările ce stau înainte spre binele tuturor și ținerea ordinei publice.
„Tabloul nominal” poate fi oferită de metodologia anchetei ASTREI, potrivit
După aceasta să purcede la organizarea gardei civile locale.
Comandant să alege: Hașegan Dumitru, ca ajutori lângă dânsul Dulea Iorgu, căreia persoanele implicate în evenimentele războiului trebuiau înregistrate în
Baciu Ioan și Hurubean Paraschiv. localitatea în care domiciliau în momentul efectuării anchetei54. În „Tablourile
52 Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coordonatori principali), 1918 la români. Documentele 53SJSAN, fond ASTRA, Acte neinventariate, 1922-1, f. 31 („Raportul” comunei Veștem).
Unirii. Unirea Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918, vol. VII, București, Editura 54Instrucțiunea ASTREI, nr. 1163/1921: „Fiecare va fi conscris deci în comuna în care își are
Științifică și Enciclopedică, 1989, pp. 272-273. locuința în prezent.”; T. V. Păcăţian, „Jertfele Românilor”, p. 43.
71
nominale” ale comunelor vecine, inclusiv în cel al orașului Sibiu, nu sunt
înregistrate însă aceste nume.
După război, penuria de profesori pentru școlile secundare trecute în
proprietatea statului român l-a determinat pe preotul Cornel Andrea să se
orienteze spre cariera didactică, devenind profesor la Liceul „Mihai Viteazul”
din Alba Iulia55.
Foto 16. „Tabloul nominal” al comunei Veștem, pagina VII Foto 17. „Tabloul nominal” al comunei Veștem, pagina X (finală)
55Șematismul clerului Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Chanier la Alba Iulia (1922-1939)”, în Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, Sebeș, nr. 5/2013,
Făgăraș pe anul 1929, Blaj, Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic, 1929, p. 13; Gabriela pp. 478, 483.
Mircea, Marily Le Nir, „Momente din activitatea didactică și culturală a profesorului Pierre
72
1.5. ANALIZE
O privire critică asupra comportamentului operatorilor locali de care se întorc de Crăciun. Printre cei dispăruți este și curatorul bisericii,
anchetă dezvăluie două tipuri de defecte. Primul, decurgând din Georg Schunn.
animozitățile interetnice, româno-săsești, se regăsește în comuna Șelimbăr, După întoarcerea locuitorilor din refugiu se trece imediat la remedierea celor
operatorii locali, primarul și secretarul, ambii sași, întocmind un „Tablou mai importante stricăciuni suferite de clădirile bisericii, în primul rând
repararea acoperișului, apoi a ferestrelor și ușilor. Serviciul divin se reia
nominal” cu lacune semnificative, cum ar fi persoana preotului Nicolae
imediat, chiar și în biserica neîncălzită, școala se redeschide abia mai târziu.
Vlad, dar și cu alocări discutabile de status-uri, în cadrul variabilei
Arhiva parohiei este recuperată de preot din murdărie și moloz și repusă în
„Implicarea în mișcările impuse de război”. În cazul operatorilor sași de ordine, pe cât de bine se poate. […]
anchetă, surprindem un comportament tendențios, urmărind restrângerea 1917 […] Deoarece avem informații sigure că Georg Schunn, curatorul
efectelor negative ale războiului asupra comunității românești și, mai ales, bisericii, atât de apreciat de comunitate, a pierit în România din cauza lipsei
mascarea tensiunilor interetnice locale, cauzate de idealurile naționale de hrană și de îngrijire, postul lui este preluat de Johann Schunn56.
divergente. Pentru a putea realiza aceste scopuri, autoritățile locale săsești
Al doilea tip de comportament defectuos, specific operatorilor români
au ignorat metodologia anchetei ASTREI, respectiv solicitarea Prefecturii
de anchetă și surprins în cazul comunei Veștem, îmbracă forma suficienței
județului Sibiu de a elabora răspunsurile în conformitate cu metodologia
birocratice, a superficialității privind abordarea unor solicitări de tip
stabilită prin Instrucțiunea ASTREI, nr. 1163/1921. Ca urmare a acestei
centralist. Datele oferite de operatorii locali de anchetă din Veștem plasează
atitudini, „Tabloul nominal” al comunei Șelimbăr nu poartă semnăturile de
comuna sub procentele medii de plasă/comitat/provincie, atât în privința
validare ale preotului local, tocmai invocatul și omisul N. Vlad, victimă a
mobilizării pe front, cât și în cea a pierderilor umane:
represiunii maghiare și a atitudinii antiromânești a localnicilor sași, și ale
altor lideri informali ai comunității românești. În schimb, Registrul Tabel 9. Calibrarea datelor comunei Veștem57
memorial al comunității evanghelice Șelimbăr, completat în anii războiului Unitatea administrativă % mobilizați pe front % morți/dispăruți
de pastorul evanghelic Heinrich Müller, conducător al comunității Veștem 13.32 2.11
evanghelice locale din 1902 până în 1923, menționează doar dramele Veștem - calibrat 13.84 2.63
Plasa Cisnădie 13.56 2.32
populației evanghelice, responsabilitatea fiind atribuită trupelor române
Comitatul Sibiu - mediul rural 13.91 2.58
„invadatoare”:
Transilvania - mediul rural - calibrat 15.90 3.07
1916 […] În urma invaziei românilor, comuna devine teatru de război.
Majoritatea locuitorilor se refugiază. Dintre cei rămași, aproape toți bărbații Adăugarea celor 8 morți reținuți de memoria colectivă a satului și
și o parte dintre femei sunt luați și duși, ca „ostatici”, de trupele române aflate înregistrați pe monumentul eroilor din localitate modifică semnificativ
în retragere. Mulți dintre aceștia sunt eliberați la Tălmaci de către trupele poziția localității Veștem, la nivel de plasă și comitat, aducând-o în
germane care înaintează. Restul sunt dați dispăruți, cu excepția a două femei, proximitatea mediei mobilizaților pe front, prin încadrarea celor 8 morți în
56 Liliana Popa, Sașii la răscruce de vremi. Însemnări ale unor preoți sași din Transilvania 57Datele plășii Cisnădie, ale comitatului Sibiu (mediul rural) și ale provinciei Transilvaniei
din vremea Primului Război Mondial, Studiu introductiv: Ioan-Nicolae Popa, Traducere din (mediul rural) au fost luate din volumul I. Popa, Românii din Transilvania, pp. 69, 77, 334-
limba germană: Liliana Popa și Monica Hriscu, Cluj-Napoca, Editura Curs, 2018, p. 236. 335, 340-341.
74
această categorie, respectiv a mediei morților și dispăruților. În schimb, una orizontală/spațială, urmărind plasarea celor patru localități în contexte
datele furnizate de „Tablourile nominale” provenite din comunele Bungard mai largi - comitatens, provincial -, pentru evidențierea unor elemente
și Mohu, în concordanță cu mediile plășii/comitatului Sibiu și ale specifice, respectiv una verticală, de profunzime, vizând vulnerabilitatea
Transilvaniei, demonstrează implicarea responsabilă și atentă a operatorilor diferitelor categorii sociale, intelectuali/comercianți și meseriași/țărani, în
locali de anchetă din cele două comune românești. fața riscurilor generate de război - mobilizare pe front, represiune politică,
Valorificarea datelor celor patru localități, care formează în prezent moarte -, dar și raportarea acelorași categorii sociale la beneficiile și
comuna Șelimbăr - Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem -, sub raportul recompensele militare.
analizelor statistice comparative, deschide două dimensiuni investigative,
Tabel 10. Poziționarea comunelor Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem în cadrul comitatului Sibiu și al Transilvaniei
% % Implicați în % morți/ ‰
Români, Mobilizați Morți/ Arestați/ ‰
mobilizați morți/ evenimentele dispăruți dintre cei implicați în arestați/ Refugiați
1918 pe front dispăruți internați refugiați
pe front dispăruți războiului evenimentele războiului internați
Transilvania,
1540122 244897 15.90 47255 3.07 269477 17.54 1531 0.99 3252 2.11
mediul rural (calibrat)
Comitatul Sibiu,
99858 13902 13.92 2581 2.58 17262 14.95 294 2.94 794 7.95
mediul rural
Bungard, Mohu, Șelimbăr,
3701 514 13.89 109 2.95 753 14.48 49 13.24 56 15.13
Veștem (calibrat)
Fig. 5. Poziționarea comunelor Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem la nivel comitatens și provincial (mediul rural)
17.54
15.90
14.95 14.48 15.13
13.92 13.89 13.24
7.95
3.07 2.58 2.95 0.99 2.94 2.11

