LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

jfnQalut, scintind cite un vers, schiop, sau 0fraza, naroada, erezuta de ei a

fi literara, ~i nu-i, ci altceva, suna a milogeala, suna urit ~i degradant pentru
un intelectual.
Pentru raul pe care aceia l-au facut lui Lucian si oricit ar fi ei de
prapadili, eu tot ii execut la singe. Vendeta blageasca, ~i de unul singur,
ceilalli au murit, pana insa zice ~i pentru ei. ,
Doar asa sa'~i arninteasca romanii din viitor ca au fost cindya niste ,
indivizi rai si haini cari l-au chinuit pe Lucian Blaga, pigmei pe linga el.
Pe acestea le spun nu fiindca sunt neam cu el, ci fiindca exista 0
, scara a va/ori/or spiritua/e care trebuie respecteui. De nu, se impune
singura, acum sau mai tirziu, dar se ~i razbuna.
"Eu sunt profetul, fantoma vremii nu m'atinge", scria Lucian Blaga
vorbind despre marii prote] ai lui Israel. A scris odata, e foarte mult de-
atunci pentru vremile de azi. .
Profet a fost ~i el, Lucian Blaga, unul autentic romanesc, Profet aI
unor vremi ce va sa vie. Cind morpl se' vor scula din morminte ~i vor striga:
"Sus romani, aruncan I~mturile rusinil ~i crimelor".
*
Revenind la Lucian Blaga ca om, ceva, intre altele, este clar sl
categoric: Lucian Blaga nu a fost un arivist, in nici un fel, precum citeva
talente maridin tagma scriitoriceasca din acea vreme au fost in unele
privinle, sunt bine cunoscuf (Mitrea ~i "1907"), ~i-au pus cenusa pe cap, ,
renegindu-~i trecutul ~i ce scnsesera pina atunci.
Lucian Blaga nu a fost arivist, profitor, nici din punct de vedere mate-
rial de~i se zbatea in nevoi, 0spun cu mina pe inima, l-am cunoscut pine, ~i
in aceasta privinta, se multurneste cu putin, ca sa aibe lini~tea de a gindi l?i
scrie - banii mul~aduc complicanl ~i pierdere de timp, vrei mereu mai mult.
Lucian Blaga nu a Intrebuintat literatura ~i filosofia, numele ce i~
tacuse pomind dintr-un satardelenesc, nici inalta functie de la Ministerul de
Externa - ea trambulina politica sau in alt scop, necum in vreuriul material -
o repet - desi it incercau ades lipsurile. Era om stringator, l?i aceasta este
adevarat, ca sitaica-su popa Isidor din t.ancram cu casa grea - cind n'ai,
stringi ca sa ai. A fi stringator nu-i vrun pacat, a fi sclrtan da, Lucian Blaga
da ~i altora cind avea din ce, de exemplu cind era ce a fost la Ministerul de
Externa si-avea la dispozi~e fondul diplomatic, acesta nu figura in evidenta
Directiei Contabilita~i decit ca 0cifra globala, cel ce it minuia nu era obligat
sa prezlnte acte justificative, nu se putea da l?i alimenta propaganda cerind
asemenea acte, nici un beneficiar nu ar fi -semnat, nici nu era in stilul diplo-
matic, se merge pe incredere, ca la negustorie, ~i astfel fiind, Subsecretarul
de Stat putea sa pastreze pentru sine mai tot acel fond, Ceea ce Lucian
Blaga nu a facut. Era un omfoarte cinstit.lar eu lineam socotelile.
$i mai afirm Inca ceva: pentru Lucian 8/aga, tuncfia de Subsecretar
~ ~at la Ministem/ de Exteme, indeplinita constiincios in condiliile pe cari
~ arata mai jos,a fast 0pacoste. Norocullui ca-nu a durat mult, altfell-
-31-
l.-<!'
*
l..UI(I~fLlU BlA",,,
ar fi dat complet peste cap. Sl asa l-a dat pentru un nurnar de zile.truda ~i
eforturile de la Externe - efect cu intirziere - detalii in pagina urmatoare.
Cita vreme Lucian Blaga a fost Subsecretar de Stat la Exteme, s-a
intlmplat sa fiu singurul din neamul Blage~tilor, linga el, Am stat permanent
, linga Lucian Blaga in acea perioada critica pentru el, si necunoscuta inca,
privitor la Lucian Blaga atit ca om,dt, mai ales, la elaborarea operei lui
filosofice. Atunci i-a dat contururile finale.
Sotia lui Cornelia, nascuta Brediceanu, ramasese in Ardeal, impreuna
cu fiica lor, rnicuta Dorli, anume la Brasov, la fratele sau Tiberiu Brediceanu,
cunoseutul muzician si folklotist. Comelia a venit la Bucuresti numai dupa
10 februarie 1938, caderea guvernului Goga, ~i pusa in cunostiinta de starea
psihica a lui Lucian.
Mai stiau de tribulatiile lui Lucian Blaga in acele luni, doar dol dintre
bunii sai prieteni, "splritual!" ii numesc: Vasile Bancila si Ion Chinezu,
Acestora le Ineredinta Lucian Blaga din ale lui. Bancila locuia in Bueuresn
orofesor de filosofie la liceul "Mihai Viteazu", Chinezu la Cluj, probleme
.ulturale, dar venea ades la Bucuresti sa'~i vada prietenul ~i sa solutionezs
la Ministerul Culturei unele probleme in legatura cu revista "Gand romanese"
)e care 0infiinlase~i 0conducea.
Lucian Blaga le Incredinta celor doi prieteni ai sai multe, dar nu pe
-oate; Lucian Blaga era un om retinut, secretiv, ascuns chiar asi zice, nu-i
tJ lacea ea in eul lui interior sa se bage cineva.Chestie si de dlscrene
suneteasca.
