Oetaoian Goga

Mu5tul
care fiepbe

Bucure0

OaTA-VTAN GOO A

MUSTUL CARE FIERBE

MOTTO

.Evident cA ag fi foarte neno-

rocit dad. ar &thin sa traiesc

intro alts tara decit aceea a

stramositor mei. Dar tocmai aceasta nenorocire m'ar indemna
ca, cu once pret sa ma adaptez
ei, sa ma identific loial cu tara in

care am gasit ospitalitate si sA

ma fac a fi cubit de aceia In a caror tara traiesc,punindu-mi toata
nAdejdea exclusiv in sentimen-

tele de umanitate ale celor cu

earl eu sau inaintasii mei, am venit sA convietuiesc.
GENERAL AVERESCU

Reunesc inteun volum o seams din articolele nublicate in

revista nTara Noastra.
Sunt pagini smulse am sbuciumui cotidian, crimpele din
risipirea de suflet pe care o cer problemele noastre de existents.

Toate se reduc la un principiu fundamental de viata, la ideia

nationala, misterul de procreatie a acestui neam fi singura tut
formula pentru ziva de miine. Astazi, and totul este Inca in
prefacere, clad societatea noastra neinchegata e mustul care
fierbe, numai acest crez ne poate line in picioare.
E un fenomen de &imitate a neamului ca noua generatie

intelectual4 afirma aceasta dogma qi pornqte la drum cu

lozincile el. E o garantie ca din fierberea actuaki vor ze$1
biruitoare adevdrurile noastre organice fi ca drojclia se va
duce la fund.
Cu nddeJdea marilor premenirt inchin cartea mea tineret
generafii.

0. G.

riostui sepiitopilop.
Din conferinta rostita la Teatrul National din Cluj.
Astazi, cind venim la d-voastra in numele .Societatii Scriitorilor Romini', citeva muncitori ai condeiului, dornici
sa privim mai de aproape un colt de pamint si sa lasam
in el ceva din not insine, astazi mi se pare mai legitim ca ori-

clnd un sbucium de constiinta care ne urmareste necontenit :

ce rost indeplinim not oare In mijlocul framIntarii anonime din
Cara noun, inviorata dela un capat la altul de atitea energii
deslantuite ? Inainte de a va deschide deci cartile noastre, ingaduiti-ne sa ne deschidem sufletul pentru o autojustificare,
sa va desvaluim in treacat citeva intrebari intime de atelier
vorbindu-va cu acel prisos de sinceritate mostenit in secta
noastra deodata cu dragostea de arta. Problema pe care ne-o
punem des, fie in elanul creatiunii, fie in orele crude de indoiala, si de care vrem sa ne apropiem acum cu gind de spovedanie si cu dorinta de a fi intelesi, e insus dreptul nostru la
viata. Ce este scriitorul in societatea romineasca ? In fierberea actuala, carei misiuni raspunde el ? Ce trebuie sa insemne scrisul Iui in aceasta epocA de rasturnare si de prefacere a valorilor ?
9

Aici, in Ardeal, trecutul poate arata ce-a Post si ne poate

da multe sugestiuni pe seama prezentului.
A vrea sa vA evoc zilele de odinioara, ca sa pot lumina o
clips macar povestea de ieri. Nu e tocmai mult de atunci, va

aduceti aminte cu totii, amintirile se rotesc incA deasupra

capetelor tuturora si se mai abat ca niste pasari de noapte
pe la fereastra noastra. Inchideti ochii si reconstruiti tabloul
robiei care s'a dus. 0 tara intreaga se sbatea aici dupa o apasare de veacuri ; era o incatusare politica si era o temnita intelectuald. Viata unui popor se scurgea monotone i pasiva,

-gird sbucniri de forte, pe un cimp intins o jale calatoare.

Ciinditi-vd cum toata clocotirea care striga astazi pe uliti,
cum tot neastimpdrul viguros, care e acum in cautarea unei
alvii, se dospea atunci intr'o surds pal/afire subterand. N'ayea nici tints lamurita, n'avea nici reazim pentru ziva de
miine. Din toate pArtile se ridicau strigate cari ne opreau in
drum i ne despoiau la orice cotitua. Tentaculele multiple
ale statului erau pregatite cu un pervers mestesug, ca sa ne
stringa de git. Printre jandarmi, conductori de tren, judecatori si profesori, prin sate, prin gAri, pe la coli i pe la tribu-

nate, se strecura Ardealul nostru htrtuit, impins, batjocorit,

cu un imens val de tacere peste crestetul lui.
Ei bine, ce mister ne mai Linea pe noi in picioare, dincolo
de sanatoasa seva populara, care era toiagul nostru de spriiin, azilul fermecat de toate zilele ? Redesteptati-va in memorie intreaga tragedia culturala care s'a jucat ad, peregrinajul nostru dela tail prin coridorul intunecat al pedagogiei
un4uresti, din ceasul cind porneam la carte intr'o caruta la-

aneasca si- pins in ziva cand de subt cupola Universiatii

dela Budapesta ne intorceam acasd ca dupa o boala lungd.
Ce titlu de existents intelectuala revendicam noi in aceasta
goana chinuita ? Prin ce lozinca ne puteam salve un drept la
civilizatie? Prin ce minune mai pastram o punte de trecere
spre multimea analfabeta ramasa acolo, la plug, ca o troita
primitivA de Iemn pe un amp batut de ploaie ? Cum de am
10

mai crezut not intr'o astfel de trona, cum de nu ne-au sfarimat-o idolii de bronz ai Capita lei depe malul Dun Arii ? De
unde venea acest izvor de apa vie prelins pe furi, in marea
moartA prin care innotam not ?
Din literatura romineasca, d-lor!
Literatura aid n'a fost un joc capricios de lumini i umbre

cari se tes ca sa prinda un ritm fugar de o clips, ea a fost

atributul suprem al vietii noastre in functiune de eternitate.
Literatura pentru Ardealul robit s'a substituit vietii de Stat
ca sa-1 poata transmite posteritAtii, literatura a fecundat un
rezervoriu de energie nationalA. VA reamintiti, desigur, toti
cari ati trecut prin furcile caudine de ieri, ce era pentru not
poezia lui Eminescu, on versurile lui Cobuc I In camerele de
studenti, cind ne bAtea la ample singele adolescentii, cand
respiram otrava bine preparata a unei civilizatii straine, strofele for ni se infigeau ca virfuri de cutite in nervi, cintau in
toatA fiinta noastra in vremea disertatiilor savante i ne reintegrau in ideea de rasa cu o putere elementara. 0 pagina
de Caragiale, o nuvelA de Delavrancea, erau bArci de salvare
care ni se intindeau pe o corabie naufragiata. Din ele se desprindeau indemnuri i sperante, din ele ne chemau fagaduinti
i visuri, ca din niVe harfe atirnate de zidurl de inchisori.
Scriitorul in aceasta perioada sbuciumata era cea mai puternica arms in afirmarea vietii unui neam, istoria ii acorda
o attreolA de apostolat.
*

$i acum sl inlAturAm amintirile, sa deschidem ochii ca s

vedem imprejur prezentul i in valmaagul lui atit de complex sA fixam, daca se poate, rolul unei cAlimare de scriitor.
In citiva ani abia s'a rectificat printr'o groaznica zguduire
vulcanica soarta noastra de o mie de ani. Au cazut multi oameni, multe tronuri, multe granite. Pe un fond de mina not
11

am intemetat o casa noun. E casa noastra. i-am pus la temelie credinta i singe, cele doua elemente Ma de cari in arhitectura istoriei universale nu se zideVe filmic trainic. Suntem
siguri de aceasta temelie ca nu se mai sfarma. Dar casa se
tidiea subt ochii notri acum, grabnica, pripita, ceruta de o
veche sete de adapost. In fierbinteala cladirii planurile se incurca uneori, meterii se cearta, zidarii ii uita mistria i lucratorii alearga Vara spor. De departe se striga inca blestemele stapinului de ieri i noaptea apar ades strigoii zidurilor
de demult. E micare, e culoare Si mult pitoresc in toate colturile, dar e departe Inca vremea cand in incaperile ei se poate
dormi linitit.
Da, d-lor, Rominia se face acum subt ochii notrt ; uitati-va
in orice parte Si yeti inregistra pretutindeni deodata cu farmecul noutatii i dibuirile tulburi ale inceputului. In economie
in administratie, in politica, in toate ramurile e o revarsare
haotica. Unii ii zic dezordine, altii balcanizare, noi ii zicem
inceput. Stip, Dumnezeu a facut lumea in ase zile, spune Biblia. Ei bine, sa nu ne adormim cu vorbe. Noi suntem Inca la
ziva intii, suntem generatia din ziva intii. N'avem nimic din
discipline armonizatoare a societatilor constituite. N'avem
tabla valorilor stabilite. In afara de vigurosul material prim

care se intinde in fata noastra, total oscileaza, ezita inca.

Motenirile de odinioara ne urmaresc la orice pas, creiaza adversitati trecatoare 1 un sgomot de ocazie. Ca la toate reve-

derile tirzii e o buimaceala la mijloc, sunt gesturi dezordonate Si o reciproca mirare, protestare aproape. Adaugati la
aceste neajunsuri fatale i reflexele organice din morbideta
generals a continentului de duparazboiu. Umanitatea se sbate
astazi cu o !arta in piept, convalescenta merge greu, traim
clipe de o cumplita criza morals. In navala atitor porniri
bolnave, sentimentul colectiv slabete i un individualism
exagerat stapinete sufletele. Spiritul public la noi a citigat
in suprafata, a pierdut in adincime. Instinctul coheziunii nationale, scapat din inchisoarea de ieri, saltat pe o intindere
12

vasta, pare uneori slabit in intensitate. In aceea vreme, pe la

granitele noastre sunt numai pumni strini in toate unghiurile, iar aid acasd, titi bine, alaturi cu destui competitionan
ai trecutului, din vecini ca i din marl departari, ne-a copleit
o navald de oaspeti cari vor sd se imparts pe camp noastra.
In aceste imprejurdri, d-lor, literatura trebuie sa reintre in
rolul ei istoric, in rolul ei de apostolat. Societatea, in zilele ei

de cretere, statul proaspat in epoca lui de copilArie, and

totul e fragil Si totul fierbe Inca, are nevoe de un asemenea
rol. Literatura apare Si astazi ca izvorul de capetenie al ideii
nationale. Focuri aprinse pe culmi, ganditorii unui popor in
prefacere sunt tot atitea puncte de orientare. Din scrisul for
se desface i circuld in fibrele organismului fluidul nervos,
puterea de viatd. Scriitorii ca i odinioara sunt 1 rAmin
pastratorii cei mai de seams ai misterului nostru de existenla.
In marele laboratoriu de energii producatoare ei vin mai de
departe, ei se coboard mai adInc in sufletul unui neam. Celelalte ramuri de muncitori se pun de acord cu oportunitatea
artistul cu venicia. Opera de arta, domnilor, cuprinde in sine
deodata trecut, prezent i viitor ; ca orice creatiune din naturd, ea e suprema ratiune de a fi a oricarui popor. Cu deo-

sebire insa in vremuri de generald destelenire a patimilor,

valorile estetice reprezintd o tendin Id de armonie superioard,

ele indruma in mod permanent curba intelectuala a societAtii, ele fixeazd ritmul de simtire al maselor. Ginditi-vd,
dad in actuala invalmaeald de preocupari pozitive, in atmosfera de tirg slobod care s'a abatut peste lard, nu e nevoie de-o regenerare, de-o religie, de-un nou avint spre
ideal ? De unde sd ne vie, cine sa ni le deb. ? Eu ma gindesc
la legenda miticului Orfeu i raspund : literatura.
Dar in Mara de aceste atributiuni, tocmai fiindca ne gasim
In sbuciumul inceputului, scriitorul la noi are i un rol militant, o posturd de lupator i de cetacean. La noi nu se poate
aplica Inca reteta occidentului, in care o civilizajie veche 1 o
viatd de stat bine statornicita au izolat pe artist In turnul de
13

ivoriu, unde ca un fin cizelator departe de clamoarea vulgului ii sculpteaza visul lui stralucitor. Ca sa gasim puncte de
asemanare cu apusul, trebuie sa ne gindim cu cel putin un
veac si jumatate in urma la Franta enciclopedistilor sau la
Germania lui Fichte, cand in perioada de procreatie a ideilor
moderne, cugetatorii framintau et insist constiinta populara
si erau tribunii marilor transformari. Noi suntern astazi la o
astfel de raspintie a evolutiei. Tara reunita din patru moste-

niri disparate ca traditie de stat si cultura, nu s'a inchegat

inca ; tara trebuie sa devie abia scum, dintr'o entitate politica si geografica, o entitate morals. Sufletul agitat si impresionabil al acestui popor cere o hrana de toate zilele ca sa
poata trai 1 sa nu se impiedice in cale. Cine sa des aceasta
hrana ? De sigur ca scrisul, domnilor, tiparul cotidian, care
se risipeste prin toate colturile ca o mans binefacatoare on
ca o otrav a primejdioasa. D-voastra vs dati seama cu totii

de rostul presei la noi. lntelegeti di in occident ea inregistreaza numai opinia publics, pe cind la noi trebuie s'o creeze. Ei bine, cumpaniti starile de astazi, desfaceti gazetele cele
mai multe care se striga pe uliti, cititi paginele for si intreba-

ti-va, daca din ele se desprinde unisonul de gindire al unui

neam? Scrisul in coloanele gazetariei de azi apare diform ca
talent si strain ca substrat sufletesc. La tribuna ideologilor
s'au imbulzit negustorii si au facut dintr'un amvon o tejghea.
Ce e mai rau, insa, si ce echivaleaza cu o catastrofa nationala, e ca in mare parte acesti industriasi sunt de factura recenta. complect straini de rezonanta valtorilor noastre seculare, cirduri de pasari calatoare peste toate hotarele. Ei dascalesc societatea, ei sunt stapinii marilor trusturi de cerneala, ei se supara si ne pedepsesc aspru de cite on indraznim, cu o prea legitima timiditate, ca in materie de educatie
nationala sa cerem Romini vechi in tara noun !

Asa fiind lucrurile, nu e nicio mirare a scriitorul la noi

trebuie sail reclame Inca rolul lui de publicist, cu care sa-si
alterneze indeletnicirile de arta. socotind ca numai in aces!
14

chip va puted Wane pe hirtie i sentimentul real al nearnului, dind o oglinda a frAmintdrii de azi i indrumarea lui
normala la cea mai insemnatA cotitura a istoriei romineti.
SA ne intelegem. Aici nu ne gindim un moment mdcar la o ati-

tudine de intolerantd, nu schitam nici un gest de xenofobie,

cu care ne invinuesc oamenii interesati. Este vorba pur i
simplu de recunoa*terea unui principiu de normalitate, de
aezarea noastrd in cadrele omenirei pe temeiul unor legi
eterne i imutabile.

Domnilor, iata spovedania noastra, conceptia programa&A a tagmei, crezul care ne stringe intr'un manunchi i ne
povatu0e astazi la o risipire de suflet prin oraele Ardealului. Dincolo de aceasta idee tundamentala, not ne micam
liberi, Ostend tiecare un patrimoniu de gindire, fdra nici o
speciald incercuire de coald sau bisericuta literard. Ascultind un impuls tainic al firii, cu totii am resimtit misterul
creatiunii, aruncind in balanta i insuirile i slabiciunile proprii, primind in acela timp cu smerenie orice curent de civilizatie, orice formula de gindire europeana. Ne unete insa o
nota comund. Suntem toti rodul aceluia val de energie, planta
care se desface din aceea flora particulard cu care se cornplecteazd uni versalita tea.

Citindu-va din scrisul nostru, ginditi-va ca am nazuit cu

totii sd ne atintim privirile spre cer, dar avand picioarele
bine intipte in pamintul Orli. Judecati-ne i dupd ce am putut cobori de sus i dupd ce am smuls din farmecul de jos, ca
sA pluteascd citeva clipe imprejurul nostru i ritmul frumosului etern i o adiere macar din nazuintele spre culme alepoporului rominesc.

euitui tineraqii

-.Mustul care fierbe>.

Uhl' tineretii.
i erbarile recente in amintirea lui Avram lancu, reinviind o
pagina stralucita din trecut, au fost in acelas timp si un
om8giu pe care posteritatea I-a adus tineretului eta
factor hotaritor la o raspintie a istoriei noastre.
In adevar, miscarea dela patruzeci i opt, cu tot sbuclumul

ei glorios, e o opera tinereasca. Cu cft o privesti mai deaproape si patrunzi in tainele ei, cu atit ti se lamureste mai
limpede acest caracter distinct al epocii. Alipirea rominismului la curentul de desrobire care revolutions Continentul
s'a facut la not printr'un manunchi de tineri intelectuali, abia
ieiti depe bancile scoalei. In prima jumatate a veacului trecut o amortire generals pares ca luase in stapinire amindoua laturile Carpatilor notri. In cele dour Principate, cari
tinjau subt domnia turceasca, se ducea o viata minuscule
fare orizonturi, cu o class diriguitoare atinsa de toate stigmatele importului fanariot. Aici in Ardeal, toropeala era si
mat evidenta, poporul train orfan de once conducere, apasarea ungureasca devenise mai constienta ca oricind, i la
curtea episcopeasca din Blaj, unde fusese singurul nostru ada-

post pe vremuri, se furiase un spirit morbid de renuntare

definitive. In acest ansamblu de oboseala i paraginire a izbucnit deodata flacara revelatoare si dincoace si dincolo de
19

munti. In amindoua partile procesul de purificare sgudui-toare 1 -a pornit tineretul. Virsta avea o speciald semnificare
in imprejurarile cu totul particulare ale vietii noastre de
atunci. Elementele aa zise mature erau rezultanta trecutului
intunecat cu care cazusera la invoialk pe cand tinerelea reprezenta un focar pentru o ideologie noun. Societatea, cu
toate resursele ei sufleteti, nefiind pldmadita printr'o evolutie normalk pusa in mod brusc.in fata unor lozince diametral opuse conceptiilor traditionale, s'a impartit intre tineri i
batrini, ca in cloud tabere potrivnice. 0 adevarata prapastie
intelectuala i morald se sapase intre cele dot& mentalitati.
Vechii boieri, ilicari dela lai i Bucureti, priveau cu duplanie i desgust svircolirile bonjuritilor imberbi, in vreme ce
episcopal Lemeni, cu canonicii sAi alunecati pe panta maghiarismului, alunga pe tinarul Barnutiu dirt Blaj i elimina pe stu-

dentii dela institutul de teologie de subt ocrotirea lui. E un

fenomen destul de interesant aceasta lupta paralela intre cele
doua generatii cari 1i concepeau cu totul deosebit datoria
for catre neam.
Triumful a fost al tinerilor i deoparte si de alta. In Muntenia Si Moldova, pe ruinile unui marasm secular, civilizatia
Occidentului i-a introdus formulele salvatoare prin filiera
acestor visatori generoi. Ei au inaugurat perioada de redeteptare cu planurile for romantice, ei au adus mivare Si nervi
intr'un corp desvlaguit. Cercul lor a captat, fara ezitare, sufletul revolutionar al vremii i cand a sunat ceasul, fara nici un
ecou pe seama boienmii moldo-valahe, dincolo de inertia ei,
tinerii carturari s'au constituit in oameni de actiune. A fost o
admirabila revarsare de energii in aceasta agitatie calauzita

de ideal. Dupd infringerea l"r de-acask rasvratitii darimatori ai trecutului, emigranti prin toate centrele din apus, au
incercat pretutindeni sa-i puie de ac rd opera for cu framin(area larga din st-ainatate. Tineretea for vened ca o dubla
garantie. Le da mai intiiu putinta sa inteleagd marile Iran.--formari de peste hotare i-i invested totodata cu puterea de
no

sacrificiu pe care o cerea izbinda. Balcescu, cu cei douazeci

I opt de ani ai lui, infrigurati de problemele unei extraordinare precocitati, e cel mai splendid prototip at pleiadei. In
creeful lui de poet vizionar s'au concentrat credintele mintuitoare si au tinit intr'un neastimpar clocotitor. Fie ca conspira la Bucuresti, la Budapesta sau in muntii Abrudului, fie
ca trata chestiuni diplomatice la Paris sau Londra, on scria

cu singe epopeea lui Mihai intro mansards la Palermo,

acest suflet era in permanents posedat de ideia pe care o
slujea cu patima i fanatism. Personalitatea lui incadrata intr'o
aureola de tinerete 1 optimism e cea mai simpatica expresie
a miscarii de peste munti. coala lui Balcescu e a tuturor
ideologilor dela patruzeci si opt, cari, printr'o incordare plind
de avint, au creat Rominia moderns.
Povestea e la fel 1 in Ardeal. Aici opresiunea iobagiei a

cost strivita de revolta tinereasca. In mijlocul desorientarii

unanime, and masele nu aveau altd calauza decit instinctul
lor, un val de tinerete a fecundat spiritul public, a scuturat
organismul din letargie, a injghebat o doctrina politica i a
pregatit mijloace pentru realizarea ei. E in adevar sugestiva
aceasta singura pagina luminoasa din trecutul nostru, cu sanatatea i pitorescul ei. Un intreg popor, cu toata soarta lui,
la un punct determinant al istoriei, e lasat pe mina unor indrumatori improvizati din rindurile tineretului. Ei devin centrul de actiune al redesteptarii, ei fac adunarea dela Blaj
peste capul batrinilor circumspecti, ei se transforms in prefecti 1 tribuni si comanda armate victorioase de tarani,
dupa ce ieri alaltaieri abia descifraserd dreptul canonic la teologia din Blaj. Avram Iancu la douazeci i patru de ani e in comitetul de pacificare nationala omul cel mai temut, si greutatea
lui personald inclina balanta razboiului. Mai tirziu, in zilele
de vifor, pe c mpul de Wale, silueta tinarului advocat
domina multimea Si imprejurul lui se agita la posturi de
comanda baietandri cu profilul indrasnet, care Si -au intrerupt cartea ca sa alerge la examenul mortii. Fara de dinsii
21

turburarea dela patruzeci i opt s'ar ft sugrumat kite() rasvratire tardneascd lipsita de un obiectiv politic precis i lard
consecinte imediate.

i intr'un loc i intr'altul, la patruzeci i opt, tinerii de

doudzeci de ani au facut istoria neamului.
*

De-atunci, firete, aspectul lucrurilor s'a schimbat. In faza

noua in care ne gasim astazi fortele s'au multiplicat, cimpul
e mai larg i viata mutt mai complexa Rolul tineretului
persista insd 1 acum ca o energie purificatoare. Mai ales
acum. Pe urma rdzboiului, ca dupd orice cataclism cutro-

pitor, e atita ruina i putregai imprejur. 0 unda de renuntare salcie stdruie pretutindeni i viciazd atmosfera. Negustori man i mid au umplut arena cu bilciul lor. In afara de
aceasta pervertire moralk generatia veche ti afieaza greurile de judecata la tot pasul, ca pe nite haine vechi ieite
la soare Si pline de pete. E disarmonie i orbecaiala, stint

ghiulelele grele ale trecutului posomorit care ne trag de

picioare...

laid de ce, acolo la Tebea, in aierul proaspat al brazilor,

la mormintul lancului, sufletul meu, batut de atitea vinturi,
amestecind amintirile de ieri cu indemnurile de azi, dornic
de lumina i de puritate, s'a inchinat la cultul tineretii...

22

Ideia Dationala.
Conferinta in fata studenfilor universitari din Cluj.
$i eu am fost In Arcadia, d-lor studenti I...

Tot ce regret, e ca s'a scurs multd vreme de atunci,

doudzeci de ani, daca nu mai bine, de cind pe malul Dunarii la Budapesta, s'a cheltuit tinereta infrigurata a generatiei
mele de universitari ardeleni. Cu cit tree zilele 1 pun o mai

mare distanta intre rosturile de odinioara i cele de astazi,

cu atit imi apare mai greu i mai tulbure sbuciumul nostru
care a ramas in urma.
Se va gasi desigur cineva data sa se apropie cu mintea
de vremile de ieri i sd reconstruiascd pe seama posteritatii
o icoand sufleteasca a carturarului nostru de aici, in ultimile
cloud decenii cari au precedat prabuirea Ungariei istorice.
Acest cronicar va avea de zugravit un tablou intunecat 1
micator: tacerea noastra dinaintea furtunii. In aceasta perioadd, o conceptie de stat nenorocita, purtind In ea germenul mortii, a facut s ne sbatem subt svircolirile ei cele din
mina, cele mai Inddratnice i mai violente. Din orice lature
ar fi s judecam tendintele de cutropire ale vechiului regim,
ele apar odioase i insuportabile. E un aspect posomorit de
23

ansamblu capitolul de strangulare al unui popor. Pagina cea

mai trista insd care ne urmareste i azi ca o boald de adolescenta e inchisoarea intelectuald in care am trait noi, lupta
surda O. desnadajduitd ce am dat pentru a ne creed un acord
intre sufletul mostenit i preceptele civilizatiei cars veneau
sa ne instraineze...
Alma Mater dela Budapesta...
Subt zidurile ei reci si sure patru ani de zile s'a plimbat
revolta mea. Mi-aduc atit de bine aminte de viltoarea noastrA de atunci. Trei sute de studenti romini, smuli din umbra
satelor ardelenesti, aruncati pradd molohului acolo in metropola dusmana. E o poveste umild, amard si plind de inteles.
Pare ca le vad 1 azi rindurile bdietilor cari aduceau toatA.
sfiala 1 cuviinta tardneascd in vAlmasagul strain. Eram pica-

turi agitate inteo mare care avea de gind sa ne anihileze,

eram punctele de observatie, posturile de avangardd ale romInismului primejduit in existenta lui. Un angrenaj savant,.
o vasty urubarie era angajatA la distrugerea noastrd. Pedagogic opresorului avea la baza ideea de a ne face ienicerii,
culturii maghiare. Pentru acest scop colaborau toate dimprejur : scoald, mediu, gazetd, fiece respiratie. Era o luptd
inegald si necontenita. Din toate colturile ne pindea acest
duh cutropitor, subt ale cdrui retele mestesugite trebuia sA ne
strecuram noi trei sute de desradacinati. Imi spar acum irr
.
mod postum crimpee din nemiloasa risipire de energii. Subt

cupolele de bronz se misca stingaci si timid firea noastra

dela tarn, furnicarul ungaro-semit nu ne pAstra nici o inrudire, eram caldtori speriati, WA nici un razim, pe ulitele lui.
Pretutindeni, in sale de cursuri, in bibliotecd, in laboratorii,

in foiletoanele ziarelor, la teatru, in glumele noastre cotidiane, molohul se furisa dupd noi sa ne otraveasca cu suflarea lui...
Si cu toate aceste, d-lor, n'am Post invinsi 1

Din aceasta incrucisare de forte am iesit deasupra. In camerele prafuite unde se addpostea sal-Ada noastra de Weill
U

bursieri, ca in niste cetAti fermecate, nu putea pdtrunde sgo

motul profan de gall. Acolo ne framintam noi, in luptgl._
grea cu mizeria, in lupta cu problemele complexe ale studiu
lui, in lupta cu sintaxa limbei materne, se calea armura noastra de miine. Ca figura miticului Lanus aveam o MO care pri
yea inainte i alta care se uita inapoi. Inainte era cimpul Intins al civilizatiei, inapoi era casula noastra din deal, care net'
vorbea in noapte. Din acest amestec de senzatii Si indemnuri
se impletea cintecul ascuns al sufletului, povata noastrd defiecare clipd. Dupd opera de abstractiune a bAncilor universi
tare asteptau undele moi ale amintirilor rustice, zestrea sfintd
a copilariei noastre. Seara, cate odatd, cand ne intilneamcincisprezece insi pe muntele Gellert, dincolo de Dunare, la
circiuma unui svab, mi-aduc aminte, la picioarele noastrearia babilonul care ne scdpa din cdtusele lui. In ociaita uncle
beam vin acru, cobora Ardealul cu patimele lui aspre, era.
toata protestarea tarinii de-acasa, erau doruri cimpenesti
prinse in recitativul plingator al doinelor dela plug, printre
ele zimbed cicalitor o poezie de Cosbuc sau fulgera o strofa.

din Eminescu, erau snoave de sezatori si tropare bisericesti, era ritmul secular al istoriei noastre pe care-o du

ceam mai departe. 0 solidaritate de sects ne stringea.

inteun manunchiu, aveam constiinta limpede a unei tovd
rdsii militante. Din aceasta atmosferd se infiripa cultul
misterios al cdminului strAmosesc si se exalts in masura
apasaril dusmane. Erau zadarnice toate metodele de desfiintare ale inversunatului pedagog ostil. Cadeau teorii
de seminarii fAurite ca sd ne clatine, cadeau neputincioase
tentaculele multiple ale asfaltului, cadeau infrinte toate ispi-

tele Budapestei. ,Pe marginea Dundrii ne duceam des in

amurguri, dar in vreme ce priveam valurile inspumate ale
maretului fluviu, ochii ne caldtoreau departe si subt timpleleinfierbintate simteam cum ne svicnesc rdsvratirile Oltului....
Atunci, in aceastd particulard configuratie de imprejurari, a
seams de studenti, tineri Si indrAzneti ca d-veastra, in chi?
25

,cu aceleasi straluciri si in suflet cu acelas ideal de arta, am

injghebat revista .Luceafarul i ani dearindul, tin minte,

intr'o pivnita dosnica unde se instalase mica noastra tipografie, ne intruneam permanent cenaclul de conspiratori cu
prisos de nervi si cu gesturi largi, coborindu-ne pe hartie
visul rebel, avansind prin svircolirea noastra subterana, cine
Itie, un preludiu al desrobirilor viitoare...
De-atunci, pipaindu-mi constiinta, m'am intrebat deatitea
.ori : in ce religie ne-am inchinat de ne-am putut pastra stifletele intacte, refractare la toata otrava dimprejur ? Cum s'ar
putea numi taina noastra, miracolul acestei izolari, instinctul
-sigur care ne-a smuls totdeauna din ghiarele valului ? Este,
-domnilor, ideia national& credinta fanatics in patrimoniul
specific al neamului. Din doctrina veacului al nouasprezecelea, introdusa definitiv in toate fibrele Continentului, noi
-ne-arn ales cu aceasta mostenire. Am inteles fragmentar mai
intiiu, limpede mai pe urma, ca in oceanul sbuciumat al ome-nirii noi suntem o insula cu flora ei deosebita si ca a ingadul
s se distruga aceasta, insula, inseamna a tolera un furt in atelierul de evolutie universals. Aceasta convingere, ramasa din
parinti, noi am slujit-o fara ezitare, subordonindu-i toate
energiile noastre. Cu cit gindurile ni se apropiau mai mult
,de pragul maturitatii, cu atit ideia ni se pares mai legitima.
Literatura Si politica in care ne-am framintat noi, s'au inf Atisat cu aceasta pecete. Calauziti de o suprema utilitate, am
-creeat un catechism al datoriiior noastre, dela care nu ne-am
abatut. Ne-am zis : noi suntem precursorii unitatii unui popor,
noi trebuie sa ne jertfim pentru cohesiunea lui, trebuie sa
facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de maine.
In curInd ne-am dat seama ca tot clocotul nostru tineresc
nu era decat o particica din functiunea organics a marelul
tot. Neamul intreg isi insiruise in linie de bataie puterile lui.
Cind, acum dotazeci de ani, am trecut pentru intiia owl la
Bucuresti, simtind in toata fiinta mea deslantuindu-se Hod
granitelor, privind imprejur, am priceput ca in proportii ma26

rite 1 acolo se cintA acela cintec larg, de ale carui cadente

tram robiti noi in subsolul dela Budapesta. Mi-a fost de-ajuns,

sa ma uit inlaturi, sa ma apropiu de pulsul vietii literare de

atunci, care era mai inrudita cu preocuparile mele, ca sa vAd
bine ca paralel cu miscarea noastrd dela gLuceafarul, din
Capitala Rominiei radix acelas spirit artistic, mie perfect familiar, aceeas literaturd care se adapa din acela izvor comun.
Scriitorii din generatia mea : losif, Chendi, Cerna, Sadoveanu.
instrunau si ei melodia care ne robise pe noi in sbuciumarea

fecunda a odaitelor de studenti depe malul Dundrii. Tot

atunci se ridicase Nicolae lorga sa ordoneze aceste sbucniri
s.pontane de energie, sa desprinda firul rou al atitor manifestari raslete, i sa dea in revista t Stimcincitoru/. doctrina
unitara. Era, domnilor, ideia nationalci, fluidul magnetic al
acestei unanime resurectiuni, o literaturd care rdscolea sufle
tul poporului rominesc si fixa valorile lui, o volburd pornitA
din adincimile de jos, nazuind spre culme. Degrabd mi s'a
lamurit suprafata vasta a noului crez : in constiinta obteasca
a rominismului, dincolo de frontierele vremelnice, ca un reflex al instinctului popular si ca o rezultantd a evolutiei de
veacuri, se instapinise in toate inimile lozinca unirii.Cu o frenezie nestavilita se rostogolea pretutindeni valul biruitor, noi
nu eram decat martorii unui proces istoric, indeplinind porunca fatald a vremilor. Societatea intreagd din RominiaVeche, lasind la o parte rationamentul politicei curente si
calculele diplomatilor, apucase pe acest fagas, de unde nu mai
era intoarcere. In toate domeniile vietii publice, in coala, in
armatd in saloane, ca si in catune-, in mii de glasuri si in diverse forme vorbea singele rominesc, rostindu-si sentinta lui

inapelabila, prinsa atit de sugestiv de graiul inflorit al lui

Delavrancea : Suntem una, un singur trup revdrsat de ammndoud pdrtile mun(ilor, Carpa(ii ne sunt qira spinarii...

Un scriitor ungur, bun cunoscdtor al trecutului nostru, d.

Iancso Benedek, intr'o carte apdruta de curind, tratInd istoria iredentismului rominesc, urmarete, prin lumina eveni27

mentelor, aceasta desfaurare seculars, aratind ca dela Mihai

Viteazul incoace un impuls contient al tuturor manifestarilor
noastre de viata ne-a impins spre unirea politica i ca razboiul
recent al desrobirii nu era decit o veriga dintr'un lant de evolutie. Indureratul autor din vecini are dreptate. Ideia nationals
la noi, pornind din contiinta organics a unitAtil, pe care at
pastrat-o masele anonime totdeauna, s'a desfAcut incetul cu
incetul, a cucerit toate mintile i a devenit suprema noastra

dogma. Razboiul s'a desprins ca un fruct copt din aceasta

ideologie a vremii. Acum ca a trecut ca an vifor groaznic
peste capetele noastre, cind stam sa-i drAmuim deslantuirea,
Intelegem ca el s'a impus cu puterea fatalitatii, a nu 1-a facut nimeni, ca nu e opera chibzuinlii unor singuratici, ci descarcarea vulcanica a unei epoce : triumful ideii dupd indelunga acumulare de energie a atitor generatii. Razboiul intregirii neamului 1-a decretat contiinta tuturora, nu ca o socoteala de citig, ci ca o pornire furtunoasa Fara friu, un
uragan moral exprimat nimerit in fraza lapidary a raposatului Filipescu : 4Sire, on to tncoronezi la Alba - Julia, on mori
pe cImpia Turzii, altcum praf s'alege # de Para ;I de dinastia
ta.. Inflacaratul patriot, acest tirziu ecou al boierimii noastre
de batind, a avut viziunea limpede a realitatii : noi trebuia
sd mergem la moarte ca la un examen al credintii, nu ca la

tmplinirea unei probleme de ratiune. Aa a fost razboiul

nostru, sinteza lui mi-a dat-o un tinar sublocotenent adus de
pe campul de lupta impucat in piept, care cind m'a recunoscut o clips in delirul lui, mi-a incolacit bratele dupd git
1 mi-a murmurat in friguri cuvantul : A ba- Julia... Nu fusese

niciodatd in Ardeal, dar murex pe buze cu parola istoriei

noastre de veacuri, un soldat al ideii...
Domnilor, scriptura s'a implinit, epopeia s'a incheiat i o
noun raspantie se gasete in fata noastra. Ideia nationals, razimul de cdpetenie al vietii de stat, trebuie adaptata imprejurarilor schimbate.
Poate nu greesc cand afirm ca dupa jertfa mare, resur28

sele de energie creatoare scazind, mersul ascendent al acestui

crez s'a oprit si o linie de oboseala a intervenit in rindurile

noastre. S'ar pared ca dupa tensiunea transeelor, nervii discordati cer odihna si ea pe urtna varsarii de singe, not ce am
cistigat in suprafata, am pierdut in adincime. In once caz,
privind in jurul nostru si spunind adevarul intreg, trebuie sa
recunoastem ca viata publics in opera ei constructiva nu are
nici taria, nici initiativa pe care le cere noua alcatuire de stat,
ca fenomene de desagregare se ivesc in aparatul nostru de
cutere si ca mai ales resorturile morale ale societatii au pierclut din vigoarea lor. Sunt atitea si atitea semne care legalmeaza cele mai serioase ingrijorari. Poporul rominesc, ieit
de subt patru stapiniri deosebite, purtind influentele a patru
organizatii de stat disparate 1 a patru culturi fara puncte
de inrudire, singerind pe atitea fronturi, in prima lui perioada de unire se infatisaza sleit si fara un relief deosebit in
rezistenta lui. Spiritul curent arata semne de slabiciune va..dita, este o rasturnare a valorilor cari ne-a dat criza principiului de autoritate atit de necesara intr'o munca de consolidare, este o ezitare si balansare permanents in constiinte,
din care a rezultat o criza a partidelor politice si ca o consecinta a acestor neajunsuri o reala criza a parlamentarismului namolit in inactiune si retorica stearpa. Patura conducatoare ce ar trebui acum, cand se face Cara subt ochii nostri,

sa-si des toata masura ei, e navalita de un pozitivism eras

care-i neutralizeaza pornirile coltctive. Dam impresia c5
suntem un trup desirat si bolnav si pe trupurile bolnave,
cl-voastra stiti foarte bine, asa a fost totdeauna : se ivesc de
obicei parazitii. Uitati-va imprejur, din toate partile globului
calatori dupa noroc, ca intr'o noua Californie, descind pe acest

pamint binecuvintat cu care nu au nimic comun decit exploatarea lui. Din toate partile granitele ne sunt invadate de
.rnusafiri cu privirea scrutatoare, semanatori de coruptie si de
blesteme, facind sa creasca spuma incerta a ()raptor si trehind o dira de penibila descurajare in sufletul neprihanit al
99

taranilor notri. Acest val de strdinism crete necontenit ca

o coloand de cuceritori, ivindu-se pretutindeni i lasind Ira
urmA o filosofie amara, convingerea for cea mai ferma, ca
noun de aceea ne-a fost dat sa ieim din robia egipteana, ca
sa intre ei In Canaan...
Astfel stind lucrurile, un sentiment unanim de protestare
tnica toate firile alese i be strInge la lain. Ne intrebam at
groaza : acesta e epilogul epopeii, darul postum al destinului

dupa atitea gramezi de oase ingropate pe toate cimpurile

de bataie? Un elementar instinct de conservare tresare in noi,
o agitatie surds se simte printre rinduri i se propaga din on
in om. Lumea ii zice cu nelinite : sa ne smulgem din marasm,

sa alungam zarafii din templu, sa spalam din nou altarele

noastre I Romania units ne-a dat o conceptie nationala eroicd,

ei bine, tot numai aceasta conceptie de eroism intransigent

ne-o poate pastra, s'o reintronam deci in coniiinta publica.
i sa tragem toate invatamintele ei ! Aa judeca toti aces
oameni in a cdror minte se pastreaza neturburata continuitatea de gindire, inlantuirea programatica cu trecutul.
Cine ar trebui sa is asupra-i aceasta opera de pedagogie
a multimii, infuziunea zilnica de credinta i sugestii coordonate metodic in vederea egoismului sacru al acestui
popor ?
Sarcina ar fi sa revie presei, care e pretutindeni cel mai
viu laboratoriu al contiintii obteti. Imi yeti da voie sa
starui i de astadata i sa repet i cu aceasta ocazie, apasind
cuvintul, toate constatarile ce-am facut asupra unui trist capitol al zilelor noastre.
Domnilor, la noi ca i in alte Orli presa din vremuri vecli
a fost o tribunA consacrata de indrumare a opiniei publice.
In gazetele noastre s'a pulverizat ziinic tot ce am crezut, tot
ce am nadajduit in ziva de mime. Ziarele reprezinta nervii
impresionabili ai unui popor in fluctuatiunea lui cotichana i
un organ de public:tate e o bucaturd de toate zilele care se
servete societatii. Aceste adevaruri au fost intelese tot30

deauna i de aceea cei mai buni, temperamentele de apostoll,

an coborit odinioard la not in gazetarie i au scris cu singele for pagini nemuritoare. SA lid vorbesc de activitatea zia-

ristica a lui C. A. Rosetti, de impletiturile de fulgere ale lui

Eminescu, sau de articolele de-o jumatate de veac ale lui
George Baritiu aici in Ardeal ? Stiti foarte bine cu totii ca istoria noastrd politica se confunda cu istoria presei romineti
Si ca ideia nationald i-a propagat evanghelia ei prin acestetipare indispensabile.

De-o sutd de ani respirdm prin presd, gazetele sunt piaminii neamului.

Perioada de dupd rdzboi cu lincezeala ei ne-a impins !rite teribila maladie, ni s'au imbolndvit plaminii, domnilor, a-

tacati in mod intempestiv de miasnie parazitare. Nimic nu

poate invedera mai evident criza sufleteascd in care ne gdsim, ca faptul ca secretul tiparului 1-am pierdut din mind, a
ieit din familie, i-a intrat in posesia altora. Dupd pleiada
marilor gazetari cari prezentau o garantie intelectuald 1 mo-

raid pe seama publicului, negustorii analfabeti an acaparat

ziarele i an preschimbat apostolia in tarabd. Lin spirit nou
s'a salaluit deodata cu ei in ziaristica tarii. Este mai intliu o
absolutd atrofiare a sentimentului national. Adevarurile organice ale sufletului rominesc, pe care not le-am aruncat
de-apururi in cumpina istoriei, ei nu le pricep i nu le propagd. Este, al doilea, o metodica indrumare a spiritului public spre o alvie internationald, un cinism necunoscut in analele noastre, o tendinta de-a diminua prestigiul credintelor
din strdbuni, o nesocotire a valorilor dela indltimea Tronului regal rand jos. Scrisul for lasd impresia ea suntem o societate pripitd, Vird raclacini, oameni ai clipei, WA' morminte,

un fel de tirg slobod in care toate sunt de vinzare. Adaugati

la acestea nota nti-intelectuald, brutala incontienta cu care
se trateaza toate problemele curente
31

La lumina acestor dureroase constatari, intreb : este o aselnenea presd un organ al consoliddrii noastre de stat ? Este
pentru raporturile noastre externe o oglinda reald a situatiei
li pentru viata noastra de interior un stimulent necesar?
Doud exemple, domnilor, ca sd vedeti unde suntem I
Citeva luni in urma, la Lausanne, vd aduceti atninte, a foal
,o conferinta interaliatd, la care a participat i Rominia. Oa.
.menii politici ai tuturor statelor s'au intrunit sd rezolve o
multime de chestiuni pendinte pe urma marelui razboi. Gaze.
tarii i-au insotit ca sd prinda indicatiile for si sale transmiti
fiecarei tail in parte, potrivit interesului special al fiecaruia
Delegatul nostru la conferintA a fost ministrul de externe d-1
1. G. Duca,
cine credeti ca a fost cancelarul autorizat al
opiniei publice : d. lacob Rosenthal.... Va puteti imagim
biota Rominie, aluatul nostru plamddit din lacrimi si singe
in vijclia rdzboiului, ce strasnic si priceput sustinator a avut
In persoana abilului director dela g Dimitzeata. i .Adevarul..... Mai mult, vd amintiti, intrepidul luptator intorcindu-se in tara a publicat in gazetele sale un lung interview co

.doctorul Rakowsky, delegatul Sovietelor, cu care, spunel

dinsul, a avut lungi intrevederi. Staruiti, va rog, cu o ana.
lizd de doud momente asupra acestor interesante convorbid
pe malul lacului de Geneva : Rakowsky, revolutionarul, in.
vectivindu -ne tara si d. Rosenthal, democratul, apdrind dio
rdsputeri teza rominea.,..cd. Se gaseste cineva care sa doarml

Jinistit, in credinta ca am avut un advocat bun ?....

Al doilea exemplu sugestiv si plin de-o trista semnificate
Astavara, stiti, au fost serbdrile aniversdrii mortii mitropoli
tului aguna. Posteritatea recunoscatoare pa inchinat
cripta luminosului patriarh. La Rasinari doudzeci de miff de
jarani, in frunte cu Regele, Regina si Mostenitorul tronului
inconjurati de guvern si de fruntasil tariff, s'au dus sAl
piece genunchii. Am intrat in biser ca amintirilor de copildrie

sguduit in toata fiinta m2a. Nici odita nu mi-a fost dat si

sirnt cu o mai cutropitoare put,re biruinta ideii, ca in acela
3t

clipe, in coltul de strand, la poalele iconostasului, unde in fumul de tamlie staruiau par'cA toate umbrele stramoilor mei.

Privirile mi se indreptau aiurite peste multimea cuvioasd,

cind dinteodata, ca printr'un capriciu nebun al simturilor,
mi-a aparut subt amvon figura absents i profana a unui aa
zis ziarist, originar din Polonia mi se pare, expulzat odinioara din regat 1 prAvalit recent in tara. Inchipuiti-va, el
venise nenorocitul sa reprezinte presa la groapa nemuritorului arhiereu 1 Din condeiul lui trebuia sa se desprinda
praznicul nostru, tot misterul troparelor bizantine care ne legAnau atunci, toate tresaririle intime ale motenirilor noastre

atavice. El era chemat sa le talmaceasca i sa le multiplice

intr'o suta de mii de exemplare pins in ultimul catun, facind educatia maselor. Va mArturisesc, o prof ancla mild m'a
dezarmat in fata lui, o mild profesionala, sarmanul voiajor in

ale tiparului, subiectul era aa de greu pentru puterile lui...

Am smuls aceste doua pilde, ca sa vedeti ca suntem intr'o
ridicola anomalie, in complect daltonism moral 1 intr'o
eclipsa a inteligentei. A combate aceste exagerari, a cere revenirea la matcd, a predica normalizarea, e datoria fiecarui
cuget onest. Pe noi nu ne va infrica tipatul micilor condotieri,
cari vorbesc de huliganism cind noi pretindem respectul talentului, sau de antisemitism, atunci cind acordind o plenitu-

dine de drepturi tuturor cetatenilor, reclamam pe seama

noastra modelarea opiniei publice in spiritul traditional al
ideii nationale. Daca n'am face acest lucru, daca am ingadui
s degenereze presa dela apostolat la o intreprindere cornerciala robita capitalismului international, ar insemna sa scaOm din mina diriguirea sortii noastre i sa alunecam pe povirni. 0 astfel de prabuire ne-a fost dat sa vedem i sa urmArim la vecinii notri unguri, a caror presa dinainte de razboiu a fost cea mai clasica manifestare a gazetariei industrializate. Confectionata fall nici o convingere, monopolizata de
neofiti i aventurieri, schimbind in bani marunti instinctele
josnice ale multimii, a cintat pe toate strunele : a facut apo33

Muthl care flerbe,

teoza unui rdzboiu in care n'a crezut, ne-a cdlcat in picipare

pe noi farA sd ne cunoasca, a fost reactionary cu Tisza, republicand cu Karo ly, botevica cu Bela Kiln i s'au gasit
destui cari in mod postum sd afiseze simpatii interesate pe
seama noastra.
Noi vrem s invatam din patania altora, de aceea suntem
in garda 1 ne gasim unii cari lamurim lumea cu toate desavantagiile pe cari le comports dumania necrutAtoare a acestor indrasneti antreprenori de opinie publics la noi.
Presa insd, domnilor, e numai o lature a acestei tendinte
de darimare, care se afirma tot mai sgomotos in anii din
urma. Fenomenul e mult mai complex 1 mai ingrijitor. Ziarul apare ca un fel de anticamera a artelor si literaturii, deaceea din coloanele lui se poate descifra nazuinta unei penetratii adanci in domeniul creatiunii artistice si literare. Musafirii de care vd vorbeam nu se multumesc sd ramiie in serviciul bine retribuit al actualitdtii, ei cer cuvint acolo unde
se spun verdictele definitive ale sufletului nostru. WA un teren mai inofensiv, de pildd, unde ne-au navalit oaspetii cu
productia for exorbitanta. Este pictura. Dacd v duceti la
Bucur eti vedeti astazi in toate partile expozitii de tablouri
ale unor artiti cu nume exotice cad s'ar putea intilnj tot
aa de bine si la Kalkutta i la Filadelfia si la Breslau. Credeli ca in aceste exhibilii nemiluite se deslueste ceva din misterul lui Grigorescu, profilul tarancelor noastre, poezia apusurilor de soare din muntii Vrancei, mestecenii lui tremurati

in zarea de toamnd, sau carul cu boi al minunatului povestitor dela lard ? Este aierul rominesc al lui Luchian, particulara duiosie a florilor lui, cari sunt florile noastre in cel mai
ginga cutremur al petalelor? Nimic din frumosul specific cu
care ne-am straduit noi sd complectam o simfonie a universalitatii. Sunt pinze zugrdvite de penel strein, de-o retina care
vine din altd lume. Am remarcat cu deosebire cum peisajul
este cazut in desuetudine la aceti nou-veniti, carora tainele
naturii nu li se desvelesc 1 carora nu li s'a spovedit nici un
34

copac din padurile noastre. In schimb Ins avem un gen a cdrui supraproductie prezinta o eflorescenta bolndvicioasa: e caricatura, domnilor ; infaptuire bastards a artei, in cumetrie cu
gazetaria, brodand pe impresii fugitive i de suprafatd, se
inrudete cu aptitudinile acestor firi vagabonde care nu se
fixeazd nicderi. Nu e insa nici spiritul gallic cu vivacitatea
Jul elegantd i generoasd, nici humorul anglo-saxon cu O.natoasa lui ingenuitate grotesca, nici risul rominesc plin i
sonor, in galeria nenumdratelor inseilari zilnice. Mi-aduc
aminte, astd-vara, cand cu serbarea eroului necunoscut, din
prilejul celor cloud minute omagiale in amintirea mortului,

un ziar bucuretean publicd o caricature a unui cetatean

exasperat ca bdrbierul nu-i poate trage mdseaua, un fel de
penibild grimasa pe socoteala sicriului... VA spun sincer, dela

rinjetul tragic al lui Shylock nu tin minte sd mai fi inregistrat o senzatie atit de dezagreabild 1 tulburAtoare.

Tarimul de desagregare intelectuald insa, care ne apare

mai asaltat astdzi de influente straine pe urma unei invazii
din afard, e in literature. Aici e sanctuarul unde se pazesc tablele legii, manifestarea unui popor desfacuta de fluctuatiile
vremelnice, cum am zice, raportul lui cu eternitatea. Litera-

tura noastra ca 1 in alte Orli a fost in trecut incarnarea

vietii din acest colt de umanitate, oglinda strAlucitoare a unui

neam, o literature nationala. Deschideti orice pagind din

cartile lui Eminescu, Cobuc sau Delavrancea i veti veded

toil cari ati rasarit din pulberea acestui pdmint ca este un

sentiment familiar care vi se pune in fata, o atmosferd cunoscuta care vd invalue, sunteti acasa in lumea for de simtiri 1 imagini, vorbiti voi iniva, trecutul Si viitorul vostru :
sinteza neamului. Literaturd nationala inseamna a prinde Intel) forma artistica criteriile specifice ale diferentierii de suilet, gama distinctive a unei pldmadeli etnice. Literaturd nationald e creatiunea amintitilor autori, fiindcd in scrisul for
cer cuvint adevdrurile noastre. Cititi o strofd de Eminescu
1 yeti gasi in ea morbideta intelectualitatii noastre dela sfir35

itul veacului trecut, cititi 4Nunta Zamfirei i va vor inconiura plasmuirile mitice ale fanteziei populare, pe chid .Sul-

tanica. lui Delavrancea v arata ce doruri pilpiie la vatra

taranilor munteni i din ce farmec se imbina idilele for rustice... 0 inlantuire fireasca leaga intr'un manunchiu unitar
i armonic aceste sbucniri raslete de lumina, dindu-ne toate,
Impreuna, tabloul sintetic al rominismului. Mai este ceva. In
istoria literaturii noastre moderne se poate deslu1 o continuitate de spirit normala, generatiile se succed, trecinduli din
mina in mina motenirea for intelectuala. Dincolo de lozincele epocii care se schimba i cad, exista un substrat de inrudire in cursul vremii dela culme la culme, e ritmul permanent
i invariabil al rasei.
Domnilor, un aspect nou i straniu se ivete pe cimpul literar in vremea din urtna la noi. Firul legaturii cu ziva de
ieri s'a pierdut i cliee de import tulbura ierarhia valorilor
consacrate. E o productie hibrida pe care o vad prin colturi
de reviste, pagini de poezie vaporoasa, o ciudata psihoza literal% cu diverse etichete exotice : expresionism, dadaism, rabindranath-tagorism... E o atmosfera mocnita in care speciale

sonoritati de cuvinte se prind inteun dans macabru, gituind

subiectul. Firete leit-motivul cunoscut al solului nu se mai
intilnqte, laranul a disparut de mult ca obiectiv literar, nu
mai vorbete nici cimpul nostru, dar nu mai e nici ecoul pasiunilor care ne chinuesc pe noi... Este un fenomen curios de
desradacinare artistica, o abatere spontana dela toate legile
evolutiei. In mijlocul acestui cor de cintareti cu disonantele
lor, splendorile trecutului recent apar deplasate. Cobuc,
mort acum cinci ani in floarea virstei, pare a avea virsta lui
Homer cu tot uraganul creatiunilor lui epice. Imi yeti permite
sa vin cu o marturisire de ordin personal. Cind cineva din
detractorii mei, unul care mi-a facut concesia de a admite cg
n'am raposat Inca, mi-a aruncat ca o fulgeratoare ironie po
recla de .batrin poet, a avut perfecta. dreptate. Conceptia
literara careia mi-am supus eu tot virtejul de ginduri, o so36

cotesc un anahronism in acest ansamblu de stridente psalmodii contemporane, singura mea mingliere e de a-mi cauta
un acord cu trecutul nostru i cu valorile necontestate din alte
parti. Ma intreb insa, care e taina acestui salt vertiginos, ru-

perea bruscd cu toate traditiile ? Cinci sau zece ani, cu tot

bagajul for de transformari, conteaza in desvoltarea stifleteased a unui popor, ca o perioada care poate justified o com-

pieta schimbare de mentalitate ? S'a elaborat in acest timp

scurt o noun zestre intelectuala fard nici un punct de sprijin
in framintarea de ieri ? Sau, poate, avem aface cu un fenomen de mimetism literar, cu formulele instapinite grabnic
prin transmisiunea unei civilizatii cu care ne inrudim ? Nu
cred, nici una, nici alta. Evolutia de spirit e o ondulatie euritmica, culla] traditiei i In literaturile apropiate e mai evident
ca on cand. Explicatia o OA mai simplista i mai dureroasa.