% mobilizați pe front % morți/dispăruți % morți/dispăruți dintre cei ‰ arestați/internați ‰ refugiați
implicați în evenimentele
războiului
Transilvania Comitatul Sibiu Bungard, Mohu, Șelimbăr, Veștem
75
Datele Tabelului 10 și Fig. 5 încadrează comunele Bungard, Mohu, granița Regatului României, a fost mult mai expus represiunii politice
Șelimbăr și Veștem în tiparele demografice ale comitatului Sibiu, în privința (arestări, internări), oferind totodată o alternativă mai facilă de soluționare
mobilizării pe front și, într-o oarecare măsură, în privința pierderilor de vieți individuală a conflictului dintre datoria cetățenească și sentimentul național
omenești. Față de nivelul mobilizării românilor din Transilvania, spațiul (refugiul în Regatul României). În această privință, comunele Bungard,
sibian înregistrează două procente mai puțin. Categoria morților/dispăruți- Mohu, Șelimbăr și Veștem se detașează cu mult de media transilvăneană și
lor, raportată la întreaga populație românească a anului 1910, apropie cele chiar de cea a comitatului Sibiu. Acest aspect se datorează în mod deosebit
patru comune de media Transilvaniei rurale (2,95-3,07). Faptul că aceeași comportamentului românilor din Mohu, în fruntea cărora s-au aflat preotul
categorie, raportată la numărul tuturor celor implicați direct în evenimentele ortodox Ioan Slăvescu și învățătorul ortodox Ioan Iancu. Potrivit „Tabloului
războiului, coboară media comunelor analizate sub media comitatului Sibiu nominal”, 44 de mohani au fost arestați sau internați, iar 45 s-au refugiat în
și cu peste trei procente sub media Transilvaniei se explică prin datele România, ceea ce reprezintă aproape o treime (31,12%) din totalul
oferite de partea dreaptă a Tabelului 10 și a Fig. 5. Comitatul Sibiu, situat la mohanilor implicați direct în evenimentele războiului.
Tabel 11. Intelectuali, comercianți/meseriați și plugari: expunerea la risc și recompensarea
Total % % % % %
Mobilizați (Sub) % Morți/ Arestați/ %
implicați în implicați mobilizați (sub) Decorați morți/ arestați/ Refugiați
pe front Ofițeri decorați dispăruți internați refugiați
război în război pe front ofițeri dispăruți internați
Bungard, Mohu, Șelimbăr, Veștem 753* 100.00 514** 100.00 41 100.00 52 100.00 109 100.00 49 100.00 56 100.00
***
Intelectuali 18 2.39 10 1.95 8 19.51 1 1.92 3 2.75 3 6.12 5 8.93
Comercianți, meseriași 36 4.78 19 3.70 1 2.44 4 7.69 1 0.92 1 2.04 0 0.00
Plugari 699 92.83 485**** 94.36 32 78.05 47 90.38 105 96.33 45 91.84 51 91.07
*
Inclusiv pr. Nicolae Vlad, din Șelimbăr, arestat, și cei 8 morți neînregistrați, din Veștem. ***
Au fost incluși pr. N. Vlad, Șelimbăr, și sublocot. Arsenie Dorobanț, Veștem.
**
Inclusiv cei 8 morți neînregistrați, din Veștem. ****
Cu cei 6 soldați și 1 sergent neînregistrați, din Veștem.
Conform datelor Tabelului 11 și ale Fig. 6, țărănimea/plugarii consti- de înlocuit devenind simplă „carne de tun” pentru decidenții mai mult sau
tuie categoria socială cea mai expusă riscurilor de mobilizare pe front și de mai puțin inspirați ai manevrelor militare și ai țelurilor politice59.
moarte pe câmpul de luptă sau în spatele frontului, datorită rănilor/bolilor58. Intelectualii, reprezentați în special de studenți (6), preoți (4) și
Din acest punct de vedere, cele patru comune analizate se înscriu în tiparele învățători (3), formatorii de opinie ai lumii rurale, au fost cei mai expuși
demografice specifice Marelui Război, mâna de lucru slab calificată și ușor represiunii politice și, ca atare, cei mai înclinați spre soluția refugiului în
România60. În mod firesc, ținând cont de nivelul de școlarizare, cei
58Despre lipsa de igienă, de cunoștințe și impactul holerei sau a altor boli (ex. dizenterie) în 59 IoanBolovan, Primul Război Mondial și realitățile demografice din Transilvania. Familie,
rândurile soldaților-țărani, vezi, spre exemplu, Octavian C. Tăslăuanu, 3 luni pe câmpul de moralitate și raporturi de gen, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2015, p. 59.
răsboiu. Ziarul unui român, ofițer în armata austro-ungară, care a luat parte, cu glotașii 60 Ioana Elena Ignat Kisanovici, Participare și mobilizare în Primul Război Mondial.
români din Ardeal, la luptele din Galiția, ediția a III-a revăzută și întregită, București, Editura Perspective socioeconomice și demografice, Prefață de Ioan Bolovan, Cluj-Napoca,
„Librăriei Școalelor” C. Sfetea, 1916, pp. 124, 128, 132-135, 244 Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2015, pp. 41-43; Liviu Maior, Doi ani
76
mobilizați pe front au beneficiat de grade militare superioare în proporție implicați în război (1,19 = 92,83%/78,05%). Raportarea procentelor de
net superioară celorlalte categorii sociale. Nivelul de reprezentare al ofițeri/subofițeri la numărul mobilizaților pe front polarizează și mai mult
intelectualilor în rândurile ofițerilor și ale subofițerilor este de peste opt ori categoriile intelectualilor și țăranilor.
mai mare decât cel deținut de această categorie socio-profesională în cadrul Din perspectiva așteptărilor autorităților politice și militare austro-
tuturor românilor implicați direct în evenimentele războiului (8,16 = 19,51% ungare, cea mai conformistă categorie socio-profesională, conform datelor
intelectuali ofițeri și subofițeri/2,39% intelectuali intelectuali implicați în furnizate de „Tablourile nominale” ale comunelor Bungard, Mohu,
evenimentele războiului). Celelalte două categorii sociale analizate sunt Șelimbăr și Veștem, este cea a comercianților și meseriașilor, categoria cea
subreprezentate în acest domeniu: comercianții și meseriașii de aproape mai răsplătită cu decorații militare și cel mai puțin expusă represaliilor
două ori mai puțin decât totalul celor implicați în război (1,95 = politice.
4,78%/2,44%), țăranii cu aproape o cincime mai puțin decât totalul celor
Fig. 6. Intelectuali, comercianți/meseriași, plugari: expunerea la risc și recompensarea
94.36 96.33
92.83 90.38 91.84 91.07
78.05
19.51 7.69 8.93

6.12
2.39 4.78 1.95 3.70 2.44 1.92 2.75 0.92 2.04 0.00
% implicați în război % mobilizați pe front % (sub)ofițeri % decorați % morți/dispăruți % arestați/internați % refugiați
Intelectuali Comercianți, meseriași Plugari
mai devreme. Ardeleni, bucovineni și basarabeni în război 1914-1916, Cluj-Napoca, Editura

Școala Ardeleană, 2016, pp. 111-113, 155.
77
Fig. 7. Procentul morților/dispăruților, raportat la populația românească a anului 1910
109
3701
41
36
24 1561
1007
796 8
337
Bungard Mohu Șelimbăr Veștem Total

Români Morți/dispăruți
78
2.
ANCHETA ASTREI:
„RAPOARTELE”
9
Fig. 8. Populația comunelor Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem, în 1910,
după limba maternă
Sursa: A Magyar Szent Korona országainak 1910. évi népszámlálása, első rész. A népesség főbb adatai, Budapest, 1912, pp. 434-435
1561
1007
796
563
337
211
58 61
7 0 1 17
Bungard Mohu Șelimbăr Veștem

Români Germani Alții
Categoria „Alții” include 120 de maghiari, dintre care 16 în Mohu, 51 în Șelimbăr și 53 în Veștem, respectiv 107 ruteni, toți în Veștem.
10
2.1. Bungard
SJSAN, fond ASTRA, Acte neinventariate, 15, f. 7.
No 279/922 of. com.