\
Apoi, dupa 1938, am fost, Impreuna cu prietenii lui intimi Bancila ~i
-;hinezu, alaturi de Lucian Blaga pina in 1949. Cind m-am urcat intr-un POIJ l
si nu m-am rnai dat jos din el pina in 1964, de ambipos si de-al dracului ce
-unt, adica "aia" blesternati de toli sfinpi din calendar.
.Sufleteste ~i spiritual continui sa fiu ~i astazi linga Lucian. li pastrez 0
vie aducere aminte dupa atitia amari de ani scursi de atunci. El a scapat in
1961. .
Am vazut si auzit, stiu bine ce spun in ce priveste viata suneteasca
intima, a lui Lucian Blaga. .
Si scriu in acest capitol al Amintirilor ~iMarturiilor mele. ce :;;tiL
despre Lucian Blaga, inclusiv ce el mi-a spus despre proiectele lui filosofice.
ca si despre oameni - ea unuia de-ai lui, de~i mult mai tinar, dar il simtee
apropiat de el, sincer, plin de elanuri, dar ~i de iluzii desarte, precum si in
cap, cu unele prostii tineresti, ornenesti.
*
In 1937, Lucian Blaga era in floarea virstei. Avea patruzeci de ani,
Inall- suplu, silueta de spadasin, pasul J ung si usor, de balerina, tata ell
trasaturi energice, smeada, barbia puternica :;;icu 0gropita in ea, la m~
-32-
WCIAN BLAGA NECUNOSCUT
~cita in sus (speclfica Blage~tilor), rar suris, continua concentrare, ochii
custraluciri vii ~i intunecate, dar nu erau negrii ci capnn-lncbts, parul lung,
castaniu ~i ondulat, dat pe spate, chica de poet insa nu purta, ea altfel ~i
samson al Dalilei ar fi fost mare poet, mai ceva decit David in Psalmi,
Lucian Blaga nu-i prea citea, ca nu era bisericos, nici vocape de predicator
baptist n'avea, de-ar fi avut si predicat. nu se lua parintele Staniloae de el.
Lucian Blaga era dotat cu 0mare sensibilitate, nu nl':;j",aiartistica. Tip
nervos, desi in aparenta calm, incontinuu sub tensiune. Sistem nervos labil.
$i fiindca era om muncit mereu de ginduri. $i nu izbucnea, sa se descarce, "
ci se inhiba. Se adunau in el sentimente si pomiri neexprimate. Pina a faeut
o criza de apatie nervoasa, dupa 10 februarie 1938 (detalii mal departe).
Mi-a scapat prinvremi (adica de la perchezitiile Securttatii) 0
fotografie format 9/12, a lui Lucian Blaqa, din ianuarie 1938, "facuta de
Alexandru Badaula, de la Directia Presei (vorbesc despre personalitatea
acestuia in alt context), Lucian Blaga fiind Subsecretar de Stat la
Exteme.Este cea mai reusita ~i graitoare fotografie de-a lui Lucian Blag~
ajuns la virsta manmtatii depline.O voi reproduce in carte. Am dat acea
totografie, 0copie, lui Dorli, fiictl. lui Lucian, prin 1970, care a imprumutat-o
cuiva si nu a mai vazut-o, apoi a servit, incognito, l?i mai serveste Inca, la
ilustrarea multor edi~i din opera lui Lucian Blaga ~i scrieri despre opera lui.
Formatul mare cu dedicatie, mi-a fost scos dintr-o rama de argint ~i facut
bucali dupa 1949, din sperietura, eu fiind absent din Bucuresti, ma distram
pela mare, capul Midia Canal. Pacatl era 0amintire de familie, nu avea de
cese teme fosta, 11gazduise si ea pe Lucian in 1946-1948 cind venea la
Bucure~ti de la Cluj, in casa noastra din strada Sft. Constantin Nr.2, parter,
dingura Ci~migiului. Frica exereitata asupra oamenilor este arma cea mai
eficace ~i uzuala a comunisfilor ca sa-i neutralizeze. $i mai vorbesc de '
unitate~i ea sa punem urnar la urnar pentru fericirea patriei. Care fericire, in
mizerie rnateriala ~i spirituala? $i cu cine alaturi, cu cei celi dau la cap? "
Pupa-i-ar pe bot Scaraotki sa-i pupe. $i cu bis de mai multe ori. Doar atita ;
ledoresc, moartea nu ca nu am dreptul, nu eu i-arn fatat, A~i fi fost un
imbecil, muu, muu, ~i Inca mai dihai.
Se pot face in scriS, doua feluri de portrete fizice ale unei persoane.
Primul este cum omul arata la exterior; secundul, cu.. fizicul lui este
mocJ elatde eul interior. Pentru Lucian Blaga, ultimul gen de portret nu
figureaza' - dupa cite ~tiu - in nici 0pagina sensa despre el, iar mie timpul i
llU-mi permite sa~1fac, rna asteapta alte mii de pagini, ~i de dactilografiat i
Personal, ~i ma qoneste moartea din spate. Va reesi, totusi, un asemenea !
IlOrtretal lui Lucian Blaga, din ca voi spune despre el plasat in lmprejurari ~i i
COntexte, "unele cu totul insolite. I
Psihic, Lucian Blaga era un introvert si introspect. Era "mutulica" cum
sEi spunea in familie, si el stringea Inca mai tare din buze, dar it ~i inflorea
J neoripe fala un zimbet care nu stiu ce lnsernna, ingaduinta ~i intelegere a
arnenilor\ sau ironie fala de lume ~i de el insu~i?" Pe mine nu masporesc
- ~~
-,_1,-
CORNElIU BLAGA
decit creatiile si stelele nazdravane".