Sunt oaspetii, domnilor, cari dupe ce au pus stapinire pe

press, se instaleaza i in literature. Sunt interpu0 dintre noi
i trecut, cei mai antipatici misiti din zilele noastre. Nu mi-a
trecut niciodata prin gind sa admit o imobilitate de spirit in
arta, sa justific scleroza literarA, nici s propovaduesc o estetica conservatoare. Dimpotriva imi dau seama ca in republica libertatii de gindire, revolutiile sunt creatoare, ele purifica i fecundeaza. Dar, sa-mi fie ingaduit ca In numele credintei pe care o am, ca un patrimoniu literar ,l artistic este
suprema avutie a unui neam, eu sa apar prerogativele singelui i sa deplor once infiltratie inoportuna. Dacd in viata
politica, noi care avem o conceptie de toleranta civilizata nu
vom contests niciodata drepturile asigurate prin legamintele
noastre internationale, dace pe seama tuturor minoritatilor
etnice stem pe baza absolutei egalitati cetateneti, unitatea
noastre de suflet vrem s'o mentinem ferita de promiscuitati
disolvante. tats de ce start] la poarta motenirii de veacuri in

posture de priveghere i vrem s marcam bine granitele

noastre intelectuale pe acest petec de pamint, pe deplin con-

37

stienti ca in ziva and tolerant invaziile sufleteti, Walla

noastrA este iremediabil pierduta.
Domnilor, v'am vorbit de valori abstracte, de imponderabilele cari dupd judecata mea determind mai hotaritor exis-

tenta unui neam. Ar fi poate de dorit ca in fa to d-voastra a

fiu dublat i de un om al rationamentelor materiale, care iesind
din acest domeriiu al abstractiunii, sa VA ded strigatul cifrelor,

sa va vorbeasca de o penetratie a strainilor la noi, de navala

sutelor de mii, care fail nici o legatura s'au asezat aici ca un
flagel economic, de schimbarea radicala a raporturilor de
proprietate in favoarea lor, de despoierea pripita a padurilor
noastre de farsa sinistra a asa ziselor nationalizari pe tadmul industrial i al finantelor si, ce e mai trist, de noel aspect
demografic al tarii, care se modified zilnic impotrIva intereselor romineti... Atunci ati veded ca un tragic paralelism se
mentine intre fenomenele de ordin moral si material i ca lincezeala in fata acestor manifestatiuni, actuala inertie echivaleaza cu o dureroasd criza a ideii nationale.
In fata situatiei, numeroase intrebari ni se infig in con-

stiinta si cer un raspuns. Suntem noi un popor minor,

o plamadeald inferioara menita sa creeze numai platforma
pe seama altor semintii de alei ? Suntem sclavii, predestinati sa ducem cu sudori de singe bolovanii la pirarriida,
pentru ca din virful ei sa sfideze altii eternitatea ? Este statul
romin o capricioasd improvizatie a istoriei universale, Fara
posibilitatea de-a salve interesele rasei dominante ?
Tot atitea puncte de intrebare cari opresc lumea in loc, in
timpul din urmd la noi 1 nefinistsc sentimentul obtesc. Nu
e, cum s'a zis de catre pescuitorii in ape tulbure, o pornire de
xenofobie a societatii romineti ; e un gest de aparare.
D-voastra, studenti, prin instinctul suveran al tineretii, prin
impulsul de idealism al virstei i prin acel spor de simtire
care e apanajul firesc at generatiilor viitoare, ati sesizat o
primejdie i v'ati pus deacurmezisul ei. Nu va vad ca pe nite
suflete inguste refractare la ideile de progres, et ca pe-o ex:151

presiune nefatarita a unui neam intreg. Zece mii de baieti,

smulsi din mijlocul poporului, reprezentand toate clasele sodale, sbuciumindu-se .de-acelas cerz in munca for intelectuala, nu pot insemna un caz de dementa colectiva. CA aveti
yi lozince gresite, se poate, dar inspiratia d-voastra e din
ogasa normald a trecutului nostru, sunteti ideia nationals in
mars, noul popas pentru ziva de miine. Ca 1 not cei de-odinioara, care acurn doub..zeci de ani Intr'o pivnita dela Budapesta, prin instinct am resimlit pulsul vremii i ne-am fanatizat de bataile lui, tot astfel d-voastra astazi aveti intuitia
realitatii... De sigur, potrivit Imprejurarilor schimbate, nu v
comprimati entusiasmul si revolta intr'o conspiratie subterand

ca not acolo pe malul Dunarii, ci iesiti la larg, strigindu-va

credinta, dovedind prin acest strigat numai un prolog at operei constructive de Milne, dorinta de-a introduce in atelierul
activ at neamului forte creatoare.
In dcest chip mi-a aparut miscarea d-voastra, desfacuta de
orice exageran trecatoare si mai ales libera de multele acuzatii
meschine ce vi s'au adus din partea elementelor subversive,

care an avut toata intelegerea pentru o Intreaga galerie de

criminali si o jignitoare rigiditate pentru d-voastra. Cind v'ati
ivit asa sbuciumati si cind am inteles ea din diverse motive

sunteti aproape orfani cu altruismul vostru generos, in sufletul meu, ca o raza intirziata a tineretii care s'a dus, mi-a
incoltit o pornire de apropiere parinteasca sau de curata
fratietate

Cercetindu-mi constiinta, trebuie sa va spun a nu sunt un

rascolitor at urii, fiindca intreg capitalul meu de ura s'a topit
in flacarile pirjolului infricosat de ieri... Cataclismul cu cortegiul lui de nenorociri mi-a desvelit mai bine ranele omenirei si m'a impins spre ceata tuturor care cauta tamaduirea
lor. Cind mai anii trecuti, la Paris, pe vremea congresului de
pace, intr'o societate de literati si filosofi, un batrin ginditor
m'a intrebat, dna nu e sosita vremea unei infratiri generale
a muncitorilor intelectuali de pretutindeni, pentru a combate
39

bolevismul moral i a Galva valorile umanitatii, mi-am permis sa -i rdspund urmatoarele : sleri nu eram pregatit suftetete pentru un asemenea efort, fiindcd de citeori ma chemau
indemnurile largi umanitare, intre umanitate i mine, eu simLearn paravanul unui jandarm ungur care cu atitudinea lui ma
faced sa recad in clocotul protestarii mete singulare i sa ma

namolesc in ura care atita i diferentiaza. Astazi paravanul

a cazut, nu mai simt nici un obstacol, vreau sa plutesc in plin
umanitarism,
cu o singura conditie : sa fiu in luntrea mea
0 sa iau toate masurile s nu ma inec.
Ideia nationald, domnilor, e luntrea cu care plutim not i
din care dorim sa inregistrdm curentele mari de simtire universals. Mai mult ca oricind, rominismul, data se silete sa
is masuri pentru a nu fi inghitit de valurile dimprejur, trebuie
sa inteleaga acest adevar. D-voastra, cum VA vad eu, sunteti
vestitorii resurectiunii de mime cind poporul nostru intreg,
biruinduli toate bolile ereditare, se va iusanatoa pe deplin,
avind o viziune clard despre misiunea lui. .Scrieti baieti,
scrieji.,
spunea odinioara apostolul Heliade,
simtiti,
baieti, simtitt ideia nationala, indraznesc sa va zic eu, dad
vreti sa faceti din tinereta voastra un titlu de mindrie pentru
timplele carunte care v'ateapta i dacA mai tirziu, domesticiti de viata, privind mapoi, vreti sa puteti repeta cu poetul,
in toata seninata tea lui reconiortanta duiosul refren :
$i eu am lost in Arcadia!

60

Monumental lui Mihail emineseu.

Cuvintare rostita la Sin Nicolaul Mare.
Cea mai curata sarbatoare se desfasura astazi subt ochii

nostri. Pentru intlia oars inteun petec de pamint rominesc desrobit cade valul depe chipul de bronz al lui
Eminescu. In zilele noastre de preocupAri materiale. cind
dupa singele scurs in transee o sete de viata pagInd alunga
cugetele din sferele abstractiunii, d-voastra, un colt de popor

din Banat, v'ati ridicat pe aripile poem'. Cind altii alearga

dupa sgomotul zarafilor, d-voastra va cereti in tacerea until
templu, cand altii se lasa rapiti de valul bucuriilor deserte
d-voastra ziditi un altar.
Am cautat sa desleg in mintea mea rostul tainei : de ce
anume prima consacrare populara de acest tel o da lui Eminescu tocmai Banatul ? De ce tocmai aici Ia granita, in fata
unei scoli rurale din Sin Nicolaul Mare rasare fruntea boltita
a maestrului ? De ce preoti si Invatatori si cete de tarani invaliti in Infiorare mistica v'ati adunat cu totii sa va plecati
genunchii ? Cred ca va Inteleg si pot da raspunsul Mai intai,
Banatul e tam simtAmintului artistic, unde cintecul e Ia el
acasa si unde un suflet cald palpita la toate atingerile, ca o
41

tninunata harfa. Al doilea, constiinta voastra nationala, constiinta propriei valori si a diferentiarii de alte neamuri, tresare mai vie cu sbucniri de fiecare clips. S'al treilea, bandteni, la piaznicul libertatii, voi sunteti singurii care n'ati venit
cu totii, in inimd v'au lamas Inca strigate care dor, chemari
tulburatoare... Din acest vaimasag de simtiri, din dragostea

pentru cintec, din mindria de rasa si din protestarea unui

drept stirbit, ati inaltat acest semn de proslAvire. V'a trebuit
un poet, care sa va sguduie si sa vd alinte, un cantaret si un
animator pentru ziva de mite.
L'ati ales pe Eminescu si ati fost priceputi in alegere. Ornagiul pe care i-1 aduceti Ara face cinste, fiindca dovediti o inalta

intelegere a culmilor depe care vorbeste gindirea noistra.

Eminescu este si famine cea mai stralucita incarnatie a geniului rominesc. Vremea de astazi cu toate izbinzile ei Ii
apartine. A bituit crezul lui. Tot viforul de darimare si tot
avintul de recladire tisneste din fulgerele Mi. Pm scrisul
lui Eminescu a cerut cuvint ideia integralitatii nationale cu
toate atributele ei logice. Din zilele de adolescent cu o precocitate uimitoare, fiul caminarului dela Botosani s'a indrumat
spre acest ideal, caruia mai tirziu i-a dat o superioarA justificare teoretica. Unitatea literara ca o formula pregatitoare a
unitatii politice, iata lozinca catre care s'a indrumat el, careia
dela inceput i-a jertfit ritmul maret al unei creatiuni fara pre-

cedent inca in analele noastie. Din primele zile, elevul lui

Aron Pumnul pornit in pribegie a simtit chemarile intregului
sol rominesc prins atunci subt atitea stapiniri vitregi. A
plecat sa-1 cunoasca si pretuttndeni a pus urechea sa -1 aucla

Limba lui literara intro vreme cand gramatici de tot soiul

o dramulau Cu erezii savante, se adapa din mostenirea cveche

si inteleapta. a tuturora. Un proverb dirt muntii Moldovei,

o gluma depe Tirnava, o fraza euritmica din Gorj, toate isi
dau intilnire in atelierul lui Eminescu, ca sa inchege patrimoniul unitAtii. El a fixat mai intii si de un caracter definitiv
tablele legit in graiul nostru. Nu e insa numai codificatorul
42

limbii literare. Eminescu e mai mult : e pdrintele ideologiei

nationale moderne in evolutia noastra. E cel dintii roman al
carui crestet primeste binecuvintarea din cer, dar ale cdrui
picioare sunt infipte pine in glesne in pdmintul stramosesc.
Mai mult ca oricare altul, el a crezut in neam, 1-a simtit In
adincime, I-a inteles in misiunea lui istorica Veacurile i-au

strigat de departe, dincolo de cscripturile batrine, i s'a

marturisit misterul traco- romanic al inceputului, i-a stralucit
epopeia dela o mile patrusute, i 1-au durut toate chinurile
facerii de astazi. Cititi adoina lui, cintecul nazuintelor noa-

stre eterne.: e cea mai categorica evanghelie politica a rominismului. Pentruca politica nationale intemeiata pe puritatea de singe si pe incercuirea in traditiunile noastre seculare ca si pe excluderea strdinului exploatator, n'a avut un
mai lumin3s doctrinar decit pe poetul Luceafdrului.. Orictt
ar fi dispuse mintile sirnpliste sd creadd ca jocul realitatilor
scapa artisiului Si ca inregistrarea cu preciziune a necesitatilor nationale e numai apanajul politicianilor profesionisti,
adevdrul e altul. Eminescu, poetul, e cel mai echilibrat creer
politic al Rominiei in crestere. Cititi articolele lui Si veil
veded ca stati in fata unor axiome de vaioare permanentd.
Ele pot fi invocate la tot pasul ca un indreptar de pedagogic
nationale.

Deaceea ati avut o intuitie fericita cind vi 1 -ail decretat

ca paznic suprem al sufletelor voastre si I-ati turnat in bronz.

In vremea a sta de plamadeald, cind tam e inconjurata de

framintari vulcanice, CInd dusmanii vazute si nevazute se
plimba subt ochii nostri alaturi cu invalmasala atitor nepriceputi, cind piroane strAine ni se bat in carne Si multi venetici se impart 'Inca pe camasa acestui biet popor, d-voastrA,
adunati-va la poalele acestui monument si primiti sfatul din
indrumdrile lui.

Eminescu va va rasplati. Din el va veil impartasi cu acea

dragoste de lard care e temelia tuturor caminurilor bine
asezate. Veti aved dela el poruncile de toate zilele, veti ti
4,3

cum sA afirmati existenta voastra de avangarda a rominismului. 0 granita se razete sau cu un corp de armatA sau cu
statuia unui poet legata de inimile tuturora. Ati ales pe cea
mai tare, ati ales pe poet, cum v'au povatuit impulsurile firil

unui popor de artiO. Lasati-m5 s5 va multumesc, avind

acest drept printr'un sbucium indelung pe urmele invatAto-

rului. In ziva cind i la Nistru, acolo in Basarabia, se va

ridica din obolul multimei anonime un altar la fel, in ziva
aceea statul rominesc a primit consacrarea eternitAtii i a
ajuns aa cum 1-a visat el, puternic i nedespartit deapururi, dela Nistru pins la Tisa.

Vint de prim"doara.
o veche reteta simplista ca in fata unei miscAri de mul-

time, in loc de a-i adinci cauzele si-a chibzui solutii

pentru inlaturarea lor, sd-i afisezi exagerarile i din ele
sd-ti cistigi indreptatirea de a o distruge....
Metoda s'a aplicat i in actuala miscare studenteasca.
Din primele zile cand tinerimea dela Cluj a inceput sd-si

agite rindurile, cu dinadinsul par'ca, nu s'au cautat cleat

punctele vulnerabile ale acestor framintdri universitare. Presa
din Capita ld cu deosebire Si -a dat silinta s atite spiritele si
sa reduca tot avintul studentimii la cele mai meschine pricini.
in locul unui ton impaciuitor, am avut aici articole violente

si bataioase, in loc de a se cerceta mijloacele, de-a impaca

lucrurile, s'a strigat cumplit ca s auda Europa si s'au lansat
amenintari care de care mai tulburatoare. Consecintele s'au
vazut. Cetatenii din Lipscani i -au inchis pravaliile suparati
pe musterii, in vreme ce tineretul si-a accentuat tot mai mult
solidaritatea militants. S'a creat astfel o atmosfera de tensiune a nervilor care se propaga tot mai mult, fara a se intervedea limita piny unde se va desfasura procesul deschis
acum.

Guvernul din nenorocire n'a stat nici el mull pe ginduri.

Dupd citeva incercari neisbutite de a remedia situatia, s,a.
45

supdrat repede si a inchis universitatea pentru tot anul, aducind o penibila perturbare in invAtamint, tocmai astazi end
aparatul cultural ar trebui s fie angajat la o actiune permanents si febrild. In acest chip raul se intinde mai departe.
Avem o complecta stagnare a instructiunii cum nici in cele
mai tulburi zile de razboiu nu se obisnueste si in acelas timp
scoasa de dupd zidurile universitare, agitatia se stramutd in
celelalte paturi ale societatii din orasele noastre si pind in
catunele departate.
Reteta, cum se vede, aesuat in mod deplorabil.

Sunt, de sigur, in aceasta isbucnire de energii, momente

de exagerare si o seamy de pretentii cari vor ramined neimplinite.

Lasind la o parte necontestata stirbire de prestigiu pc

urma unor regretabile atitudini ale unor elemente svapaiate
laid cu profesorul Nicolae lorga, insasi lozinca de numerus
clausus, strains de mentalitatea noastra, indrumata de intoleranta unui spirit ingust, anacronic si deplasat la noi, e o formuld care poate iesi la suprafata din valul unor sguduiri revolutionare, dar care no se poate sustine ca o teza a unei
conceptii de normalitate.
Dar nu numai aceasta exagerare trebuie vdzuta in dolean
tele recentei rasvrdtiri studentesti.
Este cortegiul intreg de mizerii, neagra saracie care striga
cu ultima exasperare depe baneile invatamintului nostru su-

perior. Deodata cu largirea hotarelor avem redesteptarea

politica a maselor populare, care se smulg impetuoase din letargia for analfabeta si dau navald spre scoald. Acest drum
ins, din umbra satelor si pina la o licentA universitare trece
printr'un coridor sinistru de lipsuri si umilinti. Sunt furcile
Afi

caudine degradante, subt care trebuie sa se strecoare aceVi

bieti fanatici ai civilizatiei Desgustul i scepticismul, ura i
revolta cresc in ungherele dosnice unde invata carte bAietii
notri. Cine sa se mire, daca din aceste patimi cari s'au dospit in tacere s'aude uneori protestarea i pumnii se string
cu infrigurare in fata celor copleiti de bunatati i de urcuul pripit pe scara norocului ?
Presa liber cuvintatoare din Bucureti, coloanele incapatoare ale d-itti Rosenthal i Honigmann,fericitii latifundiari ai

tiparului rorninesc, cari nu mai pot de umanitarism de cite

on un Max Goldstein oarecare intervine cu o bomba ca sa
salveze democratia, nu s'au impiedecat niciodata de pasurile
studentilor, nici nu s'au preocupat de soarta lor. Ati citit la
aceste gazete, zamislite din scandal ci stropite de calomnia
cotidiana, articole in care se sesizeaza mizeriile universitatitor noastre, s'a vOrbit ctndva de actiunea de sacrificiu a societatii pe seama unor desmoteniti ai culturii ? Inteleg acecti potentati al cernelei tragedia proletariatului intelectual
romin ? I-a micat vreodata flacara care arde in ochii negri
ai baietandrului rupt dela plug 1 asvirlit in. ger i foame, ca
sa descifreze paginile subtile din codul lui lustinian ? Nimeni
nu s'a ales cu un vag accent de simpatie din chiotul acestor
hale de negustori, cari asurzesc zilnie urechile deaproapelui.

Si-acum ca rd tinerii napastuiti ii cer dreptatea lor, impletita din grepri Si din stint adevar, vedeti un cuvint macar de nobila iertare pentru dinii in ziarele care se striga
pe calea Victoriei ? Cum s'a evaporat aca dinteodata prisosul de altruism, care se turna in lungi coloane, ca sa stoarca
lacrimi de dragul dezertorilor dela Jilava ? De ce acest cor
unanim protestator, miriiturile reactionare cari cer confiscarea paginelor studenteti ? De ce, d-le Fagure, invocarea
frenetica a mcariei, ca sa indrumarn pe calea cea bung miile
noastre de studenli, cari pot fi ademeniti de formule eronate,
dar, slava Domnului. nici nemtilor nu s'au vindut, nici mat-gni
infernale n'au aezat ca sa sboare in aier Senatul Rominiei ?
i7

Nu, in atitudinea presei terfelita de strainism, e o evidenta rait-

tate. Domnii aceltia cari in cea mai inocenta parueala vad un

t groaznic masacru si trag cu ochiul spre Europa, cad foarte
departe de sufletul sbuciumat al tarn si cu nevrozele for ino-

portune nu sunt cltus de putin propagatorii OA sociale

la noi....
*

Din fericire, Insa, opinia publics, mai imprietenita cu tainele

solului stramosesc, are cu totul alte sentimente si Isi permite
a manifests credinte opuse stapinilor dela Adevdrul.

Lumea noastra a tresarit Indurerata de amaraciunea din

Alma-Mater. Din toate 'Agile se Intrevad pilde frumoase de

caritate si jertfa. S'au gasit bogati cari au dat din prisosul

for si mai ales prin colturi de mahalale, in casutele modeste
cu perdelele de stamba, usile s'au deschis ca sa primeasca cu
dragoste pe exilatii universitatii. E o larga pornire generoasd, care desvalueste un colt senin al societatii noastre si
da senzatia unor simpatice surprize pentru ziva de miine.
Cit despre studenti, not ca;i suntem mai molt romini dech
europeni 1 pe deasupra mai putin inflamabili in materie nervoasa, avem speranta ca miscarea for va reintra in normal,
scuturindu-se de balastul unor lozince indezirabile. Inlaturai
odata ce este irealizabil, ramIn toate justele for revendicari,
cari trebuiesc cercetate de aproape si solutionate cu o ors mai
curind, pentru a nu rasa intr'o stare de declarata inferioritate
de mijloace generatia actuala, care se inarmeaza ca s lupte
miine.

Insufletirea care a strIns rindurile for este, necontestat,

un mare capital moral. Dela razboiu fncoace pentru intiia
oars tineretul se misca impins de intuitia lui ca sa afirme
adevarurile de rasa. E o mingliere si o fagaduinta In
if?

aceasta involburare, dincolo de ratacirile trecatoare. Transeele n'au consumat vlaga noastra, valul de materialism
rusinos n'a napadit toata arena, forta de premenire e intact/
Pe ruinile negustorilor de tot felul se ridica unda limpede a
energiilor populare i miile de Well, cari au pus tricolorul la
butoniera, ne fac sa credem ca ideia nationals e pe cafe de
a-si instapini evanghelia ei.
In orice caz, tinerii de azi, copiii furtunii de ieri, cu fluidul

de simtire care-i leaga intr'un manunchiu, sunt o aparitie de

sanatate sufleteasck reconfortanta. In fata lor, dupa mustrarile prudente ale unora Si dupd injuriile interesate ale- altora,
de ce n'am spune, ca subt timplele noastre incaruntite, toll
cari credem in redeteptarea acestui popor, resimlim ecourile
postume ale tineretii proprii 1 silabe intirziate dintr'un
cintec dedemult...

In suflete lnmuguresc bucurii uitate, proiectiuni luminoase

din viitor, visuri i dorinti de mai bine,
scuzati, domnule
Jacob Rosenthal, slabiciunea noastra, e vint de primavara...

49

,Mustul car flerbe.

pre alte orizonturi.

Se implinete in curind o jumatate de an de cind studentimea noastra universitard din toata Cara se gasete in-

tro fierbere nepotolitd, de cind institutele de invdtamint superior sunt inchise, de cind cincisprezece mii de
tineri intelectuali fanatizati in credinta for sustin o agitatie in
intreaga societate, angajind toate paturile ei.
Este, in adevar, un fenomen unic, neintilnit in alte pArti 1
care el singur, fail a mai aminti multele situatii anormale din
zilele noastre, prezintd starea sufleteasca a Rominiei intr'o
infatiare cu totul particulars. In orice caz ne gasim in fata
unei aparitii care trebuie privity de aproape i analizata cu
tot interesul pe care it merits marile chestiuni nationale.

Dacd am avea o presa pornita sa reoglindeasca in mod

real opinia publica i daca o mare parte dintre aa ziii oameni politici n'ar fi copleiti de tin mutism interesat, atunci

de sigur actuala revoltd studenteasca ar fi obiectul unor

staruitoare preocupari.
Adorabila noastra presa independentA, insa o cunoateti.
Domnii can o confectioneazd, in cea mai mare parte, au cam

tot atita inrudire cu isvoarele de energie ale sufletului rominesc, ca i emirul din Turkestan sau, dad vreti, ahul
Persiei. Adicd ceva mai tau decit amintitii seniori, fiindca
51

ciinii cel putin ne lass in pace si habar nu au de svIrcolirile

dela Dunare, city vreme cei mai multi negustori de hirtie

tipArita din Bucureti sunt coalizati Intr'un trust de trivializare programatica a miscarilor noastre nationale si sunt expresia directs a unor planuri straine. De aceea guresii umanitaristi, cari compatimesc in toate editiile de dimineata 1
seara cu detinutii dela Jilava, a caror greva de foame o
toarna in duioase articole, nu sunt citus de putin atrasi sa
priveasca in resorturile de sitntire ale tineretului nostru. Pentru ei, firete, par mult mai vorbitoare suferintele martirulni
Max Goldstein, care inainte de-a aseza bomba la Senat s'a
capuit sA Impaneze cu verii, cumnatii si nepotii lui, redactiile
ziarelor din Capitals. De-aceea tresaririle bietilor universi-

tari trebuie sa fie discreditate la gazeta, sugrumate in ridicol sau acoperite de sughiturile unei vaicareli grozave, de
citeori o ruda cit de departata a candidatului Max a patimit de-o mica sperietura. Astfel se face CA in publicul nostru

se intretine in permanents focul sacru al milei pentru cele

mai inocente neplaceri sentimentale ale cutarui cafegiu evreu
dela Hui, mizeriile negre insa ale copillor de tarani romani si
mijloacele de a le remedia nu infra In combinatiile domnului
Honigmann sau alt mare potentat de cerneala...
Aceasta atitudine jignitoare, care scoate zilnic capul in coloanele unei prese interesate, e trecuta sub tacere de cAtre
multi norocosi barbati ai arenei politice... Ei stint gata s In-

.oace teribile complicatiuni europene de cite on cineva se

zaseste sa aplice o corectiune unei obraznicii, sau sa arunce
in treacat ideea de-a incerca o reparatie mai grabnica pe
seama maselor noastre napastuite de toate plevele pamtntului. De obicei aceti domni gravi ramin dusi pe ginduri si
in cuvintele for misterioase predica prudenta. Paralel cu
neste intelepte porniri ei isi mai corijeaz& soarta cu tantiemele unor banci si intreprinderi, bucuroase sa rascumpere la
c.chiseul for o pretioasa tacere politica. In acest chip, Gum cre-

let', de pilda, ca fruntasii asa numitului partid national, cari

52

se bucura de avantajele presei domnului Honigmann si de

sufragiile domnului Adolf Stern, ar fi gata sa examineze mai
deaproape problemele studentesti, eu deosebire cind acesti
tineri clamanti intempestivi stint detestati de dtre toti procuristii fabricii Renner, sau ai altei asociatii datatoare de
jetoane ?... Da, dupa fatada inaltelor principii de Stat, se mai
furiseaza adesea altruismul binefacator al unui consiliu de
administratie, care opereaza in umbra. Din aceasta pricina ni
s'a europenizat o serie de fruntai aici, cari 'Ana mai alaltaieri impingeau la chiot pe studenti cu vreme si fara vreme
in mici daraveri de partid, iar astazi inghit i tac ca sa nu-si
supere patronii...
In afara insa de cele doua spete amintite, gazetarii induioati de Goldstein i politicianii afiliati lor, se mai gaseste aict
din fericire o lume intreaga care dispune 1 de-o resonanta de
simtire nealterata si de o complecta libertate a spiritului. Lumea aceasta nu poate privl cu indiferenta rascolirea celei mat

curate paturi din lark nu se poate impaca cu o stagnare penibila a aparatului nostru cultural, nici nu poate admite stupida legends puss in circulatie de scribi imbecili, cari nu vad
in larga rasvratire tinereasca decit o meschina surubarie de
partid sau opera unor agitatori de meserie. Nu, ciricisprezece
mil de baieti cu taniplele lor infierbintate de-un crez la
douazeci de ani, descinzind in bancile universitare mai ales
din cadrul luminos al energiilor populare, oricate lozince
exagerate sau gresite s'ar afisa in revendecarile lor, nu sunt
nici o manifestare izolata de sectarism maladiv, nici o apa
ritie medievala de nebunie colectiva, mai degraba pot fi socotiti ca un val de sinceritate a constiintei obstesti, pe care
o concretizea7a pro+estarea lor, un pripit semnal de alarms
al primejdiilor viitoar ...

53

CumpAnind deci lucrurile in rostul for adevarat, trebuie sa

bAnuim ca sunt cauze mai adinci si mult mai serioase la

baza acestei unanime volburi tineresti.
Poate nu ma insel atunci cind cred ca generatia noua 41
cauta un drum pentru credinta ei de miine prin aceasta vio-

lenta deslantuire de nervi. Dupa schimbarea de harts, singele nostru proaspat svicneste in organizmul decatusat si
cere cuvint. Sunt copiii furtunilor de ieri cei cari vorbesc
astazi si sufletul for desfacut de sgura trecutului tresare
patimas, dornic de-o religie noua. Este o interpretare mai
recenta a sentimentului national, purificata de umilintele fatale din batrini si impinsa la suprafata de impulsurile biruintii stropite cu singe. Rominismul dupa triumful depe cimpul de lupta isi croeste astazi morala adecvata imprejurArilor schimbate si e In cautarea unui cheag, care sa verifice
noua alcatuire si s'o tie in picioare. Incontestabil ca In alvia
ingusta a deprinderilor de ieri nu se mai poate desfasuri
viata acelui neam si ca generatia viitoare deodata cu
largirea granitelor trebuie sa nazuiasca si spre o largire
de orizonturi. De aceea e perfect legitima o revizuire a
orientarilor noastre de gindire, tocmai acum la marea
raspintie in care ne-a aruncat istoria. Si ce-ar putea
fi suprema dogma in mijlocul virtejului ametitor al zilelor
noastre, data nu exaltarea ideii nationale, singurul articol
de credinta, care poate insemna mintuirea? Cu o putere elementary ni se pune problema de-a intelege cu totii ca on
suntem in stare intre hotarele noului stat, sa instapinim pc
deaintregul adevarurile organice ale rasei, on traim in incertitudine si ne putem desagrega din nou la cea dintii sguduire
dimprejurul nostru. La o parte deci cu toate slabiciunile i
indulgentele societatilor traite, not trebuie sa umplem golurile unui trecut dezastruos si sa culegem febril toate roadele
clipei, ca sa constituim tezaurul de resistenta pentru sbuciumul de miine. Fara a incatusa deci avintul tuturor sari
se gasesc cu not alaturi, va trebul sa inlaturam din tale once
54

.obstacol pus deacurmeziul misiunii noastre. Energille desrobite ale tarii trebuie sd se apze la locul de intiietate ce 11

se cuvine gi dad cineva vrea s opreasca sau sd intirzie

acest proces de normalizare, protestarea noastra Il va matura din drum, ca pe once zagaz menit s infrine un acces
tumultuos de forte...
Ne gasim, cum vedeti, in fata redeteptarii legitime a unui
egoism national la un popor, de care veacuri dearindul 1-au
bb.'tut joc exploatatorii de diverse categorii 1 care acum deo-

data cu libertatea ii inaugureaza o conceptie noun a principiilor de autoconservare. Cd sunt multi Inca intre noi, cdlauziti de logica trecutului, pentru care slugarnicia se exer-

cita dintr'o pornire de gimnastica atavicd, e adevarat, dar

steaua for e in declin, fiindca la vremuri noui, viata cere
profeti noui. Ori cat, deci, un spirit de inertie ar mai tine inte-

peniti in rabdarea for pe anumiti oameni sclerotizati de vitregia vremii, rezervoriul de energii ale neamului, in continua
lui elaborare, ii largete matca i sparge formulele invechite.

Tinerimea dela Universitati apare astfel ca prima avantgarda a acestei evolutii de contiintd nationald.
Faptul ca este unanima i se agita pe intreaga suprafatd
larga a tarii, indica tocmai radacinile adinci ale micarii i-o

pune la addpost de orice invinuire meschind. Departe deci

de a semnifica o simply indirjire impotriva unor obipuite
exagerari semite, e in joc sufletul larg al poporului nostru
desrobit, care se sbate acum i vrea sa-i fixeze rosturile lui.
In loc de a detesta. pur i simplu aceastd fierbinte revarsare
de entuziasm juvenil, mai util e pe seama tuturora s'o privim
in fata i purificindu-o de micile rataciri fatale inceputului,
s'o ranalizdm spre matca larga a intereselor generale.
Oricit s'ar caina salariatii cpresei independente, rdsariti
pe malurile Dambovitei, rpminismul Ii afirma prin insufletirea tinerilor universitari o arzatoare chestiune de familie,
in care nu au ce cduta elementele straine neintelegatoare.
55

Suntem convini a infratind aceasta noud =raid cu indrumarile civilizatiei, care se citigd printr'o asidua muncd intelectuald la universitatile reintegrate in mersul lor normal,
pe urma proteguirii de catre stat a studentimii noastre, tan
va cistiga in adincime ceeace a citigat in supr0fata duo
.argirea hotarelor.
Putind indulgenta deci, d-le Honigmann; nu e nici o catastrofa la mijloc, taraba va merge inainte, atat doar ca Rominia noua trece prin chinurile facerii i not cu totii, fara
hinevoitorul concurs al calimarii d-voastrd, ne indreptan
pre alte orizonturi...

0 nedreptate.
Oprirea congresului studentesc.
Nu ma mira citu de putin Ca frecventii apa'ratori ai .drep-

turilor omului nu au nimic de zis. Gazetele lor, sari sr

induioseaza pins la lacrimi de cite ori cosingenii

dela Jilava refuza friptura sau Goldstein cu bomba dela Senat le strecoara ravasul lui, de astddata sunt in dulce unison
cu guvernul, aplaucla masura draconica ce s'a luat, sau to
mulcom si rid in pumni.

Lurnea romineasca insa nu-si vede oglinda ei in presa d

bulevard si urmare.te cu alte sentimente oprirea congresuall
studentesc ce se proiectase la Cluj. Oamenii cinstiti,. pentrt
cari problemele nationale nu sunt marfa de vinzare, n'au nice
un motiv special de bucurie in fata acestei severitati deplasate.
Stinjenirea libertatii de intrunire pe seama tinerimii noastre
intelectuale pare Cif. Kiln, infr'o vrerne cind rascolind interest

'carte putin patriotice, fel de fel de adunari se tin lint si arunca lozince subversive in opinia publics. A invoca deci it
astfel de imprejurari ideia ca studentimea universitara, iesind din cadi ul itrikutiilor ei, ar putea agita soc;etatea ct..
51

1J-edit-tie inoportune, e o justificare comoda lipsita de temei

seriozitate.

Si

Scrfu aceste rinduri povatuit de liniste sf judecatd obiectivA.

Nu fac parte din aceia cars turburd bucuros atmosfera se-

nind a bancilor de studiu. Nici data nu inia trecut prin

tninte s aprob maniera detestabild a atitor demagogi cerau
angajat sufletele plapinde ale studentilor la fluctuatii trecatoare de politica curentd. Am vazut totdeauna in Alma Mater
un Ideas de adapost al muncii ti -al idealului care planeazA
sus, in sferele limpezi ale abstractiunii. Pe coridoarele universitatilor, de cite on m'am strecurat, am resimtit un fior venit
de departe, din inaltimile siderale ale mintii pure si-am inte-

les pretutindeni ca viltoarea depe stradd e tot atit de nepotrivita intre zidurile lor, ca sf subt cupola unei biserici. Pen
tru vremile normale ale unei societati ordonate mi-am dat
seama ca sgomotul profan at vietii trebuie oprit la poarta
bibliotecilor si ca preocuparile de-afara sunt pentru laboratorii elemente turburatoare. Aceste convingeri m'au facut sA
detest pornirile ieftine ale tuturor iubitorilor de clamoare
studenteasca si sd fiu stapinit de sfiald de cite on tineri cu
timplele ferbinti de visuri imi cer un cuvint si-un indemn.
Razboiul de ieri, marele pedagog at tuturor, mi -a aratat ca
la zile de marl sgudutri sf prefaceri intervin roluri noui sf indatoriri pe cart actualitatea le impinge la suprafata. Cimpul
de bataie cu hecatombele lui cerea singele generos si proaspat al tineretii, singura chezdsie de putere sf de biruintA. Continentul coborit in transee, isi scotea bdietii din camera de studiu 1i -i trimitea la marele examen al mortii. Din
toate partile isbucnea adevarul ca pentru o operA de sacrificiu si pentru un avint impetuos spre ideal, se cer mstinctele,
imaginatia si nervii de doudzeci de ani. De aceea un val de
tinerete s'a revarsat peste omenire si, in vreme ce batalioanele se insiruiau pe linia de foc, salile universitare deveneau
din ce in ce mai acute, ldsind sa se astearna praful pe raftast4

rile cu carp. In astfel de clipe, fireste, suflarea aprinsd a phtruns si in universitatile rominesti. Tineretul nostru dela
scoald, cu o intuitie sigurd, a sesizat problema de existents
a neamului si dela inceput a fost robit de mare tia ei. In anii
de framintare ai neutralitatii, cand opinia public& trebuia re-

confortata pe urma agitatiilor atitor agenti nemtesti, cari

misunau in toate colturile la Bucuresti, stropind pAcatul cu
ploaie de aur, universitatea a fost un focar permanent de ridicare a moralului maselor 0 de propaganda neobosita pentru desrobirea Ardealului. In aceasta perioadd tulbure pe care

ne-o reamintim atit de bine, cu ndvala cumparatorilor de

grine si de constiinte rominesti, pe vremea cind foarte multi

viteji postumi ai politicei actuale pipdiau cu mintea gaunoasd si la dreapta si la stanga, pe cind celebrul Gunther
isi compunea lista si Rosenthalii aveau marl slabiciuni pentru
marca germand, studentii stigmatizau coruptia, miscau toate
fibrele societAtii cu revolta for nobild, erau o oazd stralucitoare de speranta si ideal... Multimea, si-atunci ca si astazi,
isi vedea de treabd, iar in Incrucisarea de mici interese si porniri egoiste, roded metodic microbul dusman, se lansau afaceri,
se gramddeau samsari si formidabile consilii de administratie
Isi plimbau ispita lor, scormonind apetitul oamenilor politici.
Miinile insa, si-atunci ca si astazi, cu cit erau mai tinere, cu
atit erau mai curate si in mijlocul unui sgomot de tirg si de
care, in Bucurestii neutralitatii, la statua lui Mihai Viteazul,
veghed totdeauna un manunchiu de bdietandrii sbuciumati
de credinta...
In mijlocul acestei invalmaseli, din pragul razboiului nostru, tineretul si cu deosebire studentii dela universitati, au fost
cel mai pretios punct de razim al revendicarilor nationale si
puritanismul for a exercitat asupra lumii dela not o influents
binefacdtoare de redesteptare sufleteascd. Nu e de mirat deci,
dacd in asemeni circumstance, toti citi propovaduiam datoria de
singe a Rominiei, ne-am apropiat cu drag de tined' carturari
cari ne dadeau 1 senzatia neprihanitd a unei sigurante mo59

rale si garantia deplina ca jertfa de miine ii va secera in primele rinduri. Mi-aduc aminte, fie pilda, de tabloul miscator al
congresului studentesc din luna August 1915, la Galati, uncle
pdrintele Lucaci impleted fulgere i implora binecuvintarea cerului pentru furtuna dorita de noi. Recitesc astdzi cuvintele
ce mi le smulgeau miile de studenti :
eDragi prieteni, frAmintati- va I Scuturati praful cartilor si iesiti la larg I Fiti

elementul de purificare morala intr'o epoca de materialism

rusinos, 15sati bdtrinilor sa pazeasca ei comoara intelepciunii
sd fie ei creerul neamului, voi sunteti pumnul acestui popor

care va trebui sd loveasca odata, dacd nu vred s moari.

tntr'o lard in care cuminpi se inmultesc asa de ingrijitor
faceti-va voi un titlu de glorie din a ascultd Wade inimii,
Numai aa yeti aved pentru timplele sdrunte de mai tirziu o
raza de lumina si-o justificare superioard....
Rdzboiul a venit in curind la noi i multi din Meiji cariii
'notarises atunci viitorul congres la Cluj, s'au oprit in drum
pe veci in trecatorile muntilor,pe cari le-au botezat cu singe
Ei au rascumparat cu oasele lor, i slava noastra proaspath
1 roadele biruintii.
Pe vremea acestor grele incercari imi inchiptaam ca rolu

tineretului se va schimba in ziva cind pacea va reven4

goarna de lupta va inceta sd sune. cistigind o tarn noun de
vasty suprafata, lovitd de toate stigmatele strainismului coplesitor, studentimea, imi ziceam, va trebui s reintre iute
degrabd in biblioteca, ca s implineasca golurile celor mort
si mai ales sd ded contributiile necesare pentru o civilizatie
la inceputurile ei. Vedeam infiintindu-se cuiburi now de cultura in provinciile desrobite, vedcani setea de lumina sbucnind cu patima dupa veacuri de apasare si ma gindeam ca in

citiva ani aspectul intelectual al tdrii va primi o infatisar

schunbatd. Asteptarile au pornit sd se realizeze din primele
zile ale path Poporul nostru, care-a singerat in mod neobi
nuit pe cimpul de Wale, a priceput pe deaintregul necesitaiel inter lar,i indrurnAn culturgle i zeci de mii &au des6.)

prins din umbia satclor sA treacA pe bancile universitare. Alai

mult 1 Acesti tineri, cari veneau din fata mortii, Si -au reluat

trump) aline for cu liniste si discretie, intelegandu-si pe

deplin menirea. Nici un chiot de triumf nu s'a auzit din partea
(or, nici o staruitoare dorinta de-a se framinta mai departe In

viata publics. Intro vreme cand legionarii cehoslovaci se

constituiau intr'un partid politic, cind tinerii luptatori din
Italia urzeau firele fascismului si cei din Franta se agitau in
miscari similare, studentimea noastra din primii ani de dupi
cazboiu a lost st&pinita numai de calmul problemelor profesionale...

In acest timp ins& societatea i niai ales cercurile conducatoare, au pierdut aproape cu totul din vedere cele niai elementare interese ale generatiei intelectuale de miine. Idealismul
;etelor de tineri, smulsi in mare parte din ograda sAraca a t&ranilor nepastuiti, s'a lovit de realitatea aspra a prezentului.
Coplesiti de mizerie, de obicei lipsiti de ocrotirea statului, el

s'au vazut In lupta grea a vietii orfani si fara sprijin. Deodata cu parasirea lor, lumen dimprejur a inceput sa uite repede morala mister& a transeelor 1 toate lozittcele luptei de

ieri. S'au ivit tot mai dese fenomene de destramare a credintei, micii negustori de toate nuantele au napadit arena,
atmosfera s'a trivializat si insAsi ideia national& a inceput
sa sufere dureroase eclipse. La toate acestea s'a adaugat

navala stainilor iesiti ca din pamint din toate colturile,

infipti si

la universitati, bogati, rumeni si indrasneti, inarmati cu toate avantajele adapostului de ieri i cu multele
subterfugii ale inconstientei noastre de astazi.

In fata acestor situatii tot mai inrautatite, instinctul tineretului cu orientarea lui find si sigura, a inceput s simta primejdia. Reactiunea s'a pornit ca un val ti snit din inima tuturora si-a cuprins de graba miile de studenti. Ei au inteles
e nu sunt vremuri normale Inca si c& rolul for de asanatori
at societatii devine din nou actual. Ca si pe vrentea neutralitAtit politice de ieri, in neutralitatea morala de azi, tineretul

curat se agita i-i striga revolta. E o mare copildrie i-o

crass ignoranta sa se caute instigatori atunci cand avem in
fata protestarea unanima a unei generatii intregi. Sunt ca i
A copiii. din romanul lui Turgenieff, ca i micdrile Germaniei

tinere depe vremea lui Fichte, scoase la suprafald de cauze

multiple i incetate numai atunci and obiectivul for a fost
atins. Deaceea agitatia for a taiat unde tot mai largi, marindu-i proportiile. Ca s'au lasat prini de exagerdri uneori, ca
unele din lozincele ce-au lansat sunt discutahile, allele fart
temei, e adevdrat ; in fond insd protestarea for se brodeaza
pe principiul demnitAtii nationale i al curateniei de suflet
atit de necesare i tot mai nesocotite in zilele din urma.
latd de ce guvernul a facut un act de mare nedreptate i
de complectd nepricepere cind cu-o simpld masurd de potitle a lovit pdtura cea mai onestd in nazuintele ei, intr'o
vreme cand atitia nebuni sunt ingaduiti sa urle pe la toate
raspintiile i atiti amnestiati ai Curtilor martiale ii plimba
slobozi zgomotoasa for impertinentd...
Ca se bucurd Rosenthalii i Honigmannii nu ma mir, fiindca

negoatele for sunt strivite de oprobiu la aceste suflete cindar multimea romineasca a inregistrat cu raceala
stite,
brutalitatea.
Intru cit ma privete, cu cit caut mai adinc sa cintaresc

stArile de azi, cu atIt mai mult vdd ca societatea noastra

lipsitd de disciplina gindirii i sguduita adese de penibile
perturbatii morale, nu are decit sa citige pe urma corectivului de care o impartdete micarea studentilor universitari.

De-aceea nu pot decit sa repet in situatia actuald cuvintele rostite odinioard :

"-

tTinerimea e resortul insufletirii unui neam : termome-

trul spiritului de jertfa al societatii. Zile ca cele de astazi

trebuie sa -i arate inaltimea morald.

Intelepciunea political,
cumpatul diplomatic, tergiversdrile de culise i alte vorbe

marl din camera de vechituri a neputintei, nu se cunosc Inca

la aceti iluminati cu ochi aprini. Odatd i odatd ei be vor

-62

priml deodata cu reumatismele, dar ping atunci singele trebuie sa fiarba i credinta sa-i ceara drepturile el,.
Framintati-va, deci, dragi prieteni, 1
Deasupra sbuciumului vostru vad cum planeaza fiorui
istoric al atitor generatii de tineri, cari au visat ca i voi,,
cautind leac pentru durerile altora.

62

Un eaz de eonqtlint5.
peste citeva zile, Curtea .cu jurati din Bucuresti va avert
sA Judece procesul unui Uttar, care vine sA raspunda,
pentru o incercare de omor, in fats justitiei.
Cazul depAseste proporliile unui fapt divers, fiindca nu se
brodeaza pe o psihologie singulars, ci rezuma in sine un
zbucium colectiv, care trebuie examinat de-aproape.

Ttnarul loan Mota, cu toata nenorocirea lui, se desface

din mijlocul miscArii studentesti, care de citiva ani clocoteste
necontenit imprejurul nostru. Acuzatul, fost presedinte al studentilor dela Universitatea din Cluj, stA in celula lui de inciti-

soare de un an si jutnatate pent u credinta care agita sufletele tuturor intelectualilor din generatia lui. Un val de framintare necunoscutA a luat in stApinire zecile de mil de
tineri dela institutele noastre superioare de invatAmint, si i-a
strtns Intro falanga cu larga resonanta in sentimentul public.
S'a scris si s'a vorbit destul asupra acestei tulburari neobisunite la noi. Cu deosebire presa zisA independents dela Bucuresti a varsat multi clabuci de centeala ca s'o intunece si s'o
desonoreze. Negustorii tiparului cu spiritul for de tarabi nu
s'au stilt dela inceput sl vadA in ea aitceva declt opera ntes-

chinA a unor instigatori pusi la cale de peste hotare, ca sit

spare bane invoire cetateneascit dirt Romania. Dupe paregi
eNtisohtt are Itarlie.

tea acestor fericiti neo-ro mini, duioi risipitori in 'Nitwit de

umanitarism i indulgenta pentru toate crimele indreptate
impotriva larii, agitatia UniversitAtilor noastre trebuia su'frumata de mult in beciurile politiei. Lumea insa, chibzuita
multime anonimA, calauzita de logica unor porniri sanatoase,
n'a judecat aa lucruri e. In fata ei, ca i in fata tuturor oamenilor nepartinitori, rasvratirea tineretului a luat un alt aspect i o alts semnificare. Prin ea se anunta contiinta nationals desrobita din obezile seculare, pe urma razboiului
recent, palpitarea vie a unui popor, care s'a regasit pe sine
insui i vrea sA tearga cu o ors mai curind nedreptatile
prelungite din trecut. Subt acest impuls de fulgeratoare reoeteptare s'a clatinat totul la noi i a Mut sa circule un ferment nou de viata morals. Nu e nici o mirare ca pe bAncile
universitare s'au deslantuit primele elemente de furtuna purificatoare. Subt timplele baietilor de douaze i de ani a bAtut
totdeauna singele fierbinte al marilor primeniri. CA in acest
virtej au alunecat i lozince greite, ca patimile an crescut
i mintile s'au exaltat uneori, e adevarat, fondul insa a ramas
profund onest i nefalsificat. In once caz, nu exagerarile suns
fenomenul cel mai important intro asemenea micare, care a
angajat fibrele cele mai sensibile ale organismului nostru
national. De-aceea, la o parte toti inteleptii de ocazie in al
caror abur de bucatArie nu s'a gatit nimic pentru altii, la o
parte 1 tigrii deveniti animale domestice, care i-au devorat
entusiasmul de odinioara. Nici unit, nici ceilalti nu mai pot fi

rapiti de aceasta viltoare frenetica spre ideal. La o parte

insa, mai ales, calatorii cu valiza proaspata inca pe pamintul nostru. Clamoarea for stridenta nu constituie o judecata.
De dragul lor, noi nu vom declara falimentul moral a doulzeci de mii de studenti, a cAror retea sufleteasca pornete din
adincul instinctului de conservare nationa,A. Astazi, trebuie

s'o spunem, ne putem Ingadul mai putin ca on and un astfel de lux inutil, fiindcA astazi insufletirea for se confunda cu
insa putinta de a pastry netirbit en patrimoniti, pent* care

orice picaturd de singe generos e mai pretioasd decit toate

riurile de cerneala impura din rotativele dela Bucuresti.
Ei bine, in acest cadru de fierbere tinereascd, gresita uneori,

cinstitA totdeauna, s'a desfasurat o sguduitoare drama, ca

rezultanta unui caz de constiinta chinuitor sf onorabil. TIndrul loan Mota, descoperind tradarea until coleg al sau,
degradat la rolul de spion si agent provocator, a tras cu revolverul asupra lui, hotdrit sa-1 suprime. Gestul n'a vent
dintr'o revolts spontana a unei clipe, ci s'a urzit cu Incetul,
zi cu zi, noapte cu noapte, dupd dovezile palpabile ale prieteniei batjocorite. Studentul Mota a trecut printr'un lung calva moral. Intre zidurile dela Vacdresti, acest bdiat dusese-'
cu el un crez fanatic, care poate ii imparidsit sau nu, dar
care era dincolo de raza on -carui interes individual. Rob al
ideii, el isi pierduse libertatea fard sa murmure pind in ceasul

cind 1-a izbit in obraz tradarea. Ce prdpastie se va fi deschis atunci inaintea lui, cite intrebari se vor fi pus si cite raspunsuri i se vor fi dat in minte, piny i s'a infiripat planul de
pedeapsa sf rdzbunare ? Fiul de preot dela Orastie, hascut
lntr'unul din cele mai rominesti colturi ale Ardealului, subt
protestarea dirzd de pe la sfirsitul regimului unguresc, crescut cu plinea pribegiei in Moldova, unde tatal lui se inrolase
to armata, prin ce crize pustiitoare va fi trecut pind in dimineata fatald, cind dupa o rugaciune subt bolta bisericii Ma-

vrocordatilor, a ridicat arma asupra tovarasului necredindos ? Analistul zilelor noastre, dornic sa despice svircolirea
muta a unei societati in procesul ei de crestere infrigurata,
dr avea multe de spus. Ca sunt destui cari nu pot urmari
acest condor plin de timbre, e firesc, fiindca problemele
morale nu prea cad in traditiile unei lumi pripite pentru
care transactiile de constiinta sunt bucatura cea de toate
zilele. Te inieleg asa de bine, cetacean al tarii mele, Cu SOtiarea elastics, usor ca o minge si saltat sus pe scara norocului de propria-ti goliciune. Tu, trudit la scoala umilintei,

ar avut in fiecare stall alt compromis subt perna 1 ai

67

dormit tihnit sub plapuma calda a inconstientii. Pentru

tine bietul baiat de pope cu revolverul lui e cel mull tin
simplu detracat bun de balamuc, sau un criminal de rind
care trebuie sA tale sare undeva la Ocnele Mari. Te admit,

si pe d-ta, d-le publicist luminator de natie, Albert Honigmann, pentru care arma si revolta vor rAmine in veci
necunoscute, fiindca in materie de demnitate to -al obi,nuit
a cazi la invoiall pe 30 de procente ! Amindoi sunteti
cu verdictul gata Si cu truntea senina. ExistA insA, dincolo
de d-voastra, imperiul constiintei prin care nu v'ati plimbaf
niciodata 1 unde bagajul sufletesc e mai greu, vieata mai
complicate. E multimea fAra nume care define destinele until
pamint cu toate mostenyile lui. In ea se plamAdesc, ca in
adincimile unui vulcan, devotamente si elanuri cari izbitc-

nese la zile mari si mature gramezile de transactii. In

aceasta mass cu capete nenumarate, cari au mai scApat din
tranvele de ieri si in toti aceia cari cred Inca in nevoi unei
revizuiri a valorilor, povestea lui Mota apare ca un prilej
de dureroasa reflexiune si ingrijo are. S'ar pb.res ca o pa-

gina de Turghenieff sau Dostoiewsky s'a transplan at la

Dunare, si ca in mijlocul unei societati cuprin e de tin vifor
subteran, dincolo de beatitudinea stearpA a unora incene sA
lucreze un catechism nou...
Un lucru e cert, studentul dela Vacareti deschide o portill spre psihologia Ardealului nostru, in care, ca intr'un
cazan !Wan 1 ruginit, clocotesc patimi adinci. Treceti
prin satele noastre, cintariti puffin ce e duptt privirea ingin-

durata a taranilor cart adApostesc mistere de demult!

Duceti-va la Orastie, cititi gazetele populare ale parintelui
Mota de 20 de ani incoace, on stati de vorba doua minute
cu preoteasa, acolo la ea acasa. Veti intelege de grabA, ca o
lume asprA, tare in credinta ei, cu accente de energie

nebanuita si cu note de austeritate patriarhala, e pe cale

9A-i strige evanghelia ei. Acesti pri-nitivi robtiti stint
greu de minuit, d-le Albert Honigmann 1 Nici glumele de
614

niahala nu-i prind, nici sforile tiparului nu-i ademenesc. El

au escaladat veacurile cu instinctele for, cu cari nu se

poate face nici un tirg. Ei reprezinta religia nationals
fanaticA i intransigents, cea mai de seamy temelie a vietit
noastre de stat.

Din aceasta casta s'a smuls studentul dela VacAresti. Ce

vor
sau

face lane juratii

cu el ?

ii

vor and libertatil,

11 vor trimite din .nou la pucArie? E aproape indiferent, casta rAmine, linii noui se contureazA pe orizont,
viata se complica...

6,9

Dup5 aehitarea studentiloP.

VerdictulCurtii cu jurati din Bucureti, care a redat ilbertatea milli mdnunchiu de studenti universitari detinuti
vreme de-o jumdtate de an pe urma unor grave acuzatiuni, ar fi trebuit sA fie un obiect de stAruitoare analiza pe
seama presei romlneti. In alte tad, cu ocazia unor astfel de
intimplari, se rdscolesc de obicei bate resorturile sufleteti
ale Invinuitilor. Se iau in cercetare amanuntita mobilele delictului, se disecd societatea insdi i se trag concluzii asupra
ei. Un asemenea proces e totdeauna o portita, pe care se poate
infra in lumea ascunsa a simtirii, de unde se pot smulge mar-

turisiri lamuritoare, de aceea gazetarul, cu impulsurile lui

profesionale de permanent analist, e ve4nic clientul consacrat
al sdlilor de justitie.
Aceasta indeletnicire a existat i la not piny bine de curind.

V'aduceti aminte, de pildd, eta cerneald a cheltuit presa

noastra independentA dud cu procesul lui Max Goldstein i al

tovar4ilor sai..Ca in fats unui eveniment epocal, redactiile

d-lor Honigmann i Kalman Blumenfeld, plus alti patrioti lumindtori, au fost mobilizate pe loc. Articole explicative am
aparut cu duiumul, s'a vorbit de pdcatele oligarhiei ruginite
care a exaltat creeril comunitilor, s'au etalat suferintele pri71

zonierilor dela Ji lava i s'a facut mult haz pe socoteala Curti.

lor martiale. In aceasta atmosfera de indulgenta i simpatie o
vorba nu s'a suflat asupra crimei mieleti, nici nu s'a evocat
in amintirea cititorilor pieptul sfirticat de bombs at bietulul
Greceanu, sau groaLnica ucidere a episcopului Radu. Ca deatitea ori s'a servit publicului i cuacest prilej cunoscuta plinth
umanitarista, dupa care banditul Max i consotil se infatiau
ca nite eroici reformatori ai mizeriilor sociale, ca nite victime ale visului i ale doctrinei, cari pot fi plini, regretati i
admirati chiar, dar cari In nici un caz nu merits brutalitatea
cazona. Aa vorbeau atunci pe pagini intregi ilu,trii poten-

tati de cerneala din strada Sarindar, aparatori ai libertatii

i ai ideilor inaintate, CA atitudinea a fost programatica i nu
intimplatoare o dovedete faptul ca de atunci 1 pima astazi

in nenumarate rinduri silueta indraznetului Max, probabil

var sau cumnat al ziilor Blumenfelzi, reapare in coloantle
independente., inconjurata de aureola martirajului i mujata
totdeauna intr'o discreta compatimire. lata d. e.tirea cea mai
recenta, cu care suntern intretinuti saptamina trecuta de catre
d. Honigmann in organul sau: Max Goldstein, condamnat to
maned s Mica pe viafa pentru stivtqtrea atentatului dela Senat, se afla in a 21-a zi de greva a foamel. El este incarcerat
la Doftana, unde de fapt nu sunt trim* deal condamnafil la
recluziune sau corecfie. Motivul grevei ar fi raul tratament la
care ar fi supuss.. Cum vedeti, d. Fagure e perfect de Line informat .7,i tine mult sa ne informeze i pe not intr'o chestiune,
din care saracul Max iese din nou amar nedreptatit !...

Procesul studentilor n'a fost o tema interesanta pentru

domnii ziariti, cetateni cti hartiile in regula in Romania
Mare.