Obiectul: Tablou nominal despre locuitorii români, cari au luat parte la răsboiul din anii 1914-1918.
ad No 352/922 Primp.
Domnule Primpretore!
Sibiiu
Tabloul alăturat îl prezentăm cu onoare și cu următorul raport:

1) Valoarea aprocsimativă a contribuțiunilor benevole, făcute de Românii din comuna Bungard în natură în cursul răsboiului este 2500 Lei și
anume s’au dat 100 ștergare, 50 bucăți strejace spitalului din Sibiiu, alimente 500 bucăți ouă.
2) Pagubele de răsboiu pe care le’a avut comuna să urcă la summa de 100000 Lei.
3) În toamna anului 1918 revoluție în comună n’a fost. Gardă națională s’a format în comună sub conducerea sublocotenentului Gheorg[h]e
Banciu61[,] mort moarte de erou în luptele mari dela Tisa. -
4) La adunarea mare de la Alba Julia a participat numai fostul notar Niculae Dragan.
Bungard la 29. IV 922
Traian Mandocea
notar
61 Sublocotenentul Gheorghe Banciu, de profesie învățător, a fost mobilizat pe front și decorat cu Medalia pentru vitejie, clasa Argint II. Potrivit respondenților locali, s-a născut la Bungard,
informație înregistrată cu superficialitate și contrazisă de monografia lui E. Roșca, potrivit căreia George Banciu s-a născut în Porumbacul Superior și a absolvit secția pedagogică a Institutului
„Andreian” din Sibiu, în 1901; SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, dos. 11a Județul Sibiu, f. 261 recto; E. Roșca, Monografia institutului seminarial, p. 190.
81
Foto 18. „Raportul” comunei Bungard
82
2.2.a. Mohu
SJSAN, fond ASTRA, Acte neinventariate, 1922-1, f. 20.
Nr. of. com: 400-922

Nr. ref: 352-922
Tablou nominal despre locuitorii români
cari au luat parte la răsboiul din anii
1914-1918
Cătra
Dl. Primpretor al plasei Sibiiu
Sibiiu
Avem onoare a Vă raporta la întrebările din instrucțiune următoarele:
ad. 1. Valoarea contribuțiunilor benevole făcute de Români din comună în natură în cursul războiului e …… de Lei 10.000
ad. 2. Pagubele de războiu se urcă la ………………………………………………………………………..……. Lei 1.786.286
ad. 3. Revoluția în comună n’a fost, stricăciuni, devastări n’a fost, vărsări de sânge, omor, vulnerări n’a fost. Gardă națională s’a format sub
conducerea not. com. deatuncia Nic. Albani62.
ad. 4. La adunarea mare în Alba Julia, ținută la 1. Decembrie 1918 au participat 3 locuitori la indemnarea advocatului din Sibiiu Dr. Ioan Fruma,
sub conducerea not. comunal Nic. Albani.
Mohu, la 30 aprilie 1922
Nic. Albani
not. com.
62Notarul comunal Nicolae Albani, domiciliat la nr. 200, a fost mobilizat în spatele frontului, ca soldat, și a încheiat serviciul militar deplin sănătos. El îi succedase în post, preluând și locuința
aferentă, lui Victor Caraban, refugiat în România și decedat în pribegie, lăsând în urma sa o văduvă și 5 orfani; SJSAN, fond ASTRA, inv. nr. 453, dos. 11a Județul Sibiu, f. 241 recto.
83
2.2.b. Mohu
Comitetul national român

Sibiu
Conform îndrumărei Dvtră avem onoare a vă informa cumcă in comuna Mohu în 28. Nov. 1918 st. V. încă s[-]a format sfatul national cu
următorii membri
1. Nic. Albani not. com. presedintele sfat. national
2. Sim. Pisoiu 27 vicepresedinte
3. Ioan Bucsa 9
4. Nic. Lazar 53
5. Ioan Slav 56
6. Anghel Ioan 101
7. Achim Cotora 83
8. Ioan Iancu înv. secretarul sf. n.
9. Nic. Iancu dir. de bancă Sibiu
10. Ioan Nica 187
11. Ioan Slav 184
12. Ioan Simtion 15
13. Ioan Priea 34
14. Ilie Dănilă 163
Foto 19. Raport privind constituirea Consiliului Național Român din comuna Mohu
15. Ioan Slav 119. -
Mohu, în 14. Dec. 1918
Cu stimă deosebită
Nic. Albani
not. com.
pres. sfat. national
84
2.3. Șelimbăr
No 810/921
Raport
Către
Asociațiunea pentru literatură română și cultura poporului român
Sibiu
Am onoarea a vă comunica, că:
1.) Valoarea aproximativă [a] contribuțiunilor benevole, făcute de români din comuna aceasta în natura e …100 Lei.
2.) Pagubă de războiu se urcă pe circa 2000000 Lei pentru comuna întreagă.
3.) În toamna anului 1918 nu [a] fost aici revoluție. Gardă națională nu [a] fost. Numai prin mohani, vestemeni și sadeni a avut comuna o pagubă
de mai mult ca un million Lei, cari au devastat padurile comunei în mod neiertător.
4.) La adunare mare în Alba-Julia a fost numai Irimie Milea jun.
Șelimbăr-Schellenberg 28. Jan 1922
Primăria comunei
Heinrich
not.
85
Foto 20 „Raportul” comunei Mohu Foto 21. „Raportul” comunei Șelimbăr
86
2.4. Veștem
Nr 1053/921 – g.
Proces verbal
Dresat la 24 Aprilie 1922 în comuna Veștem în baza ordinului dat de dl Prefect al județului Sibiu sub Nro 9563/1921 referitor la recercarea
Secției istorică-etnografică a Asociațiunei pentru literatura și cultura poporului român sub Nro 1063/1921 Asoc. pentru culegerea datelor istorice
referitoare la răsboiul mondial din 1914-1918.
Conform instrucțiunei dată de Asociațiunea mai sus amintită, subscriși membri constituiți pentru culegerea datelor referitoare asupra populației
comunei Veștem constatăm următoarele:
I. Valoarea contribuțiunilor benevole facută de românii din comuna Veștem făcută benevol în decursul răsboiului mondial să urcă la suma
aproximativă de Lei 200-220 mii[.]
II. Suma pagubelor avute din partea locuitorilor să urcă la: Lei 1500000 mii[.]
III. a) Fost-a revoluție în comună?
b) Cum s[-]a urzit și desvoltat?
c) Fost-au devastări, stricăciuni, vărsări de sânge, omorâți sau vulnerați.
d) Cum a fost stânsă revoluția.
În toamna anului 1918 revoluție în comuna noastră Veștem nu a fost. Populația fiind învățată și cu simt de ordine, ca foști grăniceri a evitat ori și
ce distrugere în avut, cu atât mai vârtos vărsare de sânge sau maltratare.
e) S-a format gardă națională și sub a cui conducere:
Da. S[-]a format din initiativa locuitorilor comunei fiind proclamat de conducători ai gardei naționale Lct. Valeriu Bosdoc, Sblt. Teodor Stoia
senior de prezent revizor scolar si ajutători acestora pentru susținerea ordinei și disciplinei Niculae Banciu[,] Octavian Bosdoc[,] Dumitru Bucur
și Ioan Bunea[,] toți fosti gradați în armată afară de unul.
IV. La adunarea mare din anul 1918 ținută în Alba Iulia[,] comuna Veștem a fost reprezentată în următoriul chip:
87
Având locuitori comunei marea importantă a acestei adunari, și luând în considerare greutătile de comunicație a aflat de cuviință să fie comuna
reprezentată aclamat unanim de locuitorii comunei acesteia Ioan A. Mărginean, fiind provăzut spre justificare cu credenționalul necesar.
După cetire să subscrie