Lucian Blaga era ratiune pura, dar una framintata. Soarta filosofilor.
Era rationalist schopenhaurian, dar ~i intuitiv de tipul bergsonian. Somn bUn
nu avea, vise mereu da.
*
Depun marturie si raspund de tot ce scriu despre Lucian Blaga, C U tl1
orice martor raspunde de tot ce afirrna in fata unei instante judecatore1;l~,
Oar raspunde martorul si fata de oameni nu numai fata de justitia bazata Pe
legi, divers interpretabile. J ustitia ~i dreptatea oamenilor este mai aproaps
de adevar, si mai neinduratoare. decit justitia statala.
Nu preget sa raspund, imi iau si infrunt toate riscurile, azi sunt multe,
in ce priveste ce afirm despre Lucian Blaga.
Deschid un proces postum asupra omului Lucian Blaga ~i asupra a
ce el a scris, ~i ce nu a mai fos! lass! sa scrie, fiind redus, si material, la 0
situati~ mai mult precara, Un proces filosofic si literar. Pe cel moral sa
judece ceice vor veni, dupa trecerea a multor alti ani de cind Lucian Blaga
l?i-a dat duhul, l?i nici noi cei de azi nu vom IT' li fi. Adevarul nu poate f i
bagat in sac, legat la baieri l?i burdusit. De cine? De niste ignari l?i infirm
mentali din nascare?
*
S-a scris mult - destule, prea multe dupa mine, unele inconsistente,
palavrageala literara - despre Lucian Blaga (nu-i ptacea toba mare ~'
fanfara). S-a scris despre opera lui poefica dar foarte putin despre cea
filosoflca, cea mai irnportanta, putine au fost de talie in profilul romanesc, ~
se tot scrie l?i vorbeste despre Lucian Blaga, acum, inainte vai de minte ~
de caractere. Oar nu s-a scris decit foarte pu~n despre omul Lucian Blaga
$i nu s-a scris fiindca indeobste nu se stie mare lucru in aceasta privinta,
Lucian Blaga traia retras ~i era greu abordabil, atara de stuoentl, S-a scrs
cum s-a aflat, din auzite, din citite, citiva din direct, fOl?tiin contact sporadr
cu Lucian Blaga inainte sau dupa 1950. Unul singur a scris din plin: Vasile
Bancila in Lucian 8laga, energie romaneasca, dar aceasta a fost inainte de
potopul rosu, Dupa, multora le-a fost frica sa scrie despre Lucian Blaga. Nu-
i acuz, frica este generalizata sub comunisfi, instrument de guvernare, in~
unora anume le trernura fundul de teams sa nu'si piarda ciolanul literar sal
filosofesc. ,
Din tot ce s-a scris biografic despre lucian Blaga, cuvintele cele ma
cu sens l?i adevar faptic au fost spuse de Lelia Rugescu, invocan
deopotriva de dinsa fiind imaginile cele mai vii privind, cu osebire, priml
tinerete a lui Lucian Blaga. In Amintirile sale despre Lucian Blaga, LeW
Rugescu - persoana acum (1985) in virsta de 80 de ani l?i limpede la mint!
- este posesoarea unor date de prima mina, autentice, asupra lui Lucial
Blaga, cu osebire cele din anii premerqatori intrarii lui Lucian Blaga if
serviciul external Romaniei, precum l?i perioada de dupa 1950. Lel~
-34-
LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT
Rugescu stie foarte multe despre Lucian 61aga fiindca este nepoata lui de
sora (Letilia, primul copil al lui Isidor ~i Ana 6laga, sora cea mare care a
avut grije de fra~i mai mici, mai ales de Lucian, prislea, firav ~i cu probleme,
Leti~a casatorita cu Ion Pavel, invatator la Sebes, apoi la Bistrita, om ales,
$i el din Lancram, de 0searna ~i prieten cu tata! meu). Cind era fetita,
Lucian 0rasfata pe Lelia, se dedaja ~otii cu ea (intr-un sens,- Lucian 61aga
avea fire de copil) ridea cu ea (eu de foarte putine ori I-amvazut pe Lucian
rizind, doar cind, pe'1tru a-i descrep fruntea, ii mai tumam cite una, ~i de la'
Paris, ii placeau ~i cele decoltate).
Oar Lelia, pe care 0apreciez mult, nu le stie pe toate ale lui Lucian
dupa cum lasa sa se inleleaga, fiindca nu a fost prezenta Icl toate ale lui, la
nici una dupa ce Lucian nu amai fost in Tara, sau cind a fost Subsecretar
de Stat la Exteme; pe atunci Lelia Rugescu era Lelia Pavel ~i la Bistrita-
Nasaud, apoi Lelia Smighelschi si tot in Ardeal, Lucian 61aga nu mai era din
1926 acolo, ci cu posturi in strainatate, apoi la Bucuresti in 1937-1938.
Dupa cum eu nu stiu nimic autentic decit pe cele la care am asistat linga -
Lucian 6laga, ~i numai de acelea vorbesc cu bun temei. $i fac aci 0punere
la punct, 0mica ratuiala blageasca, este nevoie fiindca Lelia s-a apucat sa
dea publicitalii ce nu stia bine si a nedreptatit: 1, Privitor la ce s-a intimplat
''in tara", intre 1912 ~i 1918, cu Liciniu, fratele mai mare allui Lucian, care
a trecut munlii iama ~i slabit a venit direct la unchi-su Sonu la Severin, unde -
a tast ingrijit,s-a refacut ~i a facut practica de un an pentru lntrarea in
Facultatea de Farmacie de la Bucuresn. lar Lelia scrie ca Liciniu, la noi la
Severin a fost "culcat in patul in care dormise un asistent tuberculos"! Nu
exista asa ceva la noi in casa, Simion 61aga era doara farmacist ~i chiar
daca nu ar fi fost, nu ar fi expus pe nepotu-su Liciniu la un asemenea risc.