Nici pe departe nu se poate compara simpatia ce au cheftuit de dragul lui Goldtein, cu purtarea de acum. Pins la un
punct, firete, lucrurile sunt explicabile,hindca Max era aplirat in puterea unor organice inrudiri de suflet i de singe,
cita vreme parintele Mota dela Orktie sau ceilalti parinti ai
72

studentilor n'avusera norocul sa cunoascA decit din auzitePolonia. lata de ce, o rigiditate absoluta a prezidat tonuF
presei independente. din Capita la. Nici o atmosfera de intelegere nu s'a creat in jurul tinerilor acuzati dela Vacaresti,
nici o circumstanta atenuanta n'a fost scoasa la iweala. Vechile

slabiciuni democratice. s'au coborit de astAdatA la fund,.

iar teoriile umanitariste an disparut en totul de pe arenA.
Desbaterea 1nsasi a procesului a fost relatata cu o nemaiDomenita economie de cuvinte de cAtre acestiinepuisabili flecari

car' sunt gata oricind sa brodeze minciuni fantastice ca sal"

umple coloanele. Cit despre comentarea sentintei de achitare, a lost pur i simplu piramidalA. Negustorii de opinie
publicA, in loc sA manifesteze o bucurie curata cind mai
multi Ineri intelectuali an lasat in urma Inch:soarea si s'au
intors pe bancile universitare, ei s'au inbufnat cu totii i din
bun senin s'au constituit in seriosi paznici ai ordinei sociale.
Liber-cugetatorii redactor', a caror minte gi-a facut o spcciala gimnastica pentru interpretarea crime', midi loimzoui
can forfotesc imprejur, captusiti cu dispozitii atavice pentru
toata eflorescenta pacatului dela escrocherie in sus, au devenit dintriodata burghezi gravi i ginditori, preocupati de li-

nistea dcaproapelui si de alte bunatati batrinesti. Ba mai

mutt, sbuciumatii cavaleri, inamorati de toate revolutiile de
pe glob, s'au tiansformat ca prin minune in veritabili reactionari i scrupulele for de legalitate au niers piny la detestarea Curtilor cu jurati i pina la glorificarea tribunalelor, ca
singure foruri de drept, menite sa judece intr'o astfel de materie...

Vedeti ce admirabila evolutie spre dreapta la acesti fosti

revoltati, domesticiti de imprejurari 1 Inca doua procese la
fel si monitoarele for sunt gata sA proslaveasca in ditirambi
patetici starea de asediu cu toate rigotile ei...
Ar fi sA prezentam si not ingrijitoare fenomene de mimetism

politic, daca n'am inregistra cele petrecute i nu le-am privi

cu obisnuita sinceritate care calduzeste orice cuget one.,t.
7.;

Fara a exainina in detaliu firele procesului, descoperirile

(acute si ipotezele mai mull satomai putin intemeiate, jaderind numai substratul sufletesc al intregei chestiuni, ne ddm
.sezima imediat ca nu e un fenomen neglijabil, care trece fail
-.Id lase mine, ca orice intimplare curenta. Cei citiva studenti,

,oricit de criticabili in planurile lor tineresti, s'au dovedit

inspirati de-o ideologie comuna, pentru care erau gata sa se
iertfeasca. Gestul lor nesocotit si exaltat avea la baza nu o
pornire criminala, ci an gind de aparare a neamului. Ei puteau
fi profund gresiti in masurile lor, cu toate acestea nu repre/entau o psihologie de raufacatori. Ce e mai interesant, ins&
Y)dietii dela Vacaresti erau intr'o strinsa legatura de credinta
zu zeci de mii de colegi de-ai lor, cari la toate Universitatile
nfatiseaza intreaga noastra patura intelectuala de mline, cu
puternice ramificatii sufletesti pe suprafata tarii. Aceste zeci
de mii si-au manifestat sgomotos solidaritatea lor cu incul
path, pe care-i socoteau expresia unei simtiri unanime. Adaugati la avalansa considerabild, faptul ca o intreaga pleiada

de fruntasi ai legilor s'a grabit ss is apararea celor depe

banca acuzatilor. Procesul s'a judecat intro radiatiune de
caldd simpatie a celor prezenti, pledoariile au miscat asistenta

ptna la lacrimi, iar juratii in unanimitate au adus verdict de

achitare. Cind s'a aflat sentinta,dela un capat al tarii la altul,
-4n vie multumire a insen.nat fruntile si in multe parti s'au pro-dus manifestatii de aprobare.
Adevarul e deci ca nu ne gasim in fata unui fenomen izolat

de infierbintare a catorva singurateci, ci in plin curent de

mullime care angajaza constiinta publicd.
Retetele cari s'au aplicat pins astazi in constatarea acestei
stari sufletesti au fost adorabile in simplismul for. Politiciasismul, alegand ca de obicei solutia cea mai comoda, a facut
politica de strut, inchizind ochii si declarind ca nu se petrece
vimic; gazetele meschine si interesate au turnat ulei pe foc,
spunind ca toata volbura e opera unor huligani nebuni, far
guvernantii, categorici In logica lor samara, au declarat

starea de asediu si sunt perfect con vinsi CA subt baionete pa- timile se retrag si adorm lards in alvia lor.
Toate cite be vedem sunt remedii de-o clipA, banale si inutile_

Realitatea e el, o stare bolnava miscA sufletele imprejurui

nostru intro protestare necontenita. Niel douazeci de mil de
studenti n'au inebunit, cum vrea sa ne fad sA credem virtuosul
luptator Albert Honigmann, nici juratii dela Bucuresti nu visena pogromuri. Sbuciumul de subt ochii nostri e mult mai
amplu mult mai adanc. Poporul romanesc intreg, in prima
lui perioadA de dupa unire, Isi afirma nemultumirea pentru
navala straina, care I-a coplesit, pentru exploatarea frivola a
energiilor lui cheltuite pe seama altora si pentru spiritul distructiv, propagat In rindurile noastre ca o rAsplatA a atitor
binefaceri. Nu e o pornire de xenofobie, cum am mai spus-o
si In alte rinduri, ci afirmarea unei lozinci nationale, tendinta
foarte normala de a reintegra un neam in toate drepturile lui
firesti. Paralel cu aceasta sbucnire a demnitatii strivite lese
la ivealA si scirba de toate infuzoriile politice, care patroneazA.

cu rostul for ravagiile celui mai rusinos materialism repezit

pe spinarea
Astfel fiind imprejurarile, ele nu se remediazA nici cu strirn-

baturi la gazeta nici cu asa zise masuri exceptionale. 0 transformare radicala de conceptie a societath noastre, in sensul

unei renaskri nationale, se impune Cu toate conseciutele.

Alaturi cu acest nou botez moral, care e chemat sa purifice
rindurile noastre, atasarea sincera a tuturor cetAtenilor de
origine straina la ideia d- stat roman e singura solutie salvatoare. $i una si alta nurse pot Inchipui decit prin eliminarea aventurierilor, cari au umplut arena, prin inlaturarea
reclamagiilor si mai ales prin asezarea spiritului public pe temeiurile solide ale mentabtatii noastre de bastinA, cu radAcini

puternice in mostenirea noastra sufleeasca de demult. One

nu Intelege aceste adevAruri elementare, va fi dat la o parte
de valul triumfator.

75

U singura nota caracteristica, remarcata in atitudinea ti.

nerilor acuzati : e crezul for de iluminati, masturisit intreg in

rata judecatorilor. Ne-a fost dat sA vedem proiectindu se

sentrrnentul de jertfa in ochii limpezi ai unor bdietandri, care
an preferat sd-i exagereze greelile decit sa ceara milostenie.
Observator cinstit al intimplarilor din jurul meu, inseam
alci pentru toata lumea aceasta conduits i-mi zic ca o rniv
care care a putut s deie astfel de momente de abnegatie nu
e de dispretuit, fiindcA ne vom mai intilni cu ea.
*i mai este incA ceva: se anunta problemele de cootiinta
in societatea noastra, domnilor, se complied lucrurile...

'hi

0 mare ravine.
one nu tie ca. In timpul din urma. la Universitatile dim
straiettate, la Paris mai ales, create necontenit numilnil acelor studenti cari, in afara de papport, n'au dus
cu ei nimic din Cara romineasca ? Straini de origine i du-

niani prin sentimente, de fel din Basarabia, Bucovina sau

nordul Ardealului, cind nu sunt pur 0 simplu oplo0ti aici c'e
peste hotare, taxa s se fi imparta0t cit de putin de cultura
mediului unde se tntorc, ace0i nomazi Intelectuuli stint de
obicei cei mai ferventi propagandi0i ai legendelor stupide
raspindite in Occident pe spinarea noastra. Ei apar in Carfierul Latin ca o casta separata, izolata ermetic de ceata rorninilor de pur singe. Mi se spune cA unit stint aderentii regimului tarist, altii debiteaza teorii bolevice i cer plebiscit
peste Prut, sau, incununati cit aureola de martini, piing In
gazeta suferintele lui Israel In Rominia barbarri. Cu totii,
firelte, primesc schimbul de valuta In contul tarn, pentru ca
reveniti ()data aici O. sporeasca suma elementelor incerte 0
ea traga cu ochiul peste granita la toate curentele subversive.
Stiam acest lucru 0-1 invocam in memorie de cite on povestea faimosului antisemitism rominesc o vedeam scotind
capul sau intro gazeta din New-York, sau In vreo protestare WIWI pe malul Senei de catre cLiga drepturilor omu77

Mi.. Ca si all% mg ginckam i eu cu o reald groaza : ce

mare bineiacere va eked pebiata tarn atunci, cind pomenitii
stipendiati ai valutei se vor aseza la punctul for de observaire printre noi, ca sa-,i puie in practica princic iile... Trimiterea studentilor nostri in strainatate, imi ziceam, e o importanta problemd de stat, care trebuie urmarita cu un mare simt
de raspurdere, fiinccd pe urma contactului cu civilizatiile din

Apus se va resimti toata opera consolidarii de acasa. Cite

indicalii esentiale nu fascoleste din primul moment accasta
chestiune paraginital ca atitea altele I In treacat, de Odd, ma
purta mintea la categorica rectificare sufleteasca a provinciilor alipite, dupa doud generatii de studenti, pe care Parisul
ni i ar retrirrite inoculati cu sfinta otrava a larinitatii.

Ei bine, mi se curma aceste preocupan acum, cand simt

o palmy sdravgna, pe care-o primim to plin obraz, ca sd ne
desrieticim deabinelea. Ca toate rusinile mart, nici batjocura
noastra nu are nevoie de spec'ale adjective ca sd fie inteleask
S'o spunem deci pe indelete. Ascultati...
Se cunosc bunele sentimente de ocrotire cu cari toate guvernele franceze, dela unire incoace, ne-au dat mil a de ajutor, ca sa nivelan asperitatile intimpinate to lupta de intgrire a statului iesit din straduin'ele noastre comune. R'zboiul
a adus la Paris lamurin definitive asupra rostului Romaniei.
S'a inteles ca aid e avangarda patrimoniului latin, ca prin
toate instinctele ereditare apartinem aceleeas familii i ca
ee'e cloud principate unite consecvent si progiamatic s'au
afiliat cbIturii franceze. pe care au propovaduit-o la Dundre
intreg veacul al nougsprezecelea cu un rezultat necunoscut
coca in alL colt de omenire. Subt acest raport al unei com.eppi de rasa deci, unitatea noastra nationals n'a fost numai un
act de dreptate in istoria unui neam, ci un cistig direct pe
care 11 mregisti eaza. latinitatea. Constienti de acest adevAr, din
care decurg importance consecinte de ordin diferit, conducgtorii politici ai Frantei depe vremea congresului tie pace

eau gindit sA asigure continuitatea unui proces istotic si-ate

78

trimis, se Vie, misiuni culturale, care deatunci lucreaza la

noi urmarind paralel cu organele de stat inlaturarea mosienirilor sufletesti inoportune si latinizarea solului. Un nunar
insemnat de profesori de liceu si de universitate desfasoark
aici o actiune laudabila cu succese Imbucuratoare. Guvernele
franceze insa nu s'au oprit la drumul jumatate in tendinta for
de infrAtire intelectuala. Deodata cu energia cheltuita la noi
au crezut ca trebuie sa atraga si la insbtutele for de invatamint generatia care se creste astAzi, pentru a o familiarize cm

toate preceptcle necesare. Cu acest gind onest s'au facia

importante inlesniri materiale studentilor nostri la Paris. la
anii din urma, guvernul francez a crezut ca . trebuie sa mearga
0 mai departe in solicitudinea lui amicala : a destinat 700 de

mil de franci anual din bugetul firantei Cu scopul de a se

acorda, ca ajutor, studentilor rotnini la Universitafile fran
ceze.

Cine este omul care sa nu aprecieze acest nobil gest Intel>

vreme and greutAtile financiare ale aliatei noastre sunt
indeobste cunoscute ? Cine nu-si dA seama de urmarile bine-

cuvintate ale unei asemeni actiuni dela popor la popor ?

Lucrul e limpede si toata lumea 11 aplaudd la noi. Ce s'a
intimplat insa ? Acum vine rusinea care ne acopere de rklicol:Am primit lista studentilor beneficiari ai darniciei protectoare, care angajeaza recunostinta si onoarea tarii, i -are
constatat ca abia treizecl de procente sunt romini... Publicam acest pomelnic in intregime asa cum ni s'a trimis dela.
Paris. Cetiti-1 va rog, si facet' fiecare o judecatd individuals.
N'aveti nevoie nici de acte de identitate, nici de certificate
de botez. Simpla insiruire a numelui lAmureste totul. Urechea
vA desveleste misterul : Sunt in absoluta for majoritate evrel,.
eel mai multi cin casta cetatenilor neofiti, cari au exact atfta

legatura de suflet cu tarina Basarabilor eft aveti d-voastra

:u apa lordanului din Testamentul vechiu.

0 multime de intrebari dau nAvala pe urma acestei extraordinare nesocobri a celei mai elementare demnitAti nationale
79

Mai intfi : Crede cineva cA aa se poate realize lozinca reelvrocitAtii culturale intre Franta si Rominia ? Prin interme-

diul lui Isac Friedman si Smelca Rabin se va salaslui intre

Visa si Nistru geniul lui Racine, ca sa perpetueze vechea
ipnozA pe care Parisul o exercitA asupra latinilor dela DuE echitabila aceastA repartizare numerics,
tinind seams de orice calcul al proportillor, tratat fiind oropsitul nostril popor chiar ci dupe cea mai vitrega clauzA a minoritAtilor ? Al treilea : Poate Rominia geloasa de traditionalele ei bune raporturi cu generoasa Franta, poate cu milloanele ei autohtone sA admitA o jignire, care e menita sa pronAre ? Al doilea

ducA in opinia ei publicA sugestiuni dAunAtoare si prea legitinn

itemultumiri ?
IntrebArile se Inmultesc cu eft judecam problema mai
deaproape Si rostul for tale tot mai adinc. Suntem convini
cai pentru denaturarea intentiilor initiale nu poarta vina cep

cucile diriguitoare dela Paris, a cA.ror prietenie ne-a fost

probatA in zile mutt mai grele ci a fost pecetluitA cu singe pe
cfmpiile de luptA din Moldova. E la mijloc, de sigur, una din
acele fantastice invirteli, cu care not ne-am obicnuit aici acasi

de cite on vine vorba de revarsarea bunatAtilor.... Ni s'au

dat chiar oarecari detalii, ni s'a indicat I promotorul acestei
liste talmudice in persoana unui domn profesor dela Sorbona,
francez naturalizat, pe care protectiunea i intervent a d-lui
N. lorga 1-ar fi avansat arbitru al doleantelor romIne0 la
Universitatea din Paris. Nu importA culisele care vor led la
iveala in curInd. Vina de capetenie e InsA a guvernului
aostru, care din primul moment avea datoria sA is in mina

rezolvirea problemei, sau s Intreprincla la timp pa0 trebaincit4, ca sA ne scape de-o pacoste ruinoasa.
In orice caz, condtiinta publics din toate unghiurile Rom!.

niei unite tresare in fata acestul act de impietate. Dacli

actuala trearire spontanA merits gravul epitet de antisemi41era, Miami, fill pe pace, suntem antisemiti cu totii, flincici
,nu

consimtim dad cu capul sa ne cAutAm strAmoii in stepele

to

ucraine. Suntem i raminem ce-an lost : Romini admiratori

ai Frantei I Aceasta calitate atavica ne-o pastrami chiar i

Para bursa la Universitate, chiar i daca aceste sute de mii de

fraud nu mai poarta eticheta noastra i se trimit coloniei

franceze din Madagascar sau se construete cu ei un blockhaus impotriva lui Abd El Krim...

In toate imprejurarile latinitatea e mai in ciVig, obrazul

nostru mai curat, i multumirea mai mare deal astAzi...

8i
.Mustu' care flerbe.

Cholenta i retorsiane.

ant anumite nojiuni de limpezit in valmaagul actual al

framintarilor noastre, cind numai o desavirVta claritate de judecata ne poate arata drumul cel drept in ma-

terie de credinta...

Ziarele straine dela BucureVi fac un mare caz din patania

d-lui Costa -Fora la gara din Cluj, unde, se tie, eful umani-

tarist al .Ligei drepturilor omului a avut o neplacuta intilnire cu studentii. lnduioatele gazete se retraneaza din nou
dupa principiile cunoscute ale Vvilizatiei din Apus i deplora
inapoierea unui popor, la care indrazneala de opinie trebuie
rascumparata cu astfel de desagramente. Cu acest prilej, d-nii
Braun Vein i Honigmann, iluVri publiciVi romini, apar iar4
ingrijati asupra calitatilor noastre de rasa. *i Lupta Si Adevcirul sunt de acord ca d. Costa-Foru e 0 victima a libertatii tie gindire i ca prin violenta nu se pot suprima conceptiile unui om, care e un fel de reprezentant al ideilor inaintate in mijlocul unei societati de primitivi.

Cu alte cuvinte, lucrurile s'au complicat, de tot la not in

timpul din urma: avem cloud soiuri de oameni in rani. Deo-

parte sunt cerebralii, de alta masa inerta a nepriceputilor.

Deoparte ni se infatipaza promotorii evolutiei universale, de
alta figurantii stagnarii culturale a taranilor dela Dunare. 0
83

mare luptd s'ar da aici intre cele cloud tabere. Din aceasta in.

cruciare de forte, negustorii presei internationale ar fi s

apard ca ampionii lu ninii, iar exponentii curentului traditional ca nite sdlbatici pentru care supremul argument e
pumnul. E o batalie deci, zic cavalerii Occidentului Intre intelectualitate Si violentd, din care mai curind sau mai
tirziu prerogativele mintii vor ie1 triumfdtoare...
lath.' erezia ce trebuie lamurita din primul moment, pornind

tocmai dela experienta banalului publicist, d. Costa-Fora,

D-sa, ca 1 multi altii, nu are nimic aface cu nici o fdrimdturd de progres manifestatd pe solul nostru- Nici pregatirea,
nici talentul nu-I calificA sd ceard cuvint in scrisul rominesc.

Ca facturd intelectuald e inexistent, ca talent n'a numdrat

niciodatd. Singura note distinctive prin care a ieit la suprafatd e nesocotirea intereselor nafionale. Intrepidul colaborator

al Adevaru/ui, in aceasta privintd, trebuie s'o recunomtem,

s'a lansat cu un brio neobinuit. La toate ocaziile, articolele
maldiete ce-a semnat, sunt tot atitea certificate de ostilitate
deschisd. Nu tiu prin ce influente de doctrind sau compliCatii atavice, bdtrinul consumator de cerneald s'a transformat in patronul tuturor actiunilor subversive de aici. Dela
Moscova, Paris sau Budapesta, de oriunde veneau fermentele disolvante, dinsul le-a incurajat. Mai mult ; a devenit tin
arnbasador al tendintelor centrifuge. In acest ipostaz, d-sa
n'a procedat nici cu blindeta apostoluIui, nici macar cu chibzuinta propagandistului inteligent. A fost pur i simplu agent
provocator. Viorenla de care se plinge i-a fost singurul mijtoe de exteriorizare, fiinolcd, in toate imprejurarile, impotrivindu-se sentimentului public, a fortat rota i s'a pus deacurrneziu1 opiniei curente din tara.
laid chestiunea care trebuie fixate viotenfa a Jost de partea d-sale. Lucrul e evident i nu sufere nici o indoiald.

Vu numai rolul personal al numitului domn, ci atitudinea

programatica a tulttror gazetelor, care-1 sustin, e o violentare
permanentA a sufletului nostru
RS.

E adevarat ca in RomInia se gasese astlizi cloud tabere

militante puse fata in fatA. In ultimii ani o prapastie 's'a des-,
this intre ele. Rominismul integral, cu toate impulsurile unei
1storii

milenare, e pe o baricadd si pe alta sunt cetgenii

proaspeti ai tratatului de pace, veselii profitori ai razboiu-lui.

Doua conceptii de viata deosebite s'au angajat la luptd. Vorbeste pamintul cu firul de prat adus de vinturi. Reconcilierea
devine tot mai grea, suntem de acord. Realitatea insa e ca, in
aceasta ciocnire ofensiva a pornit dela cei putini. Ei, rominii,

cu hirtiile semnate die noua orinduire, complect strain' de

logica singelui, au deslantuit atacul. Impetuosi si intoleranti
la toate ocaziile, obraznici adesea, dispretuind psibologia me-

diului, ne-au ptilmuit aniindoi obrajii. D. Costa-Foru, fara

nici o &laid, s'a atasat acestei stupide.revolutii intempestive.
Alaturi cu Honigmanii de toate categoriile, s'a afiliat valului
de strainism abatut in casa noastra. A savirsit acest atentat

gindit si nietodic, cu socoteald si premeditare. A a.runcat

(tem principiul violentei in cumpAna, lard sa tie seania de
instinctele de viata ale unui popor care-si merg inainte drumul for suveran.

Ca o consecinta a acestei tentative am avut raspunsul:

violenta a trezit retorsiune. CA aceasta retorsiune e mai mull
sau mai pupil drastica, problema e putin interesanta. Cine sa
mai dfamuiasca explozia de protestare a multimei si sa examineze rniprejurarea dacd erau mai indicate trei rezolutii decit cloud palme ? Din momentul ce s'a pornit razboiul, mijloacele pentru smulgerea biruintei cad pe at doilea plan.
lata dect situatia : violen(a e cauza, retorsiunea efectul ;
viotenfa e crinunala", retorsiunea explicabia,

Ce se va intimpla de-aci inainte, se va vedea. Un Jucru

insa e cert, rominismul e in plind mobilizare si la el acas'a
isi va impune izbanda, indiferent ca ea se va realiza printr'o
revArsare de argumente teoretice sau printr'o padure de
palme.

85

Luigi aminte !.
Studentul Cornelia Codreanu, care a omorit pe prefectul
de politie din 14, Constantin Manciu, a fost achitat zilele acestea de catre Curtea cu jurati din Turnu-Severin.
lata faptul, peste care o contiinta onesta de om angajat
sa judece fenomenele sufleteti ale societatii din jurul lui, nu
poate trece la ordinea zilei. 0 vor face ca de obicei atitia

elastici, infaprati in inteleapta prudenta Si gata

Ali inghita parerea on cand li se cere un cuvint raspicat.
0 vor face probabil Si fotii apostoli preschimbati in blinde
animale domestice. Cit despre gazetele, care se striga pe
poll ticiani

calea Victoriei, aceste admirabile organe ale opiniei publice

romine0i din zilele noastre, vor avea un rol foarte sumar in
examinarea chestiunii. Prea putine vor lansa desigur consideratiile pripite ale unui nationalism de circumstanta, altele

vor invoca in mod dogmatic linitea i ordinea publics,

pentru ca dupa paravanul for sa poata rumega in tihna i
mai departe. Cea mai mare parte insa a condottierilor de
cerneala, a caror legatura cu tara trebuie cautata in regiunea
stomacului, va avea subite tresariri de severs legalitate in
fata sentintei dela Severin. Honigmannii i Blumenbergii,
pentru cari apologia crimei e un vechiu impuls profesional,
apologetii lui Goldtein, induiopti de greva foamei in ma87

terie de agitatie internationals, sunt convins ca. vor lua de

asta data aere profesorale, si coplesiti de o gravy cumintenie burgheza, vor vorbi sau de prirnejdia sovinismului
nostru de rasa sau de ocbii strainatatil.
Cunoastem aceasta vasta galerie de lum:natori ai natiei.
In cap cu Nicolae Iorga, monumentala incarnatie a prorocului, care si-a mincat tablele legii, si in coada cu to mini ce
neofit sgulit dupa un pseudonim din Cronica lui Neculce, top
acesti barbati ai liniei drepte nu vor patimi de un exces de
sinceritate. Lucrul insa nu poate fi lasat nici pe mina for ca
sa-I escamoteze, nici nu poate fi trecut cu vederea. Oricine

isi da seama ca aici nu e vorba de o simply manifestare

judiciary care s'a brodat pe o intimplare de ordin individual.
Procesul tinarului student in realitate nu e al lui. El nu s'a

inceput acum, si din nenorocire nu se sfirseste aici. E un

proces colectiv cu mii de tentacule morale, infipte in crezul
multimilor. Miscarea studenteasca, cum s'a mai spus des in
Tara Noastrii, e o isbucnire de protestare a instinctului national la noi, un strigat de afirmare a adevartirilor organice
ale unui neam, nesocotite de inconstienti sau batjocorite de
elemente distructive interesate. In prima perioada de formate

a unitatii noastre de stat, cind clasa conducatoare se lass

rapita adese de lozince mici si inoportune, cind darimarea
metodica a unor intrusi se resimte la toate colturile, prin
graiul imaculat al tinerei generatii de intelectuali se propaga
dreptul nostru de existents. Reconstruili tabloid la lumina
unei clipe 1 Reamintiti-va toata povestea ! De citiva ani se
sbuciuma tinerimea universitara, infruntind fulgercle de
mInie ale atitor gazetari de import ! Ca in toate curentele

de mase au fost si greseli st exagerari cu care ne-am intilnit,

fondul insa a aparut cinstit si purificat de aureola unui ideal
Citi stint cu toate aceste oamenii care au cautat sa desprinda
ideea din sbuciumul tulburatei viltori, citi s'au straduit A
canalizeze spre culmile marilor noastre probleme de viala
un avint generos si o necontestata forta morals? De cite on
88

s'a incercat adincirea acestei deslantuiri de energie 1 lutelegerea ei ? Rotativele au scuipat-o in obraz, plimbind dealungul tdrii, peste mormintele proaspete Inca ale jertfei de
ieri, un zimbet cinic i o otrava de desagregare. Rezultatul
se vede. Vointa s'a intetit, nervii s'au intim 1 am avut ce
nu ne ateptam.

Chestiunea insa prezintd o lature mult mai complexg 1

mai importanth. Paralel cu aceastg volbura studenteasca,
dincolo de miopia politicianismului de duzina i dincolo de
atitudinea triviald a presei de bulevard, o resonanta populard intensa ii prinde credintele i le duce inainte. Vedeti
toate rezultatele proceselor de ping acum, verdictul juratilor
depretutindeni ci ecoul tuturor achitdrilor I Ori-cit s'ar judeed de pripit i la suprafata lucrurile la noi, adevdrul e evident i se impune. Realitatea e ca un formidabil vii or subte-

ran cu descarcgri vulcanice bintuie imprejurul nostru, ca

fierberea se intetecte Si surprizele se inmultesc. Sentinta dela

Severin e cel mai palpabil document, iar felul in care s'a

dat i repercusiunea ei largg fixeazg in mintea tuturor constatarea, CA nu numai tineretul este pus in caul, ci intreaga
societate a noastrd se gasete intr'o sguduitoare criza sufleteascd.

Acest adevar ar trebui sa -1 pAtrunda toti care pot influents

opinia publicd din lard. : i batinaci i strAini. Cei care se
gAsesc la ei acasa sd indrume in sens constructiv pulsatia

vie a *instinctului national, lar cei oploiti pe un pamint

binecuvintat sa i deie seama ca pun provocAri indrgsnete se impinge la extrema limits bAtrineasca rabdare a
unui popot.

Pe deplini conctienti, ca in cazanul de dedesubt clocotesc

patimi ancestrale, strins legate de insaci fiinta noastra, regretind pe cei cazuti, dar avind incredere in sanatatea milioanelor, noi din coltul nostru strigain hied odata in urechile
tuturora :

Luati aniinte 1..

h9

Press de negustoPi

Presa de negustori.
In ziva cind o seamy de oameni cdiduziti de un program
politic am luat hotarirea de a ne rdspindi credintele la
aceastA revista si a trece la ravas ratacirile conducAtorilor asa zisului .partid national= de aici, not prevedeam avalansa de protestari violente ce vom intilni in cale. Scormoneam doar un vechiu cuib de planuri si sperante, scuturam
o vasty retea de combinatii pentru ziva de mime 1 mai ales
Wilma pe urma noastra o largd solidaritate de interese personale. Era firesc, deci, ca toate aceste sd se insiruie pe rind

in linie de Wale impotriva noastra, tresdrind cu ultima energie.

Prevederea nu ne-a inselat. Organele adversarilor nostri,

unele in plin4 eruptiune ca t Gazeta. dela Brasov, altele Inca

Inteo elaborare lenta ca .Patria dela Cluj, fiecare urmind temperamental patronului,
ne incoltesc din toate
parlile. S'a inaugurat o perioadd de polemici acerbe, se vor
spline adevdruri crude din amindoud taberele, se vor arunca
judecati in cumpdna opiniei publice. Va fi o interesantd incrucisare de pdreri potrivnice, luptd cu un cuvint, pe urma
cdreia Iumea va prim' o serie de Idmuriri i la urma urmei,
ca in toate britaliile, unul va iei biruitor, ceMlaIt invins.
Foarte bine.
93

Am inteles dela inceput aceste adevAruri normale, ne-am

fAcut seama cu ele 1 mi se pare le-am chiar prevestit din pri-

mul moment al aparitiei noastre. Ce se intimpla insa ? Revista Tara Noastra i conducAtorii ei trebuie sA inregistreze de pe acum dusmanii indrAznete intr'o parte a presei de.
la Bucureti. Atacuri de flanc, insinuAri perfide apar aproape
zilnic Ia adresa noastra in coloanele unor gazete dirt Capitala.
Cititorii de aici stau oarecum nelAmuriti in fata acestor atitudini ostile. Ei nu inteleg dekunde vine supArareai ponosul.
De aceea foarte des ni se intampla ca prieteni de-ai notri,

cite un venerabil preol de pilda, din cutare sat depe campia

Mureului, ne intreaba cu multa nedumerire, daca am cetit
4 Dimineata., ,Adeviirul, sau Lupta., unde suntem trataticu
foarte multa necuviinta, in vreme ce oamenii d-lor Vaida
Maniu apar consecvent ca o luminoasa galerie de bArbati
providentiali ?... Si tot ala inainte, intrebarile ni se pun destul de des cerindu-ne oarecari explicatii ...
Trebuie s marturisim dela inceput ca nu vedem tocmai
limpede in tainele de laborator ale presei ilustrate de numitele ziare, care sunt i rAmin o paginA tenebroasA a publicisticii romineti. Ce-or fi avind oare de impArtit cu Ardealul domnii 1. Rosenthal, C. Graur (Brauer), E. Fagure ,ii A.
Honigmann, cunoscutii proprietari, directori 1 redactori, de
Ia 4 Adevcirul., .Dimineafa. Si (Lupta. ? De unde aceasta

strapica impetuozitate cu care se reped ei asupra stArilor

de aici, de unde ii iau entusiasmul i supararea, de unde revolta i veninul care se toarta zilnic la tiparul for pe socoteala acestui colt de tail ? SA fie oare in dosul perpetuului
for sbucium anume framintari oarecum subjective, cum am
zice

motive ascunse de ordin sentimental ? Nu cumva

apara dinii un patrimoniu sufletesc de veche motenire, fiind

la mijloc legaturi Si inrudiri necunoscute noun? Nu putem afirma nimic pozitiv, fiindca banuelile noastre ca d-nul Jacob
Rosenthal ar fi mot de origine din muntii Abrudului i d-nul
Albert Honigmann s'ar trage din stramoi oieri dela Poiana
94

Sibiului, nu s'au confirmat Inca... Atunci, ode ce acest amestec cu vreme si fara vreme in cele mai delicate chestiuni locale de aid, in trebile noastre tle fathilie din Ardeal ? De ce a-

morul nesabuit pentru cei .o sutg din partidul d-lui Vaida,

de ce luxul cu care etaleaza toate epertractarile, lor, de ce
lectiile de virtuti cetatenesti pe seama lui Octavian Goga si
canonizarea intre sfinti a d-lui Iuliu Maniu ?...

lata un lung sir de Intrebari la care greu am putea da

vreun raspuns. Realitatea Insa este a ne gasim in fata unei
tovarasii de arme, ofensive si defensive. Recunoastem ca ne
vine greu sa cercetam cum s'a nascut si in ce apa s'a botezat
aceasta admirabila solidaritate de principii, pe urma careia
un fanatism intolerant s'a salasluit in sufletul d-lui lacob Rosenthal impotriva noastra, in vreme ce d-nul Honigmann Albert ne ameninta zilnic cu pactul. dela Alba-lulia.
Nu cercetam nimic. fiindca ref uzAm dela inceput protectia
acestei .prese si-o daruim intreaga adversarilor nostri.
Obisnuiti o viata intreaga sa ne incalzim sufletul la razele unui ideal, oricit de mult am fi hotariti sa. Infruntam valurile vietii, atmosf era de cinism ne repugna si negustoria de
vorbe ne scirbeste. Scrisul
avut pentru noi totdeauna
sfintenia lui si cultul cuvIntului nu ne-a parasit niciodata,

impunindu-ne un pronuntat scrupul estetic si anume severitali de ordin moral. De aceea si in materie de gazethrie am
dus cu noi aceste exigente. Am vazut totdeauna in press un
mijloc de propaganda pentru un crez, o tribuna de unde se
raspindesc programe de lupta, un amvon, daca vreti, dela
care se rostesc cu un anumit ritual quasi-solemn judecatii
pentru binele multimii. In fata noastra, venind vorba de gazetarie romineasca, au planat in continuu figurile marilor
ehinuiti : un George Baritiu, semanator de credinte politice si
aparator de neam ; un Eminescu, gazetat si el al marilor adevaruri nationale; un C. A. Rosetti, raspinditor de teorii gene=
roase, sau, ca s ne oprim la trecutul apropiat, un Ilarie
Chendi, reprezentantul viol al criticismului de fiecare clips
95

la gazetele din Ardeal. Subt aceasta indrumare programatica

s'a muiat gi condeiul nostru In frdmintdrile cotidiane i, cei mai

multi am fost muncitori in presa. Ziarele din Ardeal, care

pita in zilele din urma au pastrat o gravy seriozitate de templu, Hind cele mai temute cetatui ale apdrarii nationale 1 or-1
ganele oneste din Romania de ieri, au adapostit. adese scrisul
nostru in slujba ideii.
Firegte, vechile indeletniciri ne-au ramas intacte gi cc

ele ni s'a pastrat arsenalul de credinta de ieri. Presa ni se

pare, cu deosebire astazi, in vederea consoliddrii unui patrimoniu rascumparat cu singe, o tribund de indrumare publica,
De D. ceea un ziar credem ca are dreptul la viata din momentul ce o personalitate de seama care-1 diriguegte reprezinl
pe seama publicului cititor o dubld garantie de ordin intelectual Si moral. Oricit s'ar pares de rigide in dogmatismul lot
aceste rinduri, ele spun adevarul intreg. Ginditi-vd la te s'a
intimplat ieri, la orgiile banilor nemtegti in presa dela 13 ucli.
regti, din care jumatate cel putin s'a gasit insemnata In dosarul lui Ghiinther, reamintiti-vd infamiile tiparului asvirlite in trangeele noastre depe Siret, deodata cu bombele ad.
xiante ale WI Mackensen gi atunci yeti fi de acord cu noi,
cind cerem certificat de inteligenta gi o serioasd garantie
raid conducatorului de ziar, chemat fn complicatele imprejurari actuale sd fie un punct de sprijin al ideii de Stat roman.

Ei bine, cititori din tfostul Ardeab gi din toata tarn,

binevoiti a va opri cloud secunde gi a tercets in lumina aces.
for consideratii numitele gazete, cintariti personalitdtile dela
conducere gi trageti-va seama: este sau nit Iacob Rosenthal
continuatorul lui George Baritiu gi este sau nu Albert Honigmann contravaloarea lui C. A. Rosetti ? Au venit pe lume oare
acegti domni ca sa se impiedice de credinte gi idei, dincolo de

raza unor largi aptitudini speculative? Cu dingii

gi alti se-

meni s'a treat la noi presa de negustori, aceasta serie de asociatiuni de exploatare, care mai ugor s'ar putea indeletnici co
intreprinderi de lemne sau petrol, nefiind aici vorba flea
96

de o cit mai fantastica realizare de beneficii inateriale Aceti

potentati ai banului, infipti piny subtiori in subteranele finantei internationale, ki desfac marfa zilnica in numele gdemocratiei., li apuca frigurile de dragul g hota'rtrilor dela AlbaJulia, Si imbinind naivitatea deaproapelui cu valorizarea
muncii anonime a atitor nenorociti mucenici obscuri ai tipa-

rului ki duc viata copleiti de toate placerile unui rafinat

hedoniSm oriental...

Nu! Pe not nu ne oprete nimic sa luminam in misterele

Icestor tiparnite i fall nici o teama sa spunem adevarul intreg, city vreme vom avea un petec de hirtie 'Inca in fata
noastra. Din moment ce ne-am impus hotarirea de a ne razbol cu anumite formatiuni politice,luind deci in cercetare critica actele guvernului liberal, sau deplorind atitudinile d-lui
luliu Maniu, nu intelegem de ce am pastry menajamente speciale pentru presa de negustori care au trivializat o institutie
onorabila i au acoperit de banalitate rostul cuvintului tiparit in tara romineasca.

Inca cloud vorbe i pentru un moment am ispravit.

SA

nu ni se arunce acuzatiunea de antisemitism pe urma acestor

constatari, fiindca este idioata.Nu am profesat niciodata aceasta
stupidd intoleranta, avem pentru activitatea intelectuala a lui

Ronetti-Roman o reala veneratie, in inima noastra a trezit

un ecou de sincera compatimire stingerea bietttlui Steuermann dela Iasi i nu ne vom permite niciodata sa confundam
profilul de fin analist al ziaristului H. Streitmann, .cu vreunul
din amnestiatii dela c Adevdrul....
Si acum ar mai fi o singura ingrijorare : ce ne lacem cu...
popularitatea noastra de oameni politici, dupa ce, chipurile,

ne-am pus rau cu (presas intr'un mod iremediabil pe urma

acestor rinduri de !impede i netagaduita sinceritate? Eo ipso,

o respingem cum s'ar spune la Blaj, sau intrucit ea purcede

dela domnul lacob Rosenthal, vorbind oarzan romInete, 0
dam dracului..

97

.Mustul care fterbe..

ea la Buclapesta...
un cititor Imi trimite un nutria'. de gazeta dela Bucureti

aparut in ziva inmormintarii eroului necunoscut, in

care o arje triviald banalizeazd sarbatoarea noastra
nationald. E vorba de o caricature in care se face de ris repaosul de doud minute pentru amintirea mortului. Antreprenorii de opinie publics din redactia in chestiune, Domini prin
excelentd, fireVe, i ca spirit i ca sentiment, n'au nimic mai
bun de plasat cu aceasta ocazie decit mutra unui cetacean,
tulburat peste masurd ca din pricina celor cloud minute oma-

giale barbierul nu-i poate scoate mai de grabd maseaua...

Cum vedeti, nu e numai o ironic de esenta superioara, dar
mai e i un gest perfect cuviincios : honigmanul da cu tifla
sicriului care trece ca un simbol al singelui vArsat pentru
intregirea hotarelor...
Cititorul nostru e revoltat de stupida impietate.
In scrisoarea lungs pe care ne-o trimite, din coltul lui de
onest provincial, o multime de intrebari it navAlesc i nu-i
mai dau pace. El se gindete, de pilda, cum intr'o tare contienta de demnitatea ei, societatea ar fi tiut sd reactioneze
impotriva unei asemeni obraznicii. Ducind mai departe firul,
scirbitul comentator ardelean 1i arata multele lui nedumeriri. El nu intelege, de ce cele mai multe gazete din Bucureti,
99

care-i cad In mina, propaga destrdmarea sufleteascd cu scrisul lor, de ce intr'o vreme cind fiecare cuvint tiparit ar trebui sA fie un indemn si o incurajare, un criticism acru si o
batjocura perfidy se lanseazd din coloanele vorbarete. Tonul,
conceptia, limbs acestor exhibitii ii fac o ciudatd impresie
si mai ales cinismul impertinent care se afiseaza in fata celor
mai emotionante clipe ale vietii noastre il pune pe ginduri.
Neldmurit, cititorul nostru ar dori o explicatie pentru aceasta
particulars infatisare a apresei rominesti., fiindcd,
spun
dinsul,
ass cum se prezintd spiritul ei, are o primejdioasd
inrudire cu gazetele care veneau inainte de razboiu din capitala Ungariei ; ae ca la Budapesta., ..
Sarman intirziat din infundatura unui sat depe valea Muresului, de unde s incep eu sd-ti arat in cloud vorbe realita-

tea cruda?
Crescut in traditia gazetariei lui Gheorghe Baritiu, care
cu apostolatul ei sguduia sufletele, inteleg prea bine a nu-ti
gdsesti nici o- potrivealA cu ziarele confectionate astdzi la
Bucuresti si cy cercetind constiinta to nu to surprinzi in nici
o apropiere de proza for cotidiana. Ai dreptate sd. staff dezarmat si Witte in fata lor. In vremea cind istoria isi tese subt
ochii nostri paginile pline de mister, indrumatorii de opinie
publics la not n'au nici in clin, nici in mineca cu sbuciumul
creator al neamului. 0 penibild bifurcatie de credinte se observa pe toata linia. Sunt cloud lumi cu totul deosebite: lumea
noastra romineascd cu framintarea ei muta si ziarele care se
striga. zilnic pe calea Victoriei. Intre aceste cloud suflete prA-

pastia se cased tot mai mutt. Individul care s'a strimbat in

fa,a convoiului mortuar, s nu crezi cd e singur. E o scoala
intreaga aici, un cor nesfirsit de detractori care dimineata si
seara trag de mineca pe trecatori si asurzesc piata cu sgo-motul lor. Ei se strimba cu totli, ei isi intind in nenumarate
colturi de gazete reteaua colorata de minciuni si calomnii.
Toate altarele noastre din bdtrini se stropesc cu noroi de acesti
neofiti ai condeiului, arendasi cu ziva ai slovei rominesti.

Exists oare din partea for un gest de aparare a trimopaniului rdscumparat cu atitea jertfe ? Exists o opera de armonizare intre provinciile care s'au unit, o netezire a asperitati-

lor i o pornire blinds spre stringerea laolaltd a tuturor

energiilor noastre ? Exists o propagandA a dreptului nostru,
o luminare chibzuita a masselor Si o respingere dirza a tuturor atacurilor ce yin din tabdra dumand ? Nimic din toate
aceste. Cele mai multe din ziarele care ne ndpadesc Cara, propovaduesc dezagregarea i in setea de scandal care le diriguiete nu fac decit sd semene desbinare 1 amardciune. Politica for programatica e sguduirea tuturor temeiurilor de linite in viata noastra de Stat. Negatiunea distructiva se lafa-

iete aldturi de ponegrirea continua a tot ce ne poate fi

stump i sfint. Pe langA spiritul fragmentar al nepriceperii
i ignorantei un sarcasm mucdtor ii varsd balele otravite
pretutindeni. Acum, in prima perioadd a consoliddrii noastre,

cind se mdeleazA gindul rominesc, tiparele zilnice sunt

supremul obstacol al unei fericite coheziuni. La toate se
adauga demonetizarea scrisului insui, prelingerea miazmelor
din gazetarie in literature 1 deformarea nazuintelor artistice

de catre condeiele care scriu cu scuipat, in loc sa scrie cu

singe ...

Despre aceste i multe altele va trebui in curind sa primeasca contiinta publics lamuriri amanuntite, ca sa fie puss
in gardd in fata primejdiilor care ne ateapta. 0 nemiloasd
analizd vom incepe deci, luminind cu preciziune in laboratoriile ostile tarii. Atunci, fAcind un ape] la tot ce-a mai rdmas
minte ]impede la noi, se va vedea deodata cu actiunea dizolvanta a unor fiinte parazitare, 1 puterea de protestare de care
mai e capabla demnitatea jignita a unui popor.
Deocamdata o mica explicatie in treacat pe seama cartu-

rarului dezolat de aspectul straniu al acestei t prese romineti . Ea e simpld i categoricd : numita press nu e Tomineasca de loc. Mai mult. Instinctul sanAtos al celui
care ne chestionevd, sesizeazd cu multd finete starea
101

adevarata a lucrurilor, dud ne cld sa lntelegem a dinsul cunonte din ziarele dela Budapesta nota stridenta
care ne isbete astazi din ce apare la Bucureti. E o supeHoard intuitie in aceasta constatare. S'ar putea scrie volume intregi pentru limpezirea tristului adevAr paradoxal.
Realitatea este insa ca presa budapestand din ultimele decenii

ii pierduse definitiv caracterul national, cazind pe miinile

unor intrui care i-au imprumutat in intregime stigmatul lor.
Ei bine, procesul similar a inceput acum la noi cu aceleai fenomene i consecinte, pe care vom avea prilejul sa le examinant in detaliu. Aceen familie de spirite, sau verii i cumnatii termitelor din capitala de pe malul Dundrii, de care s'a
amintit adese aici, ii prelungesc ran de activitate in contul
nostru.

In curind, privind in adincime problema, vom arAta pe

Iarg ciudatul paralelism care se deseneazd Intre ce s'a petrecut
acolo i ce s'a inceput la noi.
Cuvintele noastre de astazi sa nu fie socotite deci decAt ca
un preludiu al planului de purificare pe care-1 vom executa
cu o linite imperturbabila, convin5i fiind ca subt scuturAtura
noastra vor trozni barace multe i-o naval& de aier curat va
inviora atmosfera....

102

On nou tip pe orizont:

abgsegoimul.

amintire din copilarie.

Acura douazeci i cinci de ani, la liceul unguresc din

Sibiu, copiii de tarani porniti la carte o duceau greu

de tot. Aciuiti prin mahalale, saraci lipiti pamintului, cu me-

rindea for de-acasa, abia se strecurau depe o zi pe alta. In

clasa a cincea de pilda, colegii mei posteau foarte des i erau
zile cind o jimbla, impartita fratete In cloud., Linea loc de
mincare. In astfel de cazuri se faces haz i se spuneau glume
dela tars, a caror veselie sgomotoasa era un fel de narcotic
al foamei. Rides clasa intreaga i chiotul pravalit asupra
noastra matura toate mizeriile. Mi-aduc aminte insa, era un
baiat depe Cara Oltului, pe care-1 lasau rece intimplarile astea.

El nu se sinchisea niciodata de noi, ii vedea de treaba in

coltul de bancd Si cind se mica cu mult cumpAt avea aiere
(le tihnit gospodar. Linitea socotita cu care trecea prinire
rinduri faces impresie Si in fantazia noastra aprinsa, Hie
Oarta aparea tot mai misterios. Stiam ca e de fel din Cornalel, unde parintii lui n'au dupd ce bea apa, fiindca vind carbuni 1 iasca, care se platete rau, tiam ca nu-i aduc mai nimic In desagi i cu toate aceste nimeni nu-1 pomenise cerind, cindva, cinci creitari imprumut. 0 prea legitima curiozitate copilareasca ne stdpinea pe toti : din ce traiege
103

Ilie ? Problems agitata zilnic a devenit o obsesiune pins cind

intr'o dupa masa la ora de grecete complotul s'a declarat i
o comisie de trei a primit insarcinarea sa-1 urmareasca hotete i sa -i descopere taina.
N'a trecut o saptamina i s'au latnurit lucrurile cu un tamMau nebun i cu sgirciuri de ris. Izvorul de venit al lui Ilie
1 -a tiut toata coala. Ce se intimplase? Cei trei luindu-lin
urmarire intr'o Simbata seara prin mahalaua GuteritE, au
vdzut cu stupoare pe arta ca intra ala la templul evreiesc.
Minunati, s'au luat dupa el Si pentru intiia oara in viata lot
au asistat ghemuiti intr'un colt la slujba din sinagoga. A fost,
spuneau ei, un tablou stranic : rabinul din fund cu cornul in
frunte, inconjurat de barbi i caftane, glasurile mcruciate

subt candelabrul aprins i la o parte, in dreapta, tocmai la

spatele lui Sami Svart curelarul, Ilie al nostru, imbrAcat tad-

nete, cu amindoul mlinile in buzunarul surtucului, uitindu-se tihnit imprejur. Cind s'a isprAvit rugaciunea, baietii
s'au strecurat afara deodata cu lumea care ieed i s'au tras
in gIrliciul pivnitei de-alaturi, de unde vedeau tot, sa -i atepte colegul. Ilie insa nu mai iesea Si in capul celor trei adolescenti incepusera sa mijasca tot felul de poveti fantastice.

Intr'un tirziu, zdpaciti i tremurind de frica, simtind ca nu

mai mica nimic imprejur, s'au hotarit sa piece, cind la o dill
de lumina prin ua intredeschisa a templului li s'a aratat o
vedenie extraordinara: era Ilie singur, matura sinagoga'i
stingea luminarile....
Ce sa vA spun? A fost un haz ne mai pomenit cind am inteles ca bietul nostru tovard faced pe tircovnicul la biserica
lui Sami Svart, de unde tragea leafa de 20 coroane pe lung i
clasa intreaga transformata in sinagogA de ocazie i-a improvizat o primire asurzitoare...

Tot liceul a ris atuncea de patania lui Ilie arta din Corndtele, care isbutise de mic sa se degajeze de anume preludecati ca sa-i uureze traiul. Mai tirziu insa, amintind-o unui
confrate evreu, am inteles ca gluma noastra avea si o lature
to

serioasd, s'ar putea zice un rest simbolic. Ritualul mozaic,

imi spunea el, nu Ingaduie nici o muncd in ziva consacratd
Domnului. Deaceea la toate casele de rugaciune se gasete
cite un cretin care trebuie sd savireasca meseria asta impurl. Cretinul, cdruia i se amutesc scrupulele de contiintd
Cu o remuneratie cuvenitd, indeplinete un rol util, dar fireVe,

odios i profund detestat de evrei. El se cheamd cretin de

&WINN, sau cum s'ar zice pe limba veche hebree: abasgoim.

Intimplarea hazlie de acum un siert de veac mi-au reinviat-o deundzi doi gazetari cretini dela cloud ziare semite
din Capital cari intr'un a vint intempestiv de susceptibi-

litate tarzie, s au supdrat peste masurd cind cineva le-a atras

atentia ca nu sunt tocmai in slujba nemijlocita a intereselor
romineti.

Da, este un tip social nou care s'a multiplicat aid subt povara imprejurdrilor I se ivete pe orizont din toate colturile. Evreimea din tail cu raporturile ei de viata schimbata
fall de trecut, adunatA aid din patru provincii cu civilizatie
deosebitd, cautind sA -1i smulga triumfurile in lupta pentru
trai, are nevoie pentru diversele ei manifestatii de cite un
interpus, care nu e din tabdra ei. Este, cum mi s'a spus prin
admirabila definitie biblica, cretinul de Simbdtd, annul meseriei ruinoase care e platit sa aduca servicii de o utilitate
degradanta. Este agentul de legAturd cu tam noun, misitul
proaspat, omul-firmd menit sd impace slabichinile rasei dominante...

In press e terenul clasic unde s'au ivit mai intii &brisgoimii i eu ma mir de ce se mai supArd domnii in chestiune
105

cind situatia e asa de evidenta. Toate vrabiile din Cistnigiu

i toti tiganusii din Bucuresti stiu perfect de bine cum statt
lucrurile. Total e strain in cunoscutele cetatui ridicate aici in
inima tarii: capital, proprietari, redactori, mobile, principii, etc.
Cercetati va rog si veti verifica adevarul, cetiti propaganda

for si urmariti uncle merge cistigul. Pentru complectarea uti

lajului insa se gasesc si doi-trei crestini de SimbatA... Stint
de sigur pe lume 1 lefterii mai proaste decit ale $ablis-goi
milor din gazetarie, cu toate acestea rolul for nu e de invidiet. Ei, sarmanii, fara nici o inrudire de credinta, rupti din
alts lume si ieiti din alt patrimoniu, sunt impinsi inainte de

cite on cere trebuinta. De obicei ei sunt datori sa mature

maculatura cotidiana, sa injure cind stapinilor nu le dl
mina si sail afiseze iscalitura de cite on trebuie aparata o
rusine mare....

Tarimul de actiune al acestei trisie indeletniciri se largete pe zi ce merge si $abeis-goimii din press se pot mingiia cu constatarea ca in toate ramurile de afaceri isi gasesc
echivalentul tor. Cu schimbarea vremii s'au inversat matte
roluri la not si dupa cum odinioara tot boierul ce se respecti

isi avea pe ovreiul lui de cask tot asa astazi fie,:are intreprindere mai de seamy isi are pe $abcis-goimul ei. Deschideli

cartea mare a consiliilor de administratie din toata tara 1

veti vedea acolo strinsa intr'un manunchiu cr ema acestei
spete recente, scoasa la suprafatd de o necesitate rituals i
explicabila si profitabila. Urmariti analele politicei militante
si-i intilniti la toate raspinhile pe fericitii epigoni de legea
notia at lui Ilie Oarta, care pe o raza imensa din Maramure
pins la Cetatea-Alba sting luminarile si opereaza In intunerec.

i06

Nu pot ispravi rindurile mete potolite, fail sa-mi evoc figura traditionala a misitului din Moldova, contrapunctul istoric al pbcis-goimului de azi. El cu perciunii lui, cu dintii
ftirbi Si cu proverbele colorate, batut 1 dat afara. pe scarf,

rescumparind prin ocara deaproapelui o bucata de pine,

era incontestabil mai moral Si mai elegant...
Zelig &r, daca mai traievi, ai toata simpatia inea.

107

Protect Pii dela Bacot* WI.

poveste noun, scurta i stereotipA, mi-a fost dat sA and

in cei doi-trei ani din urma, poveste care se repetA

intr'un mod ingrijitor, spusa de multe guri aici in Ar-

deal i-al carei leit-motiv devine din ce in ce mai suparator...

Cutare, modest carturar provincial de-al nostru, depe

cimpia Mureplui sau din vreun judet dela nord, are o mica
afacere ale cArei fire duc Ia Bucureti, uncle un minister oare-

care sau un serviciu respectiv, va trebui sl dea hotarirea de

ultimA instanta. Cutare, ardelean dela tart pitit in coltul lui,
e copleit de timiditate dnd vine vorba de capitala RomAniei-

Mari. El, adevarat a o visa de mult pe dud era In robia

ungureasca, dar nu s'a putut duce Inca s'o vada i din nenorocire nu tie pe nimeni acolo pe malul Dimbovitei care

sa-I ajute cu lamuriri i sa-i arate In ce chip ar putea sA

s'aleaga cu citig de cauzA. De aceea bietul om e ingrijat de
interesul lui, In minte lucrurile le vede tot mai complicate I
pretutindeni pe uncle-0 plimba necazul, el e in cautarea unui
punct de razim la Bucureti. In starea asta de amanita incertitudine, i se intImpla de obicei o agreabill surpriza. Cutare,
la bAi la Ocna-Sibiului, sau Ia gara Copa-MicA intre doug

trenuri, sau intr'un compartiment de clasa a doua, intilnete

un boier tare cum se cade, bucuretean de fel, pe care numal
109

Dumnezeu bunul i I-a adus in cale ca sa -i sara intr'ajutor

Este domnul Ionescu-Calbaza, sau domnul Adolf Montaureanu, frate de peste munti i unul si altul, gentil, plin de
atentie pentru toll. desrobitii, Cu trecere mare la cei de sus
cu domiciliul in calea Grivitei pe mina stingy. Cutare, abia
s'a dat in vorba cu dinsul 1 degrabd i-a marturisit past!l
convins ca i-a gasit in sfirit salvatorul s-1 ducd la limas
Subt ademenirea norocului neateptat, totul se desfaura,fi. rete, pe cit de repede, pe atit de catastrofal pentru nepatitu
fiu al Ardealului, fiindca domnul Calbazd sau domnul Montaureanu, dupd dot& ore de volubila conversatie, se despat

cu cinci mii de lei avans din punga lui Cutare i cu faga

duinta ca afacerea se descurcd in chipul cel mai fericit. Die
clipa despartirii insa Incepe tragedia cetateanului nostru.ln

tors acasa la el, acolo in Solnoc-Dobica, nu mai prime

nici un semn de viata. Vai, s'ar putea scrie multe pagini
despre sbuciumul lui, cum a ateptat saptamini i luni dea

rindul, cum a scris scrisori ticluite frumos, cum n'a pie

raspuns i cum, calator la Bucureti dupa un an de zile, On
gindu-se cu umilinta in biuroul dela minister, un domn p0.
sac i-a spus verde ca nici n'a auzit de numitul i ca ar fi bine
sa nu-i mai spuie nimanui patania daca nu vrea s se fad
de risul lumii. Cutare, dupa amarele constatari, e profund de-

moralizat, in sufletul lui se surpa credinte de demult, el

simte un nod in git de cite on cineva mai amintete de Yechiul Regat, iar convingerile politice i se fixeaza definitiv hi
ape regionaliste....
Povestea cum ziceam, o auzim din ce in ce mai des aic
in anii din urma i nici nu m'a gindi sa trag concluzii din
ea, dud n'a vedea ca mrejile i se intind tot mai tare, Isla
pe-o vasty suprafata deceptii i protestare crescinda. Redtatea e ca Ardealul sufere tot mai mult depe urma aparaton
for lui nechemati 1 interesati de dincolo de Predeal, cart

speculind ataamentul 1 nepriceperea alipitilor, au ajo

sa-i injghebe un frumuel profit de bucatarie din durerile
110

lor. De o vreme incoace aceste figuri caritabile s'au inmultit

ila orizont se iveste 0 notha meserie antipatica, o figura cu
aiere de blindeta si cu glasul onctuos, care se agita pe toate
chestiunile noastre : protectorul dela Bucure.Fti....