Membrii comisiunei de conscrierea datelor
German Ioan [?] Ioan N. Morariu

secretar comunal
Ioan Antoniu Marginean Alexandru Bucur
George Muntean Dumitru Bucur
Constantin Velțian Niculae Banciu
Foto 22. „Raportul” comunei Veștem, pagina I Foto 23. „Raportul” comunei Veștem, pagina II, fragment
88
2.5. ANALIZE
Tabel 12. Comunele Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem în toamna anului 1918, conform „Rapoartelor” ASTREI
1 2 3 4
% participanți la Alba Iulia din totalul

A fost revoluție în S-a format gardă La Adunarea de la
populației acoperite de Anchetă

Populația românească la 1910
Observații privind participarea la
Valoarea contribuțiilor benevole
toamna lui 1918? națională? Alba Iulia
Adunarea de la Alba Iulia

Pagubele de război
au participat localnici
Localitatea
Plasa
sub conducerea
Devastări
Conducătorul gărzii Observații privind
Morți
(lei)
naționale revoluția
Da Nu Da Nu
Mohanii, veștemenii
Cisnădie
Şelimbăr 100 2.000.000 0 1 1 0 0 1 și sădenii au devastat 1 - Irimie Milea jun. 337 0.30
pădurile comunei.
lct. Valeriu Bosdoc, Ioan A. Mărginean;
Veştem 220.000 1.500.000 0 1 0 0 1 0 s.-lct. Teodor Stoia sen.
1 - „greutăți de comunicație”
1561 0.06
sublocot./învăț. fostul notar
Bungard 2.500 100.000 0 1 0 0 1 0 1 - 796 0.13
Sibiu
Gheorghe Banciu Niculae Dregan