Lelia nu ~tie ca Liciniu s-a tuberculizat la Bueuresf fiind student la Farmacie,
ca sa aibe mai mul~ bani 'facea garzi suplimentare la spitalul Filantropia,
cunoscuse ~i 0fata, 0colega, cu care de altfel mai in urma s-a ~i casatorit,
apoi ftizia i s-a agravat avind farmacie la Beius, cobora vara intr-o pivnita
race dupa medicamente, Dovada: daca ar fi fost cum scrie Lelia, fra~i lui
Lucian, sora cea mare, Leti~a, in primul rind, s-ar f i suparat foe pe Simion
81aga, tata! meu - ~i ei bind se revedeau se imbra~~u cu Sonule draga, ~i
corespondau, iar fala de mine Lucian..., nu mai vorbesc ci scriu, 2. Lelia
Rugescu sar~ peste cal in unele privinte, nu face distinclie intre sinceritate
in scris ~i indiscre~e. fntru aceasta gre~e~te fata de propia ei mama ..... 3.
Faptul cel mai gray, 0neoreptateste pe Comelia, buna ~i inlelegatoarea
so~e a lui Lucian 6laga, marea lui iubire ~i colaboratoarea ii string ea
poeziile ~i i le pastra, batea textele la masina de scris etc.
. .
*
S-a taout timp de decenii in ce priveste Lucian 6laga. Tonrsi, citiva
mai tari de inger ~i curaiosi, au scris despre el - post mortem, inainte nu -
~ despre felul in care ~i cum Lucian Blaqa a fost nevoit sa'~i scurga, trist,
~mii ani ai vie~i, ~i ca a fost nedrept ce s-a intimplat cu el. Acelor oameni
-35-
CORNELlU BLAGA
, cinstiti ~i inirnosi le multurnesc mult, am datoria sa 0fac in numele
Blage~tilor..
Am fost mut mul] ani, obligat sa tac. Oar am citit din cele scrise
despre Lucian Blaga, unele documentate faptic, mai putin psihiJlogic . Chiar
deloc. S-a scris cu talent, cltiva curajos, Securitatea supraveghea totul, lili
mormintullui Lucian Blaga din clopotnita bisericii de la cimitirul din Lancram
S-a scris despre Lucian Blaga ce s-a putut afla, nu tot, s-a scris cit ~i cum
s-a stiut, mai ales cit si cum a fast voie, prea mult cu cocolosef lili
menajamente fala de unii faptasi, vinovatl, caci asa se juca piesa pe atunci
si se mai joaca inca, in dauna adevarului, literar si de viala de om. Inleleg
tot atara de irnpostura ~i cameleonism.
Am citit ce scriau allii ~i vorbeau despre Lucian Blaga, nu l-am
contrazis desi ades era. cazul s'o fac, multe eronate, inexacte ~i trase de
par.
Acum scriu si eu ce stiu, bine, din cele traite linga Lucian Blaga,
vazute ~i auzlte nemijlocit, mai ales tntelese, Nu sunt critic literar sau vreun
exeget, nici biograf specialist nu sunt. Scriu cum rna pricep. Rog sarni fie
, iertate lipsurile, luata in searna sincer atea, si ce stiu inedit despre Lucian
Blaga - cel pufin am.
.
S-a scris mult despre opera lui Lucian Blaga, dar foarte putin si nu
intotdeauna corect, autentic, despre omul Lucian Blaga. Fiindca nu a fast
cunoscut decit de foarte pufini in intimitatea tiinlei lui, si aceia nu au scris
despre el, doar citeva strafulgerari. Ma refer in special la Ion Chinezu ~i la:
Vasile Bancila, .in parte ~i la Bazil Munteanu. Ce auscris ceilalti, date ~i
. aprecieri personale, a tost tardiv si incomplet.
$i au tost speculate, ca 0cronica rnondena, legaturile temenine ale
lui Lucian Blaga. Au fost, cele mai multe, platonice si intelectual-speculative
- "muze", cum li se zicea banal si nu bine detinit In tapt egerii pasagere.
.Este insa adevarat ea citeva au fost ~i muze carnale, mai mult carnale decit
muze - Lucian Blaga, ca tot omul, poet sau nu, nu putea nici el sa scape
condijiei umane, ea sa-l zic a~ frumos ~i in general, ~i nu hai tu, de ce te
opresti? ca nu sepoate trai doar din poezie ~i filosofie. Insa deasupra
tuturor ~i a toate, Lucian a iubit-o si apreciat-o pe Cornelia, soata lui si
iubirea lui cea mare, cu dinsa a inceput ~i Oomeli., i-a stat la capatii pina a
inchis ochii pentru totdeauna, nu alta. COrnelia i-a fost muza din tinsrete,
confidenta ~i colaboratoarea lui cea mai de pret
Alte cu adevarat confidente i-au fost lui Lucian 8laga, Marioara Blaga-
Serban, Inca de cind erau in aceiasi clasa la liceul Saquna dinBrasov. A
doua, Georgina (Gigi in familie) Blaqa-Gheorqhe, nepoata, fiica ItJ iTit-Liviu, ,.