In curind, desigur, si omul politic, i sociologul, si romancierul se vor apropia de acest tip recent al societatii noastre,
cu o Infatisare multipla pe scara variata a vietuitoarelor dela
deputat pins la ef de biurou, i va lei atunci la iveala cit
de dificil i complicat e procesul de normalizare al raporturilor dintre provinciile unite, and migaloasa opera e zilnic
tulburata de aceste aparitii meschine. Pe mine de astadata
ma preocupd insa negustorul din cpresa independents a Capitalei, care a coborit toate problemele Ardealului in calimara
lui 1 subt cuvint ca le apara, le exploateaza in mod trivial
pentru cumbinatii de taraba. Cititorii tiu, cum dela primele
pagini ale acestei reviste am crezut Ca e datoria noastra sa
be atragem atentia asupra pescuitorilor in tulbure. Stiu cu
cita francheta, infruntind injurii ticaloase si calomnii ordinare, ne-am pus deacurmezisul honigmanifor si rosenthalilor,
potentati de cerneala, cu sleahta for anonima, can s'au pornit
A. otraveasca sufletele, afisind un stupid rol de patroni ai

tuturor framintarilor de aici. Indeletnicirea for si-a marit

proportiile tot mai mull in fimpul din urma. In mod inoportun 1 brutal aceti oameni s'au repezit la Ardeal cu o frenetica rapacitate, prinzind cu logica for de cinci minute
toate dorintele noastre. Indivizi cu pistrui si cu sin-

taxa ciuruita de gargariseala jargonului au devenit peste

noapte sustinatorii ferventi ai chestiilor locale ardelenesti,
au prins patima de Alba-lulia si slabiciune de biserica greco-

catolica, au expropriat pe seama for Cimpul Libertatii al

lui Avram lancu, Saguna 1 Pop de Basesti, s'au transformat
in patrimoniul for si astfel zi cu zi, facindu-si loc cu coatele

printre rindurile noastre, diversi sloimzoni de brat cu diveri. aventurieri de rit rasaritean au inceput sa se lanseze
ca protectorii Ardealului la Bucureti. Nimeni n'a mai in1H

Caput de dragostea lor, ei vin cu sfaturi i cu opinii la toate

ocaziile. Se tie cum partidul national, cu atitudinea provincialului dela Copp-Mica, a primit acest ruinos protec

torat, ducind pe Fagure la masa mitropolitului din Blaj 0

azvirlind pe onestele plaiuri patriarhale ale publicisticei lui
George Baritiu retorica impura a presei de bulevard.
In timpul din urmA raza de actiune a celebrilor patroni Sf
largete i ocrotirea lor a inceput sa se intinda 1 asupra mi,
noritatilor. Honigmanii, cum se tie, sunt prin excelenta uma
nitarkti 1 plini de-o atavica pasiune pentru drepturile omu
lui, Ei sunt deci astazi advocatii celor obijduiti. Ei aparl, ei
striga, ei acuza la fiecare colt de gazeta, ei intervin prin ua
din dos a ministerelor i ei incaseaza contravaloarea in lei
pentru nobilul lor sbucium. Minoritarii dela noi, din nenora
cire prea putin cunoscatori ai relatiilor de peste munti, ur-

mind i ei pilda conducatorilor partidului national, au ac

ceptat protectia ce ii s'a oferit i plaseaza sperante In ea.
AstAzi ziarele ungureti reproduc cu mare bucurie cuvinte de
aparare din Adeveirul si Lupta, nadajduind ca an gasit o incu

rajare pentru greelile lor, in organe ce reprezinta opinia

publica din tara romineascA.
Ma, cu ceas cu ceas, strecurindu-se prin toate unghiurile
se tese firul otravit, furkind reteaua lui pretutindeni.

Cititori cu inima curata, munciti 'de fiorii visului

nostril

implinit, priviti bine Imprejur i obknuiti-va cu ideia, ca mai

rai decit columbaca musca i mai primejdioi decit podul
dela Valea-Larg5. sunt in foarte multe cazuri ... protectori
dela Bucureti.

112

0 ehestiane de famille..s
In virtejul framintarilor curente ne e dat sa inregistram
zilnic tot mai mute incurajdri din partea cititorilor pentru cuvintele sincere cu care ne-am rostit asupra presei
iu ide pend en te . din Capitald.

Se vadesc reale inceputuri de opinie publics la noi.

Lumea se scutura tot mai mult de vechea toropeala, scrisul pare a se infige tot mai adinc in constiinta deaproapelui.
Cele citeva accente rAzlete ale acestei reviste, cu tonul for
rdspicat, ne-au dat un puternic ecou. Din toate partile ne so'sesc recunoasteri si comentarii, probindu -ne cd publicul nu
mai e o masa amorfa peste capul cAreia trec toate curentele,
ci un viu receptacol care primeste si elaboreazA.
Constatarile facute aici in materie de presa au interesat paturtle largi ale societatii. Pe urma for s'a respirat mai liber,
ca si cind printr'un act de curaj, inldturindu-se o atmosferd
(le uricioasa ipocrizie, aierul dimprejur s'ar fi purificat. 0
serie de consecinte binefAcatoare se intrevad depe acum. Luinea incepe s vada mai limpede in atelierul operatorilor de
culise ai gazetdriei de scandal, proportiile se stabilesc, ierarhia
.

valorilor incepe sA se fixeze si sunt semne ca nu peste mult in(lustria slovelor tiparite va pierde din rentabilitatea ei actualA.
Asa fiind lucrurile, nu inteleg de ce am ramine la inceputul
drumului cu lamuririle si de ce n'am urma indemnul atitor suilete curate care ne cer sd be desvelim si pe mai departe adevd-

tt3
.Mustul care fiebe..

rut intreg, oricit de multe insinuari mai mult sau mai pulls
perfide s'ar broda pe socoteala noastra de catre piratii condeiului.
Cheia atitudinii de protestare i revolts ce ne-am impus itir

fata acestor latifundiari de cerneala vrem s'o punem la indemina tuturora, ca s fim intelesi pe deplin. Lupta pe care
o dam noi pentru crearea unei prese oneste i civilizate este a
lupta de aparare nationala constienta i programatica. Starile de astazi cu desfasurarea for nu se mai pot tolera, clack

nu vrem sa primejduim un patrimoniu chtigat cu atitea

'ertfe. Stint in joc interesele reale ale tarii, sunt altarele unde

au navalit zarafii ca sa-si faca trebile lot pro ane. Ar H a

mare greeala sa se creada Ca noi ne batem aici cu d-nii Rosenthal sau Honigmann ca fericiti postdenti pe pamintul ospitalier al Rominiei, sau ca ne-am pomenit din bun senin itr
postura unui antisemitism. ieften 1 intolerant, cum vor s'o
acrediteze Cu logica lor de profitori negustorii rataciti Iit
press Nu 1 Nici
n'am deveni peste noapte, nick
noroacele amintitilor conchistadori nu ne tulbura. Este utt
principiu la mijloc pe care vrem sa-1 trecem in pinta tutu
rora ca pe en adevar organic al existen.ei noastre.
Presa e pentru noi in zilele marilor prefaceri actuale cet
mai de searny instrument al consolichrii de St-tt Romlnismul intregit t,i traie to astazi in Cara noua per'oada de adolescenta cind total -e fragil i mobil, and sutletele fierb, cind
conturele atitor notiuni sunt imprecise i societatea resimte
fermentele unui vulcanism permanent. Acuff] se face Cara, subt

ochii nostri, acum e in procesul delicat al cresterii, cind in-,

drumart gresite sau suFestiuni vinovate Lior ne pot impinge
pe povirnis. Mai mult ca oricind deci, azeta e astazi uric
-Wear de educatie ceta eneasca, un curs neintrerupt de pedagogie nationala gi ca sa vorbim limpede, o institutie de con
servare a neamului, care nu poate cla pe miini nesigure pre
gatirea armamentului nostru sufletesc. In toa e Inceputurile
t1e stat din vremea moderns primeazi aceasta idee de apoii4

stolat al presei si Ia toate ritspintiiie de seams, din istoria for

popoarele conitiente n'au lasat din mina secretele tiparului.
Ce s'a intimplat la noi ? Cu 0 uimitoare rapiditate conceptia unei prese militante pentru un nobil egoism national, a
lost inlocuita cu cea a comeicializarii internationale. Orga
nele de publicitate s'au transformat repede in intreprinderi
negustoresti. La masa de scris, unde ar trebui sa se coboare
0 hirtie palpitarile intime ale sutletului rominesc, s'au age
zat indivizi coplesiti de cifre, oameni de banca pusi in slu,lya
capitalului maleibil si tranzactionist. Directorul acestor vaste
tarabe nu mai e personalitatea de odinioara care intrupeaza
framintarile rasei, un contintrttor al lui Eminescu, Rosetti
sau Baritiu, ci un contabil oarecare cu aptitudini de om de
afaceri, pentru care scrupulele de ordin national cad pe planul al zecelea. Acesti intrusi in cimpul literelor n'au nimic comun cu marile probleme ale vietii noastre,
ei stint aventurierii pe care banul ii scoate la suprafata cu toate stigmatele
ltti universale, specimene c lauzite de o. login uniforms la
Calcutta ca la Bucuresti, la New-Yolk ca la Budapesta. Ei
bine, acestor nou-veniti fAra raclacini 1 fara credinte, corn-

plect detasati de interesele solului i incapabili s patrunda tainele noastre noi nu le putem acorda rolul de diriguitori ai opinie publice. Daca d nii Rosenthal Honigmann
ar ramine pur si simplu in eadrul unor pro itabile indeletniciri negustoresti de lemne sau de ciorapi, n'am avea nimic

de zis. Ei insa ne-au acaparat presa, an adus vitelul de

our In templu st au desonordt nobila meserie traditionala
a scrisului rominesc Adaugati Ia toate aceste nota anticulturala a unei complecte lipse de talent, care pe linga sentimentul de nesiguranta n orals faspindeste si o penibila degradare a intel gentet.
Asa fiind starile presei independente' dela noi, mai e vreo
aiirare ca lumea enervata tresare si schiteaza gesturi de protestare ? CA se gasesc Inca oameni susceptibili la teroarea
tiparelor triviale sau poiiticiani prizonieri ai propriel for
115

constiinte, lucrul e normal, mu'timea insa se ridica intrebN

toare si cu instincteie ei de autoconservare inlaturd obstacotele care-i stau in cale. Este aceasta pornire un act de intoleranta sau e tendinta foarte fireasca de a-si 'Astra intact un
patrimoniu din vechime ? Mentalitatea negustoreasca si-a
mobilizat arsenalul ei specific, ca se ne prezinte in cea mai
antipatica lumina. Ei, temperamentele de samsari cu tipica
for rezistenta epidermald, ei care ne batjocoresc Suveranul
sau sufar de masele In fata sicriului cu Eroul necunoscut, ei
au delicatetd de mimoza pudica de cite on un Goldstein oarecare e indrumat la ordine si intotdeauna cuprinsi de congestii
cerebrate vad cpirjoluri antisemite...
E in zadar, bunul simt rominesc e in plind resurectiune,
contrafacerile ii repugna si echilibrul de judecata isi cere tributul lui. Noi cititorii de suflete, urmasii scrisului de demult,
nu putem decit ss privim cu seninatate aceasta reculegere a
opiniei publice si sa cerem reintronarea spiritului national
in gazetaria romaneasca.
Presa este o chestiune de familie, a noastra a bastinasilor,
o particulars prerogative a scriitorilor romini, un camm al
idealului nostru de rasa la care lumineaza o credinta stramoseasca.
La acest camin not primim cu bunatate si prietenie oaspeti
cuviinciosi, intelegatori ai durerilor noastre, le intindem

mina si le dam adapost. Dintr'o armonica infrapre de forte

se poate injgheba aici o muncd rodnica si reconfortanta,
facind sa triumfe alaturi cu crezul unui neam si lozincele
largi ale umanitatii. Atunci insa cind rolurile se schimbi,
cind oaspepi vor se ne arunce pe pereti calimarele mostenite, cind vor s izgoneasca umbrele de demult ca sa -tai instaleze comertul for acolo unde s'a cintat cintecul nostril
tumultos si infrigurat atunci s avem iertare, not ne ridicam
cu multa liniste si cu constiinta perfect impacata si creed
ca salvam interesele unui colt de umanitate, ii luam frumusel
de guler si-i dam afara....
116

0 lectle.
zilele trecute, la Cluj, s'a petrecut un eveniment foarte
pu!in banal. Congresul ziaristilor a Post zadarnicit de
atitudinea puttn amicald a publicului. Cu alte cuvinte o
greva agitatA a cititorilor a venit sa tulbure intrunirea unor
oameni de condei, lasind sa se intrevada un dezacord neobinuit intre press i opinia publica.

Cunoscuta intimplare cu laturea ei paradoxata preocupa

de atunct necontenit lumea dela not i scoate la suprafata o

serie de intrebart cari ne intereseazd pe toti deopotriva. 0

revolts a societatii, ca sa amuteasca un congres al gazetarilor, e in adevar un subiect rar Si punt de noutate. 0 seams
din ziarktii reintegrati in redactiile lor, dupe curioase]e neplaceri sentimen ale la care au lost expui, au inceput sA
examineze problema Si sd caute unele explicatii pentru lamurirea el. Am citit diverse articole in chestiune 1 marturisesc

dela inceput ca nu m'am ales decit cu o trap nedumerire si

cu impresia ca autorii ei inii sau nu vad ]impede imprejurul
lor, sau dintr'o ciudata timiditate ezita ss vorbeasca. des-

chis. Mica literatura brodata pe acest eveniment nu se distinge nici prin claritate excesiva, nici prin indrazneald deose-

bita. Cele douA insuvri consacrate ale presei din Capitals

Lie asta data nu sunt puse la contributie. Motive varii i dis117

parate se invoaca de catre cei interesati pentru elucidarea tap.

tului. Cutare se plinge de huliganismul studentilor care au

avut rol hotarltor in miscare si deplora pretinsa orbire pri
mejdioasa a tinerimii universitare ; altul, democrat irepro.
abil, blameaza autoritatile civile si militare, ca n'au avut
la Indernina forts armata necesara ca sa bareze cu trainee 1
sirma ghimpata adunarea indrumatorilor de opinie publics;
al treilea pare lnfricosat de barbaria intregului popor din
Ardeal, undo se pot zatnisli asemenea porniri canibalice. Asa
pipaind si dibuind se rostesc suparatit confrati, lasind sa se

inteleaga ca au disgratiat Clujul in mod irevocabil si mai

ales unindu-se In banuiala lansata de monitoarele for din
strada Sarindar, ca subsemnatul ar fi autorul moral al furtuaii, mult vinovatul lago care dupa ce si-a plimbat sticluta
eu otrava In capitala Ardealului, a operat din umbra si a deslantuit cataclismul.
Hind pus in cauzA, fireste, trebuie sa raspund ca sa nu trag
prea multe ponoase si daca se poate sa salvez pe seama posteritatii adevarul intreg. 0 voiu face-o cu francheta, asa cum
am obisnuit pe cititorii acestei reviste si voiu cauta sa flu
mai precis decit acuzatorii mei. Amestecul ce mi se atribuie
in provocarea tulburarilor este o legenda ridicola. Tot ce-am

scris pins astazi impreuna cu conferinta dela Cluj, pe care

am avut prudenta s'o citesc ca sa ma pun la adapost de interventii, certified nota pasnica si blindetea ce mi-am impus.
N'am crezut pins Astazi el trebuie introdus in constiinta pitblica, la not principiul violentei pentru a asigura pe aceasta
tale triumful ideii, cum an facut-o in alte parti oameni destul
de onorabili de altfel N'am In lemnat pe nimeni la manifestatil
sgomotoase. nici la pedep.e drastice. Dimpotriva am potollt
rasvratirea sufletelor, si cu studentii dela Cluj n'am avut absolut nici un contact, atara de conferinta pe care m'am crezut
Bator sa Ie-o tin, indrumindu-i in credintele mele. inlaturata,

deci, stupida nascocire ramine numai afirmarea ideilor ce

reprezint si pentru care iau toata raspunderea.
118

Cum am aratat In atitea &dud, o bunA parte din presa

actualA dela Bucurecti, prin origina ei materiall i prin spiritul pe care-1 prupagA, nu servecte interesele noastre nationale.
tnjghebate din fonduri de provenienta incerta, robite in mod
evident capitalisnmlui international i diriguite de oameni cari

On onestitatea i aptitudinile for nu constituie o garantie

morall sau intelectuala, aceste cIteva gazete, leind din linia
traditionala a presei rominecti, au ajuns intro dumanie fAtie
a sentimentul public la noi. Societatea noastra a inteles degraba cA indrumarea opiniei publice nu mai e pe miini sigure,
ca elemente subversive i-au Inceput jocul for i ca in Imprejurarile actuale o educatie greita a maselor echivaleaza cu
o primejdie nationala. AceastA constatare s'a impus repede
-cu caracterul unei axiome ci lumea cinstita a tresarit in fata
prApastiel cu o nervozitate crescindA. Ce rol putea avea omul politic legat de soarta acestui colt de pamint i ce putea
face mai ales scriitorul crescut in ccoala implacabila a sinceritatii child inregistra un fenomen atit de ingrijitor ? Ce puteam face eu cind am vazut ca d-nii Honigmann i Rosenthal
au devenit marii mogul' al publicisticei romineti cu preten-

fa de all azvirll productia for cerebrala in sute de mil de

exemplare in toate unghiurile tArii ? SA fi intrat logofatul for
cu luna on cu anul ? Mai intii nu ma lash obrazul i-al doilea

rotativele din strada Sarindar nu erau instalate pentru credintele mele. SA fi tacut infacurat in inteleapta prudenta, dupA
'obiceiul iluctrilor oameni de march care-i vind tacerea pentru tAcere c1 prefers sA fie prizonierii presei decit indrumA-

-torii ei ? De sigur ar fi fost o atitudine mai comodA i mai

profitabilA, in orice caz m'ag fi crutat de-o lungs serie de otrAznicil ci mi -ac fi vazut tot mai des portretul in paginile for
impure, minglindu-mi slabiciunile ci augmentindu-mi prin
milloace ieftine veneratia deaproapelui N'am putut. Mi-a lipsit ai seninatatea filosofulul c1 cinismul de complice. Cavil
rieu e, cum se vede, destul de simplu. M'am refwziat la cAlituarA, o veche cunotintA depe vremea cind indeletnicirile
119

honigmanilor tie astAzi erau mult mai modeste, am prins inteun manunchiu o nemultumire generals si-am tipdrit-0 slip..
tdminal la o revistd, nefiind in gratiile fericitilor potentati a

finantei cari sd-mi des putinta unei rivalitati cu d. Fagure

sau d. Branisteanu. lntreb acum, din coltul meu de caiet albastru s'au ridicat ca din cutia Pandorei toate valurile care
se sbuciumd imprejur 1 trezesc legitime insomnii la condotierii tiparului dela Bucuresti ?
Nu, d -Ie Honigmann, imi faceti o prea mare si nemeritatl
onoare. Eu nu sunt decit un vestitor razlet al viforului, care
cu puterea lui elementary rezidd in sufletul tuturora si nu se

poate strivi in calimara mea dela Ciucea. Ce s'a petrecut

deunazi la Cluj nu e decit o lectie siun avertisment. Crede-ma

si d-ta si verii si cumnatii d-tale, cari ati napadit cu impe

tuozitatea prolifica a iepurilor de casA toata gaze aria noastea
de dupd razboiu, evoluind in directori stApini din reporteride
rafenea, cum v'am admis cu totii ieri, alaltaeri, crede-ma, la
Cluj n'ati avut aface nici cu intoleranta mea, nici cu brutali-

tatea barbara a ardelenilor, ci cu o izbucnire spontand a

unui curent general. Veti intelege oare, d-voastra care in materie de impresionabilitate sunteti destul de sensibili, ca buna

rabdare romineascd e pu a la grea incercare si a in mod

discret, operind o retragere cum am z'ce st ategica, trebuie
sd reintrati in primitoarea obscuritate, lasind mode area opiniei publice pe seama acelora care sunt indicati de continuitatea istorica a unei nobile traditiuni. Da ?
Atunci, divarind cauza se inlaturd si efectul, protestarea se atenuiaza,
fruntile se descretesc si selectiunea valorilor triumfind vont
reintra in normalitate, fail sd ne gindim, Doamne pazeste
la demonstratii pe care viziunea coloratd a d-voastra vi le

desemneazd la ore de noapte tirzie. Nu ? Atunci, sfidarea

hunului stmt, exagerarea si batjocura vor marl avalansa,
oricit m'as cumin .i eu sau altul ca mine. Intr'o asemenea atmosfera de slid si dusmanie trebuie sA recunoasteti a 1 con-

gresele vor trebui s sufere aminari si iar aminari

to

afacerile

vor merge din ce in ce mai prost i la urma urmei povestea

ge va sfiri dupa tristul obicei al atitor gazete indezira
bile..
SA ateptam, sa. vedem I

Lectia a prins ? Da, sau ba ? Dilema mi se pare putin corn

plicata. Intrucit ma privete, rostul meu, fiti linititi, e Si mai
simplu, aproape putin interesant. Cand mi-am facut de lucrw
cu d-voastra, am probat dela inceput ca toate sagetile caloroniei se tocesc de armura mea 1 ca sunt hotarit sa merg ina
inte fara eufemisme i far% apa de trandafiri.

121

Doan simbolaPi.
Intel) recentd carte ungureasca apArutd la Budapesta cetese
o paging sugestiva si plind de inleles pentru noi. Autonil,

cunoscutul dusman al rominismului, scriitorul politicoistoric d. lancs6 Bendek, trateazd intro voluminoasa lucrare
istoria iredentismu ui rominesc>, in care intr'un mod prea
putin pragmatic, realitatea si fantazia isi dau mina pentruca
interesele Ungariei vechi, pentru care ne -a prigonit G via Intreaga s fie cit mai bine servite.

Cartea d-lui lancso se terming cu un acord indurerat i

muiat in m lancolie. Batrinul vizionar al imperialismulul
maghiar isi reaminteste ultimele svircoliri ale dictaturii proletare, deodata cu primele clipe ale intrarii noastre in capltala depe malul Dunarii Povestirea lui si-o incadreaza. In
cloud tablouri emotionante si de un netdgacluit rost stmbolic.
In ziva de 3 August 1919,
astfel urmeazd autorul,
dimineata la ora 7 stateam pe bulevardul Margit in fats bise

ricii cdlugarilor franciscani, Pe un parete al casei din lap

era lipit ordinul in care Haubrich, proaspatul dictator milital
al Budapestei, proclama starea de asediu si sfirsea cu tirada:
*Vitezele noastre trupe tin nemiscata linia Tiseib. Deodatd
dinspre podul din spate se apropie cloud baterii de artileriz
care se retrag dincolo de Dunare. In fruntea convoiului treat
t23

'attire en subofiter in vechea uniformA austriaca. E un admirabil soldat ungur, amestecul tipic al husarttlui si al haiducului depe pusta. Convoiul destul de ordonat se incheie cit
0 caruta tardneasca cu coviltir de rogojina. Subt cosul ei stall.
sguliti doi tineri cu fata rasa, douA mutre accentuat Semite,
care privesc speriate imprejur si examineaza strada. Sunt coanisarii politici ai trupei puse pe fugd, care simt poate cum li
se stringe funia bine meritata in jurul grumazului. Tabloul,
cu amestecul lui bizar e o splendidA vigneta care incheie dictatura proletard in doaga mortii.
A doua zi dui:4 masa Ia ora trei,
continua amaritul postau in acela loc ca si heti. Dinspre pod wade
vestitor,

sutiind goarna i-o avangarda de rosiori trece inainte.ln

urma for defileald o divizie din armata romina de ocupatie
in mars peste Dundre. Pe strada, de amindoua pantile, multi-

tnea se uita mirata. Unii discutd in ton coborit, ce fel de

trupe sunt ? Francezi, sustine unul, italieni celAlalt. NimAnui
nu-i venea sa creadA cd. stint valahii biruitori cari au intrat

in Budapesta. Cind au ajuns in fata noastra vinAtorii moldoveni cu paldriile for care se aseamAna mult cu ale bersaglierilor, cineva din publicul curios le aruncA vorba: Italieni?t
'Un ofiter tinar intoarce capul si ne rAspunde mindru : Non,
messieurs, Romani ! Ciudat lucru tusk si ace t convoi se ispraveste tot cu o druid cu coviltir. Un popA bAtrin sale in
ea, probabil protopopul diviziei in odajdii strAlucitoare...
Pin'aici e povestirea scriitorului ungur, care oprindu-se Ia
cele (Jolla carute s punindu-le in fatd, trage din ele concluzii
triste pentru neamul lui.
D-I lancso, bun cunoscAtor al trecutului, are perfecta drep-

tate cind cu ochiul unui fin analist a putut patrunde cele

doua simboluri. Cit priveste caruta ungureascA cu cei doi in
divizi, comisari ai poporului incadrati in fuga spre necunoscut de tarani unguri inconstienti, tabloul e in adevar si ca-

racteristic si rezumativ. Cine stie unde ar fi cAruta

istoriei

unguresti astAzi, daca de vreo jumAtate de veac st mai blue

stu s'ar fi suit in ea atitea si atitea tendinte subversive, atitea

,otrAvuri disolvante pe care le incarnau acum la sfirsit de
drama cele cloud mutre speriate de subt coviltir, pAzite cu o
curia ironie si in retragerea for de bietele victime nepricepute? In orice caz Ungaria infrinta in actualul rdzboiu pa
iarma unei indelungi politici de imorall megalomanie, a prima_

lovitura de magar din partea acestor nechibzuite importuri

de mentalitate perversd, care in vreme de pace i-au exagerat
ping la frenezie grandorile oviniste, iar la zile de rastriste
au implintat steagul rosu in turnul catedralei regelui Matia
li au transformat cimpiile de grit' dintre Dundre si Tisa Intr'un laboratoriu ridicol de teorii internationale. Din nenorotcire vecinii nostri, amid incorigibili ai exagerdrilor, si acum
par a avea oaspeti inoportuni in cdruta lor, din care au dat
jos pe cei doi cetdteni ai lui Bela Kuhn cu profilul semit, ca s-i

inloculascd cu magnati trufasi de-un veritabil aspect medieval...

Intrucit e votba de noi, realitatea se desprinde palpabil

locmai din cele cinci sute de pagini ale cartii d-lui lancso, in
care d-sa, sprijinit pe laborioase cercetari i pe cele citeva
frill de documente adunate la Bucuresti in 1917 unde 1 -a tri-

lids guvernul ungar de-atunci, cu misiunea de a ne studii

9recutul, infatiseazd evolutia seculars a iredentismului romicesc. S'mbolul cu care isi incheie constatdrile e bine vazut i
pe deplin justificat. lstoria de demult i cu deosebire cele cloud
veacuri din urma aratd I'mpede ca subt granitele politice vremelnice, poporul nostru indrumat de instinctele unei unitati
organice in toate manifestarile lui a urmat o constiinta natioaala care n'a dat gre niciodatd. Aceasta ideologie respird din
loateactele colective ale maselor si din actiunile programatice
ale tuturor personalitatilor de seams. Am putut teal in mijlocul
qinui virtej groaznic de evenimente care ne-au hartuit in toate
partile, fiindca ne am stiut ingradi intr'un bine precizat particularism de rasa, fiindca am resimtit in toti porii sentimentul
diferentiarii nationals i in toate vremile am pus o barierit
f25

repltrunsa Intre noi si straini. Incercuiti intr'un patrimoniu

t,triletesc de o miie de ani, noi ne-am pitit subt scutul 1W, de
clupA care n'am iesit nici chiar atunci cind ar fi lost sa priinim binefaceri si usurari trecatoare. In aceasta autoingradire
c tot secretul existentet noastre, dar e in acelas timp si cheia
biruintei cu care am iesit din marele razboiu. Rominia a port & la lupta nu dintr'un calcul de ratiune, ci tocmai din impulsul cutropitor al acestet religii unanime care a coplesit
celelalte consideratii secundare. De aceea nemduplecatul
nostru vrajmas, d-1 Iancs6 Benedek, istoriograful de curte al
contelui Beth len Istvan, seful actualului guvern maghiar, e

fn nota justa cind isi da seama ca reala putere a armatei

noastre in recenta eonflagratie a fost credulta ei nestirbita
inteo ideie nationals. I a, caruta cu popa, aceasta neinfrinta
ariergarda morala a trupe or noastre, e cea mai elocventi
s'nteza a situatiei. Ea inseamna spiritul traditionalist sanatos, mostenirea veacurilor care se plimba ca o forts actor&
prin rindurile noastre, dindu-ne Hum continuitatii st sensatia ca toate tnergiile cheltuite se angajaza la o opera de rezhst nta a viitorului.
Nu stim in ce ch. p anume se interpreteaza astazi la Buda-

pesta indatoririle patriotice si pe ce drum vor apuca acolo

multele teorii salvatoare. Ceeace stim insa e ogaa pe care
trebuie s mergem noi. Bunul stmt sf o fericita tend nta de
echil bru, pururea prezente in jud rata poporului nostru, ne
arata ca nu avem nici un motiv sa parasim o veche formula
careia i-am cules roadele. Rominia intregita, in numele principiului nat onal, nu se poate consolida decit avind la baza.
aceeas doma. Mai mult ca oricind, in perioada actuala de
vulcanism col tinental, cand flacari e se pot usor reaprinde si
un nou txamen al fortelor ar putea fi usor in perspectiva,.
Cara noastra trebuie sa-si mentie chiagul coheziunii sale isto-rice. Vom fi deci si de aici inainte continuatorii t parelor sta..
moles i, stalls legati de caminul din batrini, mai bucuros de
consacrate indemnuri patriarhale decit de nebuloase inovatui

iru

0 ne vom pipAl drumul calduziti de un bine determinate

'egoism al rases. Intelegem cu totii i am invdtat din pdtaniaaltora, ca micile natiuni nu-i pot ingadui luxul de a tei din
eadrul unei conservdri normale pentru a se preface in ateliere
de studiu, in care se pun la contributie viziunile fugare ale
tananifatii. Acest lux cu deosebire astdzi ar fi un stupid anabronism pentru noi. Il Idsdm pe seama marilor risipitori cadau de unde plati capriciile conceptiilor inelatoare. Noi neapropiem tot mai mutt de altarele noastre i in astfel de int-

prejurdri suntem hotdriti a nu pardsim ideologia bunului

nationalism traditional care nu avea aid incredere decit in
puterile proprii. latd de ce nu ne micd citu de putin nevroza.

zgomotoasd a noilor veniti, cari pentru a fi la largul for 1i

dau toate silintele sa ne atraga pe tdrimul imprecis al lozincelor Internationale. Suportam cu foarte multd seninatate
acuzatiile de provinciali arierati pe cari ni le asvirl aceti
profitori agitati cari au fiut totdeauna s schinthe in bani
Indrunti durerile omeniril i tinem cu orice pret sd cerem un
certificat de natere tuturor figurilor cari miund subt ochii
notri. Aceasta este evangh lia veche in care am crezut 1
care ne-a dus la izbincla. Ea nu are altd menire decit sd ne
Intareasca pe noi, tarn a neliniti pe allii, flinda apararea
casei tale nu se confunda cu xenofobia i fiindca in trecutui
rominesc strdinilor dacd li s'a contestat dreptul de indrumare
Ii s'a acordat totdeauna un rol parazitar din cele mai manoase-

- Ei bine, se va intreba cititorul,

data aa stau lucrurile, ce to faci cu domnul Honigmann de pildd proprietar
de gazeta la Bucureti i indraznet arenda de opinie publicar
ai cdrui clabuci de cerneald se varsd pe calea Victoriei cu
pretentia de a face educa is tarii?
Ne Intoarcem din nou la tabloul simbolic al autorului dela
Budapesta i rdspund m : In caruta romineascd va stn i de
ad fnainte tot vechiul popd de veacuri, iar araturi de dinsuP
vom fi noi, copiii lui, tinind sdravan frinele i nelasindu-le12"

din mina odata cu capul... Domnul Honigmann nepoatepriral

dupa obiceiul de demult la hanul dela rascruce and facer

vopas, unde cu un bun cistig ne va furniza ovaz la CA
avind pe deplin asigurata indulgenta noastra de a nu cerceti
mai deaproape data a lost prea scrupulos la cIntar...
Astfel credem noi, se pastreaza si drumul neted, se ajunge

le tinta la care nazuim si profita si d. Honigmann,singund

lueru care-1 intereseaza...

I`N

eazul dilui Rosenthal.

amintire mi s'a stirnit si se cere pe hirtie...
Intro zi de acum doi ani, pe cind eram la ministerul
de culte, cetind o tire scurta in Universal, care
anunta la o biserica din Capita la un parastas pentru Coptic
si face& apel la prietenli marelui scriitor sa-i cinsteasca viemoria cu prezenta lor, mi-aduc aminte, am ramas dezolat
Hindu -m: &lama ca indatoririle of iciale nu-mi ingaduiau sd
asst la trista ceremOnie evocatoare. Am trimis deci un delegat al ministerului sd ma reprezinte. Omul meu, un tin,ar i
distins artist, cind s,a, intors a doua zi sa-mi relateze savirsirea pioasei slujbe, avea lacrimi in ochi si glasul tremurat
de revolta. Mi-a spus ca la biserica Sfinta Vineri n'au Post
de fata decit sapte persoane la comemorarea lui Cobuc, as
era un aspect sinistru de parasire si sardcie, di troparel,

preotulut rasunau in gol ascultate de cei trei student! din

colt, in vreme ce vaduva poetului cu luininarea in mina priyea biruita imprejur, vazindu-se atit de sinqura pe lune.
Tinarul imi zugravea tabloul posomorit in toate detaliile
lui ramasese scruduit de nerecunostinta unei society t pripite, probaoil cadentele sonore ale maestrului ii robeau sufletul mai tare ca oricInd si statea in fata mea buimacit s'..
desarmat ca dupa o mare rusine. L-am ascultat piny la sfirt29
.Piustul care flerbe.

n'am.putut sa-i dau mci o lainurire, ma gindeam la risi

pirea unei vieti, la poezia lui Cosbuc, la Pena pentru care
cind puneam o rezolutie pe
strigase el foamea pamintului

hirtia din fats In atrnosfera rece a cabinetului ministeria

mintea mea fArAmita strofa profeticA :

Din codru rupi o rcimurea,

Ce-i path codrului de ea,
Ce-i path unei lumi intregi
De moartea mea ?

Acest scurt episod plin de interes mi 1-am reamintit deunazi cind am citit in Dimineafa. strAlucita lista a atitor
somitati politice, In frunte cu o intreaga pleiadd de actuali
fosti ml rl itt, can si-au depus carta d-lui Jacob Rosenthal,
n urma regretabilului incident al acestuia in incinta unui ho.
el. 1mi dau toate silintele sd suprim pentru moment amine
analize care ar duce la constatarea unei serif intregi de ade
vdruri dureroase, proiectInd citeva lumini in camera obscura

a cor.0iintei multora, dar urmind Jinja dreapta a judeckil

echilibrate, mi-e peste putintA sd nu relev unele lucruri de
interes general. 0 fac aceasta in deplina cunostinta a tuturor

riscurilor profesionale, spunind dela inceput ca

valoarea

cuiva nu se poate schimba in opinia mea fiincicd a avut nenorocirea sa-1 calce tramvaiul, cd pentru presa. negustorilor dela Bucuresti, aprecierile de ieri trebuiesc reeditate neted
si Lad reticence.

Suntem tams in plin cinematograf si in accente de melo

drama de calitate inferioard.
Cazul d-lui Rosenthal a idscolit cu multit putere patina
i exagerarea cu care a rindasii opiniei publice per eazd la noi.

0 intreaga literaturd plind de nevrozA si de venin s'a brodat

zilnic pe acest eveniment si s'a varsat din gura masinilor rotative pe toata intinderea OHL Pagini intregi, ca dupd o mare

catastrofa nafonald mentin necontenit 'nteresul

130

crescind

si agita lumea, scormonind in societate pasiuni infrigurate.

S'au dat la o parte problemele noastre curente, s'au eclipsat
intimplarile externe, pentru ca intr'un stil colorat si cu o particulars viziune Rominia sa fie intretinuta fara nici un ragaz
cu aceasta nesfirsita poveste. S'ar pares ca directorul nostru din stradl Sarindar este un mare erou, un fel de Galileu
victims a libertatii de gindire, di activitatea si numele lui

s'au Jegat in mod definitiv de principiile progresultti uman,

ca toli suntem datori sa-i cetim de ad inainte operele com-

plete si ca presa, sfinta presa stirbita in prerogativele ei,

ridicindu-se intr'o protestare unanima trebuie sit vesteasca
continentului primejdia.
Nu,

sa ne intrerupem pentru citeva clipe ernotta si sa

vorbim romineste.

Nu vom proslavi bataia, nici nu vom arunca lozinca violentei brutale ca un remediu justificat in mintea deaproapelui
Dimpotriva, regretam din inima gistul nesocotit care da sta-

rilor dela not aparente daundtoare i prin strigatele desperate din jurul lui, ne face piny la San-Francisco, peste depar-

tatul Ocean, o rea reputatie. Dar ceeace am facut totdeauna facem i astazi : refuzdm cu scirba minciuna si exagerarea. Domnul Rosenthal s se faca bine, e dorinta noastra, sa inceteze cit mai degraba buletinele medicate iscalite
de patru doctori 1 publicate in editiile de dimineala st
seara ale ziarelor d-sale, cu o regularitate obinuita in lumea
veche numai la boala grava a papei sau a suveran;lor. D. .director. ramine exact acolo unde a Post in judecata noastra
inainte cu cinci minute de odioasa lovitura de baston. Nu e in
teresant sa schitam tocmai cu aceasta ocazie cariera instructivA a acestui fericit potentat de cernealg, care fara sa scrie
vreo data un cuvint a izbutit totusi sa devie un temut 'director al scrisulu. altora si sa-si asigure un maxim de beneficiu
pe urma acestei situatii. E de retinut insa pentru actualitate
faptul ca numitul domn este unul din patronii acelei prese
de bulevard de care s'a mai vorbit in coloanele acestei re131

viste si care straina de insusirile sufletesti ale neamului, vrmdrind numai acapararea unor interese materiale, cu un nivel
intelectual coborit, cu inpulsuri morale indoelnice, a contribuit in mare masura la trivializarea gazetariei noastre si
la isgonirea bunului simt din viala publica, Domnul Rosenthal, milionarul de astazi care se plimba cu agenti de politie
dupd dinsul si are apartament la un luxos hotel din Capitala,
este oare dintre oamenii cari prin munca si ideal au rdzbatut
in viatA sf cer dreptul sa indrume constiinta obsteasca din
statul romin ? Care-i sunt studiile, care talentul si care apos

tolatul de pin'acum ? Nu le stie nimeni, dar nu le-a vault

nimeni din lista admiratorilor sai de ocazie. Sunt zadarnice
cartile de vizitd, zadarnica agresiunea, zadarnice certificatele
asociatiilor de presd, dimpreund cu notele patetice lansate de
dare .Liga drepturilor omului.. Viata unui om nu se schimba,
pecetea ei ramine neinduplecatd. Si daca e pe intrebari, am
dori sa slim cine-a creat la not aceasta atmosfera pembild de
inveninare, aerul pestilential care ne stringe de git ? Cetiti
doua coloane din gazetcle tor, cintariti-le spiritual si adjectivele si yeti avea ragpunsul. Incepind cu Dumnezeu din cer,
continuind cu Regele si inglobind toate personagiile de pe
arena publica, tiparele din Sarindar batjocoresc totul. Top

cari am avut un cuvint de spus si am slintit in viata ispita

unui idei, suntem coboriti in acest pat al lui Procuste,. top
suntem stropi,i cu norol din rotativele lor, suntem hoti, dela
orice prim ministru al tariff si pind la subsemnatul ,castelan
dela Ciucea.. Indivizii certati cu legea si cu sintaxa fac pe
censorir moravurilor si retransati dupa paravanul unui ziar
prezenti pretutrndeni si pururea anonimi, pomanagir de toate
usile vorbind de demnitate, lachei ai capitalismului si predicatort ai dernocratiei, ei speculeazd instinctele josnice ale
multimii pe care le schimbd in bilete de banca..

La toate ocaziile iese la iveald metoda consacrata. lata

acum cazul d-lui Rosenthal, sau iata (complotul. universita
alor pe care n-menr nu-1 vede 'impede si care poate fi tot asa
132

de uor aberatia unei revolte tinereti ca 1 inventia unuicreer

interesat. Exists vreo masura, exists un spirit de ponderata

cercetare, ca sa examineze chestiunile ? Sunt numai rachete

aprinse aruncate In toate partile, sageti mutate in venin,

scrlniri de tut care se asvirle in public de catre aceia ce au
invocat teorii umanitare pentru apararea lui Goldstein i nu

s'au Area prapadit de jale cu saptaminile dud cu mortii

bombei dela Senat ..

Asa stau lucrurile, acesta e adevarul, indiferent de injuriile pe care mi le va trimite ilustrul moralist si om de litere
dela cutare redactie...
Societatea, fireste, ca orice organism, elimineaza cangrena
depe trupul ei. Ca in protestarea pe care o resimte intervin
si violente antipatice e regretabil, dar se explica. Adevarul
este insa ca la not o lupta surdd a inceput impotriva acestoi
clisee uzate, straine de sufletul nostru. Lupta se in tetete mereu,

valurile cresc din toate partile si numai orbii nu le vad. Von

putea depozitarii apucaturilor straine sa se adapteze la noun
configuratie de simtire a vietii noastre nationale ? Vor fi in
stare atunci sail duca inainte micile si marile negoate. Nu
vor putea sa se ataseze la ambianta proaspAtA si sa primeascd
lozincele ei ? Atunci curentul care e pe drumul primenirii
sufletestl, ii va inlatura cum inlatura marea scIndurile corabiilor naufragiate...
D. Honigmann Si confratii sai cunt invitati in mod binevoitor sa mediteze asupra acestei dileme.

133

eu anal mai patine

On mic eveniment s'a produs zilele aceste, aproape nebagat In seams, asupra caruia e bine s staruim putin,
fiindca putem descifra din el citeva constatari echficatoare.

Evenimentul e ca ziarul Presa, din cunoscuta (mum), a

fratilor Honignymn, si-a Incetat aparitia, invocind neputintl
de-a mai face fats cheltuelilor. Domnul Fagure, proprietaru!
si indrumatorul, in prohodul sau ocazional, vorbeste cu multa
induiosare de .sacrifiefile. aduse de d-sa pe altarul gazetarlei
si se complace in rolul de victims a independentei de gindire. Tinguirile sale au stirnit oarecare compatimire la tarabele dimprejur si spectrul rnortii proiectat o clips in bucataria
proprie a presarat pe ici pe colo note muiate in melancolie.
Unii veri si cumnati s'au crezut datori sa infiereze indiferenta
publicului cititor pentru aceasta stingere prenntura, care a
rniscat pins la lacrimi ziarul Rominia al partidului national
uncle s'a publicat deasemenea un trist necrolog...
Noi n'avem nici un motiv special de Indurerare acum la
moartea delicventului, cu care nu ne gasim in nici un grad de
rubedenie, nici de singe, nici de principii. De aceea nu ne inf rinam sinceritatea si vom vorbi limpede ca totdeauna. Credem chiar ca trebuie analizata aceasta disparitie si cercetati
135

in pricin'le ei cele mai adinci. Organul care s'a dus, o spu-

nem dela inceput, nu lasd nici un regret in cugetul nostru.

Flcind parte din tabdra tiparului comercializat, rAposata gazetA a d-lui Honigmann, din punctul de vedere at framintAril
sufletului rominesc era tot asa de putin interesanta ca orice
intreprindere de lemne a altui cetacean de ritul mozaic. ,Si
una si alta nu reprezenta decit un deficit pentru gospodaria
noastrA. Negustoria fratilor cu dulce nume insd viza un material mult mai delicat, ea specula sufletele la noi. Ndscuta.
din setea de citig 1 hi-Anita din scandal, valoriza zilnic
instinctele josnice ale deaproapelui. FArd nici o credinta marturisita si fara nici o busold morald, ea pornea in fiecare dimineata zeci de mil de foi pe toata intinderea tariff.. 0 dira penibild de trivialitate rAminea in urmd, o acrd atmosferd pescilentiald. Slavd Domnului, ca s'a mai slAbit valul 1 ca ceata
proxenetilor de opinie publica numara cu unul mai putin...

Care sd fie insd in adevar cauza prabusirii, care rezonul falimentului negustoresc, fiindca de alte chestiuni ma
`ost niciodata vorba in lustra societate. Nu poate fi decit o
singura cauza : refuzul cititorilor. lata de ce pentru noi, observatori ai fenomenelor societatii in care ne sbatem, intimplarea is proportiile unui fapt plin de semnificare. S'ar pArea

ca lumea a inceput sd vada mai clar i ca reactiunea sang

toasd a unui organism cutropit de boll intempestive s'a pus
n lucrare. Multimea noastra prezinta tot mai dese dover
de-o radicals transformare de psihologie. Dupd o perioada
destul de lungd de slabiciune apar abia acum primele inceputuri de redesteptare. Stim bine cu tolii ca am plata scump
marasmul constiintei paralizate in cei cinci ani de diva rAzboiu. Stim cari au fost consecintele, stim cit de mult s'a intirziat in acest timp procesul de normalizare a starilor interne 1 toata opera consoliddrii la noi. Am trecut printr'un
lustru al destrAmarii noastre in care o multime de aventurier
an ridicat capul i-au inceput pe spinarea milioanelor oropsite sd-i incerce norocul. Gazetaria a fost cel dintii teren de
I,,6

exploatare. Indivizi obscuri certati cu tablele legii s'au erija

In rolul de conducatori ai opiniei publice si au inceput sa

schimbe in arginti credintele maselor nestiutoare. Citiva an;
s'a jucat acest joc frivol in care figuri desperate de cafenea
au zapacit lumea. A fost in adevar epoca de our a speculantilor WA scrupule. S'au lansat cu duiumul ziare de antaj in
aceasta vreme, in care diversi rosenthali i honigmani i-au
Matt de cap. Un fregolism idiot a improvizat din baleti de
pravalie publickti i oameni de litere, investiti cu nume din
cronica lui Neculce i cu impertinente de ovrei din Polonta.
A inceput orgia scrisului cu toata revArsarea ei nesdbuita pe

tot cuprinsul tarii. Multimea a ramas buimacia in fata torentului murdar. Politicianismul cu sensibilitatea lui vinovata

a cazut repede de acord si s'a alAturat acestor lAcuste. A

trebuit s intervie indrdsneala aproape eroica a unor oamem.
ca sa se deschidd ochii multimii i escrocheria sa fie aratata
en degetul. Ne-am decis citiva sa strigdm nenorocirea carene paste i sa propovaduim o grabnica revenire la valorile
traditionale. Am fost rdsplatiti, desigur, cu o groaznica avalanse de murddrii pentru acest gest de protestare. 0 intrear

spuml de neofiti s'a repezit la noi, preschimbind in crime

umila dragoste de neam in care-am crescut si cerind s fincrucificati In numele marilor lozince de inrratire universals
A fost, trebuie s'o recunoastern, o lupta destul de grea, fiindcr.
nu e o jucdrie sa -ti

faci de lucru cu apasii de drumul mare

fdra omenie si WA. Dumnezeu, gata de orice. Rdzboirea insa

s'a putut O. cu toate aceste, fiindca societatea deconcertata
in primele momente a inceput totus sa se desmeticeasca 1

alarma data de noi Ira fost zadarnica. Rind pe rind s'au

trezit straturile societatii, dindu-Si seama ca trebuie sa se
curme data stupida batjocura, s'au desmormintat impulsurt
de mindrie adormita si au cerut ca micii zarafi ai sldbiciu
nilor noastre sa fie grabnic luati de guler si pusi la locul for
Colturi intregi de tail i -au at-Mat cu putere aceasta resurectiune proaspatd, afisind cu vivacitate asteptarea lor. Un evi137

dent certificat, d. e., al starii de suflet schimbate, a lost recenta lectie dela Cluj administrate congresului ziarictilor, and

toata lumea Mil nici o deosebire a facut sd se inteleaga ca

s'a saturat piny in git de pirateria din press.
Suprimarea ziarului Presa este o noun dovadd a acesfut
sentiment general. Cititorii s'au pus in greva ci au boicotat
otrava. Pe urma for sprijinitorii oculti, vazind ca tnarfa nu
mai are cautare, si-au inchis pungile, fAcind sa se inchida
pravillia. Este o probe ca incetul cu incetul opinia publIca
revine si elimineazd din mijlocul ci elementele indezirabil,...
In fata fericitei renasteri, not nu putem tAcea I
Dimpotrivd, avem datoria sa ne agitAm mai tare ca onicind. Dupd distrugerea unui cuib de venin operatia trebuie
dusd inainte. Moartel gazetei Presa nu poate fi decit un in-

demn pentru debarasarea metodica ci globald de paraziti.

SA se porneascA deci din toate pArtile cinstita cruciadd salvatoare! In numele ideei nationale ultragiate, in numele onestitatii ci a talentului se maturAm canaliile din drum, facind
sa se innece in scirba si in indiferenta tuturora exhibitiile lor.

Sufletul rominesc trebuie sa treacd prin aceasta radicals

despaduchere morald !

IntrucIt ma priveste, sunt ferm hotarit sa dau contributia

mea personald la cel mai legitim rAzboiu de aparare nationala.

Constient cd sustin cele mai curate interese ale unui colt de

urnanitate, voiu cere totdeauna purificarea si voiu face din
scrisul meu o trimbitd de alarmd. Mai mutt 1 Pentru desdvirsirea propagandei voiu lua in curind contactul nemijlocit
cu publicul, ardtindu-i in conferinte latnuritoare prlmejdia.
Vom vedea atunci, clack rdscolind cele mai elementare necesitati de auto-conservare, vechea noastra tolerantd nu se va
ispravi, inaugurind o era noun de sandtate si primenire...

138

Pinze de paianjeni.
poezia lui Eminescu, cum s'a spus de atitea ori, e cel
dintii capitol din literatura romineasca ridicat la cufmile productiei universale. Paginile nenorocitului cintaret al Luceafarului, strdlucitoare de geniu i cercetate de
mister, apai dincolo de bariera evolutiei noastre literare, 1
ca o creatiune unica, fdra predecesori 1 fard continuare, se
iniruie al turi de operele de arta pe care creerul umanitatii
ni le transmite drept zestre intelectuald a veacului trecut.
Personalitatea lui Eminescu are insd si o speciald semnificare pentru noi.

Din scrisul lui s'a inchegat mai intti doctrina nationalis

mului organic, care a indrumat intreaga ideologia vremii, i
al carei rezultat e Rominia de astazi. Dupa divagatiile scoa-

lei latiniste, dupa retorica t4oard cu care ne obisnuiserd

imitatorii romanticilor francezi, acest chinuit se coboard cel
dintii in

tainele existentii noastre, i smulge de-acolo din

adincime, dogmele imutabile pentru religia unui popor luptalon Crezul lui trece peste spuma ward. a prezentului i se
infige la co mile patru sute, descifrand din cronici un cintec
de biruinta. Deodata cu cultul trecutului el desgroapd elimba
veche fi inleleaptaw, in care-i toarnd &duffle infrigurate,
faurind

astfel critetiul de cdpetenie al unitatii noastre de

I PJ

simtire. Ca lator in toate regiunile Iocutte de Romint, et

creiazd pe seama unei entitati etnice formula unirii politice
4 dela Nistru pin' la Tisa'. CAlduzit de conceptia lui, Eminescu se sbate cu devotamentul fanatic al omului de geniu,
ea s'o ducd la triumf. Articolele din Timpul sunt impletituri de fulgere, care tinesc din sufletul unui mare refor-

mator. El vine cu ideia puritatii de rasa, in care gaseste

singura salvare pentru un neam fdramitat subt atitea domnii
ostile, copleit de 4 neagra strainatate. Devine predicatorul

incercuirii unui patrimoniu stramoesc Si se inchide in

4scripturile batrineb ca intr'un turn de aparare, de unde lovete fArd mild orice infiltratie bastards.
Eminescu a biruit deopotriva i cu literatura lui 1 cu principiile de etica nationald care I-au inspirat.
Cele cloud generatii venite in urinct 1-au decretat idolul lor.
In afard de sguduitoarea influents literard exercitata pe deantregul, contiinta publics s'a diriguit la not de adevdrurile
lui. De patruzeci de ani incoace toata lupta noastra de des-

robire, toate svircolirile mintii pentru a ne prinde intr'un

mAnunchiu, sunt radiatiuni din credintele poetului. Subt acest
raport, el e intiiul mare profet al intelectualitatii romineti.

Gindurile i s'au topit pretutindeni ca un fluid inviorator si

ni s'au prefacut in singe. Cine a trait aici o viata intelectuala
pe vremea regimului unguresc, ii dd, poate, mai bine seama,
de imensa forta morals cu care ne inarma scrisul lui Eminesew. Procesul de fermentare a fost la fel in toate partile. Spiritul curent al Vechiului Regat s'a hrdnit din aceasta evan-

ghelie, care s'a invdtat in coli, a rdsunat la tribuna, a determinat mentalitatea oamenilor politici, a strdjuit ca o Mara nevazutd dupd retelele de sirma dela Mardeti, i a
strigat pe pustele Ungariei in drum spre Budapesta.
Astdzi ideia noastra de stat se clAde5te pe acest rezon unic
de orientare.
Firete, conceptia lui Etninescu, familiars noun, n'a putul
ademeni niciodata elementele de import care s'au adult aid.
140

Prea era locala aceasta doctrine, prea vorbed Roininilor de

pur singe, prea scormonea instincte stravechi, ca sa poata
cuceri pe neofiti. In definitiv, lucrul e perfect explicabil, logica eminesciana se brodeaza pe un impuls de rasa precis Si
indestructibil. Nou venitul, adapostit la noi, cade in afara de
acest cerc de simtire. El ne-a trecut granita cu intentii mult
mai pozitive, decit dorinta unei inoculdri sufletesti. In materie de suflet, intrusul i-a adus bagajul lui distinct, pe care-I
plimba pretutindeni, fie ea scoate petrol la Campina, vinde
sireturi de ghete la Podul-lloaii, sau face pe criticul literar
la Bucureti. Eminescu e o incarnatie specified a solului, serisul lui o concentrate otrava crescuta aici, un fel de hai ro-

minesc, pe care organismul strain it ref uza. Si poezia i opera de publicist i le poti patrunde numai in mdsura numarului
de loturi cu care te-a tnzestrat soarta in cimitirile noastre. De
aceea nu e nici o mirare ca toti oaspetii literari cu care ne-a
hardzit Dumnezeu nu s'au incalzit de Eminescu. Dupd triumful

categoric al maestrului in cerebralitatea tarii, ei au tacut,

imbufnati la inceput, ca mai tirziu s ridice cuvintul cu oarecare timiditate i O. devie in sfirit detractori de abinele.
Raposatul Gherea, acest simpatic nomad at criticei rominesti, s'a ivit primul care a lansat rezerve asupra cugetarli
politico-sojale a poetului dela Junimea. Reteta obinuita a
umanitarismulu international a fost dela inceput antidotul
cunoscutului critic socialist. In ea se rezuma psihologia normala a calatorultd care a facut popas la noi. Atitudinea lui
Gherea era cit se poate de simple 1 de rezonabila. Ce ecou
puteau trez' in nervii 1 In mintea lui aceti ditirambi ai rasei,
de care s'a poticnit el Ahasverul asvirlit de peste Nistru In
furnicarul nostru de patimi, i prin ce miracol psihic ar fi lost
in stare s inregistreze strainul epopeia lui Mircea dela Roving?