soldat/notar notar. com. La îndemnul avocatului
Mohu 10.000 1.786.286 0 1 0 0 1 0 Nicolae Albani
4 Nic. Albani Ioan Fruma din Sibiu.
1007 0.40
Total 232.600 5.386.286 0 4 1 0 3 1 0 0 7 0 0 3.701 0.19
Total 3.701
% acoperire 100
Potrivit „Rapoartelor” ASTREI, în toamna anului 1918, atmosfera în că atribuirea caracterului revoluționar unor evenimente din toamna anului
comunele Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem a fost ceva mai liniștită, cel 1918 are o puternică încărcătură subiectivă reiese din relatările privind
puțin în comparație cu cea înregistrată la scara întregului comitat al comunele Șelimbăr și Mohu. Notarul sas al comunei Șelimbăr, Heinrich,
Sibiului63. Respondenții locali opinează că în cele patru comune nu s-au unicul semnatar al „Raportului” comunal, susține că în localitate nu a fost
produs manifestări cu caracter revoluționar, în timp ce în comitatul Sibiu s- revoluție, dar pădurea comunală a fost devastată de locuitorii/românii din
au raportat manifestări revoluționare în 30 dintre cele 80 de comune rurale Mohu, Veștem și Sadu. Reglarea de conturi, cu evident caracter interetnic și
(37,50%) din care s-au expediat „Rapoartele” solicitate de ASTRA. Faptul revoluționar, este confirmată de parohul evanghelic din Șelimbăr, Heinrich
63Datele statistice referitoare la comitatul Sibiu au fost preluate din volumul Ioan Popa,
Laurențiu Toma, Tetiana Toma, Românii din comitatele Sălaj, Sibiu și Solnoc-Dăbâca în
Primul Război Mondial. „Rapoartele” ASTREI, în lucru.
90
Müller, în însemnările sale din Registrul memorial al comunității Incidentele din Mohu nu poartă amprenta spiritului revoluționar regăsit
evanghelice Șelimbăr: frecvent pe meleagurile transilvănene, în toamna anului 1918, ci se înscrie
Prăbușirea armatei și a statului, retragerea trupelor, precum și pătrunderea
în seria evenimentelor nefericite care au marcat retragerea trupelor germane
armatei române au decurs fără pagube materiale importante pentru enoriași. din Regatul României, sub conducerea generalului August von
Cu atât mai grave par a fi însă daunele la nivel ideologic, pericolele care Mackensen66, incidente soldate uneori cu victime, precum în comuna
amenință dreptul și tradițiile, încrederea și credința. Credința într-un Agnita, unde comandantul gărzii naționale românești, căpitanul Axente
Dumnezeu care ocârmuiește lumea cu dreptate și cu înțelepciune pare să fi fost Lenea, a fost împușcat mortal, motivația fiind excusiv de natură etnică:
complet zdruncinată de cursul evenimentelor. Poftele, plăcerile și setea de
În timpul acela a fost omorât căpitan în rezervă Acsente Lenea, comandantul
înavuțire, în disprețul decenței și al legii, și-au făcut loc și în rândurile noastre.
gărzilor din plasa Agnita. A fost omorât în retragerea Nemților, în legătură cu
Aparent, schimbările care au loc se petrec destul de lin aici la noi. Doar satele
alte persoane, cari probabil, l’au cunoscut mai de aproape[,] știindu-l „bun
românești învecinate atentează la zona de pădure și teren arabil care sunt
român”. Alte persoane nu însarcină nici o culpă67.
proprietate săsească. Consiliul săsesc, ales în mod pașnic, susține autoritatea
locală. Abuzurile militare la adresa populației civile îi afectează deopotrivă pe Gărzi naționale s-au format în toate cele trei comune românești,
sași și pe români64. Bungard, Mohu și Veștem, nu însă și în Șelimbăr, comună cu majoritate
Nici notarul român Nicolae Albani, de asemenea unic semnatar al săsească. În fruntea gărzilor, se regăsesc militari reveniți de pe front, ofițeri
„Raportului” comunei Mohu, nu consideră că evenimentele din localitate au (Bungard, Veștem) sau soldați (Mohu) de profesii intelectuale (învățător, în
avut caracter revoluționar și nici nu menționează, de altfel, incidentele dintre Bungard, notar, în Mohu) sau cel mai probabil intelectuale (Veștem; lipsă
soldații germani aflați în retragere și localnicii români, incidente semnalate precizări în „Tabloul nominal” și „Raport”). La nivelul comitatului Sibiu,
însă de presa vremii: ancheta ASTREI a înregistrat gărzi naționale românești în 74 de comune
rurale dintre cele 80 care au expediat „Raportul” (92,50%), o singură gardă,
În comuna Mohu (lângă Sibiu) au fost încvartirați soldați germani și au
cea din Jina (plasa Miercurea Sibiului), neavând conducere. Cei 73 de
început a face rechiziții cu forța, procedând în mod neomenesc și amenințător.
comandanți de gărzi sunt în proporție covârșitoare militari reveniți de pe
Pe un locuitor l-au prins germanii de gât și l-au dat afară din casa lui proprie.
Alți câțiva locuitori (legionari) au fost desarmați. Un reprezentant al legiunii
front (51 cu gradul militar menționat, 18 fără precizări și doar 4
din Sibiu a fost la fața locului și a liniștit spiritele. Germanii au fost recercați civili/preoți). Sub raport profesional, categoriile cele mai bine reprezentate
a se purta cuviincios, ceeace au și făgăduit germanii, cerându-și scuze65. sunt cele ale învățătorilor (19 comandanți) și plugarilor (11 comandanți), în
22 de cazuri nefiind precizată/identificată profesia comandanților.
64 L. Popa, Sașii la răscruce de vremi, p. 237. 67SJSAN, fo,nd ASTRA, inv. nr. 453, dos. 12a Județul Târnava Mare, f. 32 recto. Axente
65 ***, „Atrocități germane”, în Telegraful Român, Sibiu, an LXVI, Sâmbătă, 10/23 Lenea, „cancelist” (jurist), originar din Merghindeal, plasa Agita, comitatul Târnava Mare, a
Noemvrie 1918, Nr. 124, p. 482. fost mobilizat pe front și a revenit sănătos la vatră, cu gradul de căpitan, fiind „Omorât în
66 Vezi, spre exemplu, Eugen Străuțiu, Sibiul între medieval și modern, Sibiu, Editura Etape, revoluția din 1918”; Ibidem, f. 31 recto.
2000, p. 278, însă lista documentar-bibliografică este lungă.
91
Pentru memoria comunităților românești din Bungard și Porumbacu de marii bătălii cunoscute în istoriografie drept „bătălia Sibiului”, o dramatică
Sus se impune figura eroică a învățătorului Gheorghe Banciu, născut în înfrângere a armatei române, lipsită de experiența războiului, în fața trupelor
Porumbacu și mobilizat pe front pe vremea când era angajat al școlii germane conduse de feldmareșalul Erich von Falkenhayn, cu contribuția
ortodoxe din Bungard. După ce s-a achitat de datoria cetățenească, slujind decisivă a Corpului Alpin Bavarez69.
cu destoinicie monarhia habsburgică, din partea căreia a primit drept Participarea românilor la marele eveniment unionist de la Alba Iulia,
răsplată Medalia pentru vitejie, clasa Argint II, în toamna anului 1918 a din 18 nov./1 dec. 1918, în urma apelului lansat de Consiliul Național
preluat comanda gărzii naționale românești din comuna Bungard, iar în Român Central, organizatorul manifestării care va revoluționa destinele
1919 s-a înrolat în Armata Română, care avea de îndeplinit idealul unității Transilvaniei, a impresionat prin consistență, în pofida numeroaselor
naționale românești, exprimat cu hotărâre de reprezentanții românilor din probleme legate de deplasare: frigul, gripa „spaniolă”, deteriorarea căilor de
Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, la Alba Iulia, în 18 noiembrie/1 comunicație, ocupația sârbească în Banat, ocupația maghiară la nord de
decembrie 1918. Foștii militari români din armata austro-ungară au fost Mureș. Cu toate carențele imputabile „Rapoartelor” ASTREI, întocmite
înrolați în diviziile 16 și 18 de infanterie. Într-un context internațional după trei ani de la Adunarea Națională de la Alba Iulia, carențe privind: a)
complicat, în aprilie 1919, Armata Română a atins linia Tisei. Confruntări validarea răspunsurilor secretarului comunal de către liderii informali ai
violente au avut loc în această zonă în luna mai și, în special, în iulie 1919, comunității românești, condiție îndeplinită, în cazul de față, doar de
armata română victorioasă ocupând, în cele din urmă Budapesta, la „Raportul” comunei Veștem și b) componenta lacunară a răspunsurilor,
începutul lunii august. Diviziile 16 și 18 și-au adus tributul lor de sânge în îmbrăcată terminologic în forma „dezirabilității sociale”, explicabilă în
războiul româno-maghiar din aprilie-august 1919, război în care și-au cazul punctului 3 al „Raportului”, referitor la evenimentele revoluționare
pierdut viața 3.670 de militari români, dintre care 69 de ofițeri (între care și din toamna anului 1918, Ancheta ASTREI, prin răspunsurile la punctul 4 al
sublocotenentul Gh. Banciu) și 3.601 soldați68. „Rapoartelor”, susține o prezență românească de câteva zeci de mii (maxim
În toamna anului 1918, nu s-au înregistrat morți în cele patru comune 70.000), confirmând caracterul realist al estimării jurnaliștilor blăjeni de la
analizate în volumul de față, iar în cele 80 de comune rurale sibiene numărul Unirea, care, în 20 nov./3 dec. 1918, susțineau că la Alba Iulia fuseseră
deceselor a fost scăzut, comparativ cu alte comitate: 4 morți, toți români, în prezenți 50-60.000 de români70. Cifra pusă în circulație de organizatori
plasa Miercurea Sibiului (3 în Apoldu de Jos, 1 în Miercurea Sibiului). (CNRC) și consacrată istoriografic, (peste) 100.000 de participanți, reflectă
Discrepanța dintre pagubele de război și contribuțiile „benevole” este mai degrabă așteptările maximale ale acestora. Vom reține participarea a 7
explicabilă prin desfășurarea în zonă, în 13/26-16/29 septembrie 1916, a români din cele patru comune vizate de analiza prezentă, cea mai consistentă
68 Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, vol. II, Erich von Falkenhayn, Campania Armatei 9-a împotriva Românilor și Rușilor 1916/17, în
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, pp. 422-467; Glenn E. Torrey, România românește de Maiorii Al. Budiș și C. Franc, București, 1937, pp. 35-63.
în Primul Război Mondial, traducere din limba engleză de Dan Criste, București, Meteor 70 Ioan Popa, Tetiana Toma, „Prezența românilor la Adunarea Națională de la Alba Iulia
Publishing, 2014, pp. 344-347. (1918), reflectată de Ancheta ASTREI (1922)”, în Transilvania, Sibiu, nr. 2/2019, p. 61.
69 Detalii privind bătălia vezi la C-tin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României
1916-1919, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, pp. 261-275, și la
92
prezență înregistrându-se în Mohu (4), în parte datorită imboldului venit din participanți/93.127 de români), plășile vestice oferind cea mai consistentă
partea avocatului sibian Ioan Fruma. La polul opus, se situează Veștemul, prezență: plasa Sebeșul Săsesc, cu 14,32% din populația anului 1910 (2.045
care invocă „greutățile de comunicație”. Coeficientul de prezență al celor de participanți/14.280 de români), plasa Săliște, cu 2,61% (406
patru comune este de 0,19%, raportat la populația anului 1910 (7 participanți/15.540 de români), respectiv plasa Miercurea Sibiului, cu
participanți/3.701 români), în timp ce coeficientul plășilor Cisnădie și Sibiu 2,07% (414 participanți/19.987 de români). Din plasa Sebeșul Săsesc se
este de 0,30% (100 de participanți/33.724 de români). La nivelul întregului detașează comuna Pianu de Jos, cu aproape 1.000 de participanți. Plasa
mediu rural al comitatului Sibiu, coeficientul se ridică la 3,21 (2.990 de Săliște cuprinde zona cea mai tradiționalistă a Mărginimii Sibiului71.
Fig. 9. Procentul de prezență la Adunarea Națională de la Alba