. .fratele cel mai virstnic al lui Lucian ~i protectoruI celorlaltl fra~, protesori de :
matematici la liceul Saquna, era socotit un geniu matematic dar a murit de
tinar. Mari6ara, pina a inchis ochii etern, azi Gigi ~i Oorli, stiu despre Lucian
3u-
--,
LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT
- I
Blaga, despre starile lui sufletesti, nernasurat mai mult decit ulterioarele varii '
"domnile", care stiu mai nimic in aceasta privinla. Fata de ele Lucian. Blaga
i1fac~a pe grozavul. Lucian Blaga nu se dezvaluia, Si au aparut acele
iubarele persoane intr-un tirziu in forma de confidente ale lui Lucian Blaga.
Oare? Nu au stiut nimic despre zbuciumul sufletesc Inca de tinar, al lui
uician Blaga, nu apare nici una in Hronic, sita. Nu din corespondenta si din
giugiuleli pasagere se poate cunoaste cu adevarat un om.
Avea Lucian Blaga si defecte, nu nurnai calitati. Intre altele era
orgolios de ce scria, vanitos insa nu. lar in tot ce facea era natural, sobru :;;i
profund, imprimat de eleqanta morala si de 0distantare specitica marilor
ginditori. .
*
Vorbesc despre Lucian Blaga in acest capitol din cartea mea de
amintiri ~i.marturii, spre informare, dar ~i intru judecare. Nu m-am apucat sa
scriu vreo carte despre Lucian Blaga, desi am fost avantajos invitat s'o fac
(in 1980) si aveam din ce s'o scriu, in parte deja redactat, spunind ca nu
inteleg sa ma diluez fiindca lucrez la ceva mai amplu, in care ii consacru si
lui Lucian Blaga un capitol, nu mai mult, ar depasi economia carlii ~i asa
foarte foioasa, mai multe volume. Nici vrun fragment Lucian Blaga din ce
scrisesem deja, nu am dat publicitatii in vreo revista literara, cum am fost
.sfatuit sa 0fac ca "0intrare si debut in publicistica". Debutul mi-I facusern
acumaproape 0jurnatate de veac, in 1937, la Paris, cu un volum consistent
1ilidocumentat despre evolutia tehnicii diplomatice, care a fost apreciat ~i
premiat de osectie a Academiei Franceze, scris in limba franceza. Nici
dupa reclama literara pe baza de nume, nu umblu. Si din acest punct de
vedere nu sunt ortodox, nici Lucian Blaga nu a fost, pe alte teme bineinteles,
dar tot rebarbativ; a fost insa mereu prezent pe temele majore ale culturei
rornanesti.
Trebuie pusa la punct :;;i aceasta chestiune, ea si altele pe cari le
abordez :;;i le ridic privitor la Lucian Blaga. Tmisimt 0datorie fal3 de el sa 0
fac, altfel nu rni-asi pierde timpul, iI maser cu parcimonie, nu mai am mult
de trait si am Inca atitea altele de scris. lnsa despre Lucian Blaga nu le voi
spune pe toate cite le stiu, din motive bine intemeiate.
Cum scriu, in noapte tirziu, parca Lucian a venit, sta in spatele meu
~i mlnqlindu-rna usor pe cap, imi zice - "Bietul de tine, ai ramasl hi
mulmrnese pentru ce scrii acum despre ~i pentru mine".
Nu a cintat Inca cocosul, E ora fantomelor.
Vine si timpul adevarului. AI tuturor adevarurilor,
*
Dupa ce a scris Poeme/e /uminii si Pietre pentru temp/u/ meu,
Lauda 'Somnului ~i Pa$ii profetu/ui , in anii '20 Lucian Blaga a inceput sa
fie apreciat de catre critica si de amatorii de literatura buna,
-37-
CORNEUU BLAGA
Lucian Blaga inaugura ~i initia 0noua poezie care se inscrta in
evolupa poeziei rornanesu, universaJ e chiar, desi 0poezie nonconformista,
in afara canoanelar, sebloanelor ~i metricei uzuale - versuri albe ~i ritm
nou.
ln anii '30, Lucian Blaga a fost pretult mai ales pentru gindirea lui
filosofica originala, pe linia rnodularilor gindirei rornanesti, Spafiul mioritie
in deosebi. Lucian Blaga a fost in aceiani rnult agreat si catat de tineretul
universitar, ea ~i in sferele inalte ale culturei romanesf pentru lucrarile lui de
filosofie, pentru sistemul lui filosofic - singurul existent la romanl, nici marea
cultura rusa nu are vreunul. $i nu publicase pina atunci deeit doua trilogii:
Trilogia eunoa$tRrii ~i Trilogia eulturei.
Subliniez cutarie, sl stiu bine ce spun, sl voi dovedi mai jos
documentar, ea in anii '30 $i in urmatorii, ca $i in prima tinerele, inea din
lieeu, lui Lueian 81aga la filosofie fi era gindul, nu la poezie. Poezia ii venea
. in pana instinetiv, ea un piriu cristalin iesind dintr-o coama de munte ~i
curgind la vale, trece si se pierde in marile ape. Poezia iI facuse cunoscut,
dar pe ea Lucian Blaga 0socotea domeniu ~i activitate mai mult de
inceputuri, din prima tinerete, sl numai dupa filosofie - cum voi arata,
documentat, mai jos. Pentru Lucian Blaga poezia a fost 0dragoste, filosofia
o preocupare, cea esentiala ~i permanenta, aproape 0obsesie, a lui Inca
din timpul cind era in liceu. Poezia e pasare, fulg in vint ~i cintec - filosofia
este stinca, nu 0rnisca din loc apele, nici vinturile turbate.