Subcontientul lui Gherea putea oare s vibreze la accentele

arhaice dela to miie patru sute, cind un voevod basarab ksi
apard cu arcaii lui csciracia # nevoile # neamul ?.. In ce lume
de spectri necunoscuti il invite poetul In avintul lui de retro-

lit

bpec t ane ? Nu, operatia era prea dific' la, once sfortare raminea

r rezultat, fiindca bietul Solomon Solomonovia, fugarul

. tepelor rusesti, asezat la noi, venea cu u 1 alt instinct istoric,
depe alte tarimur.. In mod firesc, deci, Gherea opunea un
non posumus sufletesc operei integrale a lui Eminescu. Cazul
criticului dela Ploesti, care era de a tfel o inteligenta Fuperioara si un temperament de elita s'a repetat ma' tirziu cu alp
desradacinati. Aceeas mentalitate pornita din aceeas structure de gindire, facind apel la ac leasi subterfugii teoretice
s'a manifestat la toti scriitorii minor deslipiti din alta zone
etnica pe teritonul nostru. De s'gur, cu vremea tonul s'a
schimbat, timidele contestari nicale au evoluat tinind pas
oarecum cu sansele cetdteniei, iv'ndu-se pe-alocurea si nelipsitele note de impertinenta...
Astazi personalitatea lui Eminescu e centrul de greutate
al ideolog ei nationale care ne line in pici are. TO, deci, care
sunt dusmana nascuti sau facuti ai aceste' ordine morale, sum
si adversarii naturali ai poetului. Dupe judecata for trebuie
darimata piatra un hiulara, ca sa se naruie edificiul intreg
Astfel o serie de term'te s'-au inaugurat es ruct; nea metodicd. Inceputul 1-au facut prin a ataca d ctr na insasi, farA a
of sa nurnele autor hi, ca sa nu stirneas.A o reactmne violent . Planul se de fasura pros amat;c, cu tactica si cu persistenta. Un cor 1 treg de emigrant' I teran bijbhe imprejur,
bat'ocurind a tarul mostenit. Ideia nationals cu toate atributele ei e tiri a in nor i. Clisee exotice navalesc pripit, ca sl
falsif ce aspectul local at unui vechiu patrimoniu. In aceast
mvas'e de stra'nism press, scapata d n miinile noastre, are
rolul de slujnica a fiecarei ci pe Cu ajutorul ei se multiplica
i ifuzoriile parazitare si sustin o actiune concentrica. Totul
merge az' la Buc iresti pe o lupta b'ne 'hibzu to de comprornitere si desfiintare a unui crez incornod. Intre trivializarea
cultului stramo esc si sugebtiun le dela Mon va pe mii de
game, o vasty claviatura joaca aici o stran'e rapsodie. dir;
care orice si aba e indreptata impotriva oastra.
142

In shrlit, acuni (1 pa atitea nucar de invaluire, sf dd. i

atacul frontal. Dupd doctrinA i-a venit si rindul maestrului.
Adevarul Literar a iceput .dinanutarea. lui Eininesca. D mind Panait !strafe a primit aceasta insarcinare, pe care patronii lui o sprijinesc cu o muzicd de panorama stridentd,
urlatd frenetic din toate rotativele lor. Spectacolul e destul de
interesant. DI-'n ele unei Kiraline din mahalalele Brailei, are
a scos capul la Paris, cu un Mil rose in mind se repede Ia
blocul de gr If . In jurul lui e dansul macabru al sanie evicilor, grot sc si cu behdituri orientale. Istrate se indeamnd,
Istrate se incruntd, Istrate se strimbk Istrate Panait se is d
piept cu Miha-1 Eminescu
q-1 vedem pe Istnt '

Invitat de societate 4Romdma juna sa-si dea micul sau

prinos pentru un almanah comemorativ, d. Panait Istrate se
foloseste de acest pnlej ca sail precizeze atitudin a lap cu
Eminescu.
Autoru

Kirei Ktralzna nu poate fi invinuit de nici o shala

inaintea su iectului. El e foarte deschis, i striga din rdsputeri ca sa s'audd d parte. Nu ez td i intrA dela inceput cum
s'ar nice in medias res. Dupa o succinta introducere asupre

eistoriei dela inc putul lumii i pita in zilele noastre, din

care se cons ata Mid ruci o indoiald ca nu e in buni termeni
cu 4popii i cu cDumnezeu., indrasnetul iconoclast, sprij nit
pe surprinza oarea descoperire ca 4 viitorul a fost totdeauna

hp/Malt de un n r de pica deasA., se repede cu o glovitur

de picior. Ia piedestalul profetului :40 astfel de credinta erenag a fost i idealul de mai bine, a (I) bunului Eminescu..
Cum vedel., d. Istrate d n primul moment apare ndumanit
si Cu grama c romineascd. Dupd aceasta altercatie trecd-

It

oared -sa se ridica brusc ca sa-i declare bentinta : 4Mihail

Eminescu s'a condamnat pe sine lust*, i-a marginit propria
sa opera la o meschina notorietate nationals, cind, ca prunes uman, s'a niultumit s doreasca doar binele tariff sale,
--,
In aceasta judecata lapidary se condenseaza leit-motivul de-

ractorului. Pentru dinsul cse nate intrebarea.: numai dela

Nistru pia la Tisa. se Intindea pamintul pe vremea lui Erni.
gescu, i cnumai poporul romin, credea el (Eminesctt), de
demn sa cunoasca universalele-i gindiri 1 simtiri. ? Urmarill
iogica, e admirabila : 4universale gindiri fisiintiri. de o oneschina notorietate nafionaki.... Dar, sa lasam gramatica i logica, cele dour infante nascociri burgheze, pe care fiul Bit..ei probabil le 4trimite la Her vechiu.. D-sa, suparat cum e
ae 'idealul strimt, al poetului, merge inainte: Fost-a Emi-tescu folositor chiar i neamului sau, dormd binele inchis intre

frontiere ? Ajuns-a el la vreun rezultat practic, prea-marinJuli natiunea t hulind tot ce nu e romin. ? D. Istrate Panait nu numai ca contests orice rezultat practic., dar de
brat cu Kiralina lui, privefe de sus cu aiere de mia. i diepret: (Sarmane Mihail Eminescu L. cif ti-a fost de grew sa
pricepi pe uri4i descoperitori i propovaduitort -ti ideel de
tiesrobire internationala din apusul Europei, cu care ai fos
doar contemooran... n'ai stiut sa to ridici de-asupra granite!or, ba chiar ai faurit arme otravite....
Frontierele i Jar frontierele, iata suprema metealma a aces-

tui voiajor fail papport ci fall gramatica, pentru care Eminescu ci-a bagat piciorul In capcana nationalismului ovinist, neputincios i sforaitor, I -a slugit cu sinceritate in schun

bul unei co* (1) de mamaliga....

Ei bine, prin ce mijloace se poate ajunge la cinfratirea univ er sala, , care pare a fi visul d-lui Panait Istrate ? D-sa o
cpune fara nici un inconjur : (revolutia. Si 4 armele disperate
justificat disperate. ale bolevicilor ; i fiindca puzderla
umana nu vede aceste adevaruri., striga dinsul intettn eke
de sinceritate : cdoresc sa vie, nu bolgvicii orneno# ai Rustel

tai

ci Hotentotu salbateci ft crurt, care sa -t vire cu halal prrn qezut, ceeace ochii ei orbt nu pot sd perceapd*. Cu alte cuvinte o
operatie destul de drasticd Si perfect umanitarista... Dar care e

ultima etapd pe care 'omenosul. chirurg social o Intrevede

pe seama asezarii umane ? D -1 Istrate, sententios si categoric,
ne cla raspunsul : .0menirea va fi conch's& cu dreptate, fn
viitor, de oameni inteligenti ft genero ,ci, on -care le-ar ti obirqia,
aqa cum vedem ca se produc lucrurile in Rusia de astazi.
Am Inteles, bolsevismul e raiul salvator. Cunoastem teoria,

tocmai deunazi cind ne-o lansa Adevdrul Literar, mai venisera de peste Nistru vre-o cincizeci de banditi la Tatar-Bunar
sa ne-o (vire' cu granate c1,3 mind. Replica acestor omenoft
tovarasi de idei le-au dat-o soldatii nostri i cu dinsii sun-

tem chit. 'Mane insa d-1 Panait Istrate, amine Adevdrul

Literar care-I ocroteste cu surle i cimpoaie, i aici chestiunea

e mai complicate. Chid zic cA e complicate nu ma gIndesc

la nasul Kiralinei, ci la intreg valul tenebros care se pregateste In umbra de catre diverse amfibii intelectuale, indopate
din greu cu mamaliga' romineasca. Povestea personals a
lui Istrate e destul de rudimentard si nu tocmai interesantd,
ca si gramatica Iui. Temperament anarhic, dincolo de ordinea morald constituita, e greu sa angajezi o discutie cu el.
Argumentele noastre le cdinamiteazd cu aceeas usurintA cu
care a incercat sA i reteze beregata singur. Ce sA-i spunem,
deci, lui Istrate ? Ca lupta nationals a lui Eminescu, fiind
lupta pentru desrobirea unui colt de umanitate, nu e decit o
paging generoasa din cartea mare a desrobirilor omenirii ?
Ca ura lui impotriva strainilor nu era decit revolta legitima
impotriva spoliatorilor care sugruma viata unui petec de pamint ? Ce sA facem cu Istrate ? Sa-i tinem un curs de istorie,
ca sa-1 invatam cd subt cnutul rusesc i subt legea contelui
Appony tirbindu-se caracterul unui popor, se comiteau zilnic la adIpostul legilor crimele unor tilhari ai evolutiei universale ? Ce se incercam cu Istrate ? Sa-i ddm pe repezeala
notiuni elementare de sociologie, ca s inteleagd ca a pastry
145

Mustal care tierbe

10

1-a cultivtt patrimoniul moral, intelectual si politic al unui

neam, oricare ar fi el, hotentot chiar, inseamna a complecta
simfonia large a universalitatii, si ca deci Eminescu, coalchid o doctrine nationals, e unul din stilpii de capetenie ai
progresului uman? Intrebarile s'ar putea duce cit de departe,
toate ar fi zadarnice insa, fiindca tulburatul apologet al inft-Midi universale' se plimba cu picioarele in gol, jenseits von
Gut and Boese, cum spune filozoful german, orfan la fel si de
tara si de limbs si de orice scrupule teoretice. In acest imperiu nebulos, In care dinsul rataceste fare inevitabilul pasaport al inteligentii, ar fi prin urmare o pierdere de vreme
sA-1 urmam, chiar si In cazul cind n'ar fi la mijloc imaginea
destul de desagreabila a unei... beregate...
Exists insa aici o intreaga familie de spirite, care vor sa oilnamiteze. cu orice pret ideia nationals, indivizi pe cari frontierele ii string ca nite chingi defier. Bietul Istrate, impins acum

inainte de ei, cu tot chiotul lui nesabuit, nu e decit exponentul for de ocazie, un fel de piatra colturoasa aruncata in
obrazul opiniei publice. In realitate, ei sunt cari se agita si
trag sforile. Dela razboiu incoace, cand amutisera, acum s'au

inmultit si to impiedeci de ei pe la toate raspintiile. Fie cl

batjocoresc consecvent tara la gazeta, spurcind tot ce e de
bastind subt paravanul unui criticism occidental, fie a profeseaza cultul amnestiei si al umanitarismului pe seama Goldsteinilor sau a criminalilor din Basarabia, fie ca sunt dadaisti
de-ai lui Tristan Tzara, in fond ei laolalta sunt una, sunt tot

.neagra straindtate. lovita cu biciu de foe de Eminescu si

perpetuate ca o pecingine grozava pe trupul nostru. Ei se
feresc cu totii de- un crez national, fiindca acest crez e singura

formula mintuitoare pe seama unui popor inchegat intr'o

unitate. Ei vor sa des la o parte si pe Eminescu, care le bareaza drumul ca un bolovan uria pravalit in fata unei prapastil. Cititi, de pilda, insultele criticului de case al Adevarulid Literar, d. Sanielevici, actual impresar al lui Istrate, vechiu
ampion al 4infratirii internationale. si el. Cititi plevusca de
146

reviste pe care din protectia unui capital obscur rotativele

le-asvirl necontenit pe piata. Aici nu mai e pur i simplu psihologia intruilor. Acel non possumus sufletesc de care vorbeam la inceputul acestor rinduri, neputinta strainilor de-a

patrunde manifestarea organi a a unei rase. Lucrurile s'au

complicit in timpul din urma 1 cornplicatia ii are aportul el
cotidian. Am trecut i peste perioada de miriitura surds 1 peste
straduintele negatiunii sterile, acum se lucreaza cu un plan
unitar i cu o tinta precisa. Pentru moment ne gasim Inca in
faza de preparatie, pocnesc pe ici pe colo rachete cars lumineaza ungherele tainuite ale taberei dumane, i din insinuari
raslete putem alege cumplita razboire care ne-ateapta. Istrate cu rectitudinea lui de somnambul literar, insa inverunat

inimical calaului Foch., ci deci prost tactician, denunta i

.sfarimarea aspiratiilor primitive cIAdite pe frontiere. si .dreptate cu oameni intetigenti i

generoi, on -care le-a, fl obircia, aa cum vedem ca
se produc lucrur.le In Rusia de azi.

planul i tinta

Se Incearca deci distrugerea ideologiei traditionale a nationalismului conceput de Eminescu i inlocuirea ei cu cunoscuta formula bol,evica.

Chestiunea e limpede i oricite neplaceri sentimentale m

s'ar pune in perspectiva, not trebuie s'o privim in fata, trebuie sa ne apara n. Sa ne ierte deci, i AdevOrul Literar i
toti patr.onii lui mai putin literari, daca le marturisim cu
linite Ca suntem in garda de mull i fiind oarecum la not
acasa ne micam destul de sprinten pe cimpul de bataie.
Spiritul public, ale' suntetn siliti sh le-o spunem, se men tine
Inca tot in alvia cea veche. Triumful lui Eminescu e astazi
knot mai eclatant ca oricind. Rominismul sdela Nistru pin'la
147

Tisa*, urminduli misiunea istorica i-a identificat, in

sfirsit, dupd un crunt sbucium milenar, granitele politice cu
cele etnice. Nu s'a indeplinit decit un act de justitie dupA

un rapt de veacuri, normalizandu-se astfel viata unui po.

por s. dindu-se in acela timp un aspect firesc ra.
porturilor nationale din Europa Centrald. Granite le
care ieri erau piroane infipte In carnea noastrA, astazi
cunt zidul de apdrare al unui bun comun cftigat

prin drepturi stravechi. Parii acestor granite actuale van

implintat in singe. Granita inseamnd deci, la noi, suprema
legitimitate morald, inseamnd biruinta dreptatii, putinta de
desvoltare dupd rosturile firii, inseamna limbd, lege, case de
parinti i zimbet de copii, inseamnd tot ce constituie tezaurul
vazut i nevazut al omenirii cdela inceputul lumli 1 pia in
zilele noastre., cum ar zice cu intelepciune d-1 Panait Istrate.
Oricine ar vrea sd le sparga trebiue sd-i is pedeapsa ca un
dublu criminal : impotriva noastra i impotriva umanitAtii.
In laturi, deci, domnilor, cu ref renul rdsuflat al tuturor tue-

nelor internationale, care se cintarete astdzi cu our in

Moscova pe spinarea mujicului rus, i spre bucuria celei mai
sinistre aventuri din cite a cunoscut vreodatd istoria. Noi ne
pazim granitele nu numai cu baionete, ci cu contiinta limpede a demarcatiei sufleteti la.care ne-a indrumat un mister
de procreatie etnica. Le pazim din acela instinct ancestral ca
i Mircea cel Batrin al lui Eminescu, care-i apdra: tsc rdcia
Si nevoile pi neamul.. Inlduntrul for noi vom fi oameni, apostolii
umanitatii, ipnotizati de libertate, dornici de progres i milostivi pentru tot deapropele nostru. Cine nu intelege acest
impuls firesc,,,care stapinete toate fibrele neamului romi-

nesc, e on un zdnatic cu picioarele in gol, on un delicvent

ordinar, contient 1 interesat. Si intr'un caz i intr'altul, el
trebuie strivit ; firete, dad se poate, WA a face uz de reteta
sadica a omenosului vizionar dela Adevarul Literar, care, cum

am vazut, recoil-1mM. pentru situatii mai putin grave

vire. doctrina Feu batul prin fezut..
t48

tai

Rdminem astfel la catechismul lui Eminescu. E un fel de

magna charta. obligatoare si imprescriptibild la noi. Cine
n'o adoptd, it consiliem sa plece, dintr'un sentiment de crestineasca bunavointa. Dincolo de frontierele pe care le detests,
e liber s'o nesocoteascd, incercindu-Si norocul tspoind case

sau scriind carti cu duiosul certificat al lui Romain Rolland ;

pentru noi e tot una, fiindcd e trecut intr'o zone de indiferenta, de unde miasmele nu ne-ating. Aici insd, unde miroase

Inca a singe proaspat, varsat prin toate vagAunele pentru

statornicirea unei idei, edinamitarean mi se pare cam riscatd,

1 In orice caz prematurd. De aceea, s ia aminte intregul

clan ocult si totusi stiut, care vrea sd ne carunce la fier vechiu
drapelurile.. Aceste drapeluri, cu al for 4r:urn me tangere, se
razbuna crud uneori. Eu imi permit se ma fac ecoul admoni-

tiunii for batrinesti de pe-acum, suportind, desigur, toate

desagramentele...

Cit despre Mihail Eminescu, detractorii lui sA fie linistiti.

Credinta poetului rAmine nestirbitd, pazita bine de mintile
limpezi, cum erau odinioard pazite de Moise tablele legit pe
muntele Sinaii. D-1 Panait Istrate, in variatele sale contributii
auto-biografice cu care-si intretine cititorii, spune undeva, cd
a ematurat pinze de paianjeni.. li Jacem cunoscut ca suntem
$i noi multi aici care ne indeletnicim cu aceasta meserie. De

cite-ori in jurul altarelor stravechi se ivesc astfel de insecte

antipatice si vor se -si tese pinza otrAvita cu mirosul for
grew ;I botul lacom intins dupd prada, noi ludm maturoiul si
maturam...

... Si vom mature totdeauna I

169

Ineepe o batalie mare...

I.

S
'

'ar parer cd procesul de diferentiare !titre presa romineasca i cea internationald dela not merge cu pai
repezi spre o limpezire definitivA. S'ar pared cd un ince-

put de opinie publicA e in elaborare, cd se prepard o subita

micare de revizuire a valorilor, i cd o reald resurectiune
sufleteascd se anunta cu oarecari sguduiri 1 purificAri.
Suntem dintre cei putini care au drepturi de prioritate in aceasta chestiune, fiinded mai intiiu am pus-o in discutie i am

pdtimit cu adevarat pe urma ei. De trei ani in paginile Tdrii

Noastre am desvelit cu sinceritate o primejdie nationald :
instrclinarea preset. In nenumarate rinduri am stAruit asupra
problemei, judecind-o dupd toate laturile. Am arAtat cd s'a
curmat firul traditiei de odinioard a gazetAriei-apostolat, 1
cd negustori odioi au transformat un venerabil anvon intr'o
tarabd. Am scos la iveald axioma elementard cd pentru prima
perioadd de inchegare a unui popor intr'o unitate politick
presa nu trebuie scApata din mind, ca orice secret de famine.
Cu dovezi palpabile am atras atentia cd aici se lucreazd meiodic Impotriva tarii, cA deodatA cu musafirii ce-au luat In
151

stapinire redactiile, a descins i o serie de lozince subversive

care se pun deacurmezisul ideii nationale si servesc interese

straine. La toate ocaziile am repetat acest adevar pe care

nu-1 inregistra nici politicianismul grAbit, nici lenea de gindire a unei societati fail o temeinica disciplinA morala. Era
mult& rusine in constatArile noastre, de citeori ne gindeam
la cAlimara Honigmanului venit sa inlocuiasca articolele lui
Eminescu sau scrisul lui C.A. Rosetti. Dar dincolo de aceasta
brutala jignire de amor propiu, un sentiment penibil de nesiguranta ne urmarea cand stiam cine sunt fericitii furnizori de
hrana cotidiana in Rominia NouA. Aveam impresia, cum am

spus-o necontenit, cA s'au furisat intrusi printre not cari ne

darima altarele, cA peste capetele multimii nApAstuite isi dau
mina, si ca. intr'o bun& zi vom plAti scump opera constient&

a atitor termite rozatoare..Am protestat deci din coltul nostru, lumea ne-a Inteles, ne-a acordat chiar satisfactii pentru
improscarile de care ne-au impArtAit IndrAznetii peti de cer-

nealA, in realitate ins& lucrurile au mers inainte in ogasa de

ieri, neputindu-se plamadi incA un val de nemultumire colectiva, puternic i transant ca toate miscArile ref ormatoare.
Acum situatia pare a se schimba, si sunt semne cA strAvechea pasivitate va fi puss de astAdatA la o parte.
Ce s'a intimplat ?
Un simplu fapt, lAtnuritor i categoric: s'a umplut paharul.
DupA ani intregi de svircolire distructivA, In constiinta public& pAtrund in sfirit argumente hotAritoare. Ele sunt puse
in evident& cu o dArnicie neobisnuita tocmai de catre stapinii

rotativelor care s'au repezit sA ia cu chide sufletul rominesc. Acecti cetateni proaspeti au lucrat cu un hiperzel 1 cu 0
patima menitA sa trezeascA toat& lumea din nepAsare.Nesocotind si bunul simt si avertismentele primite la tot pasul,ahasverii democratiei si-au descoperit Inrudirile i programul. Nu
s'au putut opri la drumul jumAtate, fie cA erau la mijloc impedimentele organice ale unor impulsuri de rasa chemate la
contributie, fie ca legaturi misterioase le impuneau sA se
152

achite de anumite indatoriri. A lost deci o consecventa denigrare a tuturor traditiilor, o demonetizare perpetua a tot ce
ne tine laolaltA si o adApostire a tendintelor centrifuge cari
au scos capul zilnic in aceasta presd, excrescent& bastardd a
solului. Subt masca umanitarismului si a civilizatiei occiden-

tale, indivizi nespalati au trivializat totul aid. Ei ne-au tras

in noroi pe reprezentantii vietii publice, ei ne-au judecat, ei
au demoralizat masele raspindind neincredere si descurajare, ei au justificat crime, au legitimat tradari si au cautat sa
inlocuiasca religia fanatics a idealului national,
fara de
cu teorii de import semanate aid
care ne prabusim astazi,
ca sd propage disolutia. Reinviati pentru un moment tot criticismul acestei gazetarii in anii din urma, si din cel mai sumar
examen yeti desprinde firul rosu at unei conceptii de distrugere. La straduintele de consolidare ale unui stat intemeiat
pe principiul unitdtii etnice, ei opun totdeauna consideratii de
ordin international, adaptari de circumstanta din catechismul
nioscovit...

Cateva probe ultra-recente din acest laboratoriu unde se

Herb otrAvuri impotriva noastra.

Luati de pilda chestiunea studentilor dela Paris : lista

bursierilor publicata acum trei sAptamini in Tara Noastra.

Toata lumea romineasca a tresarit In fata rusinii ne mai

pomenite, toti ne-am dat seama a numai printr'o meschina tragere pe sfoarA ea putut ajunge la o asemenea batjocurd.Era palmuit si prestigiul tarii, era si o scandaloasa nedreptate in joc. Nici un om onest, de once origine ar fi el, nu putea
admite ca din dolt& sute cincizeci de bursieri in Franta, cloud
sute sd fie evrei si cincizeci romini. Nici o socoteala din lume
nu putea explica un astfel de capriciu idiot al proportiilor.
Gazetele 4 democrate, au inghitit-o si pe asta 1 Mai mult, ne-au

ris in obraz si-au vrut sd infunde In ridicol calarma. noastra.

0 !raga adiere de pudoare n'am vAzut cu aceastd ocazie, obida
trecatoare macar a omului prins asupra faptului inteo afacere
stupid...
153

A venit vizita d-lui Henry Barbusse. Indelicat 0 inoportun,

cunoscutul romancier merged la Chisinau ca un fel de inspee-tor in procesul dela Tatar-Bunar. Scriitorul francez, se Ole,
venea in calitate de comunist militant, dui:4 atAtea investi-

gatii la fata locului, facute de altl tovara0 ai sAi, dupa

Guernut, Torres, etc. Ce atitudine a luat cu acest prilej press
independents de credinta tArii? DupA ce s'a induioat ani de

zile de grevele lui Goldstein, dupe ce-a publicat cu mutt

sgomot proza bolevicA a lui Panait Istrate, dupe sughiturile

umanitariste debitate de .Liga drepturitor omului., sau de

d-1 Costa-Foru, a stat oare o clips pe ginduri ca sA tie seama
de realitate ? A avut un dram de jend morals in fata situatiei,
intelegind cA toatA tam asta e In dreptul ei sA reactioneze,
atunci cind emisarii lui Trotzky yin sA ne umileasca la not
acasa? Nimic din aceste sfieli ; dimpotriva sfidare pe toad
linia, perfecta justificare a lui Barbusse, pactizare deschisa

cu dumanul subt firma arhi-compromisA a... umanitatii...

Alta proba 1 mai recenta : procesul locotenentului Morarescu. Cetiti, va rog, darile de Rama din toate gazetele care
nu mai pot de democratie. Cetiti i yeti vedea cum se exagereaza cazul unui ofiter, despre care nu tim Inca bine clack
In adevar vinovat sau e victima unei cabale. CertA este numai
lipsa de impartialitate cu care se relateaza peripetiile desbaterilor sau se comenteaza procesul insu0.. Din ce se publica
la gazete, pentru care minciuna e Orin de toate zilele, nimeni nu poate alege cleat o ura neagra impotriva armatel.
DacA ar fi sa-i crezi pe cuvint pe ace0i arenda0 de opinle
publics, ar trebui sa admiti cA toti ofiterii 0 soldatii noltri
dela Nistru nu sunt decit o asociatie de tilhari, trimi0 acolo
ca sa schingiuiasca i sa despoaie lumea. VA Intreb: ati remarcat cindva un articolm macar in care sA se plinga un
biet granicer impucat de soldatii din batalioanele roii sau

de bandele care fac incursiuni zilnice pe teritoriul nostru? N'ati

cetit 0 nu vets ceti aceasta meritata apoteoza, fiindca prosla-

virea qtirei romine0i nu intra in programul unor omen!

154

cari n'au avut decit doud puncte comune cu viata milliard :

dezertarea i amnestia...

El bine, toate acestea au umplut paharul.

Opinia publics din tarn a inteles in mod definitiv ca aici e

la mijloc o opera de ddrimare, 1 ca a tolera mai departe

aceasta batjocorire a ideii nationale Inseamna a consimti la o
leala dar sigurd sinucidere. 0 protestare, deci, a Iumii cum se
cade s'a resimtit dincolo de barierele politice, inglobind

oarecum sufragiile unanime ale rasei. S'a mobilizat pentru

India oars dela rAzboiu incoace contiinta tarii, care pretinde
o satisfactie pentru ruinile indurate i o garantie ca pe viitor
vom fi feriti de asemeni manevre.

Un gest de o superioard frumusete etica s'a produs ca o

consecinta a protestarii tuturora. D-1 C. Bacalbaa, vechiul
ci merituosul ziarist, neobositul luptator al principiilor avansate, dar in acelac timp bunul romin, ne mai putind impdca patriotismul sau cu tendintele gazetelor la care colabora, a pArdsit ziarul Adevdrul. Scrisoarea pe care-o publicd
din acest prilej, ca sa-i justifice actul de contiinta, sesizeaza primejdia prdpastiei la care am ajuns. Cu o nobild sinceritate, bAtrinul

gazetar, umblat la ,koala de demult a

onestitatii i a iubirii de neam, prinde intro formuld lapidard rostul situatiei actuale. lat-o : 4n tara noastra se pre&eve o mare ci lungd batalie in care vor figura toti cei
care ici iubesc tam..
BAtrin cetitor de suflete, d-le Bacalbaa, aveti dreptate : o
mare batiilie va incepe acum la noi, &Italia pentru a intrond
aici in mod definitiv prerogativele principiului national pe rul-

nele dibuirilor incolutiente fi a falfificdrilor interesate. In

aceasta ciocnire de forte, rolul presei e al avantposturilor
care deschid focul.

Trebuie deci sa Anturam cu cruzime pleava tiparului, ca

sa netezim drumul limpede pentru biruinta de miine. Din
partea noastra, indeplinind un impuls initial, ludm toate aspunderile unei lupte necrutatoare 1 o anuntdm ca sa se tie...
155

Ineepe o batalie mare...

II.

In trecutul ei, presa, se tie, a fost o oglincla vie a sentimentului public la noi.
NAscuta dintr'o dorinta entusiastA de-a devenl o tribung
de idei i neglijind cu deshvirire sau punind pe-al doilea

plan laturea comerciala, gazetaria era plAminul prin care

respira un popor dornic sA se smulgA dintr'o viatA patriarliala 1 sA se adapteze formelor din Apus. Cain toate sfortdrile
de emancipare nationala, i in presA indrumAtorii au fost oameni de batina care descindeau pe cimpul de lupta Cu. toate
impulsurile rasei. Bune sau rele, organele noastre de publici-

tate erau odinioard tot atitea fibre de simtire ale mediului

caruia se adresau. Luptele lor, oricit de vii sau pasionate,
erau lupte de familie, fierberea launtrica a aceleea entitatI
etnice. Un ziar conta pe-atunci ca un aezatnint injhebat In
puterea unui crez. Existenta lui se legitima printr'o personalitate cu superioare garantii morale 1 intelectuale. Era un
program sau era un om care vorbea la gazetd. Fie ca se lamureau zilnic parerile unei grupari cunoscute, fie ca se propagau orientarile unor fruntai, ziarul ki avea totdeauna stA...

157

pinul vizibil, perfect indreptatit ca sd-si spuie cuvintul in

/
trebile publice.
Negustorii tiparului s'au depArtat dela linia traditionald si
au schimbat cu desAvIrsire aspectul onest al trecutului.
Cu ei s'a introdus anonimatul in presd, mijlocul cel mai
comod pentru acoperirea oricarei actiuni subversive. Ziarul
transformat In Intreprindere comerciald, slujind in acelas

limp scopuri nemArturisite, avea nevoie de aceasta perdea

dupd care se retrAgeau elementele parazitare ale tarabei.
Ne-am pomenit, deci, cu ziarele de astazi, firme colective,
dupd care stau pititi insi WA stare civild, gata oricind sa
asvirle in opinia publics fermente disolvante. In trecut, partidul sau individualitatea directorului era chezdsia scrisului,
limpede si controlabild in fata lumii. Cind ziceai Rominul
tiai ca ai a face cu principiile lui C. A. Rosetti, and ti se
vorbea de Timpul Ili apArea girul intelectual al lui Eminescu,
chid se city un articol din Gazeta Transilvaniei aveai pecetea nobild a lui Aurel Murdseanu. Pita in timpul din urma

s'a pdstrat aceasta normald justificare : reiscumpdrarea

dreptului de-a indruma Cara prin greutatea unei personalitati.
Situatia actuald e stranie si primejdioasa.
Sunt ziare In afard de partide si in afard de orice garantie
individuald. Adevarul sau Lupta, de pilda, lanseazA zilnic o
critics acerbA a vietii publice, judecd oameni si institutii, batjocoresc sau laudd cu frenezie In dreapta si In stinga, pronunta sentinte categorice. Necontenit se citeste un verdict la

adresa armatei sau bisericii, la un gest al Suveranului, la o

chestiune hotaritoare pentru ziva de miine. Intro vreme
chid Statul proaspat Infaptuit ar trebui sd primeasca infuziunile permanente ale unui optimism generos, chid un curs de
pedagogie nationald ar fi indicat sd se desprinda din coloanele ziarelor, un rinjet cotidian urmAreste toate straduintele
noastre, seamAnd desagregare si stinjeneste viitorul vietii
unui popor In primele zile ale cununiei. Judecata gravy si
WA apel iti stirneste de multe on mirarea sau revolta. Te
i58

viiisa vezi iscalitura, o deslusesti de grabs, e firma colec-

tIvd : Adevdrul sau Lupta. Limbajul care se tine la adapostul

acestor masti e totdeauna gray si sententios : noi suntent
pentru democratic., noi ne ridicAm impotriva acestei porcarii.noi4i jar not... Simti adese cum to maninca palma In
fata unor as meni imprecatii si Intrebarea se naste logicd si
elementara, ca orice protestare impotriva impertinentei
Cine sunt acesti noi, cine sunt censorii framintarii noastre
de toate zilele ? De unde vin ei, cum ti chiamd, ce carte au
invalat si din ce resurse de !nand moralitate sau inteligentd
isi iau dreptul sA inunde Cara cu cerneala for ?
Cine sunt acesti noi ?

lad descoperirea cea mai de capetenie pe care trebuie s'o

fad Indraznetul purificator, menit sA des batdlia mare pentru tntoarcerea ideil nationale in spiritul public.
Anonimatul introdus In presd de legea noun Isi are explicalla imediata. S'a recurs la el din clipa in care strainii an
crezut cA trebuie sA puie stapinire pe tainele tiparului. Rettansarea dupa firma colectivA era o manoperA ward, prin
care puteau cere ascultare. lnchipuiti-vd, cum ar fi rAspuns.
cititorii, and fiecare insultA ar fi avut marca autorului ? Ce
ar fi rAspuns alegatorul dela DrAgasani, and i s'ar fi servit

ti iscAlesc eu Albert Honigmann? Firete,

ar fi dat cu piciorul. Pentru a inconjura deci acest picior
adevArul brutal : zic

Honigmann iscAleste solemn: Lupta sau AdevdruL Cu asemenea

procedeu ne scuturA pe toti, ne intreabA din ce trAim si ne

ostracizeazA din viata publicA in numele moralei rasvrAtite_
Sguliti subt anonimat apar astfel nenumArati trepadusi cu
nume pompoase, istorice de obicei : Radu Negru, Miron Costin, Aprodul Purice, etc... Toti sunt slobozi la gurA, toti ne iau

de sus, toti scuipA seara si dimineata in obrazul Ida Cind

se va publics lista for integrals, veti rAminea ingroziti i veti
avei impresia unei razzli de noapte In Cismigiu. Se va constati atunci cum ti chiamA, care e certificatul for de nastere si
de botez. Se va descifra, dupA povestea tulbure a originei, gi
159

scoala dela care au fugit sau andsoarea unde st-au clod%

visul norocului. Un scurt curriculum vitae va lAmuri totul. El
bine, acest tablou sinistru va convinge si pe cel mai generos

umanitarist ca o stupid& Mate de joc se petrece cu noi, ci

suntem la inceputul unui proces de disolutie sigura dad nu
Want de guler pe intrusi. Presa nu numai ca a evadat din zona
de influents a inteligentelor superioare si a inimilor mari, dar
s'a preschimbat inteun laboratoriu otravit, pe care numai un
tembelism oriental it poate toleri mai departe. Chestiunea se
pune neted si fara aminare : Prin ce se legitimeaza existenja

unor birth tiparite, chid is spatele for nu exists nici o garantie ? In puterea cArei justificAri Finkelstein vine sa ne stro-

pea sca cu noroi, pe dumneata si pe mine, in puterea caror

drepturi ale omului rotativa lui manInca lath crutare capitalul de incredere al unui neam ?
Nici o socoteala din lume, nici un tribunal de onoare ri

nici un areopag de &dire nu le va di dstig de cauzl

Mai adaugati la toate aceste si punctul cel mai obscur: de
unde yin banii, cine are interesul sd-i intretie aid pe acesti
potentati milionari, care alaltAieri se congestionau pentru o
piesd de cinci lei ? Marii moguli ai democratiei, protectorii
lui Goldstein si ai Tatar-Bunarului, nu pot fi decit o cetate
avansata a unei armate care se prepara de atac impotriva
noastra.
Asa hind lucrurile, cum ziceam claunAzi, s'a umplut paharul.
Noi nu suntem nici destul de prosti ca sa nu vedem ce se
intimpla, nici destul de neputinciosi ca sA primim primejdia
cu bratele incrucisate. Fireste, reactionam. Protestarea creste
in masura loviturilor ce ni se data. Poporul nostru, rAnit In
instinctele lui de viatA, se misca. Fie studenti, fie membri al
Academiei, fie tarani, tresar cu totii. Sunt zadarnice si di:Arile sirete si sfidarile obraznice. Mobilizarea bunului simt rominesc a inceput. MA mir cA n'o inregistreaza cu speciala lot
sensi5ilitate cetatenii neofiti. Atit mai rata pentru ei 1 Un him
160

e cert : lumea s'a desteptat aici dupd nenumAratele zgindAreli, s'a frecat la ochl, priveste imprejur si pe ici pe cob inape sd stringy pumnii. fats adevArul I Dupd Coate probabilitAtile aceastd sbucnire de energie repulsive nu va 1.6n-tine
numal in domeniul abstractiunii pure, fiincica violentarea
metodica a sufletelor trezeste in adincimile lui principiul vio-lentei si consecintele acestei dogme sunt insesisabile
Pentru moment situatia se poate comprima intt'un b.11etin
laconic si foarte serios : lncepe Mafia pe frontul ideii nationale.

NI
Mustul ear. Herb...

It

Mustal care fiePbe

Mustul care fierbe.

Suit aspecte care nu se uita...
La Chisinau, in primele zile de clocot dupe realipirea
Basarabiei, era un haos cu adevarat pitoresc. Capita la
Moldovei rapite, cu ulitele ei drepte si largi, forfotea de
viata proaspata intr'un virtej sgomotos si isteric. Se prabu-

sise stapinirea recenta, era maturate si nebunia bolsevica

care decapitase vechea ordine de drept, dar la adapostul trupelor noastre nu se fixase Inca in mod definitiv noul regim.
Era o epoca de intermitenta plina de aventuri, de intrebari si
de surprize. Potentatii de ieri, cazuti pe brinci, nu mai ieseau
din casele lor, in vreme ce 4 Sfatul Tarii., cu deputatii lui improvizati, in sedinte interminabile, punea lumea la cale.
0 atmosfera de noutate, o nelamurire vaga plutea imprejur, accentuate par'd la fiece pas de stralucirea ciudata din
ochii trecatorilor, in care ardeau frigurile de morbideta slava
cu toate misterele lor.

In ziva de Rusalii, mi-aduc aininte, tabloid mi s'a parut

mai agitat ca oricind. Stateam in fata catedralei cu un grup
de noui-veniti si ne uitam la marea de capete din jurul nostru.
Pe bulevard trecea in arsita dogoritoare un escadron de hu..

sari moldoveni, echipati cu uniforme r useti din vremea pacii,

gasite in to miri ce depou descoperit atunci. Era armata

165

Basarabiei, pusa subt comanda unui domn martial, care tiu

se spunea ca e ministrul de rdzboiu al provinciei desrobite. 0
enorma muzica militard calare defila in frunte, in acela cos-

turn decorativ, cintind marseillaisa. Pe urma acestui mart

postum al tarismului prAvAlit, un regiment de infanterie ro-

mineasca inchidea cortegiul cu soldatii nostrl marunti i

viol, mi se pare din Mehedinti.
Era iesirea din bisericd si in fata noastra se strecurau In

toatd mindria for reprezentativd notabilitatile actuale ale

tarii: ministri, secretari generali, dignitarii zilei, fel de fel, o
largd eflorescentd, urcind in automobilul cu sirena ascutita...
DeodatA un murmur strAbate multimea si in jurul monumen-

tului lui Alexandru I, invelit in sdrente, pilcuri de femei de

mahala se agita cu gesturi nervoase, cu stridente manifestatii
guturale. Le strdlucesc ochii subt broboadele negre, poporul
se micd si citeva brate imping o scam pe soclul statuii, 0
clamoare generald, strigate, agitatie... Vine politia..,
Ce e lelitd ? intreb pe o surata din dreapta mea, care
striga si ea pe moldoveneste.
imi rdspuncle dirz vecina mea,
Ce sd hie cocoane ?
vrem sd descoperim pe t-trul.
De ce ?

Pind nu ne milostivim not cu el, nici Dumnezeu nu se

milostiveste cu not si nu ne dd ploaie, imi replied cu toata
hotdrirea moldoveanca fanatizatd.
Cele vazute si auzite m'au pus pe gindurt st pe mine st pe

tovardsii mei. Retrasi pe o band in parcul de peste druaf.

am rezumat culorile vii ale acestui tablou, am trecut in revista toate infdtisdrile proaspetei alcdtuiri de stat. Eram de
acord cu totii ca biata Basarabie se &este intr'o stare haotied, dar nu ne prea dam seama de ziva de mline si nu prea
pricepeam in,,ce chip si de unde vor iesi energiile de conducere ale sbuciumatei provincii.
Un profesor dela Iasi, cu zimbetul lui obisnuit de filosol
sceptic, ne-a dat formula situatiei : Domnii mei, acum Cara
166

sa facut, mai trebuie si oameni in ea si atuncl Coate lucrurile

cunt in perfecta ordine...
- Fiji pe pace, se nasc... rAspunse unul. E o veche axioms
in biologie: functiunea creiazA organul.

Bine, dar pin'atunci ?

am replicat ingrijorati trei

deodata.

BAtrinut doctor francez care era cu noi, venit in inspectie

sanitary la diviziile de peste Prut, a intervenit in discutie cu
admirabila lui bonomie galica.
Pin'atunci e mustul care fierbe. Toate revolutiile, oricit
de creatoare, au o perioada de elaborare. VA spune acest
adevAr consacrat un om ai cArui inaintasi au Post de patru
on pe baricade in ultima suta de ani. E mai lungd sau mai
scurta, dupa cum societatea a lost mai curind on mai tirziu
fecundate de ideea biruitoare. E, cu alte cuvinte, procesul
normal de procreatie, care trebuie sa -si %ea cursul ca in.toate
tiomeniile vietii organice.

Ai dreptate, doctore, surise profesorul. Ce to fad insa

in vremea chid procesul de procreatie e abia la inceputul lui
si nu poti sa -ti dai seama care va fi rezultatul : un exemplar
de elite on un monstru ?..,

Astepti linistit si mai ales ingrijesti pe bolnav, facu

glumet inteleptul breton.

lmprejurul nostru a inceput sa roiasca unda depe stradA,

lumea Chisinaului pestrita cu amestecul de neamuri si de
limbi, dela evreii din Polonia ping la bulgaril dela Ismail,

toata sgura asvirlita de vitregia vremii pe pAmtntul Jul

.Stefan -cel-Mare. Erau si divers' mandarini ai fostei republic! moldovenesti care treceau din zece in zece pasi, plimbindu-si subt ochii nostri prezumtia si norocul...
Conversatia s'a oprit o clips si ne a lAsat pe ginduri. Docitorul privea cu indulgenta la trecatori si misca din cap In:torcindu-se spre toti cei de fats :

Un lucru insa d-lor, din experienta mea de medic.

I 67

Toate chinurile facerii dor 1, credeti-ma, sunt profund antipatice .

Nu mai era nevoe nici de argurnente, nici de raspuns, aici

ii dadeam cu totii dreptafe.

Mustul care fierbe....

De patru ani Ardealul liberat it vAd subt ochii mei in goana

lui infrigurata de Viata noun. Povestea e la fel si Ia Tisa si

la Nistru. $i aid istoria a venit cu avansul ei. Int liu s'a facut tam si acum e pe cafe sa se faca societatea care o conduce

In vinovata opresiuhe seculars a iegimului unguresc, un

popor despoiat zilnic, retransat dupa izolarea saraciei Si nestiintei lui, n'a avut nici vremea, nici putinta sa-si inchege
o class diriguitoare. Libertatea cu praznicul ei formidabil
ne-a surprins peste noapte. La masa ei ne-am asezat in pripk

ca toti scapatii din puscarie, cu o invechita foame si fara

Shale de sarbatoale.
Din clipa liberarii insa, deodata cu iatalele noastre neajunsuri, s'au deslantuit intr'o tumultoasa navala 1 energiile
acumulate In anii de inertie. Suntem in plin proces de prot.reatiune astazi. Subt ochii nostri se face societatea, se recruteaza statul-major al unei grabnice prefaceri sociale. Din ascunzisul satelor, unde in deplina constiinta a unei protestari
rationale se sbatea din vechime laranimea noastra, singura
patura normal constituita, un val vijelios de sanatate se ridica la suprafata i apuca drumul oraselor. Centrele streinismului de ieri sunt napAdite de acest asediu permanent. U11
popor chemat Ia viata isi afirma drepturile cu indrasnealk
sl vivacitate, stringind ca cu o suflare de foc cercul impreturul'insulelor deplasate ale dominatiunii de ieri. Pretutin
168

deni pe ruinele alcAtuirilor darimate e sbucium i culoare,

aunt pachetele de nervi pe can le risipete cu profuziune

ceata nAvAlitorilor robust' ce au umplut arena cu strigltul lor....

0, desigur, un scrupulos estetism nu este un egreabil Iowa in aprecierea acestei viltori. Doctorul dela Chiingu
avei atita drept sA spuie ca chinurile facerii dor i sunt antipatice. Societatea noastra conducAtoare in truda ei de inchegare are, firete, destule momente brutale i respingdtoare. Valul e inform si deasupra lui plutesc multe aparitii
meschine. E atita sgomot imprejur, e aventurd uneori, e 1A-

tliald parvenita pe alocurea, e rapacitate adese i o largd

eclipsd a bunului simt. Ca in casa noun a unui imbogatit in
pripa care i-a chemat la el rudele, subt acoperisul confectionat de curind se intilnesc figuri stingace si rudimentare.
()data si odatd, observatorul de miine in opera lui de retrospectiune, dupd ce valorile s'au clasat i procreatia s'a infaptuit, isi va putea permite luxul sd scrie pagini glumete despre
goana contemporand cu care oaspetii grabiti la banchetul
vietii noui de Stat, se prezintd sd puie stapinire pe tacimul
tor. Sunt aa de sigur ca o justitie tirzie ii va ajunge cu verdictele ei, incit ironia iertatoare o putem anticipa de pe acum.
Deocamdata insd suntem organismul in epoca de elaborare
care cu tot plusul lul de sandtate, sau poate tocmai din acest
motiv, trebuie urmArit cu ingrijire ca sA nu des grey. Aceastd

burghezie care se nate astAzi in labirintul atitor transactii

de contiintA, aceastd fauna agitata a libertAtii care i-a Insusit actiuni la band si opinii politice, trebuie tinutd in hitt,

ca sd nu apuce pe panta povirnisului moral, scotind la

iveala deodata cu triumful clipei i germenul fatal al disolutiei. Aid e, poate, cel mai delicat punct din intregul proces
de transformare febrild care se petrece subt privirile noastre.
Criza morals a societalii ce se face acum in Ardeal explicd
atitea i atitea balansari de diferit ordin i nu sunt excluse
sguduiri apropiate pe urmele ei.
7 69

tricot, trecut data momentul critic, selectiunea linistita

va incepe si poporul nostru va apuca sd primeasca binefacerile societatilor constituite.
Aceasta zi insa e departe inca.
Noi cei de astAzi n'o vom ajunge mci data. Suntem geaeratia sacrificatd, care nu poate aved altd consolare dectt
ideia cd a fAcut din jertfa ei puntea de trecere Intre trecut si
viitor.

Fericiti cei de mine. Ei din mustul ce fierbe astaz vor

putea gusta vinul pur, dupd ce fermentatia a incetat, unda
s'a limpezit si drojdiile, vai, drojdiile s'au coborit la fund....

170

GPanitele,
jun batrin carturar ardelean, muncit Si el de clocotul zi
lelor schimbate, imi vorbea claunazi cu glasul raspicat
ci ran.,
Eu, spunea simpaticul mo, cu cei saptezeci de ani ai met
sunt ca o punte veche aternuta deasupra vremii. Peste suiletul meu au trecut multe, toata goana poporului nostru in
drum spre unire. Pitit aici in coltul meu ani deschis ochii subt
urmele proaspete ale iobagiei si de atunci pins astazi, zi cu
zi, am urmarit povestea intreaga : dela unirea Principatelor
OA la intrarea In Budapesta, dela slovele chirilice din

Foam Dumtnecii a lui Barac pins a 'Monitorul Oficial* at

Rominiei intregite... Sunt, cum vezi, o scorbura ()Mena ht
care au suflat toate vinturile...

Mosneagul pared ca se uita departe peste capul meu tir

potolit it lumina in barbs ca un strop de jar

zimbetul lui

intr'o cadeinita de argint.

Am fost un neam plin de vlaga, putini ver mai fi ca not
care In veacul din urma s'au scuturat de saracie i umilinta.
Ne-au omorit insA totdeattna granitele. Ca prin nite chingi
de fier in jurul unui trup dornic s creasca, not am fost strinsi
si la mijloc st la incheieturi. Granitele dor, granitele ucid. 0
171

granild noun pe supralata until popor a insemnat totdeauna

o moarte noun. Toti cuceritorii care-au implintat un nou

snip de hotar In tulpina unei natii sunt OM care-au halo

un piron in came. Nu ca au oprit o scurgere normald de e.
nc rgii dela un capat la altul, dar au turnat otrava in bucdtile
dardburite si le-au inveninat. Uita-te la not : in Principatele
Dundrene granitele de odinioard Insemnau otrava turco-greceasca, in Bucovina zodia nemtilor, peste Prut zApaceala
moscovita, aici miasme unguresti. Bietul trup, ciungarit tot
veacul al noudsprezecelea, a zvicnit la granite ca la niste rane
coapte cari vreau sA sparga. Fiorii unitatii ardeau pe dedesubt si in masura In care se deschideau punctele de granild, pe
sparturd tisnea dintr'o parte intr'alta fluidul nevdzut si prindea rAdAcini... Asa s'a plan-IA(1H de pilda unitatea noastrd literary din ultimele decenii : unde de foc furisate pe spArturi
de granite... Din nenorocire Irma cursul otra vilor intr'un organism e mult mai lung si mai primejdios. Piroanele s'au

smuts, crucificatul s'a ridicat in picioare, dar veninul i-a limas. Toate partite alipite ale Rominiei de azi patimesc inainte de urmele granitelor ca de o nApraznica boalA de adoIescenta. Dupd hora unirii pe care am jucat-o cu totii cu egala

frenezie, intorsi pe la vetrele noastre, ne scuturd pe fiecare

trigurile de demult, virusul din copildrie 10 face de cap...
urma bdtrinul cu putere, granitele trAiesc
Da, da,
mil si se incurcA in drumurile noastre la tot pasul. StIlpii
au cAzut si la Predeal si la Orsova si la Ungheni, Au dispa1 ut si straja de ieri si pajurile strAine. Granitele insd stAruiesc
mai departe, perfide si imperceptibile, pulverizate in cuvinte,
ascunse dupA glume on dupA gesturi, sgulite dupA teorii poIitice, on scotind capul din retorica adunArilor de popor,

pretutindeni pe teritoriul neamului care s'a unit cele patru

granite istorice intr'o permanentd colaborare morald se opun
consolidarii noastre de stat. Un cortegiu nesfirsit de Spectri
si umbre se Waste pe urma tor, fall a face parte din adevarurile organice ale patrimoniului comun, dar pururea prezent,
171

ca tin Western de cununie, de cite on un spirit nt velator,.

ciddind pe o temelie unitard, ar vrea sd ne strings mai
a proape...

Cuvintele linivtitului analist erau interesante cu judecata

for care pdtrundea asprd in tainele unei cdsnicii vi desvelea
par'cA enigmele until alcov. El le rostea senin, cu accentul de
siguranta al gindurilor implinite.
Eu ma uit in sufletul meu, din care o viata intreaga am
alungat toate sugestiunile Statului duvman, cu indaratnicia
cu care dai afard muvtele din odae in dricul verii. Am fost
din tinerete acolo in satul meu un chinuit anonim al ideii iiationale vi mi-am supus mintea la un proces stravnic de eliminare a tot ce e strain. M'am desfacut in mod convtient de
zestrea intelectuald de aid vi-am fost de cind tin minte un
tributar al Bucurevtilor. De-acolo imi veneau cartile, indemnurile vi toata puzderia mea de visuri. Ei bine cu toate acestea, acum dupd unire, dupd contactul direct cu Cara, ed

vi d In fiecare clips, a in toate indeletnicirile mele este o

nota particulard, un aspect local pe care nu-I pot armoniza
---

cu echivalentul de peste munti. Nu mai vorbesc de infativarile ciudate ale fratilor mei dela Nistru sau de felul de-a
gindi bundoard at unei fruntav de-al clerului nostru din Cernauti, la dinvii stigmatul istoriei imi apare mult mai evident

vi mai suparator. Dar ma opresc la spiritul curent at Vechiului Regat pe care 1 -am atras totdeauna in raza gindurilor
mele. Crede-ms, simt poticniri la tot pasul. Sunt granitele
care au lost mai tari decit privirea mea de toate zilele v
s'au legat de mine in cursul vremii ca praful de haina caldtorului...

Batrinul mivca durnirit din cap subt farmecul amintirilor...

Stii, cd eu n'am fost la Bu cureti decit de cloud on in viata.
data la noun sute vase, cind cu expozitia vi acum doud luni
In urma Intl 'o chestie la minister. In amindoud calatoriile m'am
urtat Imprejur vi mi-am judecat sufletul. La noun sutt vase,
firevte, granitele dureau ca un cutit infipt in spate. Nu jan173

darmul dela Predeal cu penele Jul de coco f cu brutalitatea

lui oficiala, dar aierul dimprejurul nostru, atmosfera de piqcArie pe care ne-o (IA granita. Toate astea nu mai sunt actun,
nota violentd s'a dus. Dar i in drumul meu de deundzi resimteam valurile postume ale despartirii. MA urmAreau la
toate plimbArile mele din Bucuresti. Fara sa vreau imaginile

straine ale stapinirii de led, ecouri intirziate din Capitala

depe malul Dunarii, obiceiuri de ale administratiei ungare,
reminiscente din codul civil austriac, stiu eu, o retea intreaga
de fire nevdzute imi incilcea creerul in biuroul de minister
cind asteptam rezultatul petitiei....
Mosneagul m'a privit in ochi cu dulosie sl mi-a pus mina
parinteste pe umar.

Eu nu mai am multe de zis pe lumea asta. Generatia

mea e cu un picior in groapa si pleacA cu multa ImpAcare In

suflet. Cu cit mai departate sunt pe seama noastra ecourile

trecutului, cu atit satisfactia morals e mai coplesitoare. Noi
am vAzut ddrimarea granitelor externe si e destul atit. Dad
asi putea insa sa las un testament pentru cei care veniti In
urma noastra, atunci v'asi zice sa nu vA inchipuiti ca granitele Iduntrice nu mai sunt, ca granitele sufletelor s'au
sfarimat si primejdia for nu mai amenintd. Luau' seama, cind
se clarima o casa veche, credinta populard spune ca vechiul
locatar mai revine noaptea si se plimbli pe ruinele ei Ingrozind pe noul stApan cu suflarea lui de stafie. Dad vreti sa
aveti odihnA trainica in casa ziclitA cu atitea jertfe, atunci cu
legi, cu institutii, cu rugaciuni 1 cu tamlie, cu ce veti crede
voi, siliti-va sa alungati cit mai de grabs strigoii trecutului:
omorill granitele...

174

Mosneagul care-mi tines acest limbaj de sincera auto-analizd cu intuitia experientii lul vede ]impede miezul lucrurilor_

ToatA framintarea largd care face in Rominia Noua un

furnicar de agitate pasiuni se reduce la constatarile lui. Pe

solul national intregit, in care patura tArdneascd prezintd u-

nica armonie de ansamblu, clasa diriguitoare, crescuta la

adapostul civilizatiilor

strdine gtate unor oranduiri de

slat cu totul deosebite, se infAtisazd in cele patru provincii cu stigma tul fatal al originei, sustinind astfel un

particularism sufletesc, un penibil ferment de desagregare,

mostenirea granitelor de ieri care cla aspectul unei psihologii

de mozaic indrumarii noastre de stat. La dreptul vorbind

aceasta confuziune a elementelor disparate, lupta surds
intre granitele de odinioara, incursiunile reciproce in domeniile rnostenite surd rrotivul de cdpetenie in tulburdrile
noastre.

Granitele se perpetuiaza cu toata puterea -formidabila a

inertiei si diriguiesc mentalitatea simplistd a maselor. Nu e

numai o intimplare ca pins mai alaltdieri un partid politic

cu oameni in toata firea se agita subt ochii nostri, trudindu-se sA ridice la rang de doctrina nenorocirea istoriei noastre.