Iulia, din 1 decembrie 1918, raportat la populația anului 1910
0.40
0.30
0.13
0.06
Bungard Mohu Șelimbăr Veștem
71Pentru datele privind participarea românilor la Alba Iulia, vezi I. Popa, T. Toma, „Prezența (1922)”, pp. 56-63. Alte date se regăsesc în volumul I. Popa, L. Toma, T. Toma, Românii din
românilor la Adunarea Națională de la Alba Iulia (1918), reflectată de Ancheta ASTREI comitatele Sălaj, Sibiu și Solnoc-Dăbâca, în lucru.
93
Fig. 10. Procentul de prezență la Adunarea Națională de la Alba Iulia,
raportat la populația românească a anului 1910
14.32
3.21
2.61
2.07
0.58
0.19 0.15 0.26
Bungard, Mohu, Plasa Cisnădie Plasa Sibiu Plasa Sebeșul Plasa Săliște Plasa Miercurea Plasa Nocrich Comitatul Sibiu
Șelimbăr, Veștem Săsesc Sibiului
94
3.
CONCLUZII
9
Valorificarea critică a anchetei ASTREI, pentru a contura direcții media comitatului Sibiu, el însuși parte importantă a fenomenului
majore ale impactului Primului Război Mondial asupra românilor din represiunii și migrației politice. Plasarea în această zonă de mare risc în fața
comunele Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem, localități reunite din 1968 represiunii politice se datorează comunei Mohu, cu cei 44 de arestați/inter-
până în prezent într-o singură unitate administrativ-teritorială, comuna nați și 45 de refugiați, fapt care crește procentul de militari morți pe câmpul
Șelimbăr, ne conduce la concluzia pertinenței datelor oferite de cele două de luptă sau în spatele acestuia la 17,26% (34 de morți și dispăruți/197 de
instrumente investigative, „Tabloul nominal” și „Raportul”, date supuse mobilizați pe front și în spatele frontului; 2 morți s-au înregistrat în condiții
unor soluții interpretative punctuale și contextuale. În privința analizei de arest și refugiu), pe locul al doilea situându-se, la foarte mică distanță,
interne a sursei documentare, remarcăm calitatea întocmirii „Tablourilor comuna Veștem, cu 17,15% (41 de morți și dispăruți/239 de mobilizați pe
nominale” din comunele Bungard și Mohu, cuprinse, pe atunci (1910/1922), front și în spatele acestuia). Pentru comunele Șelimbăr și Bungard,
în plasa Sibiu. În schimb, „Tablourile nominale” provenite din cele două procentele pierderilor de vieți omenești în rândurile mobilizaților sunt de
comune integrate administrativ plășii Cisnădie, Șelimbăr și Veștem, 10,67% (8/75), respectiv de 8,03% (11/137). În concluzie, sub raportul
prezintă câteva inconveniente, caracterul lacunar fiind comun ambelor pierderilor umane și al represiunii, cea mai afectată a fost populația
„Tablouri”. În plus, „Tabloul nominal” al comunei Șelimbăr generează românească din comuna Mohu.
interogații asupra modalității alocării status-urilor în cadrul variabilei Lista personalităților românești, care s-au remarcat prin demnitatea și
„Implicarea în mișcările impuse de război”. Dacă în cazul comunei Veștem curajul trăirii sentimentului național, pregătind terenul pentru decizia
putem lua în considerare comportamentul superficial al operatorilor locali istorică de la Alba Iulia, este deschisă de preoți și învățători, principalii
de anchetă, în privința comunei Șelimbăr, singura, dintre cele patru, cu profil formatori de opinie în mediul rural, la începutul secolului al XX-lea: pr.
etno-demografic majoritar săsesc, reticențele de natură etnică pot fi imputate Toma Modran (Bungard), înv. Moise Frățilă (originar din Bungard,
operatorilor sași de anchetă. Dintre „Rapoarte”, doar cel din Veștem a fost directorul școlii confesionale ortodoxe din Rășinari), pr. Ioan Slăvescu, înv.
întocmit în conformitate cu instrucțiunile ASTREI, secretarul comunal fiind Ioan Iancu (Mohu), pr. Nicolae Vlad (Șelimbăr). În timp ce intelectualii au
asistat de încă șapte localnici (nu însă și de preot). În celelalte trei comune, reprezentat categoria socio-profesională cu cel mai ridicat grad de expunere
„Raportul” poartă doar semnătura notarului comunal. la represiunea politică, țărănimea a constituit și în cazul celor patru comune
Analiza externă a sursei documentare ne indică o mobilizare pe front categoria cea mai vulnerabilă în fața pericolelor mobilizării, cu acces dificil
(13,89%) în media comitatului Sibiu (13,92%), dar cu două procente sub la gradele militare superioare, datorită educației limitate, și la recompensele
media Transilvaniei (15,90%), românii din cele patru comune vizate fiind militare, fiind principala furnizoare de „carne de tun”, în calitate de forță de
înrolați în Regimentele 31 Infanterie și 23 Honvezi Sibiu. Pierderile umane muncă slab calificată și ușor de înlocuit. În comunele analizate, afirmația
(morți/dispăruți) raportate la populația românească a anului 1910 (2,95%) este valabilă doar din punct de vedere cantitativ, în vreme ce din perspectiva
apropie cele patru comune de media Transilvaniei (3,07%), însă înlocuirea reprezentativității categoriale, mortalitatea în rândurile intelectualilor atinge
punctului de referință cu cel al totalității românilor implicați direct în un coeficient de suprareprezentare de 1,15% (2,75% morți și dispăruți de
evenimentele războiului schimbă semnificativ perspectiva, comunele profesii intelectuale/2,39% implicați în evenimentele războiului, de profesii
Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem coborând cu trei procente sub media intelectuale), iar în rândurile țăranilor de doar 1,04% (96,33% morți și
Transilvaniei și cu o jumătate de procent sub media comitatului Sibiu. dispăruți din categoria țărănimii/92,83% implicați în război din categoria
Soluția acestui sistem de ecuații vine din analiza categoriilor aresta- țărănimii). Categoria comercianților și a meseriașilor are, în schimb, un
ților/internaților, respectiv refugiaților în Regatul României, categorii care coeficient de subreprezentare categorială de 5,20% (4,78% implicați în
plasează cele patru comune cu mult peste media provinciei și chiar peste război, de profesie comercianți sau meseriași/0,92% morți și dispăruți din
96
categoria comercianților și meseriașilor). Banalizarea morții pe front și în soldaților germani aflați în retragere. Intervenția Legiunii românești din
spatele frontului, ca urmare a rănilor sau bolilor, nu elimină evidențierea Sibiu a potolit pornirile agresive ale frustraților militari germani. În toate
comportamentelor eroice. În lipsa unor detalii argumentative privind cele trei comune românești, Bungard, Mohu și Veștem, s-au constituit gărzi
asumarea morții ca fapt eroic, în cazul celor 109 morți și dispăruți naționale, a căror prezență a descurajat pornirile anarhice în zonă. La
înregistrați de „Tablourile nominale” din Bungard, Mohu, Șelimbăr și Adunarea de la Alba Iulia, participarea a fost modestă, invocându-se
Veștem, respectiv de monumentul eroilor din Veștem, putem totuși decela problemele de deplasare, însă fiecare comună a fost reprezentată de cel puțin
imaginea sublocotenentului Gheorghe Banciu, originar din Porumbacu de o persoană (Bungard, Șelimbăr, Veștem), însărcinată să suțină ideea unirii
Sus, învățător în Bungard, în anii războiului, distins de autoritățile militare Transilvaniei cu România. Singură, comuna Mohu a avut mai mult de un
habsburgice cu Medalia pentru vitejie, clasa Argint II, comandant al gărzii reprezentant, delegația condusă de notarul Nicolae Albani fiind compusă din
naționale românești din Bungard, în toamna anului 1918, mort în 1919, ca patru persoane.
ofițer al Armatei Române, în luptele de la Tisa, împotriva trupelor Studiul de față constituie o contribuție concretă la reactivarea și
Republicii Sovietice Ungare, care încercau să împiedice aplicarea deciziei îmbogățirea memoriei colective în zona Bungard-Mohu-Șelimbăr-Veștem,
legitime de unire a Transilvaniei cu România, decizie adoptată în ca suport motivațional pentru aprecierea idealurilor naționale și a spiritului
unanimitate de Adunarea Națională de la Alba Iulia, for reprezentativ al de sacrificiu al înaintașilor, garanții ale sentimentului de demnitate umană
populației românești, deținătoare a majorității absolute în provincie, încă din și națională în prezent. Administrația locală poate utiliza materialul