Prima scriere a lui Lucian Blaga a fost una din domeniul filosofiei, nu
din eel aJ poeticei, cum se incepe deobicei, floare de mai la ureehe ~i da-i
tare cu dragostea. Anume in anul 1914, licean fiind. 0spune Lucian Blaga
el lnsusi : "Scurt timp inainte de bacalaureat, cand haladuiam iara~i prin
adumbririle Brasovului, am scris niste note despre intuitia in filozofia lui
Bergson....... tinearn ea acest foileton, de rernarcabila densitate, sa apara
intr-un ziar. Spre a forta portile, m-am vazut nevoit sa ma declau unei
mlstificar]. Foiletonul I-am trimis la ziarul "Romanul" din Arad, dar iI dam
drept traducere dupa cineva, ~i I-am'semnat Ion Albu. Semnat de mine, un
"licean", desigur ca foiletonul ar fi luat drumul cosulul. Foiletonul a vazut
lumina tiparului intocmai, daca se face abstractie de gre~liIe de tipar de
rigoare (in autobiograficul Hronieul $i centea varstelor, pag. 144 ~i145,
publicat posnnn in 1965, la Editura Tineretului, datorita asiduitalilor fiicei lui
Lucian, Dorli Blaga-Bugnariu, ca ~i restul publicarii operei lui Lucian Blaga,
Dorli luptind de una singura, eu prapadit dupa cinsprezeee ani de puscane
rosie, sa le fie in git ~i pe suflet, dar nici eu nu-i las acu cupana, 0fac bici,
ca ~i merita).
Tnanul urrnator, 1915, tot filosofie: "Tnprirnavara anului 1915 eram
acasa la Sebe~...... Scrisesem in timpul iernii mai multe scurte luerari
filosofiee (toate sublftlierile sunt ale mele). Printre altele, una despre
conceptele de "materie" ~i "energie" in economia inteligenlei umane.... e
vorba despre intaia mea manifestare in publieistiea bueure$teana, cu vreo
paw ani anterioara primelor mele volume aparute in 1919'~Deei filosofie cu
-38-
LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT
;ulttimp inainte de poezie, Poemele luminii -scrie Lucian Blaga in acelasi
Hronic, la pag. 160 si 161.
Si ".... de unde ~i cum ar fi putut ei sa stie ea fratele lor mai mic era
o fiinfa eminamente metafizica" nu poetica ~i cu plete - se caracterizeaza
Lucian Blaga pe sine Insusi, cum el era alcatuit (ibidem, pag.139). Si m~i
tirziu, vorbind de intilnirile lui cu Cornelia Brediceanu la Viena in 1916: "Ii
plscea sa auda cuvant, despre proiectele mele de viitor.. n desfasurarn
aspirafiile mele In domeniul fllosofiei. Pe acestea i le-am marturisit mai
degraba decit cele poetice (ibid, p.188). Probabil ea tinarul Lucian Blaga
vroia sa devie un Schopenhauer roman. Apoi, in 1917, la Sebes Alba:
"Citeam, scriam aforisme (ibid. p.199, jos ). Adica mereu 0preocupare
filosofica, nu poetica, linea. Chiar "..... cu aceasta lucrars de fllozofie agricola
"?! (ibidem ~i pentru explicatie pag.201).
in ce pnveste initierea ~i debutul lui Lucian Blaga in dcmeniul
filosofiei, in afara celor aratate mai sus, mai exista 0rnarturie facuta de
Lucian Blaga pe aceasta terna: este de gasit tot in Hronic, anume la pag.
135, ed 1965, si se refera tot la filosofia lui Bergson, Lucian Blaga indicind
prin ce canal a luat cunostinta de opera filosofului francez (nu stiu daca
citea curent, pe atunci, textele franceze, in Ardeal, in general, limba
franceza nu era predata in licee si nu era vorbita de intelectuali, ci predata
era ~i vorbita germana, de unii si magyara, obligatorie in scoli, dar se
prindea de copiii rornani ea tinicheaua de perete). in fapt, canalul a fost,
unul indirect ~i interpretativ, Constantin Antoniade, acel personaj doct, spirit
filosofic dar putin cunoscut in Tara, de profesie diplomat, am vorbit de dinsul
in context colaboratorii apropiati ai lui Nicolae Titulescu (vezi in v.ol.lII al
acestei scrieri diverse si de epoca). Pasajul din Hronic este aferent anului
1914, Lucian Blaga fiind atunci in clasa VII-a de Iiceu (Iiceul Saquna din
Brasov). Acele rinduri mai arata ~i cum se forma, in acele vremi ferice,
cullura unui om, ce mijloace de informare avea la dispozitie, dar l?i cu ce
sacrificii, precum ~i dorinta apriga de a citi sl sti, a tinarului Lucian Blaga, a
citi filosofie, nu poezie. Citez: "..... 0curiozitate arzatoare ma indruma spre
gandirea contirnporana. Trecind odata, intr-un ceas norocos, pe linga
libraria Zeidner, cescopar in vitrina, 0carte splendid editata: "Zeit und
Freiheit" de Henri Bergson. Era tocmai ce irni dorisem de atata timp (sub
acest titlu au aparut in limba qermana Essais sur les donnees tmmeaetes
de la consciences - n.n. ). M-am repezit in librarie. Prstol era exorbitant: 9
COroane.in buzunar nu aveam decit marunli~ pina la 2 coroane. $i nu
sosise decit acest exemplar, pe care nu l-asi fi Iasat din rnana, ea nu cumva
sa mi-I ia vreun alt amator. Nu intrezarearn Insa nici 0posibilitate de a'mi
facerost de ceea ce lipsea pana la implinirea pretului. Am fost nevoit sa las
cartea. Rugam insa pe librar sa mi-o retina 0zi, doua, pina mi-or sosi banii.