Sociologul de miine cand va cumpani acest proces de reintegrare sufleteascd, urmArind boala, o va explica in toate fenomenele ei

si va stirnt, poate, hazul contemporanilor cu

mite involburdri tragice de astAzi. Pind atunci insA granitele

isi

mentin ravagiile lor, fAcindu-ne sA patimim de ele mai

molt ca de toate capricioasele friguri valutare. Nenorocirea

insa vrea ca aceasta ingrAdire de orizont care e fireasca

pentru judecata multimii sa fie hotaritoare aproape pe toata
linia si la cei mai de seams din conducAtorii politici ai tdrii.
Consecinta e ca $i politica e strivita in patul lul Procruste al
vechilor granite. Omul politic din Cluj se opreste cu solutiile
tui la Predeal intro vreme cind gi conducatorul din Vechiut
Regal i-a statornicit raza de gindire intre Predeal $i Bucuresti.

175

Moneagui mea avea dreptate : a omorim granitele.

Operatia aceasta Insa n'o vor putea indeplini decit spiritele

fargi, care reprezinta sinteza integrals a neamului aces pd.

meniti ai istoriei noastre in al caror suflet trecutul s'a topit,
elaborind din energiile colective ale noului stat formulele
sal vatoare.

i78

F'oCestea lui Ilie Maromets.

amintire din Basarabia, care nu -vita, sa-mt lese din,.,...,,
minte cu tot valul de gindurt ce task In nririL.
In zilele dinfli cind bolsevicii au fost alungati pesteNistru si sbuciumata provincie moldoveneasca respire liber

dupe o mita de ani de a pAsare ruseascd, Chisinaul devenise,

un punct de atractie si inteies pentru toti care urmareau opera mare de reintegrare nationalk. In momentele grele de
gum reInviqea Basarabiei apArea ca o recompensk pe care
destinul o acorda dupk atitea dezastre si, mi-aduc aminte,

la Iasi sirnteam cu totii chemarea parnintului lui Stefantel-Mare.

M'am dus si eu la Chisin'iu, IntovArdsit de o seamy de ar4

deleni si citeva luni am fost martorul renasterii politice de

peste Prut. Zilele acele vor rkmlnea neuitate cu framintarea
$ipitorescul lor. Pe ruinele tarismului decapitat se ridica valul

tulbure Ina al energiilor populare, aducind din straturile de

jos impuisurile impetuoase ale instinctului national moldove
nese. Poporul Basarabiei, dupe apasarea de un veac a duhului
strain, se mince greu si marea lui sanatate primitive se destependtroznind din toate In cheieturile ca trupul unui urias dupli

e lung noapte de betie. Scene miscatoare si interesante se

vedeau la tot pasul. Revenirea la matca romineascd nu era..
i77
hinetts1 tare fierbes.

It

usoard, trebuiau pravaliti la o parte mai lath bulovanii muscdlesti din sufletul moldovenesc si aceasta cerea sfortari vio.
lente de energie. Rusia se prabusise, e adevdrat, tarul se stia
ca a fost taiat cu toti ai lui de bolsevici pe undeva pe la Ecaterinoslav, nu mai era nici o teams ca se intoarce, pajura Romanovilor era datA jos dela toate portile, statuia lui Alexandru I o infasuraserd in sdrente pe care le sfirticau ciorile, pe
strdzile Chisindului se plimba garda nationald moldoveneasca
subt conducerea ofiterilor care manifestau o necontestata predilectie pentru chipiele rominesti, cu un cuvint stdpinirea
ruseasca se ddrimase ca prin farmec... $i cu toate ) ceste, invizibila dar strasnic de apasatoare, inoportund si pururea
prezentd, domnia moscovitd se resimtea pretutindeni. Era o
o lume aparte pentru noi, plina de necunoscut si noutate. Rusli
nu plecaserd din suflete Inca, unde in mod obraznic s'au lost
asezat inainte cu o sutd de ani si acum se puneau deacurmezisul nostru de cite on noi, pribegi din and parte a rominismului, doream sa facem apropierea dela f rate la frate cu moldovenii. Nu mai vorbesc de aristocratia Basarabiei, descendentii boierilor de odinioard erau cu totii inchisi in casele lor,
In mare doliu plingeau prdbusirea imperiului si vedeau in
mina intinsa de peste Prut un gest de nesocotin+A criminals,
Nu mai vorbesc de speciala infatisare a clerului moldovenesc
prea putin spiritualist, coplesit de stralucirea grea a unui ritual oriental si Imbibat de Moscova in toate fibrele lui. Dar
alerul coabitatiei de un veac cu vecinii de peste Nistru straba-

tuse la addpostul cinovnicilor rusi pind in umbra satelor,

uncle tdranii intorsi de pe moldayschi front dumicau domol impresiile marilor sguduiri dimprejur
In valmasagul de orinduire noun a unei vieti proaspete, dat
filnd marasmul aristocratiei, conducerea politica a revenit cdr-

turarilor moldoveni dela lard. Citiva profesori de liceu sau

judecatori de pace, un considerabil numar de invdtAtori si o
ceatd de studenti veniti dela universitAtile din Charkow $i
Kleve, au iesit la suprafatd, luind in mind frinele in noua ase-

zare de stat. Fii de Want% trimisi pe invatatura ruseasca,

acesti deputati din Sfatul NM de atunci, train in completa
izolare de toate manifestarile culturii rominesti, infatisau totusi o netarmurita dragoste de neam. Reintegrarea for la viata
national& se petrecea la fiecare dupa o indelunga si chinuitoare tragedie individuals. De aceea psihologia for era agitata, plina de intrebari nedeslegate si de surprize. Ei urau firete pe Rusi cu uta neagra a sclavului batjocorit, le ziceau
4 pOrCi,, si afis u o constiinta de superioritate, dar in acelas
titnp ii copiau in toate alcatuirile for .si in subconstientul judeckii for mentineau o nestirbita admiratie pentru uriasul ca.zut in noroi. Ei isi iubeau neamul cu deslantuiri patimase de
dragoste proaspata, cu o frenezie slava in volbura for cutropitoare, dar dincolo de limita acestui Instinct sufletul for era
nela rudt, haotic. Crescuti dupa t.ribilul zid de izolare al Prutului, farimind in amintire fragmente de cintece populare din
satul lor, primind la scoala toate aspectele de civilizatie umana
prin pezma ruseasca, terifiati de umbra lui Petru-cel-Mare,
pustiiti de frigurile lui Dostoiewsky si de viziunile ascetultti
dela lasnaia-Polyana, bietii luptatori ai regenerarti noastre
na.ionale din Basarabia descindeau pe arena cu toate stigmatele fatale ale virusului moscovit si din bagajul for de ratiune se ivea necontenit o caciula muscaleasca...
Mi-aduc aminte de o sears ca atitea seri petrecute in mijlocul acestor fauritori curati la inima ai unirii Basarabiei cu
tara-mums. Sorbind interminabilele ceaiuri intr'un colt de restaurant la Chisinau, eram in pragul unirii apropiate, cu sufletul plin de fiorii trecutului si de emotiile prezentului. Conver-

satia noastra rascolea ca de alteori cauzele pravalirii rusesti

si prietenii mei moldoveni, intr'o veche limbs cronicareasca,
cintarindu-si vorba, cautau sa-mi lamureasca otrava demisticism a mentalitatii slave, nebuna pofta de autoflagelare care
pusese stapinire atunci pe masele fostului imperiu si be impinged cu o perversitate crescinda spre-o tavalire in mocirla.
Discutia se desfasura greoi cu dese intretaieri de citatii ruf 79

sel,i, se invowu teorii de ale criticilor r4i, pagini din catechis-

mul lui Lenin, on cite-o anecdota din nuvelele lui Cehov.

Din toate aceste lungi cuvintari insa iesea la iveala o larga
si zgomotoasa bucurie, ca in sfirsit dusmanul secular este
schilav de moarte si ca zorii infratirii rominismului se intreOA deabinele. Imprejur stapinea o veselie nervoasa si in
aburul de ceai se ridicau accente razlete din cintecul vre.Pe al nostru steag e scris unire..
mii :
Atunci s'a intimplat, ca in golul de o clipa al conversatiet
vecinul meu de ma.a a aruncat vorba :
Nu, Rusia nu mai
invie degraba, nice un viteaz ca Me Muromets n'ar putea s'o

mai puie in picioare...

Ce fel de Die ?
zic eu. Amfitrionii mei au zitnbit cti
totii ca subt farmecul unei calde am ntiri.
- Cum, nu stii povestea lui Hie Muromets, tovarasul Itu
Masa intreaga s'a inseninat, cintecul uniStenka Razin ?
rii s'a intrerupt, s'a facut tacere, fruntile s'au descretit si stirisul comunicativ a luminat deodata toate fetele, raminind
numai eu st cu cei doi prieteni ardeleni desfacuti de aceasta
binefacatoare seninatate.
incepit vecinul meu,
Hie s'a nascut in steEi bine,
Si
basmul si-a intins
pele Ukrainei, din plugari saraci..,
aripile deasupra noastra. Deputatul moldovean
(purta un
nume patriarhal ca pe vremea lui Neculce, ml se pare Vlad

clipind din gene reinvia

Plamadeala, sau ceva la fel),
inamtea noastra imaginea eroului bilinelor rusesti. Spunea
de-un viteaz fara seaman, un fel de Siegfried popular, un fel
de Pintea at nostru, care creste in trei zile ca altul in trei ani,
da mina de ajutor tuturor napastuitilor. sdrobeste pe Tatari,

baga in racori pe boieri si se iveste calare pe cal alb linga

Lavra din Kiew s bata in poarta cu buzduganul... Povestea
era lunga, moldovenii ii prindeau fiecare amanunt, sorbind
ceaiul pe indelete cu bucata de zaharintre dinti, cum ne otvsnuisera ofiterii cazac' la cofetaria Tufli din Iasi. Era o smcera atmosfera de admiratie fail rezerve, era mai mutt decit
180

o poveste, era un spirit ewe to,Jea sutletele, u intimitate

calda necunoscuta noua, erau stapinii de ieri care-si lasaserh
in urma implacabila retea fermecata, era cultura ruseascd.
Mi-aduc aminte -- cum privind imprejurul tneu tabloul,
mi se pared ca retraiesc sensatii din romanele lui Turgenicw...

Scena ne-a miscat adinc si and ma ducear noaptea spre

cash pe strazile Chisinaului alaturi de cei doi tovarai din
Ardeal, colturile acute ale orasului adormit ne pareau pline
de umbrele hatmanilor ucraini, iar vfnful flues arii posomorfte din opera Boris Gudunov...

Au trecut ani de-atunci, in noua alcatuire de stat Basarabia i-a gasit locul, sunt svicniri Inca de strainism postum,
dar constiinta stabilitatii se Intareste, opera de nivelare prinde
gi reinchegarea unitatii de stat se desavirete cu incetul. Cu
toate aceste, Ilie Muromets, din nenorocire, traieste Inca dincolo de Prut...
Soarta vrea insa ca rolul acestui Ilie sa fie mult mai complex.

Subt alta forma 1 cu alt nu me el incurca lumea aid in Ardeal. Basarabenii 1-au motenit dela Rui, noun ni I-au lasat

Ungurii. Priviti imprejur, stall de vorba cu cea mai mare

parte din clasa noastra conducatoare, inregistrati deprnderile ei fie pogitice, fie culturale, ascultati-i teoriile si glumele,

cititi manifestul partidului national, puneti in cumpana argumentele in fata incoronarii, savurati sintaxa unui discurs
parlamentar rostit de unul din neinduratii nostri adversari,

scormoniti putin mai adinc ura impotriva regatenilor si

Ilie Muromets apare in toata plenitudinea lui de spectru ras181

bunator, firele in costum schimbat, in ireproabil doin an de

pe pusta.

octrta, in adevar, a fost foarte nedreapta cu bietul neam

rominesc. N'a fost deajiins apasarea politica de veacuri, mai
grea i mai pustiitoare se in fatiaza robia civilizatiilor straine
care ni s'a impus. In momentul clad s'a sfarimat servitutea

politica, zestrea fatala a influentii culturale s'a pastrat netirbita i ne urmarete la tot pasul ca un blestem. Clasa con-

duca'oare a celor patru provincii unite sufere de contactul

secular cu patru culturi diverse, diametral opuse in impulsurile lor. De aceea lipsa de unitate, lipsa de convergenta in
framintarea conducatorilor, caracterul de mozaic sufletesc al
acestei societati diriguitoare. De aid ne vin atitea balansAri
politice desorientari culturale, nenumarate vorbe incurcate
i caricaturi de tot felul. Repercusiunea cea mai evidenta o
vedem in viata politicA, unde lucrurile se pot urmari mai
lesne, criza insa e mult mai adinca, este criza apararii culturale, este criza sufleteascli cu nenumarate fenomene antipatice de desechilibru moral i intelectual.
La dreptul vorbind nu este o superioara placere sa traieti
tocmai in perioada istorica in care cerebralitatea neamului
tau este atinsa de-o asemenea pecingine, purtind cu tine in
toate partite convingerea ca numai sacrificate fiind generaVile atinse de stigmatul trecutului se poate fauri platforma
trainica pentru ziva de miine.
Din fericire Irma avem un loc de refugiu : fareinimea. Lumea

el, intr'un acord netulburat cu eternitatea, pastreaza i la Mure, ca i la Olt sau la Prut, aceea unitate de suflet, acelaunison de simtire. Ca un lac imens, cu aceleai indoituri de unde
la suprafata i cu aceleai viltori in adincime, psihologia
182

romineti .4i afirma inrudirea organics, constituind

singura temelie serioasii Oentru o existenta de stat i-o unf-inaselot

tate de civilizatie.

La ea trebuie -s se coboare i pe ea trebuie s cladeascil

indrunatorii acestui popor in zilele noastre agitate. Indramarea insa nu poate veni decft dela suflete care 1I au radacinite adinc de tot in acele regiuni ascunse de simtire i conitiintli unde buzduganul lui !lie Muromets n'a putut razbi
niciodata....

183

Adana Pea dela Albalalia.

c'Moth acestei reviste, urmarindu-ne scrisul in mods
obiectiv, Iii dau desigur seama ca ideia centrals in jurnP

careia s'au grupat toate argumentele noastre, Tata cu

dlversele rataciri ale aa numitului partid national, a fost
afirmarea unitatii de Stat 1 apararea ei pe toate caile impotriva incontientilor care o slabeatt cu atitudinea lor.
- Tara Noastra a pornit dela inceput cu acest program al
nivelarii sufleteti, avind ca tints definitiva consolidare luterioara a staiului romin. Dupa nedreptati de veacuri si dupa_
recenta varsare de singe, am crezut, ca indeplinita fiind unitatea noastra politica, trebuie sa inlaturam totul ce poate sa
compromita procesul de inchegare intr'o vreme and o redu-

tabill fierbere vulcanica ne ameninta inca din atitea parti.

Calauziti de ideie ne-am aratat convingerile la once ocazie,
tiind foarte pine ce vrem i unde mergem.

N'a fost, deci, dtui de putin un duel personal care s'a

dat aici cu gindul de-a adumbri vredniciile unor oameni dornici sa ceara cuvint pe arena publics. Totdeauna am inteles
Cain cadrul larg al tariff innoite se poate gasi un coltior de
activitate pentru fiecare, fara nici o jignire pe seama altuia.
Cit privete Ardealul cu deosebire am fost de credinta ca a
class conducatoare putin numeroasa 1 putin pregatita suporta cu greu criza farimitarii in mai .nulte tabere. Dad cm
185

' toate aceste am sacrificat degrabd lozinca unei solidaritati

i am deschis un drum nou, fringind impulsuri de ordin in,clividual de dragul ideii, motivul primordial este primejdia
pe care o simteam pe urma mentalitatii bolnave a tovarasilor
nostri de ieri.
,, De cite on privim inapoi si ne plpaim constiinta, justificarea noastra apare !impede la toate prilejurile. Orice retrospectiune asupra celor patru ani dela unire Incoace vine s ne
intdreascd in gindul ca oscilarile d-lor Vaida-Maniu nu aunt
decit rezultanta fatala a unei complete lipse de busola in
orientarea politica si a balastului de strainism care staruie
Inca in psihologia lor. Fie ca ne gindim la izolarea permatenta a acestui partid, ursit sa bata la toate portile si in
ucelas timp sa propage aici regionalismul inversunat, sdpind
legaturile de fratie cu Regatul, fie ca -i judecam pe nelamuritii

fruntasi dupa Ingustimea de suflet din ziva incorondrii, sau

dupa pripeala acefala cu care s'au avintat la fuziune cu razletele elemente reactionare dela Bucuresti,in toate ipostazele lese la iveala cerebralitatea hibridd a unei conduced
fait nici o linie dreapta, pe urma cdreia energiile se pulverizeazd condamnate la o indelunga irosire sterna.
in citiva ani de orbecaire, capitalul politic al Ardealului a
lost cheltuit si partidul de subt ocrotirea comitetului de-0
suta, subminat de toate curentele, astazi e in pragul lichiclarii.
Toate aceste constatari sunt fart indoeald triste si consecintele for ating deaproape interesele unei Orli de tall, care
dupa o eclipsare de veacuri nazueau cu drept cuvint spre o
-oarta mai bunt. Si mai trist este insa, ca paralel cu neglija-

rea problemelor ardelene, nationalii patrioti dela Cluj au

izbutit prin sgomotoasa for agitatie de citiva ani sa diminueze prestigiul integral al vietii de stat, slabindu-i organismul unitar prin otrAvirea maselor rominesti din Ardeal, sl
-mai ales menajind tendintele centrifugare ale unor fragmente
etnice din tart, care i-au gasit principalul izvor de inspiratle
In chiotul nesabuit al regionalistilor nostri.
I 86

Si examinant de astadata subt aces! aspect rolul politic at

unor cameni care

prin pasirile for au primit o semnificare

anacronica si care zi cu zi se cufunda tot mai mutt in trecutul

pe veci Ingropat al framintarilor noastre.

E cunoscuta in deobste clamoarea cu care corifeii partidului national acopar nelncetat Adunarea dela Alba - Julia,
pe care coborind-o din cadrul stralucitor al marilor manifestgri nationale, si-au dat toate silintele s'o nAmoleasca isr
ogasa strimta a unor preocupari de partid.
Cititorii stiu opiniile noastre in aceasta. materie. Adunarea
dam s'a mai scris raspicat la revista noadela Alba-lulia,
n'a
fost
decit
curata isbucnite spontand a concitiintii
stra
romlnesti din Ardeal pentru faurirea visatei unitati nationale.
Subt indemnul unei credinti strabune pi impinsi de ferment:it
revolutiei care aprinsese monarhia Habsburgilor, ascuitind
chemarea frateasca a Rominiei, care udase cu singele razboiului liberator idealul unitAtii noastre, rominii ardeleni, hotariti sa afirme pentru ei inpigi pi pentru lumea intreaga ideia
alipirii, s'au intrunit la Alba -lulu In Decemvrie 1918. Monamentala armonie de ansamblu a o sutA de mii de oameni n'a
avut la temelie alt crez decit dorinta mare si simply de unire
cu Cara, Acest unic gind tumultos a rascolit masele pornindu-le subt sugestiunea unui vis secular In drum spre cetatea
lui Mihai Viteazul Nici un spirit de detaliu, nici o nota do
tirgueala n'a turburat luminosul examen de constiinta populark care a imbogatit cu o pagina glorioash trecutul nostru
sbuciumat. Intrupare larga a instinctului de conservare nationals, Adunarea dela Alba-lulia, ca pi victoriile dela Alarastl si Marasesti, este unul din punctele culminante ale
187

vnstiinjii cu care poporul nostru in viltoarea unei conga.

*rajii universale si-a afirmat misiunea sa istorica.
In aceasta aureola de stralucire legendara ne-a aparut nout.
totdeauna importantul act politic pe care am crezut ea trebute
sA -1 transmitem in toata puritatea lui generajiilor viitoare.
Leaderii dela Cluj trebuie si In aceasta chestiune sa tulbure

unisonul unui sentiment obstesc cu ecoul antipatic al slabii

lunilor proprii. In mod fatal dinsii ridica perdeaua depe
sufletul lor sf lasa sa vada lumea ce se clocea acolo atunci
chid elanul unui popor isi striga destinele lui. Adevarut
este, ca ridicind aceasta perdea not ne aducem aminte de
tot ce a mocnit subt ea. Stim ea la Alba-lulia in mijloctal puholului de fanatici era Infipt si un manunchiu restrios de
profesionisti politici care in vremea furtunii patimase depe
cimpia 8algradului, intro camera de hotel, a ranja mici sow
teli de echilibristica burgheza. Vai, cunoastem asa de bine,
ilustra societate. Deasupra ei plana toata umilinta moralali
intelectuala In care ne aruncase Ardealul salbatecia apasariii
unguresti. Povajuiji de duhul strain al unei vieji cu orizon
turf coborite, supusi unor circumspecjiuni atavice i robiji de
pornirile accentelor de idea care le smulsese celor mai milli
dee larajii de obedionja catre calaii lor, prea rasplatijii advo-

cati ai chestiunii nationale din Ardeal au avut cu siguranji

atunci citeva ceasuri pline de shucium i Intrebari. Psihologia
for de modesti profitori ai vietii avea, fireste, oare-care

puncte de contact cu viforul de afara, dar dincolo de acesi

generos avint, ratiunea ii indemni sa is masuri pentru once
imprejurari. Ei stiau ca zecile de mii de tarani, condubi de
preojii si invajatorii lor, au venit sa ceara unire fara condijil
cu jara romineasca, dar ei, sclavii de ieri, in coaste cu ruiner
armatei lui Mackensen si cu cetele unguresti care se dislocau
depe front, Isi impuneau pruden,a si rezerve de gindire. Norocul intreg cu slava lui neprihanita nu intrase niciodati In
combinajiile reci ale acestor minji obisnuite cu realitajile cli
Pei. De aceea a fost multa Invalmasala acolo In camera d.
188

S'a lansat mai Intiiu ideea autonorniei subt ocrotirea

teoroanei sfintului Stefan, pe care a maturat-o violent uragahotel.

nul de dfara. S'au

repezit apaca la un colac de salvare la

doctrina pre?edintelui Wilson si pentru a se pone bine at,

Europa, au nascocit ad hoc un partid socialist rominesc in Ar'dealul robit pe deaintregul de curentul national...
In acest chip, din elanul anonim si din socoteala celor putint, din pornirile de libertate ale multimii si din reticenteleunor conducAtori nedeprinsi cu stapinirea, s'au zamislit
celebrele puncte dela Alba-lulia. Fireste, numai ideia unirii a
trecut in mintea tuturor ca o magna charta a rominismtdui
din Ardeal. Toate celelalte accesorii, care aveau aierul ca
vor sa strings intr'o atmosfera meschina de paragrafi vijelia unui popor, s'au innecat dela inceput in insufletirea credinter primordiale si suta de mii de romini ardeleni s'au intors
acasa cu sufletul impdcat ca la Alba-lulia a votat unirea cuRomima si nimic mai mutt.

Deta aceasta miscAtoare sarbatoare rornineasca incoace a

inceput apoi povestea recenta in care nimeni nu mai gases to
accente de epopeie. Furtuna a trecut si in linistea de mai tirziti
la adapostul armatei romine, domnii din camera de hotel au
facut totul

ca sa schirnbe in bani marunti o cutropitoare

volbura nationala. Alba-lulia in miinile for a devenit o moneda de schimb pe care au pi ezentat-o pe tiosie la Bucuresti.
primind drept rasplatd onoruri si bunatati. De atunci si pinA
astazt in mod consecvent acesti giranti ai unirii nu vad 13
vestita adunare decit un brevet de inventie care le apartine:
si ai carui fericiti proprietari inteleg sa ramiie. Alba -lulu
este sup'remul for rezon de existents personals, cuviditul magic care acopere de uitare micimile trecuttilui si desgroapd
cu pr ifuziune comorile prezentului ; ei sunt pensionarii Albaluliei.

ConducAtorii partidului national, hipnotizati de lozinca

r prodigloasa,nu si-au mai dat silinta sa-si creieze un prograr L

de actlune pentru trebuintele multiple ale poporului nostril
-189

In noua configuratie de stat. S'au a0Lrnut pur i simplu a.

_supra celor nova puncte dela Alba-lulia, pe care le-au asvir.,
lit in bataia cotidiand a hartuteillor de partid O. le-au ce-

clarat program al comitetului de o sta. 0 intreaga viltoale

de peripetii a suferit In cursul celor patru ani minunata tiecare a tdranilor ardeleni. Ca o relicva sfinta apucata pe
miini profane, Alba-Iulia a fost tirita in toate partile. Ora-'
torii de bilciu au pravdlit asupra el fraza for sforaitoare, a-

genii electorali au urlat-o multimii Intre cloud sughituri,

ispravind in timpul din urma prin a filth ca o amenintare
peste capetele noastre : Luafi seama ca ne intrunim la AkaJulia qi rupem pactul...

Dupa toate aceste variate tribulatii, faimoasele pate

azind din miinile nepricepute ale conducatorilor celor o
magi pe miinile intelegatoare ale stra.nilor, par a se mtoarce
acum impotriva noastra.
Conceptia, ca alipirea Ardealului la Vechiul Regat s'a &cut printr'un .pact., ca un contract bilateral cu angajamente
reciproce intre cloud Orli, a deve lit un sprijin in favoarea
minoritatilor de aici. Aceste minoritati sunt bucuroase s uite
ca marirea de teritoriu a regatului romin a rezultat pe urma
unui razboiu victoriosi s'a pecetluit printr'un tratat international. Uitind aceasta, micarea for dev.ne mai liberd, co

deosebire cind 4 p ctul, in articolele lui be pune in vedete

mirajul unor prerogative nevisate inca.
In adevar alineatul I din p nctul III al Rezolu iei dela AlbaJulia fixeaza urmatoarele : .Fiecare popor se va instrul, ad-

ministra ,i judeca in limba sA propfe prin indivizi din

Blunt sau i fiecare popor va priml drept de reprezentare
in Corpurile legiuitoare i la guvernarea !aril in proporfie cu
numli rul indivizilor ee-1 alcatuiesc,.
to

Once nunte ecnilibrata ii da seama (,d aceste tagdcluint

grandilocvente, ldsind Ia o parte mobilul unei ciudate star
sufletesti Ia nite robi in ajunul libertatii, n'au putut cobort
pe hirtie decit din cea mai rudimentary ideie a mecanistwitui
unei vieti de stat. Ne mai vorbind de faptul ca printr'o asemenea formuld caracterul de stat national al RomIniei e sacrificat, tine se gasete care-ar putea Rimurl posibilitatea inf ptuint practice a administrarit $i judeceirii fiecarui popor
grin indivfzii din sinul &in ?,.

Cine nu intelege ca suntem in fata unei inocente darnicit ck

ocazie, lard justificare i fail urmari ? Minoritdtile de altfei
au avut posibilitatea sd van subt insd guvernarea cu Oneputeri a oamenilor care au lansat aceste principii subt Con
siliul dirigent, aplicarea lor. Suntem incredintati ca aceast
perioadd cu amintirile ei ii va feri pe viitor de adeinenirile
unor vagi lozince ipocrite. Logic ar fi fost din partea for

all saute un izvor de drept pentru pretentiile de ordin national numai in punctele speciale ale tratatului de pace, sin gurele care constituie un angajament, dar mai ales in buneleraporturi cu neamul alcdtuitor de stat, ale cdrui sentimen
de tolerantd sunt indeajuns cunoscute.
S'au gasit insd reprezentanti ai minoritdtilor care s'au o
losit de arma pe care in mod incontient indrumAtorii party
dului national le-o puneau la dispozitie. Presa magitiard, deexemplu in ultimii doi ani, null, hrdnete agitatia decit du
aceste teorii fail consistenta. Cu deosebire acum in preaim=
votarii Constitutiei se resimte efectul punctelor fatale. Ceprintr'o intelegere prog-ramatica nationalitatile strdine de a'i
se tidied i cer in temeiul hotdririlor dela Alba-lulia specials
dreptun nationale in Constitutia tArii.
In ultimul timp vedem cu mirare i-o particulard nevrozd
la vecinii notri saki, can printr'un intelept oportunism i-au

asigurat pe seama for o largd revarsare de binefaceri d'n

partea statului roman. Nu ne-a surprins atitudinea d-lui Emil Neugeboren fostul agent al politicei lui Tisza, de care
191

am fAcut amintire In numarul trecut al acestel reviste. Opinia

insa pare a fi prins rdclactni mai adinci la compatriotk
nostri. lata-1 si pe d-1 Rudolf Brandsch, ponderatul luptator

,de ptn'acum, rapit de virtejul ametitor al mirajului. Presetlintete Llniunii germanilor din RomInia-Mare, intr'un interview recent din Universul, declara neted ca in proiectul de

-Constitutie dela Camera vede 0 trAdare., fiindcd nu cuprind.e, hotaririle dela Alba-lulia. lntrepidul deputat al Par lamentului romin face cu aceasta ocazie si putind istorie,
Aratind termenul la care s'au alipit Rominiei fragtnentele

germane depe teritoriul nostru, afirmind a acest act de

chibzuinta nu s'ar fi petrecut dad. la Alba-lulia nu se afi-sau promisiunile am'ntite. D-sa, ca orice cetacean ce se res_pecta, nu pierde ocazia de-a ne trece pe dinaintea ochilor

lantoma Ligii na'iunilor....

Nu vom face aici o polemica. cu d. Brandsch. Profesorul
dela Sibiu intelege ca nu ne arde de glume si ca nu simtim un

calremur postum cind ne &dim acum la catastrofa care ne

pasted Cara, data Adunarea dela Medias din lanuarie 1919
ar fi hotarit, Doamne pazeste isa nu se alipeasca, si dimpotriva sa se opuie armatelor noastre... Cam la fel ne impresioneazd si amenintarea din partea colonistilor din Basarabia,

care de asemenea au binevoit sa se alipeasca.. In treacat

fie zis insa, din preocuparile pozitive de pins acum ale amicilor nostri sari nu ne-am crezut in drept sa descifram astfel
de vorbe mari, care prin notele for stridente iau in adevar un
aspect documentar...
Tot ce dorim sa demonstrAm *i ce, cu prisosintA se pane
in evidenta tuturora, este raul serviciu pe care I-au facut tail
matadorii celor o sutd atunci cind sarbatoarea unirii noastre
au incurcat o in itele unor mid combinatii provinciale si-au
asvirlit o mai tirziu pradd apetiturilor trecatoare pe care budOda deranjata a unei politici de partid be scoted la suprafata...
* * *
192

In tata acestor penibile ratAcin reactiunea noastra este ur

gest normal de aparare nationalA pe care-I schitam de citeori dusmanii constienti sau conationali nepriceputi tovesc In
interesele legitkrne ale neamului.

Cit privete Alba4lulia, nadajduim ca amintirea et, destacuta de micimi vremelnice, se va aeza definitiv printre icoanele luminoase ale trecutului, parasind arena militant&

pentru ca neumbrita de nimeni sA se poata incadra in

'eternitate.

t93

Mash? care Herb,.

14

Oorbele marl.
............IM

Cazut e destut de trecvent si ne impiedecam de el la tot

pasul. Pretutindeni, pe stradd, in vagonul restaurant, in
camera portarilor de hotel si in toate partite se gaseste
cineva care aruncd dictonul curent :
E mai rdu ca subt unguri...
E de obicei cite-un domn bine imbrdcat, bine hranit, cu
inele marl pe degetele cArnoase, cel care pronuntA dureroasa
sentintd. El o rosteste plictisit de cite on se intimpla s nu
aibd loc in tren, de cite on nu nimereste camera la hotel sau
chelnerul Intirzie sd-i aduca friptura. Mai acum doi ani lumea
tresdrea nervoasa pe urma acestor apostrofe si se iscau inclierdri care aduceau la rezon pe autorul comparatiei acum
s'a obisnuit si insulta nu mai are ecou. Abia doar cite-un

preot Wan sau cite-un ofiter invalid mai protesteazd, stirnind zimbetul celor de fats cu revolta for intirziatd. Multi- 1
mea insa nu se mai impresioneazd, fiincica in multime totdeauna se gaseste cineva care se apleacd la urechea vecinului
si cid latnuririle de circumstanta. In trei minute se stie de cdtre
toti ca indraznetul protestator, pe vremea ungurilor, era un

modest functionar la o Warta din provincie, unde se WAbanea cu cele cloud sute cincizeci de coroane pe hind ft ca
circonferinta lui apoplectica de azi, plus milionul de care
(

195

dispune, fac parte din generoasele revdrsdri ale regimului

rominesc...
In astfel deimprejurari auditorul In mod fatal se resemneaza

i Invaluie cu priviri intelegdtoare pe dommil bine hranit,

care dupd un violent acces de tusa grass, congestionat ci
sAtul, mai repeta data obraznicia
E mai rau ca subt unguri.
*

Boala vorbelor mad, Inca una din maladiile bietei noastre

societati in goana ei de prefacere.
Ca in toate partile, deodata cu libertatea, s'a ivit i caricatura ei, grandilocventa, care se lafaiete astazi pe toate callrile,sfrigindu-i ororile nesabuite. Firepe, nici aceasta boald,
ca atitea altele, nu vine de jos din regiunile bunului simt ale
paturei populare. Taranimea are mai /nth prin instinctele el
viziunea clara a situatiei care nu-i ingdduie sa asvirle nici cu
prostii, nici cu minciuni. Stind de vorba cu satenii notri aid
In Ardeal, vezi a mintea for o clips nu depavte echilibrul
just al proportiilor. Oameni sanato,i, cu judecata cumpatata,
odata nu mi-a fost dat sa and din gura for ineptia binefacerilor depe vremea contelui Tisza, deli, daca stint mizerii i
privatiuni, ele ating mai Intli multimea dela sate. Dimpotriva, taranimea cu intelepciunea ei, resimtind puternic glasul
sIngelui, suporta lipsuri de tot felul, avind suprema consolare ca prin Intregirea neamului, indrumare spre bine va veni

in mod normal. Este logica nationalismului organic care

vorbete acolo jos, acea contiinta de rasa motenita din vechime in toate cAtunele Ardealului nostru i exaltata pima la
paroxism in cursul marelui razboiu. Dar In afara de aceste

manifestari de convingere populard, vocabularul vorbelor

mad it refuza Ins4 psihologia taraneasca sobra prin caracterul ei i pururea departe de flecarie.
496

Retorica grandilocventA face parte i ea din actualul proces de fermentare sufleteascd al clasei conducatoare.
E un fenomen moral destul de interesant aceasta cascadd
de vorbarie care napadete astAzi aid pe la toate rdspIntiile.
Libertatea in prima ei periodd produce de obicei pe lingd apetitul exagerat pe care-I Impinge la suprafall o foame atavica
i accese antipatice de volubilitate. S'ar pared ca dupd tacerea
seculard in care a fost cufundat Ardealul, deodata cu desrobirea a inceput sd vorbeascA 1 notele stridente ale acestor
peripatetici de ocazie rdsund departe. Oameni mai ieri in toata
firea, aciuiti in mici adaposturi provinciale, ieiti din teribila
umilinta a Ungariei care-i martiriza i sdltati peste noapte
ca prin miracol in fotoliile englezeti ale bdncilor, ii iau acum
aiere de vitejie 1 fac un stranic tapaj din bun senin. Privindu-i in fatA IV dai seama cu mina pe inimd ca unul nu se gd-

sete in acest cor de cirtitori care sa nu se fi ales cu palpabile multumiri personale pe urma schimbdrii de hand. din
Europa centrald i cu toate aceste ei se agita i striga posedati par'cd de infricoate furii...
Recolta cotidiand a vorbelor mari la aceti cavaleri ai
demnitatii postume se chiamd, firete, politica.
Scdpati din imperiul teroarei i al mutismului, ei sunt acum
plini de solutii pentru toate trebile publice, ei nu mai recu-

nose nici o autoritate, cautind sd se rdzbune cit mai degrabd

pe spinarea statului romin de toate palmele sclavajului de
ieri. 0 opera de constructie, desigur, nu poate iei din aceste
magazine de gesturi triviale i chiote lard rost. Politica
la ei e o speta de criticism urldtor, steril 1 fArd consecinte. Buni burghezi, copleiti de norocul improvizat, sunt gata
In orice moment sd lanseze o lozinca rdsundtoare. Arsenalul

for nu e decit din vorbe man care pocnesc in gob ca baloanele copiilor la Md. Ei vorbesc de democratie, ei amenitna
cu pactul dela Alba-Iulia, ei vor sd desrobeascA pe 4 regateni.,

ei sunt gata on cind sd aminteasca regelui Ferdinand soarta

13 ourbonilor.
197

Maladia isi face cursul sl s'ar pared cd e In crestere Inch.

Dupd ce vorbele mari s'au trancanit aici pe la atitea adundri de popor, stirnind sila Si desgustul taranilor, chiotul din Ardeal s'a mutat la Bucuresti. E in adevar un aspect
si trist si grotesc aparitia acestor chiaburi elementari care -vi
plimbA astazi prin sAlile de Intruniri verbul for bolovanos,
acolo unde eleganta elocintei romInesti a izbutit de mult sA
statorniceascd o atmosfera de civilizatie.
Parlamentul a ajuns si el un loc de intilnire al acestet speciale oratorii In care o vitejie recenta Isi etaleazA toate Indrasnelile. Barbatii de stat pe care-i scutura frigurile subt era
ungureasca cind se gindeau la cinaltul guvern, sau la a preaindltatul tron cezaro-regesc., to miri ce Wu& dela Gherla

sau Blaj care pita alaltdieri se bilbiia de sfiala obedintei

canonice, isi bat pieptul astazi in mugete grozave si nu mai
pot de turbati ce sunt in sacra for minie de apardtori ai libertatii. E un sgomot cumplit subt cupola din dealul Mitropoliei, vorbele s'au umflat si bunul simt calatoreste departe
de ilustra Adunare
Dupd apologia tarismultn, facutd de-o inconstienta din
Basarabia, urmind tipicul cunoscut at exagerdrilor de aici,
cetatenii din Ardeal vin si ei cu contributia for de IndIrjita
obstructie. Cititi ddrile de seams ale ziarelor, insemnati-vi
bine numele neinduplecatilor clamanti, spargeti coaja obscuritatii for si vedeti ce vd ramine pe urma acestei trecatoare
analize. Ca sa intelegeti pind unde a avansat pembila diminutie de cerebralitate Si sa vd dati seama ca acest hasis ordinar al vorbelor mari a napadit chiar si firele mai distinse, supuse In trecut la oare-care discipline de gindire, cintariti, vi
rog, aceastA frazd smulsd la intimplare din cuvintarea unui
meritos profesor universitar din Cluj, istoric apreciat de not
toti: 4 Nici land Rusiei, nici sultana! Turciei n'au Inceitufat
mai mult liberta file poporului decit acest guvern'...

LAsind la o parte stupidele calcdri de lege ale cirmuiril

actuale, nu vi se pare cd ne apropiem in mod primejdios de
19R

tetorica delicioasd a eroilor lui Caragiale cu astfel de invocdri ale... sultanului Turciei ?
Addugati la aceste pentru completat ea tabloului si recen-

tele elogii aduse deunazi in Pariamentul romin regimului

unguresc de catre d-1 Alexandru Vaida, Post prim-ministru si
cunoscut mare mester al cuvintelor cumpatate, care din mo-

tive de inaltd oportunitate politica s'a crezut dator sd strige

In fata lumii, probabil in amintirea pdruelii dela Budapesta,
ca presedintele camerei unguresti era un monument de obiectivitate pe seama noastrd...

Da, suntem In plina vorbarie goata. Cuvintul, acest fluid

sacru in care creerul uman a topit at/tea minuni, is not e nesocotit si dezonorat ca un diamant cazut in balarii.
Lumea, fireste, nu mai reactioneaza la desgustatoarele violente guturale, timpanele au obosit, superlativele s'au rdsuflat si-o unanima slid s'a asternut peste suflete. Din toate
bolile, poate de asta ne vom vindeca mai de grabs, tocmai
fiincicd innotam in ea piny in git.
Deocamdatd insa suferim brutalizati la tot pasut de dervisii

urldtori si ahtiati dupd o bineidcatoare si rodnica Mere, ne

gindim la vremea de mime crud pe rulnele vorbelor marl
societatea echilibrata va instals in mintea tuturora cenzura
implacabila a bunului simt...

199

amsaril.
Astavara la Cluj, in pragul hotelului New-York, mi-a
pus mina pe umar un damn elegant cu irepropbil cost= de sportsman englez i cu un-zimbet larg de biruitor. Am avut un moment de ezitare in fata lui, flindca nu
ltiam de unde sa-1 iau, aa rubicond i familiar cum daduse
busna asupra mea. M'a lamurit el degraba, degajat Si imperturbabil, rizind gutural i sonor de sfiala in care ma gaseam.
Nu-ti mai aduci aminte, acum cinci ani in gara de Nord..
Un bilet de recomandatie... vremuri grele pe-atunci...

Am strins o clipa din gene i dintr'odata memoria mi-a

reconstruit tabloul. L-am revazut in postura de odinioara,
rind cerea slujba, slab, deirat, cu sperietura in ochi, invocindu-mi prLgatirile lui de economist care 1-au slujit mult pe
vremea razboiului in calitatea de ofiter la administratie.. II
pierdusem din vedere pina mai anul trecut, rind cineva mi-1.
reimprospatase, spunindu-mi
urcat repede scar a norocului...

ca a dat lovitura i ca a

Da, da.., Tin minte... i-am raspuns linitit, in vreme ce et

ma privea senin di ept in albul ochilor.
Vii dela mo vie ?

Nu, zic eu, n,am rno0e... liar dumneata ?

Sunt in plimbare prin Ardeal cu automobilul de douse
201

saptamtni. FrumoasA tars I.. Nevasta-mea e incintatA.. Re-

gret ca n'am luat limuzina, cum e prat pe sosea in main

deschisa ; da, frumoasa lard...
Vrei sA cumperi ceva pe-aici ?
Nu, pamintul nu e tocmai productiv la d-voastrA, eu am
In Ialomita...
Atunci poate sA iei o fabricA, ii replic eu cu
FabricA nu, ca am la Ploiesti, dar altce va...
Ce?
Uite, as vrea o ruina...
Ce ruina ? fac eu speriat.
5tii, nevasta-mea, caracter romantic, ii plac strapic rutnele... Ce sA zic, si pe mine ma impresioneath, ass cind apune soarele, ziduri paraginite, turnuri medievale,creste muschiu pe ele... e foarte evocator. Cind treceam ieri pe drum
dela Brasov spre Cluj, am vazut ceva admirabil, H zice Feldi-oara, dad nu ma'nsel... N'ar fi de vinzare ? Nu m'a putut
delusi nimeni. AS cumpAra -o bucuros, mi-as face o vilA cocheta, vizavi, ruina in fats, vine frumos de tot...
Da, raspund eu incurcat. S'ar putea, nu stiu, o ruina...
Cum II vedeam insa pe sarnsarul imbogatit coplesit foarte sedos de scrupule estetice, cum Intinsese tocmai bratul drept si
plescaia din buze sa-mi vorbeasca iar de amurg, m'a pufnit
risul..

st am plecat.
Salutare, salutare,
Omul care cautA o ruina... Rideam si ma uitam imprejur,
poate nimereste cineva sA -i spun, sA ridem impreuna. N'am
gasit si stind ass singur m'au nApAdit reflectiile ca de obicei,
m'am posomorit deabinelea. Ce curbA grozav de repede, imi
ziceam, ce salt fantastic in viata acestui om, din ziva cind
imi cerea mie un biletel in gara de Nord, ca sa intre in slujbAl
Prin ce proces de extraordinary suprasaturatie va fi trecut el
In cinci ani de zile de a ajuns acum sA pu e ochii pe cetatea
calugarilor templieri din veacul al treisprezecelea, ziditA pe
dimbul dela Feldioara ? Imi reveneau in minte pagini de so202

ciologle cu teorla exigentelor sf ma infioram gindindu -mA la

drumul pe care trecuse domnul cu costum de sportsman pina
sli coboare din marina in fats hotelultu din Cluj... Pe spinarea_
cui s'a fAcut acest voiaj macabru in imperiul norocului, tine
plateste nota ?

Intelegeti, ca n'am mai ris de loc.

Cind am incheiat sirul intrebarilor, am vazut destul de
!impede problema omului care cauta o ruina. Un singur lucru
as fi avut sa-i spun, sA nu se lege morti de zidurile dela
Feldioara, sA mai astepte doi trei ani, fiindca cu el si cu altii

de seama lui, dad mergem asa inainte, toata Cara va fi

o mina

Reinviu aceasta figura antipatica, astazi din prilejul pana-

malei pasapoartelor, la lumina cAreia o vastA galerie de

samsari se desveleste din umbra.
Ei sunt multi, sunt fara numar in toate colturile. Fie ca se
agita inopetrol on in Mina, fie cA inlesnesc exportul de carne
vie pentru America, ceata for rasare pretutindeni in trenuri,
la hoteluri, in anticamerele ministrilor. Fiecare din ei e un
corb care pindeste hoitul, fiecare ateapta cu infrigurare sa
idea lovitura' Sf fiecare descrie cu mare vitezA curba omului
care cauta o ruina. Toti laolalta sunt pasarile de prada, coalizate in mod tacit sa prepare ruina taril. 0 atmosfera detestabila au raspindit aceste fiinte, un aer pestilential de cadavru.
S'ar pared ca Rominia Nona, cu toate viltorile ei grozave

din care a iesit, s'a transformat peste noapte intr'un laboratoriu al aventurierilor, cA cinstea si idealul au murit pe cimpul de Wale, i c ce-a ramas in urmA nu e dectt masa inerta si sleahta cioclilor gata sa-51 fad din cadavre piedestalul bucuriel for frivole.
203

Care se fie explicatia acestei penibile pravaliri morale,

tare resortul ascuns al unei caste intregi de delicventi ? Fari
indoiala rdzboiul a sguduit psihologia omenlrii si-a asvirlit
un val de cras positivism, menit s schimbe pentru moment

valorile mostenite. 0 filosofie a clipei, pripita si brutala, a

luat Jocul acordului cu eternitatea. Vieata scapata din trapsee se traieste repede, ca subt umbra unei vesnice amenintari,

si de aceea hedonismul cu toate transactiile de constiinta a

ajuns la ordinea zilei. In toate partite resimte continentul a
ceasta navala exasperate spre acapararea materiald.ln strai.
natate Insa, societatea constituite reactioneaza cu tarie, echilibrul se pastreaza, traditiile it restabilesc si ordinea morali

se ridica triumfdtoare. La noi impotrivirea pare tot mai

slabs, mediul ambiant incepe s fie el insus supus si terorizat de biruitorii pdcatului. Vor fi multe motivele clarapandrii:
spoiala de civilizatie, origina strains a multora, sdlbaticia
politicianismului si altele. Din aceasta particulars fauna a
oraselor au rdsarit samsarii, atita lume bine imbracata, care
in loc sd fie la Vacaresti se incurcd intre picioarele noastre
la colturi de stradd.
'Exists insd, din nenorocire, aproape o justificare teoretica
ridicata la rang de doctrine pe seama acestor indivizi certati

cu codul moral. E ideia de a sprijini in tiinpul din urma

aproape intreaga viata de stat pe spuma incerta a oraselor,
cunoscuta conceptie de a ne crea repede Si cu orice pret o
burghezie stdpinitoare. Cliseele din Occidentul pe care-1
copiam s'au transplantat aici, si la addpostul unui meschin
spirit de fatadd zapacesc mintile. Intreaga legiuire curenta,
cind nu se face direct inspiratd de frica maselor, e puss in
slujba acestei clase fare radacini si lard busola. In Apus burghezia se infatiseaza intrio linie nonnald de ascendents istorick fiind in totul rezultanta unei evolutii de veacuri. l.a noi
se face saltul, la noi se improvizeaza. Prea grabiti pentru a
astepta un proces de desfasurare lentd, noi am inlocuit burghezia.cu samsarii. Din aceastd legitimare politica se des
204

lanjuie toate nenorocirile vazute i nevazute. Samsarii au de-

venit un puternic angrenaj, ale cdrui tentacule s,au infipt

In MOO temelia viejil politice, samsarii stint traficanji care
au prefAcut in bursa un templu de idei.
Ce se va intimpla acum, e putin interesant. Intra chid la
puvArie sau scapa, eclipseazd fraudele cailor ferate pe cele
dela pappoarte ? Nu are importanjA. Aici trebuie sA se nArule o doctrind ; un sistem de &dire trebuie sd mid.
Peste atmosfera bolnavd e vremea sd se deschida \un ori-

mut nou, o orientare schimbatd. Muljimea intronata in

drepturile el, numai ea va ucide samsarii.

SO5

easarabia.
....MIla

Conversatiile actuale ale delegatilor romini cu trimisii so-

vietelor la Viena, dupA stirile de pins acurn, nu par a

duce la un bun rezultat. Guvernul din Moscova a mobiIizat totul ca sA dovedeascA lumii ca tine mortis la pAmintul

dintre Nistru si Prut. Alit diplomatia cit si propaganda bolevica sunt in plina activitate ca sA conteste dreptul nostril_
S'ar Ord ca ne gAsim in fata unei resurectiuni de caracter
natiznal intransigent in tat:Ara raposatului Lenin, sau ca regimul sovietic are nevoie de un triumf ieften pentru potolirea
marilor invalmaeli launtrice.

In once caz, in fata acestor atitudini bAtAioase ale vecinilor nostri, se impune intrebarea logicA : de ce, oare, guvernul romin care avea datoria de a fi perfect informat asupra intentiilor dela Moscova, s'a crezut dator sA mai porneascA aceste tratative pe urma carora nu se asteapta la nici a
solutie favorabilA ? Era absolut necesar ca in imprejurArile
actuale sa se dea ocazia guvernului sovietic de a pronunta a
noun hotarire in chestiunea Basarabiei, cu toate consecintele
diverse ale unui asemenea act inoportun ? Nu era preferabila
situatia de ieri cu raceala reciproca, lipsita de o specialA tenMune, acestei inaspriri violente din care strainAtatea desprinde
sugestiuni dAunAtoare si cetAtenii de peste Prut se aleg cu a
207

prea legitimA amaraciune ? lata Intrebari care se vor limpet

in curind si vor rosti o sentinta hotaritoare asupra inspira

tiei diplomatice a actualului guvern.
Ori-care ar fi insa lamurirea conterinter dela Viena, read
tatul ei, chiar multumitor pentru noi, e mai putin importam
decit constiinta de drept a poporului nostru in aceasta pro.
blema de viata. Basarabia, ca si Ardealul sau Bucovina, nu e
un pamint de cucerire harazit noua prin verdictul unui tribu.
nal international sau prin recunoasterea celui invinS, ci repa
rarea unei rusinoase nedreptati istorice in temeiul unui prin.
cipiu imutabil al orinduirif de stat. Vechea mosie a lui Stefan.
cel-Mare cu moldovenii ei, reintegratA la patria-mumA, nu
constituie decit acela patrimoniu national ca orice petec de

pAmint rominesc dintre hotarele actuale. ldeia aceasta a

unitatii organice, care e la baza statului nostru dupa rAzboiu,
poporul rominesc o respirii prin toti porii lui si nici o putere
din lume nu i-o mai poate smulge. Sovietele, daca s'ar calauzi
de o judecata normala, ar putea intelege usor acest adevar,
care le-ar scuts de o noua aventura infructuoasa si in acela

timp ar contribui si la reluarea raporturilor de buns vecini

tate intre cele doua popoare.
E foarte firesc, deci, ca demonstraptle moscovite agna
astazi constiinta publics din toate pantile tarii. Puterea de repercusiune a aceluias organism propaga reactiunea NA de o
lovitura din orice colt ar veni ea. Si mai explicabil ne pare
sbuciumul recent al populatiei basarabene, care in deslantuin
patimase ii manifestO infratirea ei cu noi. Dincolo de oroarea

de bolsevism care stapineste sufletele, un viu si puternic inputs national se afirma dincolo de Prut. Cei 6 ani dela unite
incoace au rectifIcat in mod absolut constiinta moldovenilor.
Ori-cite au fost neajunsurile guvernarii rominesti, intr'o provincie bintuita de toate stigmatele absolutismului tarist, oncit de coplesite de strainism au fost prin apasarea unui veac
resursele de viata ale desrobitilor, o opera necontestata de
reintegrare in evolutia neamului s,a produs aici. Dad tinem
208

seama de greu stile cu care am luptat 1 de recultatul ajuns,

putem spune cu cet titudine cA dintre toate provinciile alipite

13aarabia a realizat cel mai apreciabil progres pe calea natonalizArii. Un Examen cit de sumar justifica cu prisosinta

acest adevar. De aceea pornirea ostila a stapinilor de odinioara trezeste protestare la fratli nostri si alipirea for se
afirma cu miscatoare dovezi de solidaritate.

Dragostea moldovenilor lush trebuie sa fie i o indrutudre serioasA pentru toate cercurile conduclitoare ale vielii
noastre de stat.

De sigur, nu acesta e momentul cind s'ar putea plasa

anumite tendinte de criticism justificat, cu toata finis ea se
poste spune totu ca actualul conflict cu sovietele e chemat
sa supuie unei radicale rev.zuiri aparatul nostru de guvernare
i admin:strare de peste Prut, cu gindul de a bnplini anumite
lacune si a introduce in mod rlefin;tiv prestigiul Orli in toate
cugetele. lndepfnind grabn'c acest necesar corectiv poporul
nostru din Basarabia, palp'tind intr'o sinitire cu marele tot,
impartasindu-se de aceleasi beneficii i de aceieasi lipsuri ca
i restul va resimti toate probele unei fraternitati de fiecare
tiipa.

Cit despre duo] tni, de on unde at vent spre orice

colt 1 -ar atinti privirea, ei pot fi convini cA toate partile alcatuitoare ale lull noas re sent ineltegate in aceiag trup

zl

tiestinul lot se confundA

Noi putem fi astazi saraci sau bogati, potolit! sau dor-

nici de o soarta mai bana, dar suntem una i nu ne mai desparte nimenea.

tu3
-*Mustul care flerbe,

is

eei eaPi pleaea, eei caPi aim..

(Fragmente)

1.

eunazi la Cluj intr'un amurg de tornna tirzie.

MA oprisem la un colt de strada, in feta unei case

D vechi,
cu frontispiciul monumental, cu boltituri largi si
Cu feresti gotice, una din acele cladiri de armonie litustita pe
care le-au lasat mostenire Ardealului mesterii din- veacul al
saptcsprezecelea si a cAror infAtisare venerabilA contrasteaza

ass de ciudat cu arhitectura moderns ungureasca complet

lipsita de scrupule artistice. Cautam tocmai sa disting emblt.ma familiars incrustata in p:atra, la o firidA din dreptul
portii, cind usa de stejar s'a deschis bruse si o umbra de femee s'a strecut at pe ulita, trecind pe dinaintea mea cu pas
grabit, urmaritA paecA de constiinta unei fapte rele...
Contemplatiile istorice mi-au lost in acest chip intrerupte si

involuntar mi-am indreptat ochii spre fiinta ce se desprinsese din acest cadru de lint to patriarhala, care in lumina tern-

iterata a suburbiultu aduce mult cu tristetea unui sarcofag.