vremea efectuării primelor recensăminte de către autoritățile habsburgice. documentar pentru a completa cu încă 11 nume monumentul românilor din
Comunele Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem au trăit direct Veștem căzuți în Primul Război Mondial și pentru a inscripționa numele
experiența frontului, în august-septembrie 1916, odată cu ofensiva Armatei celor 36 de români din Mohu și ale celor 8 români din Șelimbăr căzuți în
Române în zonă și cu desfășurarea „bătăliei de la Sibiu”, experiență acest război pe monumentele existente, dar fără nominalizări. În satul
cuantificată la nivelul pagubelor materiale de „Rapoartele” anchetei Bungard se poate ridica un memorial în amintirea celor 24 de români care
ASTREI (întrebarea a doua). În comuna Șelimbăr, confruntarea dintre și-au pierdut viața în Marele Război. Ținând cont de tendințele de extindere
Armata Română și trupele Puterilor Centrale a produs o falie a spațiului intravilan și, ca atare, de necesitatea completării nomenclatorului
intracomunitară, românii minoritari și sașii majoritari având perspective stradal, nu ar trebui ignorate personalitățile acelor vremuri, o atenție specială
diferite asupra semnificațiilor național-politice ale conflictului. meritând învățătorul-erou Gheorghe Banciu. Pe de altă parte, activitățile
În toamna anului 1918, tensiunile interetnice revin în actualitate, didactice extrașcolare se pot focaliza pe dezvoltarea sentimentului
românii din Mohu, Veștem, dar și Sadu emițând pretenții privind comunitar, prin investigații vizând persoanele aduse în atenție de studiul de
remodelarea regimului proprietății funciare în zonă, în detrimentul sașilor față. Registrele parohiale, fotografiile, poveștile de familie înregistrate în
din Șelimbăr, avantajați de regimurile politice ale trecutului: cel voievodal, cadrul unor interviuri, pot recupera/reactiva o parte a memoriei comunității,
princiar, respectiv dualist. Manifestările nu au degenerat în conflicte în cadrul unor proiecte didactice finalizate prin expoziții, publicații, filme
violente, motiv pentru care operatorii locali de anchetă nici nu le încadrează, documentare de scurt metraj, acțiuni de recondiționare a unor spații
în 1922, în categoria evenimentelor revoluționare, deși caracterul funerare. Dacă editarea acestui volum va fi urmată de astfel de inițiative
revoluționar este evident, atât sub raport social, cât și sub raport politico- comunitare, înseamnă că efortul autorilor nu a fost zadarnic.
național. La violențe s-a ajuns, în schimb, în comuna Mohu, datorită
97
SURSE DOCUMENTARE ȘI BIBLIOGRAFICE
I. DOCUMENTE INEDITE Erich von Falkenhayn, Campania Armatei 9-a împotriva Românilor și Rușilor
Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale, fond Societatea de lectură a 1916/17, în românește de Maiorii Al. Budiș și C. Franc, București, 1937.
studenților teologi din Blaj „Inochentie Micu Clain”, inv. nr. 103, dos. 88. Eugenia Glodariu, Asociațiile culturale ale tineretului studios român din Monarhia
Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, fond ASTRA: habsburgică 1860-1918, Cluj-Napoca, 1998.
 inv. nr. 453, „Listele participanților la Primul Război Mondial”, dos. 11a Ioana Elena Ignat Kisanovici, Participare și mobilizare în Primul Război Mondial.
Județul Sibiu; dos. 12a Județul Târnava Mare; Perspective socioeconomice și demografice, Prefață de Ioan Bolovan, Cluj-Napoca,
 Acte neinventariate, 1922-1. Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2015.
II. DOCUMENTE EDITE Stan A. Ionescu, Monografia școalei primare de stat „Octavian Goga” din
Rășinari, jud. Sibiu, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1936.
A Magyar Szent Korona országainak 1910. évi népszámlálása, első rész. A
népesség főbb adatai, Budapest, 1912. Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, vol.
I-II, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989.
Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coordonatori principali), 1918 la români.
Documentele Unirii. Unirea Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918, vol. VII, Cornel Lupea, Racovița. Monografia unei străvechi așezări sibiene, Sibiu, Casa de
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Presă și Editură „Tribuna”, 1995.
Ion Popescu-Puțuri, Ștefan Pascu (coordonatori principali), 1918 la români. Liviu Maior, Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni și basarabeni în război
Documentele Unirii. Unirea Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918, vol. IX, 1914-1916, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2016.
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Mircea Păcurariu, Politica statului ungar față de Biserica românească din
Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), Sibiu, Editura Institutului Biblic
III. PERIODICE și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1986.
Șematismul bisericii ortodoxe române din Ungaria și Transilvania, Sibiu. Ioan Popa, Dimensiuni etno-identitare și național-politice în spațiul școlar sud-
transilvănean 1849-1918, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2013.
Șematismul veneratului cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române
de Alba-Iulia și Făgăraș, Blaj. Ioan Popa (coord.), Mihai Diaconu, Cristina Sava, Rafaeel Țichindelean, Românii
din comitatul Hunedoara în Primul Război Mondial. Ancheta ASTREI, Cuvânt
Telegraful Român, Sibiu.
înainte de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Sibiu, Editura Astra Museum, 2018.
IV. VOLUME Ioan Popa, Românii din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș în
Primul Război Mondial. Ancheta ASTREI. „Tablourile nominale”. Partea I.
Ioan Bolovan, Primul Război Mondial și realitățile demografice din Transilvania. Transilvania, Prefață de prof. univ Ioan Bolovan, membru corespondent al
Familie, moralitate și raporturi de gen, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, Academiei Române, Sibiu & Cluj-Napoca, Editura Armanis & Editura Mega, 2019,
2015. 460 p. (sub tipar).
Alexandru Bucur, Școlile grănicerești de pe teritoriul fostului regiment de la Orlat Ioan Popa, Laurențiu Toma, Tetiana Toma, Românii din comitatele Sălaj, Sibiu și
(1871-1921), Sibiu, Editura Salgo, 2010. Solnoc-Dăbâca în Primul Război Mondial. „Rapoartele” ASTREI, în lucru [2019].
98
Liliana Popa, Sașii la răscruce de vremi. Însemnări ale unor preoți sași din Volume III, Section: Journalism, Târgu Mureş, „Petru Maior” University Press,
Transilvania din vremea Primului Război Mondial, Studiu introductiv: Ioan- 2014, pp. 230-240.
Nicolae Popa, Traducere din limba germană: Liliana Popa și Monica Hriscu, Cluj-
Valentin Delcă, „Biserica din Veștem”, în Veștemul ortodox, nr. festiv, octombrie
Napoca, Editura Curs, 2018.
2009, pp. 9-10.
Grigore N. Popescu, Preoțimea română și întregirea neamului. Temnițe și lagăre,
Ion Mateiu, „Şcoala noastră şi războiul”, în Şematismul bisericei ortodoxe române
București, Tipografia „Vremea”, 1940.
din Ungaria şi Transilvania pe anul 1916, Sibiiu, Editura şi tiparul tipografiei
Mihai Racovițan, Pamfil Matei, Sibiul și Marea Unire. 1 Decembrie 1918, Sibiu, arhidiecezane, f.a., pp. 173-193.
Casa de Presă și Editură „Tribuna”, 1993.
Ștefan Mărculeț, „Credință și destin românesc la Șelimbăr”, în Lumina, 3 iunie
Eusebiu R. Roșca, Monografia institutului seminarial teologic-pedagogic 2010, apud http://ziarullumina.ro/credinta-si-destin-romanesc-la-elimbar-28167.html,
„Andreian” al Arhidiecezei Gr. Or. Române din Transilvania, Sibiu, Tiparul accesat în 18 aprilie 2019.
Tipografiei Arhidiecezane, 1911.
Gabriela Mircea, Marily Le Nir, „Momente din activitatea didactică și culturală a
Sebastian Stanca, Contribuția preoțimii române din Ardeal la războiul pentru profesorului Pierre Chanier la Alba Iulia (1922-1939)”, în Terra Sebus. Acta Musei
întregirea neamului (1916-1919), ediție, studiu introductiv, note și indici de Mihai- Sabesiensis, Sebeș, nr. 5/2013, pp. 477-506.
Octavian Groza și Mircea-Gheorghe Abrudan, Cluj-Napoca/Deva, Editura
Teodor V. Păcăţian, „Jertfele Românilor din Ardeal, Bănat, Crişana, Sătmar şi
Argonaut/Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, 2015.