Dar librarul a refuzat. Pana sa ies, cartea reaparea in vitrina. M-am oprit
Inca 0data, in tata geamului, in care batearn usor tactul unui mars, Ma
Simteamindemnat sa raman acolo, sa acopar cartea cu spatele, sa mi-o
aPar de privirile trecatorilor. imi inchipuiam ca mii de intelectuali bra~oveni
- -39-
CORNELlU BLAGA
atata asteptau: 0carte de Henri Bergson.... M-am dus acasa, Am deschis
un dulap. Atirnau in el niste paltoane vechi (erau ~i ale fralilor mai mari ale
lui Lucian, Longin ~i Liciniu, locuiau toti trei in acelasi camera, Liciniu invala
"la Saquna", Longin la scoala cornerciala, sl cam trageau toli trei rnlta de
coada, Longin mai cistiqa cite ceva pentru colectiv cu.... pokerul! - n.n. ~i
conf. Hronic). Le-am vindut. A doua zi imi curnpararn cartea. Cu ajutorul
"Oatelorimediate ale conenintel" ma initiarn in filosofia lui Bergson, pe care
aveam s'o cunosc insa, in toata ampla sa desfasurare, de-abia un an mai
tirziu, din studiul aparut la Bucuresti, a lui C.Antoniade: "Filozofia lui Henn
Bergson", un exemplar, unul singur, si-a facut calea la Brasov. L-am
descoperit la. Libraria Ciurcu si mi l-am procurat numaidecit. Se cuvine sa
insemn aci ca studiul lui Antoniade, cu toate ea nu tacea decit sa
. parafrazeze textele bergsoniene, sau poate tocmai de aceea, a avut prin
latura sa informativa cat ~i prin limba in care era scrisa 0deosebita
tnsernnatate pentru dezvoltarea mea. Citind si recitind aceasta carte,
I Invatarn doua lucruri: Intai, cum .qandeste cel mai de searna filozof al
timpului, ~i al doilea - cum se poate scrie plastic ~i elegant - filozofie in
limba romaneasca' ". .
lar poezia: "Poezia nu a contenit niciodata a'mi face semne. Ma
leqanarn de-un timp sub zodia rasaritului. Ma fascina poezia chineza,
indiana, persana. Am scris ~i atunci poezii, nu multe ~i nici rnulturnitoare.
Nici una nu a vazut teascul. Le-am ars cu usurinta deceptionatului., .. Nu'mi
aduc aminte nici rnacar de infali~area exterioara a poeziilor (de scrierile de
filosofie, chiar de cele de inceput, Lucian Blaga i~i amintea perfect, se poate
constata din Hronic ), ea fel acestea trebuie sa fi constituit 0faza
intermediara intre versurile .scrise la 15 ani, de factura obisnuita, tradilionala
~i irnpersonala, ~i versurile libere in ritmuri abrupte, de proza extatica, cu
care am debutat in 1919". A se reline: "versuri libere" de 'proza extatica" -
adica tot filosofie ~i poezia lui Lucian Blaga (Hronic, p.168).
Oespre "timpul" poeziei ~i al filosofiei, ca si eel al romanului, Lucian
Blaga i-a incredintat propiila lui conslderatunl ~i intentii lui Mircea Eliade,
voi arata mai departe in alt context, in ce Irnpreiurari a tacut aceasta si ce a
spus.
Apoi, dupa 1945, $i in anii ormston. cind Lucian Blaga nu a mai avul
lini$tea sa se ina~te in sferele filosofiei pure $i nici vreo $E1nsade a publica
lucrari de filosofie, els-a intors la poezie, 0dragoste a lui din tinere!e, cea
de dupa preocuparea permanent a in domeniul filosofiei, poezia fiind un
domeniu neutru, neatacabil politic, unelte literaturizanf], poetasii sl filosofeii,
fomfi mentali din nascare dar galagio~i tare, micutii de ei, sugari ramasi
neinlarcali, sug de unde pot, de peste tot cu buze vorace, sug cu ele din
toate vinturile, ~i cloacele.
Oar nici pdezia nu a mai putut sa si-o publice Lucian Blaga dupa
1948 dat afara fiind ~i de la Universitate, era redus, ~i se consola, sa 0
citeasca unor noui si mai tineri prieteni, admiratori ~i admiratoare. Fata de '
-40-
LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT
ultimile era foarte sensibil, citeva i-au fost egerii - slabiciuni, le avea si
Lucian Blaga, ea nu era calugar la vechiul schit, necum schimnic cu caprele
sus la Detunata.
Pagini de filosofie chiar daca ar mai fi scris, nu mai putea sa le
citeasca, spre verificare, prietenilor lui spirituali de altadata, Nichifor Crainic,
Ion Chinezu, Vasile Bancila si altar citiva, de cari voi vorbi mai departe, unii
rnurisera, Crainic la puscarie, ceilalli batu] l?i ei de vinturi adverse si risipili
in colluri departate sau uitate de oameni, locurile si ei.
Acesta este adevarul, 11stiu prea bine, 11cunosc si 'allii desi fara
detaliile mai jos infalil?ate.
lar a'l subsuma pe Lucian Blaga poeziei, sau a pretinde ea ea I-a
dominat sau ca Lucian Blaga are valoare in beletristica rornaneasca numai
sau mai ales prin poezia lui - ar fi 0mare eroare. $i 0depreciere a lui ca
reprezentant al qandirii rornanesti, avind valente nu numai la noi. Si 0
nedreptate ce i s-ar face. Ar fi asernenea afirmatiei ea Goethe si capodopera
sa Faust valoreaza riumai prin poetica din ea, 'cind in realitate valoarea lui
Faust 0da tocmai qandirea exprimata In aceasta scriere l?i problemele pe
care Goethe le ridica in eaprivitor la existenta l?i viitorul omului pe parnint,
Au existat si alli mari poeti, mai insernnati decit Goethe pentru lirica univer-
sala, sigur Shakespeare, poate si Byron, Shelley sau Victor Hugo - dar
Goethe este unic prin gandirea lui redata lntr-o forma poetics si prin creierea
de tipuri urnane, pline de desarte iluzii.
lar daca Lucian Blaga ar fi trait in alte locuri si timpi, l?i daca ar fi
scris filosofie lntr-o limba de mare circulate, el ar figura in enciclopediile
universale, in primul rind In cele de specialitate filosofica editate in ultimile
decenii. Nici Eminescu nu fiqureaza, rnentionat numai cu numele in 'citeva
enciclopedii uzale si ea a fost cel mai mare poet roman. Mult pree putin l?i
pentru unul si pentru celalalt, desi desparlili de epoca, preocupari si genuri.