SA fie oare epilogul unei idile ?

mi-am zis

sl in suflet

cram gala sa ating coarda inclulgentei celei mat largi, cind

felinarul de-alaturi mi -a risipit grabnic iluzia clipei. ErA o
211

bilta babusca uscata, care se prelingea pe ling& ziduri in

blana ei saracacioasa. Is' depana picioarele in pripa, din dnd
in cind se uita imprejur cu o tresarire nervoasa si stringea
subtioara o cutie pe care cauta s'o ascunda...
Firea, on poate mai mutt vremea, a furisat, se vede, in fiecare din not tainuite impulsuri de detectivi, caci fara s vreau
m -am potrivit pasul pe urma ei. Aveam impresia a din ve-

chea casa bolereasca s'a dosit ceva in bisacteaua batrinei,

care nazuia inainte dealun;u1 ulicioarelor in umbrele inserarii.
La o raspintie s'a oprit, 1 am vazut-o disparind discret dupa
pragul unei pravalii.
Am trecut in fata vitrinei sa urmaresc mai deaproape desnodamintul dramei. Era un anticar. Prin geam se vedea binisor inauntru. Jur imprejur mobile vechi, candelambre, bronzuri, carabine, covoare si pe etajere cunoscuta orgie de
portelanuri si cristale de Karlsbad. Stapinul buticii, un Gyre'

niosneag, adus de spate, cu lumini fosforescente de licurid

in ochii vii, s'a r dicat respectu is din jetul lui cind a intrat
clienta si inchinindu-se i-a sarutat mina. In retlexul lampii
ele"trice am pu ut s'o vad bine hi fata. Era o aparitie distuna cu linii fine, cu buzele strinse ca de-o protestare amara,
cu nasut acvilin i cu privirea stinsa. Din gesturile transate

care-i insoteau cuvintul sacadat, din brosa de diamante

dela git, din tiremurul aristocratic al capului si din reverenta
ovreiului am inteles de gran ca nu-i o figura comuna si-am
urmarit cu un interes accentuat scena dela anticar. Discutia
dealtfel a fost scurta, matroana cu o miscare silnica a depus
cutia pe o masuta In colt, au urmat citeva momente de cumpanire profesionala din partea jupinului si apoi dinsa a pl
cat, condusa fiind pina la iesire de negustorul plin de atentil
si umile plecaciuni.
Fireste, curiozitatea m'a impins si pe mine in dughlana sa
descurc itele acestei povesti. N'au trebuit multe staruinti I
chipul de eremit al moreagului s'a inseninat cu spontdneitatea caracteristica a rasei, in vreme ce destainuirile lui,tn212

trerupte de reticence trete s'au pornit asupra mea ca o

cascada.
Cunt, n'o cutioateti pe baroana X ?...
Uitati-v, mi-a lasat in comision sa-i vind doua vase
de Sevres, o diademd de briliante prinse in platind, doud
pumnale turceti cu lama de Damasc, citeva tipsii de argint
masiv... Sunt foarte frumoase, sunt de pret... sunt admirabile.-

Anticarul s'a pierdut in exortatia lui interesata pe care n'o

mai ascultam, fiindcd numele baroanei ma dusese departe

inapoi pe scara vremii in istoria Transilvaniei, in zilele

Aprobatelor i Compilatelor, and un strabun omonim al ei
era cancelarul tarii intr'o perioada de cumplita oropsire pentru bietii iobagi romini. Din timpurile recente retineam scandalul unui descendent cu o artjsta dela opera din Budapesta,
un duel cu un membru at Casinei magnatilor, un joc de carii
la o statiune balneara...
intreb.
Ruda cu baronul X ?
El a murit inainte vreo
Sotia lui, raspunde anticarul.
apte ani la Abazzia. A fost o viata stranica 1 Vechi tovara de chefuri cu kronprinzul Rudolf, cite ar ti sa va povesteascd lautarul Pongratz.... De trei on 1-a scapat de faliment guvernul din Budapesta, i-a rascumparat moiile, cari-

s'au dus mai tirziu la masa de card... Matta s'a prapadit

ofticos, mai are o fats, e morfinomana....
Batrinul evreu s'a oprit o clipa 1 judecind pe semne tit--

cerea mea, plecind barba in piept, a continuat rar, apasind

vorba ...

- - Da, domnul meu, lumea se schimba. Atia se due, le-a

sunat ceasul mortii... Eu traiesc aici intie mobilele for, cele din

urma semne ale unei domnii de o miie de ani. Ei nu tiu sa

munceasca, ei au fost intretinuti, ei vin acum la mine... Baroana X vinde din casa ...
0 atmosferd trista se degaja din filozofia moneagului.
Pares ca-mi vorbeVe gropaul din Hamlet in mina cu capa213

tina lui Yorick. Din toate unghiurile pravaliei lui aveam in,presia ca mijesc umbre i sboara tilled. Dulapul enorm din
fund cu fatada de iconostas, cele doua fotolii dela picioarele
lid greoaie i umtlate ca doi canonici ventripotonti, cava-

ierul cu peruca din tabloul depe parete, toate nimicurile

depe polite Imi vorbeau de suprasaturatia, de lenea i de
crimele unel societati parazitare, copleita de boli 1 ucisA
de propria ei conceptie de viata...

Am pardsit in'eriorul sinistru al ovreiului cu sens0a el

am asistat la un sfirit de istorie i a mucegaiul dinauntru
se cerea el insui dupa o navala de aier proaspat de afarl...
Ajuns din nou pe strada eram prins de buimaceala ca dupA
o ingropaciune. Ratacind aa in netire, m'am pomenit din
nou in fata casei vechi de unde ieise babuca grabita cu
cutia subtioara. Frontispiciul larg de piatra cioplita era tot
frivalit in intunerec,
abia in fund, Ian) oddity dosnica,
tremura ca o lumina galbena de luminare ..

In noaptea de toamna tirzie, cum se ivise stelele pe cer,

aveam dinaintea mea un aspect de mauzoleu cu cele din urmi
ticariri de candela deasupra unui sicrili...
M'am trezit din toropeala i am grabit pasul...
Sunt cei cari pleaca...
U.

A don,' Li in tren spre case.

Calatortile astazi sunt, cum se tie, expeditii destul de primejdioice. Mai antipatice insa decit accidentele dela Valea-

Larga par compartimentele cu aierul for de trivialitate, cu

pieta grea de negoate i afaceri, cu conversatiile for pline de
cif re 1 permisuri. Acceleratul incarcat cu un asemenea bagaj
sufletesc ti se pare un moiistru care plimba dealungul tarii o
Ilcomie indiscrete, o bestiala poftil de exploatare i o rapacitate brutald....
Shateam gl-etuit In coltul men inconjurat de cetateni ai
214

tArli noastre bogate i asupra mea cAdeau accentele sgomotoase din

retorica lor speciala cu care comentau capriciiie

valutei. Ca sA scap de aceste inoportune violente guturale am

lacut apel la cartea din buzunar a fratilot Goncourt :Histoire
dela Societe franfaise pendant la revolution.. .

Paginile celebrilor autori m'au convins degrabli cAn'ain alace cu o lectura intimplAtoare de voiaj, ci cu constatAri veridice ale unor frnprejurari de vieata, care punfndu -mi In lap,
o raspititie importanta din istoria Frantei, limpezeau binior

resorturile psihologiei din zilele noastre, pe urma marehri

cataclism de distrugere si nouA creatiune.
Revolutia franceza, sfarimind cadrele feodalitAtii a dat drumul fortelor latente pe ruinele vechilor alcAtuiri infrinte. tin
val inform de sAnatate robustA a nal:di:lit arena, maturind

putrigaiul unei degenerari seculare. A fost, de sigur, un act

ae justitie care trebuia sA vie, ca o rezultanta normalA a unei
sera intregi de energii acumulate. Spectacolul privit In intregimea lui cu deosebire privit prin prizma consecintelor ce a

avut uriasa deslantuire, nu era lipsit de grandoare. Sgucluirea insa, ca orice schimbare violentA a unei societAti, pre-

zinta in vechea ordine de drept, sdrobind cliseele ei uzate,

pins a ajunge insa sA-si fixeze 1 introneze noile valori, a intervenit o perioada tulbure de eclipsare a ierarhiei morale un
lel de Umwertung aller Werte, cum ar zice filosoful german.

Fratii Goncourt ne introduc in intimitatea acestor zile

agitate, desvalesc colturi de viatA. si reinvie sceneria in-

treaga pin la ultimii figuranti. Ei arata slAbiciunile clasei

stApinitoare, acea aristocratic senila stoarsa de plAcerile uneihedonism amoral, justifica prabusirea celor care pleacd, dar
se opresc in acelas timp si inaintea celor care yin, analizind
nest cortegiu in'varietatea lui multipla. Caleidoscopul fsi desface astfel imaginele subt ochii nostri si trebuie sa mArturisirn

dela incept ca aspectul moral al primilor ani de clocotire

din marea revolutie tin e din cele mai edificatoare. Preceptele traditionale ale unei societAti constituite eau sacrificat,
215

venind In locul for o stare moped pima de oncertituchni,

orbecdrii Si crime. Parisul s'a tranbformat de grabs in
turnicarul orbit de patimi si chinuit de probleme, vechile sa.
f.aane literate au devenit centre de agitatii politice, jocurile
de noroc s'au intins ca o groasnica rnalad:e in nenumaratele

iripouri, fenomene de libertinaj s'au ivit tot mai dese in

And clerului, scandalurile in furniturile de stat erau zilnict,
scumpetea fantastitd, in vreme ce entusiasmul sansculotilor
hraniti cu lozincele bonocastice ale idealttrilor constitu'
tionale se exploata et' cruzime de catre noii potentati ai
republicei...

lntre altele se degajeaza un ins atarrant precis din do umentele acestor fini observatori, e faptul cd rindurile noilor
veniti in orice prefacere bruscd a unei societati sunt tulbun
s.1 cd la adapostul primelor zile de biruintd a note' doctrine de
transformare avangarda care paseste pe arena se infa-

tsazd intr'o armura morals din ale mai defectoase. Fire te,
odeea se ridied triumfdtoare, dar ca sa poa`d izbucni fiacara In toata strAlucirea ei purificatoare, trt.buie mai inth
sa simtim fumul in ochi si o scorn-ont aid de splord anti-

patted_
Aceste constatari fugithe mt se intipareau in on tote din
lecture fratilor Goncourt, cind o controversy pe chestiunea
exportului de oud a impartit in cloud tabere pe companionii
mei de compdrtiment, sbiciuindu-le pasiunea piny la paroxism

indeletnicirea mea a delen't imposibild si am fost nevoit sa

mil refugiez In vagonul restaurant...

Stand la mesita din colt, mi-am aezat cartea dinainte, dar

cetania mea a continuat de asta data nu din foils carpi, ci

din figurile cAlatorilor care se insdrcinaserd el sa verifice in
mintea mea adevdrurile nemiloasei opera de analiza social/
latd-i cei care vin, iatd avangarda asezdrii noui de stat, vivandierele biruin(ii... In ritmul trenului, in clincetul de otele
se reconstituie povestea fiecdrui In parte si galeria depe maid
Send, escaladind vremea, se multiplied si se completeaza...

In mink, SIMI cum reinvie icoana de demult din vretruk.

de apasare ale Ardelului, renasc figurile care impopulau
atund arena sarmanului nostru microcosm ci in alergarea vagonului povestea mi se desfaoara inainte tot mai limpede,
tot mai implacabila. Revad zitele crincene ale razboiului cu
tacerea for sumbra, cu paginile de umilinta politics si tresar

ca de o sgtiduitura brutala la amintirea forfotirii cinuplite

de viteji posturni care s'an ivit aid pe lama lib rtatii stropit
en singe t,eneros... Cum au tisnit noroae de tot felul din hecatomba tiortilor si cite stove strimbe se scriu in aceasta pagird proavata a istoriei. .
Domnul din colt de pita, mare mandarin politic improvisat, si-a stropit norocut cu citeva vaa:oane de spirt, tovarawi lui a fost saltat de soarta Imediat dupa unire inteurt
adrairabil automobil Mercedes, proprietatea statului, firete
pe care I-a deteriorat msg., fitnuLA inutindu-se dela Sibiu laCluj cu arhivele Consiliilui di ri gent, marele barbat a urcat por-

cul de Craciun In automobil gi porcul a dat Bata somptuosul

aranjament al limuzinei . La alta mash este savantul de legea
no* fost piny alaltaieri advocat pe undeva pe la Dicio-Sin/Chat, astAzi autor de teorii constitutionale, insotit de dontmil care (Nationali/eaza, mernbru cooptat in 24 de consith
de administratie... *1 tot all inai ite gradina zoologiei noastre
politice prezinta splendide exemplare in vagonul restaurant.
lath . i pe preotul devenit negutItor de porumb cum priveste
pe fereastra sa-i vada vagoanele, iata prefectul Rominiei
traregite, fost pita detinazi spion linger 1 un incalificabil
borfas, iata exploratorul depe malurile Dimbovitei venit in
krdeal et is contactul cu un consortiu dPla Budapesta intro
afacere de paduri.
Ironia resemnata a celor doi autori francezi e yelled illsWI:ail Birtiinta ideei scoate in prlmele zile pe planul intaiu
sgura uval a si pe seama temperamentelor echilibrate, cum
z.i pe seama analitilor, viata e un prilej de reale suferinti la
asemeni raspintil marl ale istoriei ...
217

Slava Dommilui, trenul ea oprit, e gara mea, ma dau jot,

,riA scutur ca de un copier. ..
Cei care yin...
N.

Mo ilie, admirabil mosneag, vecinuI meu se duce cu sanla

tiuph lemne $i-I %Id in capul satului adapindu-si boil..

tutors dm drum, revederea ne inveseleste pe amindol...
Ce mai zici mos Ilie ?

NingeI . rAspunde batrinul mingtind cu blind*

lruntea boului din dreptul lei si intinzind celalalt brat In larg

ca si dud ar tmbratisi intreg peisajul de iarna...

jurimprejur e zapada, tAcere, bun simt si eternitate...

318

Tabla oaloPiloP.
Din copildrie,e mult de atunci,imi reinvie adese figura.
omului care pentru intlia oars mi-a intiparit in minte
profund 1 nesters notiunea ridicolului.

Era in sat la not un batrin pensionar, fost cindva in tineretele lui pe vremea absolutismului austriac tnalt functionar
Ia dicta din Sibiu.Trdia intro absolutes izofare de toatA lumea
dimprejur si stinted mult haz la tarani cu atitudinile lui deplasate de mare senior. Mosneagul era mizantrop si mindru, nu se
amesteca de Inc in treburile satului. Era vizibil numai la marl
surhatori, cind se ducea in joben yi redingotes cu decoratia is
biserica, unde se aseza in strana cea dintii, nemiscat, ceremonios, sprijinindu-se in bastonul de abanos cu mtnerul de Hides si

privind de dupes barbetele tunse ca Franz losef, cu o

morga solemnii, la toti crestinii. Cei de WA schitau un zintbet uor cum H vedeau asa infoiat si plin de demnitate. Si mai
cararthios era cind iesea la plimbare in landoul yechi tras de
(loi cai marl sAsesti foarte bdtrini, Probus gi Blandus, pe care
II mina dinsul intr'un fel de buiestru domol, pdstrindu-si st
cu aceastd ocazie acelas ritual imperturbabil. De obicei frig
stated inchis in cases, era singurul om in sat care avea sonerie, un clopotel de cioaie suna ascutit de cite on it trageau

copiii. si el aparea la fereastrd cu ochelarii pe nas, coborit

nar'cA dintr'o gravurd de Holbein....

'

be cloud on pe an tata ma duced la dinsul, fiindcd ne era

rud.mie si war fi supdrat de moarte dad am 11 neglijat proidIcolul. Unchiasul ne primed cu mult ifos si dupd ce imi strecurd in mina o dutcd de patru crditari, angajd cu tata conversatii pe chestiuni de interes public. Vorbed intr'un ton sacadat si se rosted sententios. Din doud in doud minute se o-

wed in discutie, tined din clubuc, iii apasa barba in piept

m sauced vorba :
Cind eram eu la guvern..
Bietul Man par'cd-I vad ft acum, a fast foarte ridicol toata
vista. Vreo treizeci de ani a trait in satul meu, complect
inutti si urmarit in continuu de muscatoarea ironie populara.
Meteahna bAtoseniei lui i se tragea, dupd cit am interes mai

Itrzin, din faptul ca soarta ii aruncase pentru moment in

inarea lipsa de carturari romini a Ardealului de-atunci, inteo
lunette care il ametise deabinele, cu deosebire pe urma decoveetei dela Viena. Saltul acesta I-a distantat de semenii lui tti
dupd ce si.a pArdsit slujba pentru care n'aved nici o potrivire

'fa mai rAmas decit cu nota reprezentativa de care nu s'a

nta despartit niciodata. Lumea insa, transanta ca de obiceiu,
a uttat repede marimea lui de odinioard si Fara sd mai fad
analize psihologice, I-a cintarit dupa valoarea reala, raqp1Attndu-1 cu glume.
E mort de mult, Dutnnezeu sa -1 ierte, eu insa trebule sa rid
cu poftd de cite on mi-I reamintesc cu gesturile lui de mare

katentat:(Cind eranz en la gayer.,...

Profilul mosneagului din copildrie imi apace tot mai des

in *nil din urma, de cite on ma gasesc in fats celebritatilor
lmprovisate de valurile vietii noastre contemporane.
Perioada de dupd razboiu va ramine In istoria tariff p prin
caraetcristica sgaduire care a eclipsat tabla valortlor la no
220

'

in aceste zile. Sociologul de miine va cerceta lucrurile In a

manunte 1 va stabili cauzele. Va accentua de sigur o serie de
ercumstante atenuante, va invoca spiritul nivelator al traneetor, va vorbi de efectele imediate ale votului universal, va arata

sterile de infatisare culturala cu total particulars a nouilor

provincii i altele, gasind, firete, explicatie pentru toate. Fenomenul in sine insa nu va putea fi contestat i deocamdata
prezentul sgfera pe urma lui. In fata noastra se desfasoara an
dureros proces de perturbare morals a societatii. Este groazmt.a

na;,ala a nechematilor, declasarea continua a tuturor

slajbelor, diminutia de prt.stigiu a tuturor culmilor din viata

nolstra publics.
Dela un capat al tarii la celalalt s'a putut inregistra aceasta

tendinta de regresare a valorilor. S'ar pared ca pe o vasty

suprafatil energiile noastre se misca grtu si ca Rominia Marc,
- cum ii zic foarte multi dintr'un iinpuls de grandilocventa
este in aspectele ei multiple mult mai mica 1
inoportund,

mai primitive decit regatul de ieri. Nerinduiala a crescut,

rolul institutiilor diverse e mai sters, resorturile mecanistuu-.
lui de stat au sla bit, si, ce e mai trist, ravagiile incompetentei
stint intr'o permanatta cretere. Niciodata in ulthnele decenii
n'au cerut cuvint mai matte jurnatati de oameni ca acum clad

pind sus de tot prostia dmproapelui to urmareste la for

pasul....

De sigur eclipsa de inteligenta este generals si a napadit

toate domeniile, terenul de manifestare clasica insa e politica.

Priviti imprejur i veti vedea aici stranica eflorescenta a

mandarinilor rasariti peste noapte. Cintariti aceste admirabile
personalitati pe care faitna le poarta in carul de triumf i judecati-le dupe dira de lumina pe care II lass in urma. Ce si

mai umblati pe la Bucureti, panici cetateni din Ardeal,

deocamdata uitati-ve la voi acasa. Din mijIocul unei vieli patriarhale un vifor a smuts paeca radacinile de ieri si ne-am
pomenit cu totii din bun senin cu o fantastica exagerare a tuturor proportiilor. Lumea a iesit din fagaul ei de normalitate,
221

-terarida valorilor s'a hint. Politica a scormonit rarunchlisodetatii Si ca in once mare viltoare bolovanii grei s'au Igsat
mai la fund, aruncind la suprafata vreascurile uprele. Efectai
e In adevAr dezastruos i cu multe nuance de ridicol. Sparglad coaja unei obscuritati de o vieata, a dat busna Inaintea
noastra o falanga de fruntais in ale politicei. Toll au retete
pentru durerile patriei, aceti adorabili doctori ai Ardealului
El striga la adunari publice jicnind indulgenta nemasurag a
b'etilor tarani, ei dau interviewuri la gazetele din Bucureti
care le anunta sosirea in Capita la la Virile zilei, ei dau lectii de
adrninistrat Suveranului, ei lanseazA teorii constitutionale, ei

din trei In trei zile se supara pe tarA i ce e piramidal, eminentii bArbati ai prezentului vorbesc ca de un Eldorado de
Ungalia, patrialor de ieri, chid aceti candiciati de minitrii

actual' pledau procese de 50 de coroane is judecatoria de

()col din Dicio- Sin-Martin...
Ce volburA tristA ii face de cap subt ochii notri qi ce vat

de anarhie intelectuall mai ales s'a pravalit asupra noastra,

CI o broura de 30 de pagini s'a imobilizat cutare la o eatedra universitara, In vreme ce alt cutare din rosturile modeste
ate unor functiuni provinciale a ajuns diriguitor de milioane
i mare mogul al tantiemelor i cupoanelor...

SA nu desnadAjduim I licit de indrasneatA in capriciile el,

vista pAstreazA o tendinta de echilibru sigurAV implacabila.
Frumoasele zile dela Aranjuez Incep sA se cam ispraveasca.
Azi aici, miine in altA parte, normalitatea lei cere triumful ei
i oamenii se repun la locul for Celebritatile urcate pripit
In virtu( piramidei eapata de obiceiu ameteli 1 cad. Pe rind

trozne0e piedestalul subt maririle deerte i lumen recft1-

gindu-i luciditatea de apreciere ii inmultete intrebaritc

impingind la suprafata o unda de criticism binefacator.
Tab la valorilor se restabileste pe indelete.
Nu e tocmai departe timpul cind crepusculul idolilor se va
accentua i multe iiinte larmuitoare vor reintra in intunerecul
de Jeri ca niste haine demodate dintr'o garderoba veche. in
once caz, generatia de mime va glumi mull pe socoteala invalmaelilor de astazi, cind va surprinde in to miri ce colt de
provincie cite un intirziat al acestor zile, lost mare barbat

de stat, care pastrind Inca desinvoltm trecutului va spune

rar i apasat, stirnind hazul contemporanilor, ca 1 unchiasul
cu decoralie din copilaria mea :
Clad eram eu la guvern.....

228

TPel sera in gm de noPd...

Trei serf dearindul am asteptat in zadar in Bucuresti la
gara de Nord un tren sl piece in Ardeal...
Fericitul eveniment nu s'a produs, deli din ceas in
ceas tin nou cuvint de Incurajare din partea sefului pornea
se invioreze pe bietii calatori, spunindu-li-se cA marina e
subt presiune si peste un sfert de orA va trage la rampa. Abia
a patra zi dimineata, dupa o noapte oribila petrecuta la halta
Grivita, unde am peregrinat mai multi ca sA motaim pe un

maidar de acte gramadite intr'un biurou dela miscare,

ne-am urcat in vagonul inghetat, sgriburind de frig si blagoslovind dupa cuviintA cane noastre ferate, ne-am urnit la
drum...

Aspectul Orli de Nord din cele trei seri mi-a ramas in

minte de atunci cu multele constatari si sugestii amare lAsate
in urma. Depe vremea razboiului la lasi, cind ne mureau soldatii got de tifos exantematic, n'am mai vazut asemenea nisi'masa paraginire. Subt acoperisul gArii primitive, pe un condor cu ferestrele sparte, intro hall care gemea de o scandaloasit
murdarie orientall, ctteva mii de oameni inghesuiti, fugind
de gerul de treizeci de grade, asteptau zadarnic sA le piece
tem'. Ca in Ode rusesti depe vremea revolutiei, totul era
inert 1 desorganizat Imprejur. Lumea amestecatA, goniti de
825
4/din1al case fits be*.

(5

pierzarea de afara, stated si ea prostitA de atita paslvitate,

Era o ingramAdeala de trist p toresc: ofijeri, hamali, profesori universitari, ovrei din Ucraina, deputati, birjari, minrstrul
State lor-Unite, etc... Toti pAreau sfarill si priveau in gol ca
dupA o infringere mare, singura nota veselA o dAdeau Millstrei adunAri vreo treizeci de soldati plecatt in concediu, care
din pricina frigului se pornisera pe o sirbA. Din cind in cind
mai sosea cite o veste mincinoasA ca pleacA trenul treizect
c1 unu sau a trenul cincizeci v pain( se apropie... Peste un
sfert de ceas era insa deceptie generalA, fi ndcA se desntintea
tirea si o noun delegatie de notabili se grAbea spre biu oul
domnului ef pentru a i cere lamuriri Am fost i ea in aceste

odaile scunde dintr'o aripA a garii, unde am gAs't =sate

vreo aptezeci de finite de ambe sexe somnoroase tii obosite.

Persona lul de serviciu, incepind dela un cetacean cu mute

de conductor i pins la un domn director, era foarte blazat
i afia o plictisealA linitita. Dupa ci eva consideratii generale asupra gerului Si asupra pacurei, mi se pare tots aceti
functionari se cufundau in tAcerei lard nici oexplIcatie rein-

trau intr'un fel de marasm contempla iv. Cu alte cuvintetot

ce am vdzut Imp ejurul meu era o ma,inA hodorog to cm uruburile ruginite, o marina care nu umblA...
A patra zi dimineata cand s'a pornit in sfiit expresulk
spre Cluj i m'am ghemuit in coltul meu de vagon neincalzit,
prin prisms invAtamintelor recente, mi-a apai ut o serie In-

treaa de adevaruri gencrale care de o.iceiu se ascund dupi

fatada pompoasa, dar ies la iveald and nici nu to endeti.

Realitatea e ca suntem cu tot apara ul nostni de

stat

intro situatie de grozavadescompunere,aidoma ca zApAceala

dela gars de Nord. Pe cit de admiral it material e multimea

noastrA. pe cit de solid e temeiul suflttesc at maselor care

alcatuesc noua tart pe alit de penibila e incuria elementelor
conducirttoare. FArA indrumarea aspra a unei miini tart, ['bad
la discretia unor contiinte elas ice, administrarea de diferit

ordin a tuturor ranuficArilor noastre de vista pare a di faIN

liment pe toatA Ilnia. La chici ani dupli rAzboiu, cind statele

vecine si-au. refacut startle for de odinioard, not ne namolim

tot mai adinc in barbarie. 0 institutie nu cunosc care sd se

ti pus In picloare si sd ne dea binefAcAtoarea sensatie a normalitAtii. Las la o parte dile ferate cu tot convoiul for de nenorociri, cu InfAtisarea asiaticd a mijloacelor noastre de lo.

comotiune si cu destramarea absolutd care intervine din

limp In timp. MA gindesc d. e. la armatd, care e supremul
razim de existents pe seama tarn si care dupd un glorios
rdzboiu, intr'o vrerne cind suntem inconjurati de duoiani, se
gaseste intr'o stare de plins. In orice garnizoand de provincie soldatii ni se plimbd flaminzi sl zdrentoA soldele ofiterilor intirzie si armamentul nostru e ridicol. Dud la anrata

e acest hal deplorabil, cit de avansat trebuie sd fie raui

In celelalte part! unde politicianismul frivol a dat nal/aid cu
toate ororile lui. Dacd in Vechiul Regat, unde puted fi vorba

de o continuitate de mimed, organisms) de stat bark de

lene ii incapacitate, ce sd mai vorbim de provinciile alipite,
unde totul e improvizatie Inighebata pe repezeald cu elemente
gdsite in pripa ? Despre fiecare ram s'ar putei scrie volume
intregi ca sa se arate stagnarea absolutd d n lipsa unei munci
oneste si a until spirit diriguitor. P etutindeni suntem mtr'un
regres de cel p tin o jumatate de veac.
Alaturi de trenurile salbdtkite, ni s'a salbdticit si justitia si
admin stratia si instructia. E o sdlbaticire de ansamblu din
care se elaboreazd un suflet desarmat gata pentru transactii
li plin de resemnare...
Deundzi cind treceam cu trenul spre Cluj si un tovards de
drum Imi ardta la lumina acestor adevdruri ca tot ce se chearnd

administratie in Ardeal e in stare de decompozitie, aducindu-mi ca exemplu a toti primpretorii din judetul Cojocna
au fost transferati zilele acestea din posturile for si cd la OradeaMare a fost numit al treisprezecelea prefect subt regimul romfnese; privind spre fereastra vagonului, la Apahida, pe o lungirne

de mai multi chiloinetri, am vazut din nou un enorm cimitir

221

de cale ferata. Locomotive tai vagoane cu miile, de divers

provenienta, material aruncat prada stricaciunii, forte irosite,
propaganda rqinii Si neputintii noastre defileaza in fata trecatoruhr. Aceste imense gramezi de fier ruginit asvirlite in
drumul mare cu o criminals inconctienta sunt in adeviir cel
mai nimerit simbol al conducerii Si indrumarii unei tan. Pe
dinaintea for tree toti potentatii zilei cu fastul for gaunos I
desert, in vreme ce milioanele putrezesc, demoralizarea crecte

i strainatatea n'are nimic de increstat in acest colt de pimint decit inactiune i fagaduinte goale...

Imi vine in minte o mica povestire depe vremea razboiuhti,

care i ustreaza perfect situatia i astazi ca i atunci. Mi-a

Post relatata de cAtre un gazetar american
Dupa distrugerea unei divizii bavareze care void sa forteze
trecerea pe la pasul Lainici, mai multi corespoidenti strain!
de razboiu au plecat pe valea Jiului sa vada locul stralucitel
noastre izbanzi. Calatoria a Post instructive, lindca pe urma
zdrobirii nemtilor cimpul de lupta era de un pltoresc desavitit. Gazetarii i-au luat cu ei puti i cA0 germane cite
au vrut i au Post primiti la comandamentul nostru cu multi
eleaanta. 0 masa copioasa li s'a servit cu glume i voie buns.

La friptura de caprioara generalui a rostit un toast Wee*

ireproabila frantuzeasca, spunindu-le oaspetilor ca frontul
e atit de bine pazit Mat o caprioara care a fost imprudentA

ii a crezut a poate se -1 tread., a cazut victims. Agapa cu

ampanie i fine lichioruri lungindu-se pins in amurg, in
apusul de soare splendid care cedes pe colina din talk convivii straini au vAzut o sentinels razimata de puca, o adevarats figura de latin dela Dunare... Americanul mai intreprin-

zator s'a urcat pins la soldat sa-1 vaza deaproape, a ajuas

228

in rata lui, mare i-a fost insa mirarea cind i-a zarit gitul
go] subt tunica des-hiata gi cind pipa;ndu-1 a bAgat de Stanitl
cA eroul nu avea camas.
Firete, peste o luny de zile frontul dope jiu ne a lust tt Apuns 1 americanul n'a fost surprins de loc...

Fast, cuvintari grandilocvente, Sampanie i

pielea goalA...

soldat in

Nu vi se pare ca suntem tot acolo unde am fost acum opt

and 1 cA analogia ascunde dupa ea intunecate primejdii?

S29

Dpeptatea de Oinzare.
Dela razboiu incoace psihologia societAjii noastre apare
supusa unei radicale transforinAri. TrAind subt imperiul
exigenjelor reduse, simtul critic ni s'a tocit, sufletele
s'au blazat 0 viziunea limpede a inceput sA dispara depe on -.

zont. Subt perpetua tirguiala cu imprejurarile am ajuns la

istervertirea valorilor, fAcind sA se confunde limitele binelui
if rAuiui in comtiinja publicA.

In aceastA stare de pasivitate morbida ne-am obinuit srt

primim once loviturA i sA tolerArn once nedreptate. S'ar Area cA vechiul fatalism popular rominesc se imbina astAzi cu
particulars depresiune a rAzbolului, ca sl creieze o stare de

spirit in care Initiative le se destrata 0 puterea de reacjiune

slabgte din ce in ce. lnregistrAm astfel la tot pasul fenomene
de marasm fi indiferepja. Zilnic se produc IntimplAri care
odinioarl ne alungau singele in obraz i care astAzi stint
traqate cu un zimbet de scepticism rece. 0 II oboseala sau
descurajare, nu tiu, dar vad din toate Partite cum resorturile

noastre de viata par cuprinse de o paralizie progresIvA.

Mmina statului Willie subt privirile tuturora, WA sA mai
trezeascA nici protestAri violente, nici critici acerbe. Ne pitvillim par'cl spre nefiinjA cti ochii inchl0 si cu fruntea senina.
DArApanarea dimprejur nu mai smulge nici macar accente de
231

mirare, fiindca suntem In postu-ra omului care a patit de toate

1 nu-1 mai surprinde nitnic. Ne-am Invatat ca trenurile sa no
umble, slujbaii sa nu-si poarte slujba i traditionala concep-

tie de ordine a vietii s fie calcata in picioare de cel dintll

venit In calea noastra. Desigur, notiunile morale s'au macinat

in acest stranic proces de pulverizare a energiilor. Pe o

*scat% vasty intre delict 1 crima o bogata eflorescenta s'a
produs in acest timp, fart ca sa mai angajeze interest!! pal'''.
Iant al de aproapelui. Multimea de raufacatori ivita pe arena
stirnete mai multa indulgenta decit desgust. Milionarul de
peste noapte, traficantul politic sau functiona ul Imbogatit,
au devenit tipuri sociale curente care se intilnesc la toate raspintiile 1 carora nimeni nu le mai refuza mina. Am evoluat
repede de tot dela starea patriarhala de ieri, cinci ani an preschimbat atmosfera de austeritate rustics inteun bilciu pestrit,
unde putine lucruri se mai gasesc care n'ar fi de vinzare....
) In aceasta specials configuratie ce poate face observatorul
obiectiv al putrigaiului care se pune In evidenta ? Ce puteam
face noi, o seamy de oameni ai condeiului, obinuiti cu Tofu'
dureros i ingrat de-a trece prin sufletul nostru toate marile
dureri ale multirnii ? Deaproape dol ani in coloanele acestel
reviste am lasat sa defileze multele neajunsuri i am spus an
cuv1nt respicat In fata fiecarui pacat, cautind insa sa salvam
pentru orice moment un echilibru de judecata. 1 mai Met 85
nu propagam descurajarea in vederea consolidarii noastre de

stat. Aceasta consideratie din urma cu deosebire ne-a facut

in multe rInduri sa ne Inghitim revolta i en pumnif strin1
sA apa'rem In fata publicului linititi I ponderatori.

Marturisesc ca in aceste clipe, oricit de incercuil de indiferenta generala i midi de dornic de a raspindi incredere
in jur de mine, ma simt biruit subt povara celui mai trist certificat de Were morals care s'a abatut ca un infricoat flagel
pe biata tarn romineasca. E vorba de constatarile apltrute
deuttaxi in Curierul Judiciar, subt iscalitura until magistrat de
frunte, pe care presa cotidiana le-a increstat In pripa I le-a
2 32

pus la o parte. Nu mi-a lost dat insa sa repn de undeva astfet,

de pagini si nu cred se mai fie un stat pe continent care sa

prezinte un asemenea tablou de penibilA desagregare suiteteasca. Domnul Pascu A. Dinescu, presedintele tribunalului
de Teleorman, In articolul salt Remuneratifie magistrafilor
prestigiul justitiel publicat in pomenita revistA de specialitate cu dorinta de a stabili purul adevAr dincolo de asperita-

politicei de partid, ne da cea mai intunecata pagina de

moravuri din cite s'au sctis vreodatA in Rominia modernA_
Vorbind de rostul magistratilor In timpul din urrnA d-sa recunoaste cA In ultimele alegeri generale s'au petrecut neregull ;I cd magistrafil, cdrora qi de astadatd Ii s'a incredin fat
onoarea de a prezidd biurourile electorate, cu buns
tile

auconsimtit ci chiar au ajutat ca neregulile sd se scivir;eased. 0 sentinta de moarte morals in dublu sens se desprinde din grozavele rinduri ale . curagiosului magistrat. E
compromise legitimitatea Parlamentului construit prin frauds,
dar e pronuntata tt decapitarea magistraturii. Domnul
prergedinte de tribunal prevede acest adevAr si ca un consumat judecator arata si motivele rucinoasei* cAderi. D-sa invoacA halul de mizerie materials care a degradat nenorocifa
tagmA, odinioara neatinsa In probitatea ei, 1 ca o mArturie

supreme ne desvaleste spovedania deSnAdajduitA a unui

.vechiu magistrat., aruncat de vremea de azi in vAlmasagul
actualei descompuneri :

7rebuie

Mire in cap, dragul

meu,cel dad not judecdtorli mai continuum sd rdmfnem In

agistraturd, o facem asta numai pentrucd ne speculam tf
not rolul de judecdtori, ca sa putem trdiv. Grozave si ne mai
pomenite destainuiri, care ni se infig ca nit her rou in suflet
ti ne sguduie in toate fibrele conctiintei! Autorul articolului,
trAgind el insusi concluzia constatarilor sale, rezuma In urinAtoarele verdictul irevocabil : Mai este oare nevole de
vreo demonstrafie care sd invedereze cd dreptatea este de
vinzare tl cd prin urmare eel care va da mai mutt, tied
va fi socotit c'o are ?,.

an

Va sa zica : tdreptatea este de viiaaret...

lata dictonul situatiei pus in circulatie in revista de specialitate a judecatorilor din lard. 5tiu multe pagini de istorie in
care la anumite momente de stricciune In alte parti s'a
print lozinca situatiei, codificarea dela Teleorman insa e o
unica In felul ei

e de o adevarata monumentalitate tragica.

*tiam si not pins astazI ca se sopteste de o interpretare etas-

tia a indatoririlor profesionale la o seama din magistratii

prezentului, auzeam ca functioneaa In uncle parti ale tarsi
tribunate de arbitraj constituite din cetateni i ni se spenei
nu demult, ca In regiunlle de nord ale Ardealului rabirdi inde-

plinesc si pe seama taranilor noVri rolul de judeclitori...

Toate aceste circulau fare sa agite lumea in mod deosebit si
tare sa sibs darul de a inlatura pe un moment macar obis.
nuita somnolenta morald. Astazi vine insa magistratul trims'
la gazeta lui si face diagnoza cu cunoscutul calm al meserlei:
flti Incredintati d-lor: dreptatea e de vinzare...
E In adevar un moment care trebuie retinut, un moment
de o fioroasa maretie. Dace nici aceste cuvinte nu vor putei
ca niste piroane batute in carne sa ne puie in picioare scor-

monind toate resturlie noastre de demnitate si de omenie,

atunci inseamna ca suntem in mod iremediabil pierduti gi mi-

siunea istorica cu care a fost insarcinata g neratia de azi a

esuat complect... Ftindca declaratiile presedintelui de tribunal

eehivaleaza cu denuntul unui preot din usa altarului: Luati

aminte, toti citi vreii sa va impartasiti din potirul meu, ca
piinea si vinul dinteinsul sunt otravite I...
Aud ca d-1 G MArzescu a ramas indispus de desvelirile ne-

indurate din revista judiciary si ca printr'o circulars ar fi

interzls orI a manifcstare publics de acest sens din partea
inagistratilor. Rau faceti, d-le ministru de justitie! Nu cu
tOcerilor poruncite se poate tarnadul cangrena depe trupul nostru... Acordati, va rog, dela inallimea fotollulul mi-

risterial toata rasplata acestui sincer cuvIntator s1 dace se

paste cistigatl-i o decoratie. In mijiocul unei societal' pornite

spre povirm a aparut mut cel mai chemat, ornul care ne-a
fixat formula-sinteza a situatiei, cel mal lapidar analist al 0!dor noastre.
Nu mai este leac pentru no!, clack iubiti cititori, supor tam
tarn consecinte Si ultima ruine rostita cu un laconfsin tniioMor :
Dreptatea este de vtnzare...

sus

Dap& PenuntaPea principelui Carol.

Fatalitatea a filfiit din aripile ei deasupra tarii...
Suntern pu0 in fats unei intimplari dincolo de limitele
ratiurtii, ale carei peripetii par'c'ar fi indrurnate de forte
oarbe ca in tragediile antice. ,Fiecare silabA din sguduitoarea
poveste se smulge dintr'un intunerec adinc Si se cutundA in
mister, WA justificare 1 WA putintA de control. Un finar fit,
de rege, in culmea strAlucirii, dupA o izbinda pe care nuntai
odatA o striga istoria unui neam, moltenitor In scaunul &m-

ale!, se deslipe0e pripit de parinti, de sotie, de copil 0 de

tall, plena rAtAcitor in lume Si trimite de departe scrisoare
sgircitA in cuvinte, uncle spline cA s'a lepadat de toate pe
veci... Tabloid e sombre i WI rAspuns, ca prAvAlirea unei
ape marl. Cine-ar putd veal aid cu stavila judecatii curnixiitoare, cine-ar putea dumica In argumente logice o pagina
din Sofocle ? Lampe ratiunil se stinge in viforul pustiitor, In
care patimile cu rAsuflarea for de otrava pirjolesc totul WIprejur. Cronicarli tirzii, chinuiti cititori de suflete, cind acest
f du de lavA va fi incremenit i el in linitea eterna, se vor apropia de alvia lui i uitind ca descifreza proprlul for cintec,, vor
crede ca au inteles uraganul...
Pe noi, astazi in zilele grele ce ne-au fast date, o martu1

risim, nu ne ispite0e pAtrunderea tit- mai migaloasA In

aceasta atmosferA de balada. Nici tainele ei, nici svonurile de
t37

eulise, nici flecArille de gazeta nu ne intereseaza pentru mo.

ment. E prea selioasA Incercarea prin care trecem ca sa ne
putem frigAdui luxul de-a urrnArl viltorile unei psihologil in.
dividuale 1 plea Insemnata cotitura la care ne gAsim ca gnu
rostim adevarul Intreg.
Fapta principelui Carol este incontestabil o mare lovi.

tura data tariff. Aid este miezul probletnei pe care mintea

nici until bun roman nu -1 va putea pArasi. RAspunderea mare

a fostulul motenitor de tron in fata istoriei noastre e ca nu

s'a putut tine neclintit la acea inaltime a celor ale1, fArA de
care net se poate indeplini rolul caruia Il predestinase soarta,
Mire suprema dator'e impusa de legile consacrate, implacabile unecri, ale Coroanei Si Intre slabiciunile orneneti, 1-au
bi zlt ee'e din urma. In virful pirarnidei unde se gAsea a prl-

mit o adiere de jos care I'a tras in neant. In aceastA disos antA moralA se rezuma tragedia lui I a noastrA. Tara se resimte pe urma prAbucirii catastrofale. De treizeci de ani, din

tuate eolturile rominismului I-au urmarit pe clironomul de

ten racHat'uni de simpatie nestramutata. Ca mic copil cu buck
blonde, chid pe undele Peleplui 1i mu a corabioarele de hirtme, I-a cintat poetul, faclnd sa' palpite In versurile lui atep-

tarea 1nfrigurata a desrobirilor viitoare. Subt ochii care

privisc astazi depe balconul unui banal hotel din Italia s'a
tiesfAsiurat cu tinin largi de flacari 1 de singe epopeia
xistrA. Dela Cetatea-Alba pinA la Budapesta, in revArsarea
energli1( r descAtqate, pretutindeni s'a crezut in el. Tara in
nevoia el, de a-i aveit totdeauna un punct de razim, l-a scris
in inimi el, acordindu-ideopotrivA respectul fruntailor call
d-votainentul cald al maselor populare.

Acura acest sprijin s'a frint. L-a flint cu mina lui priheapl actual, pricinuindu-i unui popor, pe lingii durerea
csidA de a se fi inelat In sperantele de trei decenii, 1-o reall

fr grijorare pentru ziva de miine. Este o rasplata amarli

pedreaptli. Milioanele, de obicel nu 'arta astfel de bolovani
usvikliti in cumpAna sufletului lor,dar, n'o iart5 nisi contiinta
238

aceluia care scuturindu-se cu vremea de sgura pasiunilor tre-catoare, va intilni odata in tale umbre ci mustrari. De ce-am

lumina, cu toate aceste, mai ales astAzi, tristul capitol de

amaticiune reciprocA? Oricit de legitimA ar fi tresadrea unei
tad fate cu cel dintli slujitor al ei In ceasul cind a fost para.
sita, pentru a exprima doliul unui popor tacerea e un snipe
mai demn decit orice cuvint de osincia...

A Asa insa pe seama po teritatii nepArtinitoare sarcina

de-a pronunta o sentinta in fatalul proces, nu Inseama deloc a

sena sau a indreptAll chiar actul nesocotit, care ne-a aruncat intr'o fierbere IndelungA. Din nenorocire, la noi, ca in
toate societatile lipsite de-o discipline de &dire, agitate is'
parte i de tendinte inavuabile, once prilej poate fi exploatat
pentru a i se da o turnurA de chiot 0 scandal. Nici de astAda.A

lire0e, In pragul unti drame de interes national nu lipsese

interpretii nedoriti. Se gasesc chiar mai multe categorii din
ace01a. Unii sunt cunoscuti provocatori de meserie. Pentre
el olarga indulgent6 trebuie aplicata la cazul printului. Subt
cuvint cA explica ci deschid portite de intelegere,stipendiatil
Moscovei, oplo0ti In redac,iile dela Bucure0i, lanseaza prin
gazete insinuari Si strecoara pretinse detalti, coborind citestiunea la nivelul unui adios roman sentimental. Scopul e evident,0irbirea prestigiului dinastiei prinpunerea in discu,ie ci
prin falsificarea lucrurilor. Paralel cuagen,ii de peste hotare
merg din inconctienta nentimarati panegiri;ti de ocazie care

se bocesc In gura mare i suflind in jarul propriei for buc6tarii erotice, sugrumA adevarata semnificare a celor Intimplate Intr'o meschina literature de ocazie. Si unii i altii,
ace0i comentatori milostivi nu mai isprAvese ctr-proza lor.
Inca patru saptamini de asemenea indeletniciri rot five
t;41

cele mai indepartate catune din tare vor fi indemnate In mod

ale0e4tigit se is In deibatere inoportunul subiect. In treacat
fie zis, !far fi mai preferabila o cenzura care se ne asi Fuze
binefacatorul mutism in materie, decit coloanele desmatate
care ne ateapta IncA ?
east

Mutt mai vinovati sunt speculatorh politici ai nenorocirii

roastre. Dupa un vechiu tipar In care i-au stropsit toate mi,cile Intreceri de pin'acum, bunii patriot schimba In bani snarunti i renuntarea principelui Carol. Puri in cunostinta directa de Suveranul insusi, care le-a aratat realitatea problemei, dIndu-si consimtimintul pentru rezolvirea ei la ConsiHui de Coroana, ei nu inceteaza de-a o rnentine la suprafata
in opinia publics. Dovada framintarea incoherenta a d -Iui
lorga, veninosul profet calator, sau galimatiasul d-lui Alexan-dru Vaida, care dupa toate explicatiile declara necontenit ca
nu pricepe nimic. Amindoi distinsi barbati de stat, insa par
a fi de acord, ca printr'o schimbare de guvern in favoarea
for sunt gata sa se potoleasca in orice clips si sa acopere de
ultare nefericitul incident. Poate acest aspect degradator al
tirgului politic e unul din momentele cele mai intristatoare
din cite a scos la iveala sguduirea nedsteptata, fiindca din
el ee poate vedea pe ce temeiuri subrede se razima curioasa
inentalitate a unor vechi aspiranti dexonducatori ai tarii.
Pentra toata lumen desfacuta de mid preocupari, pentrueetiltenii In a caror tragere de inima se reoglindesc destinele

neamului, lucrul e pe cit de gray pe atit d. limpede. El a

fost lamurit printr'un gest de nea emanata marejie de catre
Regele Nostru, care ridicindu-se si de astadata peste chema-

Ile de om si de tats la piedestalul de Domnitor, a stiut dA

poporuki sau o noun pilda din catechismul moral si politic
care-I calauzeste. El, Regele, a vorbit, comprimind in Terdictul tau tot rcibtul superior at misiunii pe care o indeplineste aid din mita lui Dumnezeu i din vointa scaldata in
singe a neamuhui. Este a alit de Malta revela1ie sufleteasel
in fetal cum a vorbit, Incit pe linga compensatia ce ne-s
-dat, plAtind cu inima Lui, neinfrintul tntemeietor de tail
aduce tocmai in zile de grey cump&na cea mai hotaritoare
intArire principiulul monarhic in toate fibrele creeruluI rosninesc. A nu to trichina In fata acestui cuvint prin care Corms Regal& reandatete o clip& lundnoasa suferintii a spiIAO

nilor din Coroana Mlntuitorului, ar fi o brutal/ impietate,

a to impotrivi, o nebunie. De aceea, toate cite au urmat nu
sunt decit intruparea normal/ a acestei hotAriri ce s'a Incadrat In forme constitutionale.
Pe drumul aratat de Suverani mergem inainte.
Poporul nostru sdnatos gi contient de puterile lui se desmeticete repede ca sa-si creeze un echilibru cu imprejurarile.
In unda de venica premenire din care se adapd contiinta
colectiva a rasarit tin chip nou : doi ochi albatri de .copil,
curati ca doua picaturi de rod.. Sunt ochii lui Mihai, Motenitorul tronului. In adincimea for lumineaza thine nepatrunse Inca, dar paces senind pe care o raspIndesc e simbolul cel mai nemerit al viitorului nostru.
Sa-I primim acest simbol, sa-1 predicant tuturor 1 s pedepsim pe cei care nu vor sA-1 Inteleaga. La ad /postal lui, cu
acea reinviere de energie pe care o lovitura o trezete Intr'un
organism tare, sa ne pipaim mai deaproape rosturile vietii.
SI activam deteptarea i s'o silim sd rodeasca. Suntem

destul de bogati, ca desgropindu-ne comorile sl putem

inigheba aici un trai suportabil cu multumiri pe seama celor vii 1 chiar cu lertare pentru morti....

TA1

*Magill care 'lathe..

16

PPeCUP5OPI ClirrardSal

Gheorghe eochue.
Discurs de receptie rostit de d. Octavian Goga in
sedinta Academiei romAne,, to 30 Mai 1920.
ilele pe earl le traim astazi sunt pline de emotii. Subt

notri, de citiva ani, se tese istoria neamului, svicZ milli

nind palpitarile ei de fiecare clips cu o putere necunoscuta Inca. Sunt generatii privilegiate in vieata tuturor popoarelor, carora le este dat sa primeasca roadele unor Indelungi
acumulari de energii i in a caror fericire fuIgeratoare se rasplatesc veacuri intregi de amaraciune. Noi suntem o aseme

nea generatie, pe care destinul acestui neam a daruit-o cu

rniinele amIndoua, facInd-o sa vada implinirea gIndului
unit in suferinte de-o mile de ani.,.
Unitatea nationals de astazi este incoronarea unei opere de
stradainti necurmate. Ea a venit ca 0 rezultanta a framintarilor de ieri, ca o consecinta logics a unui proces normal de evolutiune, un ultim acord intr'o sbuciumata simfonie. Trecu-

tul din a carui elaborare continua s'a desprins aceasta std..

lucitoare izbinda tirzie e Intunecat i trist. Neamul nostru
ii-a rAscumpArat in cursul vremii existenta pe pretul unor
jertfe i Incordari marl. Dupa gloria proaspata de tinerete
445

incununata de razele legendei, vitregia sortii 1 -a farimitat subt

diverse stapiniri straine, tot atitea pietre pe pieptul

lui,

care i-au oprit respiratia libera veacuri de-arindul. Granite le,

Infipte in incheieturile acestui organism din copilarie, au durut
ca niste piroane in came si au fost mai primejdioase ca orice
!koala vremelnica, fiindca au stinjenit in permanents; cresterea
unui trup viguros. Am trait perioade tulburi de apasare, subt

loviturile for ar fi putut usor sa intervie stingerea noastra.

Totdeauna insa, cu rezistenta indirjita a sanatatilor robuste,
masele rominesti de pretutindeni an pastrat, si in cele mai
oropsite zile, instinctul sigur al unei inrudiri organice. Unitatea de suflet ni s'a menlinut astfel fara stirbire de-alungul
vremii. Ca la un lac cu adincimi mad, viforele au batut valurile dela supralata si au patat adese oglinda for ; in alvia de
jos insa unda a ramas (impede 1 putt. Trebuia, pe linga aceasta fratietate a paturii populare, trebuia 1 contiinta unitatii de aspiratii, crezul care smulge gindul din amortire 0-1
fortifica, trimbita fermecata menita sa rascoleasca energiile
$i sa le insirue in linie de bataie, trebuia o sinteza a solidaritatii militante, un foc pururea treaz care arde pe culme vestind tuturorl, ca In vaile dimprejur lupta se tine hid. Acest
fluid miraculos din care beau fortele creatoare ale tuturor o.
primatilor a fost si la not ca si In alte parti : literatura.
S'a zis, cu drept cuvint, ca la inceputul on -carei micAri
de libertate e o poezie,la Inceputul tuturor biruinteIor marl
ale revendicarilor nationale, un mare triumf literar. E un
profund adevar in aceasta axioma curenta. Literatura a fost
totdeauna o energie precursoare, In cimpul ei s'au adunat
mai intii si au cerut cuvint puterile latente ale unui popor,
indicInd prin proportiile for raza de intindere a maririlor viitoare. In acest chip Iliada lui Homer a luminat Inaintea Athenei lui Pericle, gloria lui Dante s'a ridicat ca un snip de foc
tnaintea stralucidi lui Lorenzo de Medicis, orizonturlle nemarginite ale lui Shakespeare au avansat cuceririle coloniale
ale Engliterei si astfel, urmind o orinduiala consacrata, att_
246

este numai o intimpiare ca Rominia units, Sire, reintregirea

solului national subt sceptrul Majestatii Voastre, nu s'a putut
lndeplini decit dupa ce &dui rominesc s'a sbatut in avinturi infrigurate, dupa ce poezia cu culmile ei eterne a savirit
logodna, dindu-ne de o parte geniul lui Eminescu i de alta
paginile nepieritoare ale lui Gheorghe Cobuc.
Ardealul nostru in acest sbucium istoric al neaFnului a
trait printr'un popor de tarani.
VrAjmaia stapinirilor strAine care-i pusese ca tints desfiintarea noastra ne-a supus unei despoeri metodice, vremuri
indelungate. Clasa conducatoare ne-au absorbit-o eiementele
dominante, biserica a tinjit in umbra cu persecutii ruinoase,
scoala nu ne-a Impartasit cu binefacerile ei. Ntz ne-a ramas

decit taranul rob al gliei, secAtitit de regimul Aprobatelor i Compilatelor subt principii Transilvaniei, aceastA
rnisera plebs contribuens' razletitA prin satele de munte tti
de cimpie 1 devenitA mai tirziu un rezervoriu de forte risipite, rind de dragul politicei din Burgul dela Viena, clod de
nazuintele recente ale imperialismului unguresc. 'rite vreme
rind cele doul principate dunarene, cu tot cortegiul de mizerii al vasalitAtii turceti,aveau totui o pAtura conducatoare
de stat 1 un impuls de civilizatie proprie, in Ardeal, rominismul nu train decit In cadrul unei vieti patriarhale. AceastA
izolare a iobagimei noastre insa, veacuri dearindul, s'a prefacut !Fite() cetate nepatrunsii a aparitrii rationale. Oropsitii
plugari i ciobani s'au retramat to parAsirea lor, i o mile de
ani, pastrinduli datinele, cintecele, superstitiile, torcind firele de argint ale legendelor din strilbuni, tnfiortndu -se de
tainele natutei care-i infaura In mrejele unui fermecAtor panteism, ei au trecut neatins din generatie In generatie patrimoniul sufletesc specific al rasei. In acest chip asperitatea sortii
s'a transformat in supremul nostru scut, conservindu-se o puritate de singe intacta In toate nuantele ei i pazita de neajunsurile ori-tArui contact strain, ca un tezaur acoperit de
mine. Viforul vremii In Ardeal a trecut astfel, ca toate furtu-

ti7

nile, bittind culmile, fringind crestele copacilor, dat lasind

nemiscate si In deplina for podoaba firicelele de iarba.

Asa ne-au ramas taranii, singura ratiune de existents g

neamului nostru, subt ocrotirea politica dusmana.
Din casutele tor, in a doua jumatate a veacului al 19-lea,
dupa inlaturarea intocmirilor feudale, au Inceput sa se porneasca pe ici pe colo copii cu ochii limpezi tiviti in lacrami,
dusi s invete carte in orasele din vecini. Cele citeva licee
rominesti din Ardeal au devenit focarele umile ale unui inceput de culture, in vreme ce molohul strain iii Intindea de pre-'
tutindeni retelele otravite ca sa ne sugrume. Opera de desna-

tionalizare a guvernelor din Budapesta s'a deslantuit cu o

continuitate programatica. Din toate partite, pindea o curse,
un gind ostil, o primejdie pentru noi. Carturarul ardelean cu
framintarea lui de aproape un veac, truda de a-si mentine
niostenirea de acasa paralel cu preceptele civilizatiei primite
prin prisms strains, lupta surdl cu intreg aparatul puterii de
stat, protestarile necontenite ale instinctelor seculare In plina
revolts, toate aceste constitue un capitol din cele mai triste
din povestea noastra. Citi n'au ratacit pe acest calvar al himinei, gresind drumul si trezindu-se In tabara adversa, citi
nu s'au oprit la calea jumatate, biete fapturi hibride, aparitii
inutile in economia unui neam, si citi nu -ii plimba astazi subt

ochii nostri plagile sufletesti ale trecutului bolnay..., Pe

seama unui intelectual roman, taranimea raminea deci gi pe
mai departe unicul azil in care trebuia sa se retraga dinaintea
puhoiului ucigas. Nu era eta scapare decit a-i smulge civilizatiei tot ce-ti putei da, si incarcat de prada, scutwind praful din drum a to intoarce din nou dupa zidul din batrini, a
duce mai departe firul unei continuitati milenare, si a siniti
respirind In jurul tau eternitatea. Taranimea deci, singura

class constituita, cu larga ei armonie primitive, era Inas'

afirmarea vietii noastre. Din sinul ei plecau unde de energie,
solii calatoare care reveneau iarasi la maid, cu toad agoni-

seala tor. Tot ce cadet dincolo de raza acestui camp emu

148

sbucniri raslete, valuri deplasate, achii sarite depute de tulpins neamului.