Maramurăş, aduse în răsboiul mondial din anii 1914-1918”, în Transilvania, Sibiu,
Constantin T. Stoika, Însemnări din zilele de luptă, Prefață și îngrijirea ediției de an LIV, Ian. – Febr. 1923, Nr. 1-2, pp. 32-54.
locotenent-colonel Gh. Preda, București, Editura Militară, 1977.
Ioan Popa, „Şalcăul în Primul Război Mondial”, în Anuarul Cercului de Studii
Eugen Străuțiu, Sibiul între medieval și modern, Sibiu, Editura Etape, 2000. Istorice şi Sociale, Sibiu, nr. X, 2015, pp. 35-90.
Gabriel Stroilă, Cartea satului Tălmăcel, București, Editura Național, 1996. Ioan Popa, Rafael Țichindelen, „Românii din Grânari (jud. Brașov) în Primul
Război Mondial”, în Anuarul Societății de Științe Istorice din România. Filiala
Octavian C. Tăslăuanu, 3 luni pe câmpul de răsboiu. Ziarul unui român, ofițer în
Sibiu, nr. 1/2018, pp. 81-90.
armata austro-ungară, care a luat parte, cu glotașii români din Ardeal, la luptele
din Galiția, ediția a III-a revăzută și întregită, București, Editura „Librăriei Ioan Popa, „Siebenbürgisch-rumänische Grundschullehrer im Ersten Weltkrieg”, în
Școalelor” C. Sfetea, 1916. Forschungen zur Volks- und Landeskunde, București, Editura Academiei Române,
Band 61/2018, pp. 121-155.
Emanuel Pavel Tăvală, Poplaca. Cronica parohială, Sibiu, Editura Andreiana,
Editura Agnos, 2011. Ioan Popa, Tetiana Toma, „Prezența românilor la Adunarea Națională de la Alba
Iulia (1918), reflectată de Ancheta ASTREI (1922)”, în Transilvania, Sibiu, nr.
Glenn E. Torrey, România în Primul Război Mondial, traducere din limba engleză
2/2019, pp. 56-63.
de Dan Criste, București, Meteor Publishing, 2014.
Marcel Știrban, „Județul Arad și anul 1918 în chestionarul Astrei (Documente)”, în
V. ARTICOLE Revue de Transylvanie, nr. 1/1991, pp. 112-132.
Andreea Dăncilă Ineoan, „Memory of the War and the Revolution in the Mureş Alexiu Tatu, „Aspecte ale participării comunelor din judeţul Mureş-Turda la primul
County”, în Comunication, Context, Interdisciplinarity – Studies and Articles, război mondial”, în Ioan Lăcătuşu (coord.), Liviu Boar. Arhivist, istoric, profesor,
Sfântu-Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2011, pp. 401-408.
99
Summary
The volume herewith capitalizes the results of an inquiry performed by Saxon operators in the township of Șelimbăr. Nevertheless, by utilizing
ASTRA, in 1922, in all ubieties of Romanian population from Transylvania, alternative documentary sources, one can conclude that at the level of
Banat, Crișana, Sătmar and Maramureș, concerning the impact of the First conscription, within the four townships, it is in sync with the average of
World War on the respective communities. The organizers of the inquiry Sibiu county, but the loss of human lives exceeds the average of the county,
used a standardized survey, denominated „Nominal Table” and an interview being close to the average of Transylvania which, otherwise, also has a level
guide, denominated „Report”. The first inquiry tool was elaborated around of conscription net superior to the county of Sibiu. The vulnerability against
two major variables: „Involvement in the movements incurred by the war” the political repression stands out categorically in relation to the townships
and „The fate endured during the war”. Based on the data provided by the analysed, in relation to Transylvania as well as to that of the Sibiu Township.
„Nominal Tables”, interesting studies were performed, at the level of The phenomenon of repression and political migration does not display the
Transylvania, of counties or ubieties from Transylvania, regarding the same consistency within all the four ubieties, the Township of Mohu being,
conscription, political repression or loss of human lives. The second actually, the one that determines the high-risk coefficient. It is obvious that
research tool probes the material dimension of the losses incurred by the the Romanians of Mohu suffered the most during the war years, at the
war, but especially regarding the revolutionary situation in the fall of 1918, chapter of human resources, regarding the loss of human lives, as well
peaking with the organization of the National Gathering from Alba Iulia, regarding the retributions from the part of the Hungarian authorities. The
that decided upon by the union of Transylvania with Romania. civilian population knew the front experience first-hand, in August and
Within this volume are being investigated four ubieties in the vicinity September 1916, during the confrontations between the Romanian Army
of Sibiu, which during the period of the Great War were ordered as and the Central Powers troops, and therefore the amount of material damage
townships, but which presently are reunited into a single administrative- is high in these ubieties. The events of the year 1916 made the Romanian-
territorial unit, the township of Șelimbăr. The four ubieties are Bungard, Saxon relations tense in Șelimbăr, each ethnical community having its own
Mohu, Șelimbăr and Veștem. At the beginning of the 20th century, only the expectations and fears related to the evolution of the military confrontations.
township of Șelimbăr had a Saxon majority, while the Romanians formed In the autumn of 1918, the inter-ethnical tensions flared up, taking the
the majority within the other three townships. The scope of the study is to form of social justice. The Romanians from Mohu, Veștem and Sadu
supply the local administration with an identification tool, whose devastated the forests of the Township of Șelimbăr, but the development of
capitalization would contribute to the reactivation and enrichment of the the National Romanian Guards contributed to the pacification within the
collective memory, to the consolidation of the feeling of belonging and area, the revolutionary phenomenon taking a national-political turn, by the
communitarian spirit, factor which is not to be neglected in building and decision of the Romanians, who were the majority in Transylvania, to unite
achievement of the social consensus, all the more so as the area, located in the Romanian Kingdom, decision whereto also contributed the Romanians
the vicinity of Sibiu, would go through a powerful real estate and from Bungard, Mohu, Șelimbăr and Veștem, by the signing of the
demographic development. „mandates” (declarations of adhesion to the unionist decision), as well as by
The local inquiry operators, generally, did their parts well, as far as the presence, according to the possibilities at the time, to the National
their responsibilities were concerned, with a slight superficiality regarding Gathering from Alba Iulia, of November 18th / December 1st 1918.
the township of Veștem and with minimizing tendencies concerning the
100

Romanii Din Bungard Mohu Selimbar Si Vestem

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romanii Din Bungard Mohu Selimbar Si Vestem

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1. Ancheta ASTREI. „Tablourile nominale”…………………………………………………………………………………...…9

2. Ancheta ASTREI. „Rapoartele”…………………………………………………………………………..……………...……79

Surse documentare și bibliografice…………………………………………………………………………………………...…..98

Comunication, Context, Interdisciplinarity – Studies and Articles, Volume III, Section:

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

1 Toma Lazar Bungard ziler soldat 1 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

20 Gheorg[h]e Todor jun. Bungard ziler soldat 1 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

38 Teodor I. Borbeiu Bungard ferar soldat 1 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

57 Gheorg[h]e Macaveiu Bungard econom soldat 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

77 Niculae Stoica Bungard ziler soldat 1 1 1 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

97 Ioan Cucu? Bungard econom soldat 1 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii

în urma boalelor sau rănilor

auxiliare, sau mobilizat pe loc

rănit, bolnav, însă în present e

mort pe câmpul de luptă

116 P. Boicean Bungard econom soldat 1 1

A fost decorat cu medalia

mort în temniță, în pribegie, în spital,

la partea sedentară, pentru servicii