La fel in ce priveste alli glnditori si literaf rornani de mare valoare, supusi
unor anume criterii de judecata (cica unde nu-i mesaj, nu-i valoare?!, dar
valoarea celor cu catalogarea?). Gandul insa si harul nu cunosc ingradiri,
nici hotare.
Voi reveni cu alte elemente si preclzarl asupra acestui subiect
referitor la Lucian Blaga. Cred ea vor putea servi celui ce va scrie Intr-o zi 0
biografie completa, l?i adevarata, a lui Lucian Blaga, trecuta prin filtrul
timpului scurs si al patimilor ostoite, inclusiv perioada necunoscuta inca,
timpul cit Lucian Blaga a ocupat acea Inalta funcne la Ministerul de Externe
si ce el qandea atunci. Aspecte de cari rna ocup in acest larg capitol al
amintirilor l?i rnarturiilor mele de epoca. Negru pe alb, documentat fara
tagada posibila, nici In ce priveste Lucian Blaga. Fiindca le-am trait.
*
Primul care a scris despre Lucian Blaga ca filosof a fost Onisifor
Ghibu In 1927. Plma atunci se scrisese numai despre poezia lui. Onisifor
-41-
-42-
CORNELlU BlAGA
Ghibu a fost 0mare personalitate culturala, un Indrumator in ce priveste
cartea (dar a qresit-o cu privire la Titulescu, aprecieri eronate, vezi in vol. III
al acestei scrieri memorialistice, capitolul Titulescu).
Apoi, fiind profesor la Universitatea Cluj, Lucian Blaga a refuzat oferta
lui Ghibu - era mare la Ministerul lnstructiei Publice si Culturii Nationale -
pentru Ardeal un fel de mentor cultural - de a deveni rector al Universitatii
Cluj. Clrcurnstantele au fost urrnatoarele: rectorul de atunci al Universita~i,
Florian Stefanescu-Goanqa (fratele vestitului bariton de la Opera din
Bucurasti, :;;i butoi fara' fund, detalii in vol. 11, doua goange au fost :;;i
arnindoua speciale) desi profesor capabil, ea rector devenise prea autoritar
pentru studentirne, savirsise impotriva ei si unele nepermise, si fusese
bumbacit de studenni nationalisti si virulenti,. mai ales ca se aflase, adica se
spunea ca rectorul era francmason, ea si Sadoveanu, Argetoianu :;;iCarol 11.
Mandatul de rector urmind sa expire, Onisifor Ghibu s-a gindit la Lucian
Blaga dar "M-a' refuzat categoric pretextind ca nu are talent organizatoric,
atat de necesar unui rector, ca preoeuparile lui erau indreptate numai spre
filozofie si poezie si ca nu putea accepta sa intre in arena" (O.Ghibu,
Oameni tntre oameni, p.514-516, ed. Eminescu, Bucuresf 1990).
Adevarul este ea Lucian Blaga nu era un individ bagaret, in fapt era
un timid, sta deoparte. l-am spus 0data ea nu e bine asa mereu. A ridicat
din umeri :;;ia zis "Asa sunt eu".
In functia la care fusese numit la Ministerul de Externe, Lucian Blaga
a inceput sa lucreze cu rtvna, dar nu cu tragere de inirna, gindul ii era
altundeva. Totusi, noul domeniu de activitate iI interesa, era oarecum initiat
in .el :;;i vroia sa'si dovedeasca capacitatea :;;i in aceasta privinta, avea
Lucian Blaga in el 0buna doza de arnbitie, de calitate, specific
ardeleneasca, unii ii zic Incapatinare ardeleneasca, in realitate este
perseverenta, dorinta de a duce treburile la bun sfirsit, eu insa ardelean sau
juvete fiind, tot incapatinat sunt pe anumite chestii, de exemplu pe contra
astora aiunsl la putere in buna Tara Romaneasca, 0nenorocesc.
In anii '20 :;;i '30, unii ii pusesera piedici :;;i iI atacasera pe Lucian
Blaga, nu de pe pozitii spirituale pure, ci de pe unele "culturale" - ziceau
aceia - in realitate ideologice limitate, sustinuti fiind din spate de un prestigiu
in care atitudinea :;;i piedestalul politic traditionalisto-na~onalist excesiv nu
lipseau, ma refer la Bogdan-Duica si la cumnatul sau Nicolae lorga. Dind
aceste nume, precizez ea cei doi ilustri nu faceau parte din cateqoria
"scribarailor' de care am vorbit mai inainte ~i am sa mai vorbesc, ba lorga
comentase elogios la inceput versurile lui Lucian Blaga, insa dupa ce s-a
convins ea ele nu se incadrau in nici un fel in Sernanatorisrn, al carui set :;;i
mentor lorga era, Dsa a inceput a ~ne isonul cumnatului Dsale Bogdan
Duica, :;;il-au atacat virulent pe "poetul transilvan", cum i-au zis, Arghezi la
fel - concurenta. Si care poet aducea un suflu nou, si adinc, in poezia