Din aceasta taranime ardeleana a rasarit, 1 cintecul ei Pa.

impletit mai departe, Gheorghe Cobuc. Amintirea lui a-i
clod s'o evoc in cuvinte pioase subt cupola Academiei romine, unde mi-ati facut onoarea de a rasplati straduintelemele chemindu-ma la scaunul lul vaduvit.
In judetul Bistrita-NAsaud se gasete satul Hordou, de

ctteva sute de fumuri. Case albe la poala de deal, strinse

imprejurul unei bisericute cu turnul tuguiat, intre plopi ; sltenii, toti romini plugari, tematori de Dumnezeu, harnici,
atoi, uscAtivi, cu lumina in ochi i cu sufletul mitiat in basme.

Sunt din neamul grAniterilor, un fel de razei paznici de hotare, cari i-au semanat oasele pe toate cimpiile Europei subt

pajura Habsburgilor. De pe vremea Mariei Terezia soarta

for s'a uurat i corvezile iobagiei au scazut in jurul Ion. Satul Hordou insa e saracut i putintel. Cam la mijlocul lui este

o casuta cu acoperiul de paie, cu umerli girbovi, cu gard

de nuiele imprejurul ograzii scunde 1 cu gradinita in rata.
Aid traii Inca parintele Sebastian Cobuc Si preoteasa Maria
scum o jumatate de veac. Ceaslovul insa i darul preotiei se
adaposteau de vre-o doua sute de ani subt tavanul de grinzi

Parintele Sebastian, ca i inaintaii lui, era preot de legea

veche, chipul cunoscut al istoricului g popa rominesc aa cum

1-am vazut pe prispa aproape cu totii in copilaria noastra

tilcuitor de psaltire, indrumAtor al poporului i cel mai puternic stilp al vietii noastre in Ardeal.
Copilul lui e Gheorghe Cobuc, nascut la 8 Septemvrie
1866. In mijlocul unui peisaj ctmpenesc, deci in aer i in lamina. au privit pentru intlia oars imprejur ochii poetului
Tabtoul acestel clipe, cu misterul lui, nu 1-a mai parAsit
niciodata.

Zdrile de 'firma pline,

Striducesc In fundn4,
Sfroard mierlele'n tuff...
119

Sunt primeie rinduri din Balade i Idile, cane vie, tin

ecou Intirziat al clipei chid i-a cAzut pe frunte cea dintli
razA in leagdnul dela Hordou, sunt sinteza operei lui Cobue.
A fost o copildrie senina la curtea parinteascA, aldturi de
fratele sdu Aurel, rAmas Oran i astazi in cast* din bAtrial
Atmosferd de liniVe i ImpAcare patriarhald. Copilul a Indtat mai intli slovele la dascalul TandsucA, ajutorul pAridtelui,
cintaret de strand, care-1 purta pe genunchi. A trecut apoi la
scoala primal% din vecini, in comuna Telciu, i de acolo la
NAsaud, unde I-au trimis la Invatatura. Liceul romInesc de
acolo, sustinut de fondul vechiu al grAniterilor, a fost cel mai
priincios cuib pe seama poetului adolescent. Lumea dimpre-

jur era o continuare normala a vietii de acasa. InfAtiarea

rustica dela Hordou reinvia pe ulitele strimte cu case lardneti din micul ordel infundat dupd colinele muntilor Bistritei. Era aceea lume, acela port i graiu, un colt de roil*.

nism ferit de once Infiltratie straind. Citeva sute de elevi,

copii dela lard veniti din toate partite, cu mincare fn dAsagi,
aciuiti In gazda la cite-un gospodar din capul satului. Cobuc

ne-o spune undeva

Doisprez,ece din patrusprezece, dti

urmau clasa a opta liceului din Nasaud, eram bdieti de tarani

oieri i purtau cdciuli i itari. Vacantele ni le petreceam prin piduri i prin munti, cAci numai la scoala eram 4domniori,

jar acasa eram .tarani. 0 calda infratire populard Insemni

acest liceu, priveghiat de dascAli crescuti pe vremea absolntismului austriac pe la UniversitAtile germane, cunoscutii buni
pedagogi ardeleni, nationaliti militanti, propagatori entusiati ai descendentei noastre latine Si oameni oneti In
slujba lor. Subt conducerea acestora, la NAsAud stAruia 1111
spirit de Indrdzneala a revendicArilor noastre 1 societatea de
lecturd Virtus romana rediviva. a elevilor, constituitA la 1870
,cu activitatea ei e o oglinda a nAzuintelor literare de pe atunci.
Aid a Inceput Cobuc
urzeascA cele dintii versuri.

Dacd ar fi ramas analfabet In caciuld i liar'. totdeauna,

s'ar fi ales din el un colAcar la nunti, un mare meter ano1160

aim ca autorul Mioritei. I suflarea lui de foc s'ar fi topit In

flacara pururea primenita a folklorului nostru. Pe bancile
liceului insa, impulsul contient al creatiunil 1-a cercetat de
grabs i incurajat de profesorii intelegatori cari i-au ghicit

de cu buns vreme talentul, la 15 ani elevul dela Nasaud,

scutit de studiile tiintifice i mai ales de matematici pentru
care nu avea nici o tragere de inima, cum ne-o spune dinsul, fiindca era isgonita fantezia, publics versuri in 4 Muza

Sotneana. Un actual profesor universitar din Cluj, distinsul filolog N. Dragan, a avut buns idee sa publice intr'o broura oamanuntita i interesanta dare de seams despre activitatea literara a elevului Cosbuc in liceul dela Nasaud, a carui
societate de lecture I-a proclamat preedintele ei. In cartea
acestei societati, intre anii 1882-1884, cind a luat bacalaureatul s'a introdus un numar considerabil de versuri de ale
lui. Sunt desigur strofe incepatoare, asperitati i nelamuriri
destule, aa cum sent Insa, inspiratii din balade populare
sau reminiscence din clasicii germani, frinturi de Intelepdune primitive sau accente calde din imnul luminos al na-

turei pe care 1-a clntat o via

Intreaga, ele anunta pe

cintaretul de mai tirziu.

Smulg citeva rinduri din 'Tablou de sears.:

Mina raid
Lueitaare
Scinteiaza
$1-o etzloare
Purpurie
Se arunca

-\-

Pe ctmpie..

$1 pe lima ...
E poezia lui Coqbuc in scutece, un acord avansat din
'Noaptea de vara.. Ceeace se resimte Ina limpede din Indeletnicirile -f literate de pe atunci, e Inc/run:area spre geniul

epic, pecetea de capetenie a artei lui. 0 lungs poveste in

851

versus 4Pepelea din cenue., voinicul care se bate cu smeul

1 pleaca la sorbul pamintului., o apropiere de Prislea lui
Ispirescu, indica jocul de ginduri 1 imagini care se tesea in
jurul tinarului rapsod. Fire de Oran, iubitoare de basm 1
pitoresc, cu imaginatia fecunda Si cu ochii infipti in nemarginire, Cobuc s'a Infaurat dela inceput in tortul argintat at
mitului popular, care 1-a fermecat mai !nth ca un cintec de
leagan i 1-a urmArit mai tirziu ca o vasty problems de crea

/lune artistica. Toate I-au ajutat pe acest drum stropit cu

pulbere de stele 1 cu aratarile visului fugar. Mai intli
origina lui, vatra dela Hordou. In cenua ei tremurau basme
de veacuri spuse de oameni ai cimpului, instincte stravecht
pastrate in savoarea for originals inteo cAldare de munti,

panteismul estetic al primitivilor cald i colorat, o tainica motenire intirziata din lumea lui Homer, Inteun
ascuns ungher traco-romanic. Era apoi educatia particulars a carturarului ferit de toate aspectele frAmintarilor mo-

derne, abstractiunea de esentit purl fara sgomot i cornplicatii, prelungirea binefacatoare a unui basm. Toate aceste,
brodindu-se pe un temperament de visAtor deslegat de obezile realitAtii, au dat natere unei poezii impersonate, al carei
fond se pierdea cu vechimea lui in negura vremii, dar era
sustinut de mijloace artistice noui i superioare.
Cobuc scapat de pe bAncile liceului, trecind un an tici jurnatate pe la Universitatea din Cluj, care 1-a desgustat cu atmosfera ei strains i respingatoare a gentry -tor unguri de pe
atunci, s'a inchis In turnul lui vrajit 1 pe unde s'a dus a intins pretutindeni imparatia satului cu svon cimpenesc i cu

freamat de padure. La Sibiu, unde s'a ocrotit la ziarul Tribuna vreo trei ani i mai bine, talentul lui precoce a inceput
sA inchege Intr'un manunchiu fragmentele mitului i o intreaga

erie de poveti In versuri a vAzut lumina tiparului. E o adeI/rata epopee populara care a fAcut coala In Ardeal, plina
de imagini i culoafe. In clxvor de apa vie, Pe pamintul turcului, Blastam de mama, Fata Cralului din Cetini, Fulger, Ti152

final, Patru Portdrei 1 Crdiasa Zinelor', autorul lui Pepe lea

din cenuqe lese mai departe firul de aur. E o ndvald de eroi
din basme in scrisul lui, o nomenclaturd sugestivd pe ling
cea consacrata, Traznet bdtrinul, Crai-incetinat, Tabard Inzparat, o inventie speciald in conducerea actiunii, frinturi de
grai dela lard, crampee de intelepciune din bdtrini i peste
tot o inrudire organica cu minunatele productii ale folklorului nostru . . . Cobuc s'a gindit, ne-o spune el, la un mare
epos national in care sA se incadreze mitologia romineascA
i care sd reoglindeascd ca o Iliadd sau Aeneidd inscii copiaria neamului, perioada de legencld i mister, cind in intimitate cu natura se plamadea sufletul nostru. FArd indoiald
cd pentru resonanta acestui trecut viziunea lui era cea mai indicatd, nimeni nu s'a coborit aa de adinc in regiunile inflorite
ale celuilalt tarim, nimeni nu vend aa de departe ca dinsul.

lntr'un avint capricios at tineretii infrigurate, intr'o tensiune de nervi i intr'o ['Ayala de singe la timple, thiarul
de doudzeci i citiva de ani, calator in Cara basmelor, ducind cu

el cine tie ce icoand (frumoasa ca un gind rdzlet, ascultind

un cintec care se ridica dinlAuntru, i era chemat de patima
Jui, s'a Mat prins in vrejurile norocului visat 1 s'a gindit la
nuntd. Fiorul rapsodului a cutremurat lumea intreagd pe unde
s'a plimbat mintea lui in 4 patru margini de pamint). Pe toti
prietenii copildriei lui fermecate, pe toll stdpinii imaginatiei
populare, i-a poftit la ospAt. Si s'a Intimplat o minune. S'a
pornit sd

alerge potop din cit afund o mile de crdimi as-

cundi, s'au urnit la glasul ciudatului vrajitor care a scormonit din meleagurile for impArati, feti-logofeti, porniti din
'nuked de lark crdiese i A ghinararip i sfetnici, ca inteuu val hens de valtoare cosmica firea intreaga . . . .
.51 s'au pornit barbo,Fii regi
.51 sfetniclt 'nvechiti in leg!,

$1 patruzeci de zile intregi

Au tot nuntit

. . .

253

Feclorul popii din Hordou a Mut o nunta cum n'a mai lost
balada nuntii taranesti aNunta Zamfirei. Ca in Teogonia
lui Hesiod, unde se fixeazA ierarhia zeilor Elladei, In poezia
lui Cosbuc, cea mai strillucitoare creatiune epic& a noastra,
se recta cu o vigoare elementary si cu o diabolic& alchimie a
versului, cea mai veritabila incarnatie a mitului rominesc.
Admirabilul poem a fost remarcat de Maiorescu si, reti-

pArit in LConvorbiri literare, a consacrat gloria literary a

poetului.
Pe atunci Ardealul se sbatea subt apasarea guvernarii intolerante dela Budapesta. Printre anii 80-90 al veacului trecut,

spiritul lui Coloman Tisza inaugurind opera de maghiarizare au inceput si protestArite noastre, dar viata publics a
resimtit loviturile date Atunci ni s'a infiltrat otrava educatiei unguresti, cu pustiirea ei, ale caret consecinte fatale, ca
proectiuni postume, se IntrevAd si astAzi in unele divagatil de

ale clasei noastre conducatuare. 0 atmosferA de temnita intelectuala s'a asternut peste provincia nap&stuitA, spiritele libere se miscau greu subt tentaculele et. Deasupra granitei Irma
patrunsese suflul desrobitor al Jiteraturii proaspete, care
svIcnea In cugetele primitoare sl fermentul ei le tructifica.
Eminescu, ca un botez de toc, atinsese sufletul cArturArnnil
ardelene, scriitori de seam& isi aruncau zilnic peste balonetele neputincioase dela Predeal reteaua fermecat& a atitor
opere de arta, grabla stsigur A -e models unitatea titerara,
far Bucurestii devenise In constiinta tuturora capitala cultuiii noastre integrate. Se va g &a oare cineva care sa ridice
valul de pe framintarea until creer de artist din aceastA perioadA sbuciumata si fecundA, cind din Ardealul incatusat ca
printr'o surds pravalire subteranA se porneau valuri de energie sere Regatul fratilot liberi, si din avintul for impetuos sa
desprinda, inform si tulbure dar maret si constient, preludiul
stralucirilor viitoare? f'entru noi. soar( le la Bucurevi tasare,
acesta era in Ardeat dictonul cu rent care ne scApi ca un
miracol de ravagiile Budaptst .;. Fireste. in acest virtej de

patimi, Cobuc, mai mutt ca on -care altul, simtea chemarilede peste munti spre marele atelier at luminei noastre, de undeispitele atitor sperante it copleeau in fiecare zi. Plin de vi -surf i de armonii, sguduit in toate fibrele de cintecul mare

at neamului, el a lasat in urnia granita i a plecat la Bucureti pentru totdeauna....

De acum, o fume nova imprejmue viata lui Gheorghe

Cosbuc.

Dupa liridele cu mucata dela casuta din satul lui, dupa

sburdalnica veselie copilareasca dela NAsAild si dupa pianu
rile indrasnete de boem visator dela redactia 4 T ribunei. din
Sibiu, deodata valmaagul de oral mare, cu sgomot de tirg
i de care, siraguri de oameni grabiti, negoate, indiferenta, o.
viltoare atit de izbitoare i de necunoscuta. Desigur, dacA ar
fi avut cit de puling suplete de tirgovet, citeva dispozitii de
tranzactii cu imprejurarile, lucrul ar fi mers lesne...

Dar el vend ca un tip rezumativ at unei rase, n'avea con

cesii de facut, el proclamase atot puternicia satului de care
gtndurile nu i s'au deslipit niciodata. Cobuc era un inadaptabil. Dirz, inclAratnic, concentra in protestarea lui retinuta
mindria graniterilor purtati prin atitea lupte. In clipele cele
dintii a privit cu timiditate in ittrul lui, cu oarecare nepAsareapoi si cu o linie de amaraciune la urml.. In alergarea ne+
potolita a Capitalei cine sa-1 fi ocrotit pe pribeagul vinturator de rime, frate de cruce cu t Pepelea din cenue., dar atit.
de desarmat in fats vietii? 0 sincera recunontere a talentului
lumea e atit de grabita
la inceput, o stringere de mina,
cu tinerli poeti
i in curind o slujba la minister, ajutor deinginer, daca nu ma inel, o rasbunare postuml a maternaticelor

...

Dar 1 configuratia literati a anilor noun zeci era putin prielnic conceptiei Iui Cosbuc.Geniul lui Eminescu ii proecta pe-

toata intirderea lumina orbitoare. Poezia lui asemeni unui

samum cotropitor pirjolise toata vegetatia literati dimprejuri deasupra altarelor cazute in rate stralucei aureola care255

incununa fruntea boinava a maestrului. 0 tristete vaga sta.

ir uia peste tot, strofele lui Eminescu isi picurau In inimi ph.
gerea for In surdina, floarea albastra 10 scutura petalele offlite si o morbid* ostenitA se raspIndea in zare. Literatura
intreagA primise un aspect de doliu, deceptionismul devenise o manierA artistica la mods, si un aer de spital teprindea

-din vitrinele librariilor, pline de 'file rupte i de foi vetede.... In descurajarea generals care navalise intelectualitatea romlneasca ca o extenuare subita poate, dupa sfortarea pripitA a trecerii noastre dela starile patriarhale la civilizatia Occidentului, se afisau si multe dureri inchipuite, teorii de import de peste Prut, alaturi cu atitea doctrine de circumstanta din fierberea farA ragaz a Parisului.

Toate acestea au contribuit sl mai mult la izolarea lui

Cosbuc. Din strigatul pestrit al bulevardelor, el se cerea in
svon de miristi 1 padure, iar Impotriva tinguirii unanime
care napadise literatura curentA se ridlcau Instinctele de sAnatate robusta mostenite din muntii Bistritei. Zi cu zi se
.mares distanta intre el l mediu, devenise un soliloc, un singuratic cu ochli rataciti In larg. Chid 1-am vazut Int lie oars
sunt vre-o 20 de ani de atunci, strecurindu-se pe calea
-Orivitei, cu trupul lui uscativ, adus putin de spate, cu privirile pierdute subt palaria cu borduri largi, am simtit ca nu vede

mimic din apropiere, n'aude nimic, ca lnainteaza ca un iluminat cu fanatism spre o tinta care e undeva departe, foarte
departe... Asa mi-1 inchipui ca a Post dela inceput. Copilaria, amintirile, chipul de apostol al parintelui Sebastian,
glumele dela Nasaud, mama depe prispa, basmele cu Piparusi
i Prlcolici, toate au venit cu el, toate Je ducea ca o nemarturisita povara pe umerii indoiti prea de vreme. El le alinta
in fiecare teas, le orinduia, le netezea cu patima si cu delicatete, le infasura in dantelele for usoare, le stropea cu plins i
-cu flori de busuioc, iar intr'o zi le-a adunat una linga alta,
:scumpe'uri intr'o lads de zestre taraneasca, minunata, cu cres4Aturi si arabescuri inflorite i le-a zis : Balade .1 Idile.
256

Vo lama! 1W Cobuc,ca un proaspat vint de primAvara patrims brusc In linitea obositA a unui iatac, a sguduit paternic nervii discordati dimprejur, a Inviorat atmosfera, a des-.
chis un orizont nou i a avut marele merit de a reintroduce
principiul sanAtatii In literatura noastril. Autorul baladelor i
idilelor a descins din lumea basmelor, dar a facut popas in
satul lui. Ne-a dat o luminoasa monografie poetic& a satului
romlnesc. Firete, el nu venea cu conceptia de intelectual
chinuit a lui Eminescu, cu un sistem filosofic sau cu o doctrina socials, menite sA-I face analistul crud de fiecare clipA,
nu era nici fericitul escursionist coborit din balconul caselor
boiereti In mijlocul unei lunci, pentru care distanta topete
conturele, pipernicindu-le viata intrinseca i rezumind totul
in nota decorative, ca veselul Alexandri. Dace poate fi vorba
de vre-o influenta straina, atunci clasicismul greco-roman i neo
clasicismul german i-au imprumutat din mijloacele for ca se - i
realizeze cu mai multA Inlesnire opera intuitiei lui sigure i pri,

cepute. Dar aceste inrudiri sunt i manifestarile organice ale

genului epic, care e partea de capetenie a creatiunii lui.Cobuc
era inregistratorul obiectiv at satului, un miraculos sismograf
al vielii dela jars in aspectele ei senine, idilice, cele mai potrivite cu temperamentul lui, i de altfel cele mai apropiate de
caracterul fundamental at poporului nostru. Din primul lui
volum ca i din celelalte, Fire de tort, Din ziarul mai PierdeVara i Cintece de Vitejie, mentinute toate in aceea inlanwire programati cA, ca dintr'o subtila monografie, s'ar putea
reconstrui psiliologia unui sat In toate ipostazele ei. ZugrAvind acest microcosm, pars pro toto, poetul ne dA insu tabloul sintetic al neamului.
Cintarea lui se desfaura in imnul vast al naturei.
Pe seama lui Cosbuc tusk natura are o special& semnificare. Ea nu e cadrul pentru un sentiment subiectiv, decorul
care se ataeaza propriei framintAri a autorului. Ea traiete,
pentru sine, imens laboratoriu-de supremil orinduire, in care
omul e un element subordonat slujind o tintil a ei, asemeni
257
.Muslin care tierbe.

17

unei stinci, unui copac, sau unui fulger care despica vAzduhul. Nimic din egocentrismul maladiv al liricei moderne, care

in tremurul unei frunze nu vede decit radiatiunea unei dureri inauntru. Poezia lui Cosbuc e o harfa eoliana, pe care
natura cinta in drags voe. E conceptia omului dela Cara, in
intimitate straveche cu cerul Si pamintul, de aceea pulsatiile
vii, multitudinea de senzatii, panteismul estetic care se revarsa din aceste pagini pline de miscare. Fiecare anotimp isi
desface bogatiile prodigioase ce se risipesc subt ochii nostri,
stropite cu pulbere de aur. E o incrucisare de forte ascunse,
un urias erotism al firii, o mareata invalmaseala de energii
active, printre care omul apare ca un atom ce se pierde in infinit :

Priveam faro de tinta'n sus

inteo salbatecci splendoare,
Vedeam CeahMul la Apus,

Departe'n zdri albastre dus,

Un urial cu fruntea'n soare
De pazii Wit noastre pus...
ca o fa:n(1 cdlatoare
Un nor cu muntele vecin
Plutea'ntr'-acest imens senin
$i Waved aripi sd mai sboare,
$i tot vasduhul era plin
De cintece ciripitoare,
Privirile de farmec bete
Mile-am intors catre pcimint,

spicele jucau in via

Ca'n Nora dup'un vesel tint
.Si

Copilele cu blonde plete,

ul for vesmint.
Cind mita

Poetul privea tfara tinta., zice el, dar pinta era privelistea
insai, o stralucita apoteoza.

Astfel, pe o claviatura larga cintecul naturei se impleteste

ss

rasunator. Peisaje, icoane raslete, detalii intime se insird intr'un caleidoscop pitoresc si delicat. Apropierea dintre orn si
natura ii face sd se confunde, minunile ei se personified si iau
InfAtisari de tine rustice, calde, sAnatoase, rumene, comu-

Seara e o

fata, soarele flacau, %/Wu/ holtei

siret, vara femee robusta, Prahova fecioara navalnica.
Toate-si vorbesc, se agita, se hirjonesc, isi spun panicative.

striga durerea lor. Din cind in and fisii de intuneric

cad pe cimpul plin de soare, orizontul se intuneca, negurile
se intretae brusc, furtunile se Incaerd si grindina asprd loveste pamintul din care tisnesc mugete infricosate.... Orchestra unui vifor in codru, sbuciumul urias al adincurilor, sfincile care se despica, apar cu o putere elementary zugrdvite
plastic si lapidar ca in Cartea Facerii, toate supuse unei ve.5nice i chibzuite rotiri in care astri, plingeri, sori, stele, pureed dupd o tainica porunca de sus, cad.
sul, isi

La Dunznezeu

Sunt toate cite sunt sti fie...

$i...

fu 'amid mereu
Suffete, pe Domnul...

In aceasta holt nesfirsita a naturii se insirue si oameni

cu ochii limpezi glumeti, cuviinciosi, iubitori de snoave, cucernici, rabdurii, stiutori de dreptul lor si turbati ca marea
Inviforata cind nedreptatea le-a umplut paharul. Sunt taranii nostri pe care Cosbuc, solul lor, ni-i arata lute lungd si
variata apologie. Ei via dela munca seam haulind, cind carele scirtie si fumul iese alene din camin, ei iubesc, ei cinta,

ei se sbat, se due la rdzboiu si mor Wind trei cruci, iar

peste oasele lor creste iarba verde ca o binecuvintare de
sus. E o oglinda senina a sufletului dela tail in aceste strofe vioaie, pe care criticii be vor drAmul, vor descifra din ele o erotica populara cu toata gama ei de sim959

tire, vor cintari maestriA alatuirilor epice dela povesti-

rile sprintene taraneti pita la evoarile arhaice ale trecutuldi

istoric, toate in cea mai romlneasca limbA i cu o particulars
prozodie, cu o structure de vers cind turnata in bronz, dud

gravy ca un dangAt de clopot in ceasul mortii, cind wadi

i finA ca un picurat de fluer pastoresc In pacea adormita a
unei paduri. Credincios i netnduplecat clntaret al satului,
el ImbracA In haina, In oblceiurile i In graiul lui, scene
smulse din negura veacurilor, file de cronici i pagini de istorie, pretutindeni cu o rare intuitie de artist, facInd sl vorbeasa sufletul nostru, fie a Incalea Stefanita VodA, fie cl
dela Muselim Selo anitul trimite carte acasA la ai sal. Mai
mult, chiar 1 eroii din basme se tmbraca. taranete, intelepciunea for e a poporului, pina i ritualul mortuar pastreazA
formele consacrate din vechime.
Fulger moare, e plins al Ingropat taranete:

Pe piept, colac de griu de-un an

$i 'rt loc de galben buzdugan
Facia de ceara ti-au facut,
In dreapta cea fora temut,
$en mina care poarta scut,
Ti-au pus un ban.
Cu faclioara pe-unde treci
Dai zare negrelor poteci
In noaptea largutul pustiu,
far banu-i vama peste riu,
Merinde ai colac de gnu
Pe-un drum de veci.

Nu e nici o mirare ca urmarind astfel un popor in toate

cararile lui, el i-a deslegat taine adinci I a prins pe alocun
adevarufi marl din Insa fiinta lui, dindu-ne poezii rezumative, cum e Doina, o cintare a ctntarilor noastre de totdeauna.
Vieata In acest timp, ca o perfidy ursitoare din baladele lui,
260

i-a haat pe rind maciniul energiilor zilnice. Cobuc s'a risipit

Inainte. Munca lui literara, turnultoasa la inceput, a urmat Mtn) continuitate neIntrerupta. A tradus Aeneida, l'a atras fluviul larg al lui Hotter, cu splendorile lui Intinse. A scris ePovestea unei Coroane de otel, 1 gRazboitil nostru pentru Neawore., tilcuit pe intelesul tuturor. Spirit militant a inceput
sa-i propage credintele la reviste, pe care le-a redactat alaturi cu altii. Literatura pe atunci aparea ca un apostolat.
Scriitorul credea in misiunea lui de reprezentant ales al unui

neam, el se ivei pe arena de lupta de cite on o mare problema preocupa multimea. Pleiada Caragiale-DelavranceaVlahuta, disparuta prea de vreme dintre noi, Intr'o nobila solidaritate rascolea valori agitate in opinia publics, pastrind
insa pe seama scrisului un respect religios, mentinind totdeauna scrupulele onestitatii artistice 1 prestigiul de atelier.
Cobuc se framinta alaturi de ei. Mi-a fost dat adese sa-I vad
in casa lui Vlahuta, unde in vecinatatea pinzelor lui Grigorescu se rosteau judecati Si se infiripau planuri, se Incruciau
ginduri i se comentau teorii, fie ca. le rostea amfitrionul cu

fraza lui sacadata de meter socotitor, fie ca intr'o impletitura de fulgere, Caragiale 41 asvirlea In fata noastra verva
orbitoare. Cobuc cu buzele strInse indaratnic, in ochi cu o
stralucire patimae care Ii lumina fruntea larga de filosof
antic, vorbea rar i ap4sat. Ne aducea snoave din calatoriile
lui dela Cara, din nenumaratele rataciri cu trenul cu care
pled fail tints, diseca incet o chestiune de filologie. Curind
Insa se cufunda in Wore, toata figura i se muia In melancolie
i cadea pe ginduri. Abia dupa miezul noptii se scuturit de
apatia lui obinuita, cuvintul Ii era mai pripit, coltul gurei ti
tresarea de un tic neryos i o fosforescenta stranie i se ivek
in pupilele aprinse. Nu, atunci nu mai era modestul referenOar dela Minister, cu timiditatea stIngace a sateanului des-

concentrat. 0 deplina contiinta a propriei valori ii ridica

fruntea i vorba lull se clesface4 In trap scurte, repezi, sententioase. Ne vorbea de cei din umbra satelor, de obida lor,

tit

de politicianii venali, de subprefecti neouni, de suprema

dreptate care se asteaptA acolo jos si de grozava judecata
din urmA. Mi se pares atunci ca din noaptea asupriril
noastre seculare tisnesc accentele lui de revolts ca niste
pumnale ascutite care se infig in carne. Atunci ne mija pc
dinaintea ochilor caerul de foc care se smulgeau 'firele de
tort, si doina lui, doina noastra., ne infiora in crestet :
Cind qtii haiduct in codru
Te prinzi cu ei firtat,
Le-a-ofi poled ascunse
Pc Vinci le aFterni to pat,
Clad pun picioru'n scars
Tii roibul for de Mal
Griibit and prind ei puga
Scoli phunbii dela briu :
lar and ochesc cu hohot
Tu rizi, cad ',gambit moi
S'au dus deadrept fn pieptur
Spurcatului ciocoi.

Cosbuc n'a Camas pina la sfirsitul vietii sale numai un

poet al idilelor dela tara. Literatura intreaga de altfel si-a dat
tributul ei pentru infaptuirea revendicArilor populare. E un
interesant fenomen, cum intr'o vreme cind conceplia politica
diriguitoare din Rominia moderns, parasind principiile democratiei ideologilor dela 1848, si-a stramutat punctul de gra-

vitatiune la oral, avind ca ultim scop crearea repede prin

once mijloace a unei burghezii rominesti, intr'o vreme cind
in mecanismul vietii de stat masele nu-si aveau greutatea lor,

scriitorii si artistii nostri nu s'au despartit de Oran si Pau

urmat in Coate nenorocirile lui. In deceniile din urma ale istoriei noastre contemporane literatura si arta s'au refugiat la

tara si aproape singurul for subject a fost acest om al

mintului.
26i

pa-

taste, desigur, o Matt& justincare pe seama tor, taptui ca mai

tirziu constiinta obsteasca le-a verificat unanim intuitia si ca

in bataia tunurilor, in zile de cumplita restriste, realitatea s'a
desprins asa cum au vazut-o acei care minuind un penel, o
dalta, on un condei, au crezut in torentul energiilor populare.
Este nu numai o confirmare a caracterului profetic pe care
i-a avut totdeauna o opera de arta, este tirzia revenire si o
recunoastere a legitimitatii artistilor in afirmarea marilor
adevaruri ale neamului.

Cosbuc, poate in mai mare masura decit oricare altul, a

slujit aceasta idee. Pentru dinsul desrobirea satelor era mai
mult decit o problem& de ordin literar, era o convingere fanailed de luptator. In masura ce se departa de viata patriarhala, el, orasanul deplasat, simtea Si umbrele care filfilau
departe. Deodata cu perspectiva distantei a inceput s& inregistreze realitatea. Ca alungate de un duh rau se dedeau la o
parte viziunile fermecate, fugeau ielele si glumele, .ca sa-i
apara inainte chipul stors de vlaga al muncitorului trudit, rezemat pe coarnele unui plug, care ara pentru altii:
$i galben, romine, (i -e steagul
lar galbenul spune de voi,
De cei dela pluguri, Wadi,
Voi galbeni de foame stirmanii,
De boale purtate cu anii.
toad nedejdea-i la voi.
Cum sa nu se fi cutremurat de groaznica aratare, el, npologettil vraiilor idilice, smuts din feeria unui vis frumos si asvirlit in fata tabloului brutal de mizerie si neomenie?
Intrebari de constiinta 1-au navalit, protestarea i-a sguduit
toate fibrele, a fixat raspunderi, a pipait ranile, a scormonit
raul cu intreaga otrava a lui i atunci din demnitatea lui sbicuita, din dragostea lui infrig.:rata pentru cei care 1>au trimis
263

in lume, ca un tipat desnadajduit, ca o trimbita de alarms, ca

un program de lupta, s'a inchegat cintecul furtunos:
Voi ce aveli ingropat aid?
Voi grits? Dar not stramosi pi tati

Noi mame fi surori fa trap

In Wart venetici I

Pdmintul nostru-i scamp i sfint

Oki el ni-i leagdn ;1 mormint:
Cu singe cold 1-am aparat
}Si cite ape 1 -au udat

Sunt numai lacrimi ce-am vdrsat:

Noi vrem pdmint 1

Spre gloria poetului i spre binele tuturor, trimbita s'a

auzit st o larga transformare a intervenit in structura (aril.
Pentru Cosbuc satisfactia a venit prea tirziu, el a concretizat insa cel dintfiu intro superioara forma artistica nevoia
acestei transformari.

In vuetul orasului in care s'a zamislit euritmia versurilor

sonore, el mai purta cu sine un fir ascuns, o neintrerupta
chemare pasionata, puternica. Era dragostea de ai lui, ramasi
acasa, acolo in infundatura dela Hordou. dorul de Isiasattdul
copilliriei cu graniterii i cu plopii, erau amintirile ce se desIipeau din neguri i ti bateau la geam in nopti de insomnie.
Ce crize, ce sbuciumari se vor fi deslantuit in acest suflet delicat purtat in pribegie, ce valuri de indoieli it vor fi strabitut in saltul vertiginos care 1-a dus dela dascalul Tanasuca
pins la filosofia sanscrita si la terzinele lui Dante ? De cite
on nu va fi privit inapoi, de cite on nu 1-a oprit In drum pH-

pairea singelui din vine, de cite on nu 1-au durut poverile

misterioase ale mostenirii din stramosi ? In astfel de clipe,
optimismul lui taranesc Odd infant :

Mai trdie;ti ;I-1i merge bine

Vechi strdjer, nu m'ai aitat?
E de mull de cind n'am star
Ulmg le, subt tine.

Tot alci? Amar e entail

Ve;nic nemilcat sd staff :
Vezi de atu.nci eu alergai

Lim* dearfndull
Ce to miri? Eu yin firtate
Trist afd, ;i lini;tit
Surd bdtrin ! M'au obosit
Cdile aler gate.

Tu cintal ;i-n departare

Eu priveam rizind pe lunci,
Cum m'am cumin tit de-atunci,
Rid air de-arare !....

Cu eft se stringea mai tare cercul oraplui imprejurul Jul

cu atft mai des fl cercetau vedeniile de demult ca o blind&
mustrare uneori, ca o adiere calda i binefacAtoare cite
odata :
to vaduri ape repezi curg

vuet dau in vale,

lar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se'mpletesc
Cdrdri ce duc la award,
Acolo, mama, to aresc
Pe tine Idea cdscioard
Cobnc se gindea acasA cu staruiniA, cu patlma. Nu numaicl gnu era desradacinatul care 1 -ar fi ucis
ICS

trecutul, dar ill scur

gea viata de fiecare clips din acest trecut, era o fire conservatoare, ale carei radacini erau mai puternice decit copacul
insult. El era ardoleanul nedesfacut de glia lui, desigur nu in
sensul barbar st inoportun al unui regionalism miop, scos la
suprafata uneori in zilele noastre de catre drumeti intirziati
-ai scolilor unguresti,pe care sunt sigur ca s'ar insarcina bucuros sa-i scuture si sa-i treaca prin botezul unitatii de suflet, ass cum a cintat o el, dar ardelean prin strinsa legatura
cu toata comoara de simtire a acestui minunat colt de pamint. In interiorul lui dela Bucuresti, alaturi de o sotie devotata si de un copil admirabil, pe care 11 iubea cu o dragoste
fanatics de parinte, era o atmosfera de sitnplitate si cuviinta
severs, ca in vrednicile familii ale vechilor dascali ardeleni,
podoaba intelectualitatit noastre de ieri. Ardealul 1-a tulburat
-incontinuu cu toate problemele lui culturale st politice. Le
urmarea cu pricepere st devotament. La procesul Memorandului din Cluj studen,ii dela Bucuresti au venit cu poezia lui
.In opressores. raspindite pe foi volante miilor de asistenti
un patetic strigat al iredentei noastre
Dumnezeu ni-e intr'ajutor,
Dacei ci el e de al for
Na-! mai vrem ocrotitor,
Ne infrafim cu iadul I

Granita, Cosbuc n'o mai putea trece inapoi, nu se prezentase Ia serviciul militar si conta ca dezertor din armata austriaca. Se ducea insa in fiecare vara la Predeal st cind it ve-deam la Bucuresti, toamna, ne spunea cu un zimbet obosit
ca a fost pina la stilpul de frontiers si ca I -a alungat de
acolo un jandarm cu pene de cocos. Ce furtuni mute vor fi
batut atunci in adincurile din care au tisnit accentele sombre
-de balada? Abia prin anii 1910, o amnestie colectiva I-a desthis poarta. Cu cel dintiiu tren s'a this la Nasaud, sf apoi Infrigurat, a luat centrele noastre dearindul. Mi-aduc aminte Ia
inp

Sibiu, cind a calcat intliu dupa 20 si citiva de ani, palid,

bolnav, neurastenic, coplesit de amintirile tineretei, voluptatea revederii II durea. Se nemerise tocmai o serbare culturala,
lumea dimprejur era adunatA /lite salA de conferinte. Mi-a
cerut sA-I duc acolo, fara sA suflAm un cuvint. L-am dus.

S'a retras intr'un colt de balcon si s'a pitit s nu-I vada nimeni. Privea cu un tremur de pleoape in toate pArtile, la taranii din Rasinari, la costumele dela SAliste, la ceata de preoti,
brine albastre, brine rosii... 0 miscare s'a produs subit
in sala, cineva I -a recunoscut, lumea intreaga s'a ridicat in
picioare sA-1 vadA, sA-I aclame. Deodata un glas de popA tra-

&tat a inceput cintecul si Intr'o clipl femei, barbati, copii

s'au asociat si a cintat toatA lumea sl cinta si el plingind :
Pe umeri pletele-i curg du,
Middle ca un spic de grin
Arita mi-e de drags...
In inima lui Cosbuc a svacnit cu putere idealul implinirii hotarelor. In poezia lui Spada si Cordbii, dedicata A. S. Pricipelid Carol, pe vremea cind mic copil it vedea jucindu-se in gradina Castelului Peles, el Intrevede sfirsitul luminos de epopee.
Cu glas de prooroc, despicA taina vremurilor :

.i eu, .,si -acei, ce pe a vietii cale

De patru on facureim drum mai lung
Decit al tau, mai pot spelt s'ajung
Sit veld pe culmi isbinda vie fii tale ?

Tu cresti acum voinic, fi Dumnezeu

De nu-i mihnit pe not ca sit ne bats
Cu ce-a stiut mai aspru el vre-odatia
vai, neam romin a! meu,
Sd bat'un neam,
De ce chiar to sa al o judecatii
de nu-i mihnit pe noi,
Asa de grea ?
Cu bine-ti va sport' ndelung f i anii,
Cu brat voinic 111 vei oprl dusmanii

$ra lupte vel conduce-osta;i erol.

Vlsam ;i noi, visam de mull voinieql
Ursit sd scape-o fata de'mparat,
Cum fat- frumos ursit a fost s'o ;cape.
El tar o sa ridice-un neam furat
De-al ski ducmanl, fi-aproape armed(
Subt bulgarifnmormintatoarei sape.
Veni-va el ci peste munfi fi ape
Sumef, va stdpini in vest en ost
In inimei-mi o ;flu, o qtiu eu bine!
0

& va veni ;un timp darit,

Cind cele'nguste-;i1tOf marl cuprinsul,
Cind cele ce-au fost jocvorfrntradinsul
$t nu ne vq'ngradrn puteri invinsul

Pug de munti.
Minunea visului s'a implinit, Cosbuc insA si-a profetit si
prabusirea lui, el Ira mai fost sA elute izbinda, balada cea in
urma.
Viforul naprasnic 1-a frint lingo groapa copilului lui, In
zilele de umilintA, cind Bucurestii gemea subt cAlcflul invnziei
dumane, si clad poetul ratAcea ca un spectru din elnfernul
lui Dante, cu al carui fiori si-a incins ani indelungati timplele
carunte.

Ce-a fost Cosbuc in evolutia noastrA literarA ? SA ne-o

spunA el :

Sunt suflet in sufletul neamului meu

?l-t cint bucuria ;i-amarul.

Noi stb.m smeriti in fata geniului creator al neamului, care
si-a rascumparat cu jertfe actul de justitie de care s'a impArtasit, si-acum cind starue inaintea noastra umbra lui Gheorghe Cosbuc, ii inchinAm 1 ei cuvintele scrise pe mormintul marelui florentin In biserica Santa Croce :
Onorate raltissimo poeta 1
262

On precursor at unitatii:
losif Outcan.

e vorbeste mult astdzi de sguduirea sufleteasca tasata

mostenire pretutindeni dupd rdzboiu. In Occident scrliton

si artist', luind in cercetare framintarea generatlei ac-

tuale, urmdresc la tot pasul zestrea marelui cataclism. Ei ga-

sesc 0 viata noun rdsdrita pe ruine are aspecte cu totul

deosebite, a problemele ei s'au multiplicat si 0 in valmdsagul postbelic psihologia individuals apare mult mai cornplexa declt odinioard. Acesti ginditori au perfecta dreptate :
paralel cu formidabilele prAvAliri vdzute merg totdeauna si
deslAntuirile acelui vulcanism imaterial. care revolutioneazd
lumea abstractiunii. Nu stiu, subt acest raport al transformarilor radicale de pe urma rdzboiului, ce s'a schimbat mai mull

imprejurul nostru : harta politics, on harta sufleteasca a

Europei? In once caz, In bdtaia furtunei recente s'a plamddit
un om nou, o constiinta noun, o morals noun... care nu s'a
definit incd in mod categoric, dar pe care orientarea find a
artistilor o sesiseazd si o despica necontenit...
Ce am afirma Lisa cu toata hotarirea, e cd In mijlocul inderArii universale acolo unde ciocnirea a luat caracterul de
Din conterinla linuta la Oradea, cu prilejul festivalului organizat de
societatea 'Cele trei Criprbo,
269

desrobire nationala, sguduirea a fost mai puternica. S'ar

putea zice, CA in oceanul de foc la popoarele care au luptat
pentru independenta lor, flacarile au lisnit mai sus. E explicabil acest fenomen, fiindca instincte si patimi cu totul spe-

ciale au fost puse la contributie In aceste insule chinuite.

Desrobirea nationalA e un capitol care se traieste rar, poate
()data numai in istoria unui neam. De aceea, mi se pare ca
generatia noastra, pe urma rAzboiului care ne-a dat intregitea, a trecut printi'un virtej de emotii mult mai elementare
aici deal in alte WV. Transformarea psihologiei la noi e,
deci, mult mai evidenta. Desrobirea nu InseamnA numai o
recucerire de teritoriu, ci o contopire de energii descAtusate.
Pe urma for intervine totdeauna o largire de orizont, o expansiune de nervi si de simtire, sufletul de veacuri a) unui popor isi muta alvia lui. Acest lucru s'a petrecut la noi. E firesc
astfel, caci si aid cei zece ani din urma au zamislit omul

nou, ale carui resorturi sunt mult mai complicate ca odinioarA. Poate a in alergarea cotidiana pierdem din vedere
realitatea, dar ea se verifica cu o mare quanta. SA se coboare fiecare in treacAt in subconstientul lui si sA faca cum
am zice o inspectie sumarA. Cercetati problemele pe care be
aveti astazi, priviti preocupArile care vi se pun, cumpAniti
intrebArile care dau nal/aid si comparati acest furnicar al prezentului cu coltul linistit de acum zece ani si mai bine. Veti

constata din primul moment a deodata cu largirea patrimoniului general s'a 'Argil si comprehensiunea individuals, a
nu numai Cara s'a marit, ca noi insine am crescut cu ea $i cA
aceastA crestere s'a savirsit cu acea repeziciune minunata de
care vorbesc povestile noastre populare ....,

Evident, cd in acest proces de pripita augmentare a pro-

portiilor legatura noastra cu ce a fost s'a snit. Fierberea

actualitatii cu sgomotul ei robeste azi toate atentiile. Noua
epopeie ne-a strivit in aducerea aminte lacrAmile de demult.
Suntem prinsi de clocotul ametitor al noutatii care ne-a cutropit : tall noun, vorbe noui, exigente noui... Trecutul ?...
270

Trebuie sA facem o stortare ca sa mai putem reluit firul de

odinioara. Trecutul s'a retras par'cA, undeva departe, foarte
departe. Poate cA a fost prea primitiv in rosturile lui, ca s-1
putem irnbina intr'o continuitate normala cu tot ce vedem
astazi, poate ca.-I umbresc sbucnirile care au venit in urmA.
Adevarul e, cA in memorie ni se eclipseaza din ce in ce conturele propriei noastre vieti i cA pentru rnentalitatea curentA
a perioadei actuale sbuciumul unui petec de Ardeal cu WO-

Odle modeste de acurn dottheci de ani spare ca o ruda sa.rad pe care o vizitam rar ci dela care plecAm grAbiti cu seritimentul de jena sau chiar de umilinta. al unor anume intilniri neprevazute...

Spuneam cA sguduirea suileteasca a generatiei noastre a

Post mult mai arcentuata la popoarele care prin rAzboiu i-au

dobindit neatirnarea. In Wile cu vechi wzari, oricit marcat se resimte tipul omului nou, el pastreaza totuc o linie
evolutiva i nu e produsul unui salt... Cultul trecutului se
mentine in stralucirea traditionala. Mai mult: s'ar pArea cA
in mobilizarea tuturor fortelor au fost desgropati acolo 0
mortii ca sA se Inciruie in linie de luptA, ca acecti morti staruie si
muncA..

astAzi Inca pe la toate rAspintiile si indeamnA la

Ei bine, in dorinta noastra de a ne atria cit mai grabnic

civilizatiei din apus trebuie sa imitam exemplul. Oricit de
umil in simplitatea lui rusticA, oricit de izolat de complicape infrigurate ale actualitatii, not trebuie sA ne regasim
trecutul. Trebuie sA-I scoatem din negura unde s'a distantat,
sA-1 privim In fata cu intelegere i bunatate, sa-1 poftim la
masa noastra, sa ascultAm intelepciunile batrinecti ale acestui

oaspe venerabil i sA descifram din ele impulsurile prezentului. 0 asemenea rectificare de conctiinta nu se impune
numai ca un act de pietate, ci ca o mAsura de realA fortificare
a structurii noastre de gindire. Trebuie sa vedem limpede ia
cartea destinului, sA ne dam seama ce-am fost Si ce suntem..
In definitiv, Rominia nu e un imbogatit de rAzboiu improviz.P4271

..

dintr'un capriciu de nebunie a continentului, ci rezultanta io.

gica a unor straduinti din vechime, care se gasesc toate stratificate In laboratoriul de simtire al fiecarui cetatean....
Operatia aceasta de reintegrare In trecut a generatiei actuale trebuie sa se facA fara aminare. Trebuie sa reinvie de
dupa paravanul aprins al razboiului imaginea clara a vietii
noastre de acum citeva decenii. Va Mari in curind istoricul,
-care sa ne ded sinteza acelor vremi, sa lamureasca secretul
de existents al milioanelor, care pe deasupra i pe dedesubtul
hotarelor seculare i-au comunicat fluidul for miraculos.... Va
vent lima acum cind are perspectiva depArtarii, va veal fi
marele evocator, artistul cu intuitia lui, sa ne desgroape
mortii din Ardeal....
Cum stau 0-mi reamintesc zilele de demult prin care ne-am
strecurat cu ochii deschii, i cum Incerc sa-mi tnseilez in citeva linii rezumative caracterul epocii, impresia cea mai
vie mi-o cid dela inceput nota patriarhala a lumii noastre de
atunci. Subt apasarea politica a regimului traiam in conditii
minuscule de desvoltare. V'aduceti aminte : patru licee, n'ayearn un teatru, o universitate. Din aparatul de stat eram
-ostracizati, pe la orae scoted capul cite un advocat, se agita
o gazeta. Vremuri potolite de mocnire surds.... Abia biserica,

!kepi de ocrotire al tuturor desmotenitilor, ne mai oferea

un scut i o aparare.... Cita sfiala, city cuviinta, cite banujell acumulate intr'o biata societate oropsita.... Inchideti ()chit
o clips, i reconstruiti crimpeiele fugare: ce potentat enorm
era pretorul, cum smulgeau jandarmii tricolorul din cositele
fetelor la hord, cum se ived fivanul in landoul tras de patru

cai ca o aparitie medievala in calpag cu egrets i dolman

cu brandenburguri, stirnind respect i legitime temeri In
toata lumea.... Rechemati bucuriile de atunci : o adunare a
(Asociatiei. dela Sibiu, un concert dat de-un tenor problematic dela Bucureti, o alegere de protopop cu controverse
intre doul partide.... Totul se depand to surdina, intr'o oftare
blinds i fara ecou.... De sigur, orizonturile erau strimte,
272

aspectul general pared simplist, fara relief si fAra culoare.

Ce temperamente exceptionale puteau sa. se sbatA in acest
microcosm, In care sinodul eparhial tined loc de Parlament?
Ce avinturi literare puteau prinde, bite() vreme chid toti
fruntasii nostri scriau cu u scurt ? Ce probleme colective puteau cere cuvint la un popor, in zilele chid pentru un articol
de gazeta In doi peri autorul faced doi ani de puscarie ? Probabil asa se intreaba multi in goana febrila a prezentului, vi
se complac in eclipsele for de memorie. Gresesc acesti judecatori grabiti I Gresesc, fiindca vad numai suprafata lucru- rilor, vad formele exterioare si nu disting jocul launtric al
vietii cu toate palpitarile ei. Gresesc, fiindca aici la noi, intr'un cadru ingust, adevarat, si fara multe manifestari palpabile, a mijit un val de sbuciumare intensa.
Tocmai acesta ar fi rolul artistului de care aminteam, un
romancier sau nuvelist bunaoara, din ceata marilor rascolitori, sa descinda in adincime, dincolo de spuma aparentelor,
si ca un cintec de departe sa ne reinvie acel suflet vesnic al
Ardealului rominesc, care a scapat neatins de toate obizile,
sa zugraveasca scene de intimitate, sa scormoneasca detalii cu
pitorescul lor, sa spulbere valul de uitare asternut pe o retea
fermecata si s prinda in accente tainice acea poezie a asteptarii pe care instinctul nostru de conservare ne-a transmis-o
din tata in fiu, din neam in neam, ca pe o sfinta si infricosata.
mina de familie...

Doamnelor si domnilor, acest creator nu s'a aratat Inca..

In lipsa lui va fi grey sa incercam cu stingacia noastrk
desteptarea trecutului, nu fiindcd ani multi ne despart de el,
ci pentruca multimea nemasurata a intimplarilor ne-a apucat in mrejele ei si ne-a schimbat cu desavirsire. Ca sa ne
apropiem macar in treacat de atmosfera zilelor de odinioara
trebuie s evadam cu totul din actualitate, sa plecam cu gindul la lark undeva pe valea Crisului repede In vreun colt
bucolic cu tarani de-ai nostri plini de mizerie si de proverbe.
Ar trebui sa stam inteo Duminica de yard la o margine de sat,
273

.Mustul care flerbe.

t8

sai privim lung cum se revarsa casele albe una linga alta, gala

paeca sa se strInga de hid. i mai mult laolalta. De acolo

s'o luAm domol inainte, sa urcam sprinceana de deal spre
biserica cu umerii tuguiati, care 1i pleaca la vale acoperiut
ite indrile spre amindoua partile satului ca un gest protector,.
as o clocA hotarita sali apere puii... La o cotitura din spre
spa ne-am opri la o casa de zid, varuita proaspAt, cu arminden la poarta. i cu mucata in fereti... Dupa geam toc-

mai s'a ivit o naframa roie : e domniwara Silvia... N'aveti

teams, doamnelor i domnilor, nu voiu face o incursiune in
itiomeniul scriitorului care va sa vie nu %oh: incepe cu o pagina de roman, dar vreau sa zic, ca aceste sunt elemen ele

trecutului nostru: satul cu toate stradanide lui, 1 arintele

Onofrei, daca e mai bAtrin, parintele Terentiu, daca e mai
tinar, un frate purtat cu bani de imprumut pe la universitate
i ajuns advocat la oral, i negreit, domnipara Silvia... lata
galeria de atunci, oameni buni, blinzi, cu vorba domoald i cu
pleapele muiate intr'o melancolie resemnata. Romancierul de
miine se va furiA de sigur in interiorul lor, i din mozaicul
acestor vieti va inchega tabloul monumen,a1 al Ardealului In'
ajunul desrobirii.
In acest mediu se incadreaza regretatul losif Vulcan, a cair...i aniintire o sarbatorim azi.

E, poate, cea mai reprezentativa figura culturala din jumatatea a doua a veacului trecut la noi. Cincizeci de ani au
aparut cArtile lui, patru decenii incheiate a pilpiit revista
Familia, sfios dar lard incetare. La vremuri tulburi, in zile de
obida, se ivesc la toate popoarele astfel de scriitori modeti
s,i harnici, pentru cari problemele literale se confun la cu necesitatile de viata, condeie care nu trec hotarul ar ei eterne
274

dar sunt totdeauna in vecindtatea ei. si-i netezesc druinul.

Sunt precursorii, ei poartd o torts in -mind vestind pe Mesia.
Acecti autori tidied din operele for piedestalul pentru gloria celor putini. Cind le mai deschidem aline prAfuite cu o
pietate blinds, ni se pare ca am trecut pragul unor bisericute
dela Ord, cu peretii ingusti, cu ferestrele aburite. Sufletul for
lumineaza ca o candela la icoana Maicii Domnului. In astfel
de Idcasuri umile gi parasite se poate murmurs oricind o ru-

&lune.
losif Vulcan, fiul Bihorului, a fost din aceasta tagma nespus de utild, lard de care nu s'ar putea inchipui toatA evolutia noastra literard. Cei cincizeci de ani de activitate, in care
acest paznic de poartd a rominismului, aici in Oradea, la
granita noastra etnica, s'a trudit Yard rAgaz, au fost ani cu
spor. Intr'o societate incepdtoare, care lua primul contact cu
civilizatia, el a introdus abecedarul artistic. Un meritos peda-

gog in ale literaturii pentru copildria unui popor. Cu multi

abnegatie si cu un real talent in descoperirea nevoilor multiple, Vulcan a facut ctuturor toate., cum spune scriptura.
De pe la 1860, cind era student la Budapesta, unde nu peste
mult a pornit Familia, neobositul propagandist a stdruit in toate
genurile cu entuziasmul particular al vremii lui. Era pe atunci
aici si peste Carpati o adevArata resurectiune, un neastimpar fecund al tineretului intelectual. Occidentul smuls.
din toropeala post - napoleoniand isi asvirlea departe
avinturile patimase. Rqmantismul in floare musca toate fibrele si creia o sensibilitate speciala,
losil Vulcan, resimtea si el impulsurile epocii, fireste, pri-

$i

mind influentele indirect, nu dela izvorul initial. A scris, deal,

poiezii, nuvele, romane, piese de teatru. Cu o grabd uimitoare

cauta sa umple golurile de veacuri. Avea in sfortArile lui

ceva din efortul cu care ne apare inzestrata perioada noastra
de procreatie din veacul al noudsprezecelea. Dupd o amortire indelungata energiile latente tresdreau fara friu, cu o admirabild savoare virginals. Un neam intreg se trezise dirt
t71..

somn, se trecase Ia ochi subt Maior, *incai si Klain si actun

se scutura din tot trupul, de'i trozneau incheieturile. Din Principatele Unite se fAcuse Regatul, dupA botezul de foc dela
Plevna, scria Alexandri, scria Baritiu, pe orizont se ivise ca
o impletiturd de fulgere strofele lui Eminescu. Rominia moderna era pe drum. In aceasta unanimA rAscolire in care se
agita par'ca fiecare atom,Vulcan participa in permanents cu
toate puterile lui. Lira se instruna in fata mAretiei momenta-

lui si intr'un ton usor dar sprinten vibrau emotiile lui. Uri
astru destul de palid in constelatia literary de atunci, el se
rotes imprejurul soarelui si ii trimitea stihuri de o miscAtoare
devotiune Jul Vasile Alexandri :

Ca f'un creftin smerit ce vine

La vr'un altar a se 'nchina,
/4a m'apropiu eu de line
Voind s'admir marirea ta,
,Si cum creqtinul ifi glisefte
Acolo ming-tied cereiti,

Ala renasc en sufletefte :

Cu lira ta mci'ntinerefti.
Sunt versuri simple, in matca for nu se pravalesc bolovaui
mari, dar inchipuiti-va, prin anii optzeci in casele cArturarilor
nostri, din umbra satelor ce fosforescentA vie de credintA, ce
ascutire a simtimintului national lasau pretutindeni. Nu
uitati ca trAiam tocmai in era de prigonire a lui Coloman Tisa
cind fantoma Ungariei unitare orbise toate mintile unguresti.

Ei bine, atunci, Vulcan, din mijlocul lagarului dusman, hi

trimitea cuvintul lui de imbarbAtare sonora :
In van once sforfare,
In van combat Rominul, el nu va mai pieri I
Cu o mindrie dirzA, el stranepotul episcopului Samuil, lua
posturA de apArare in fata fiecArei lovituri si raspundel cu
276

apoteoza uZimbrului lui Dragof., versificA eGorunul lui

Horia., plingea cu (Orfana Cripluis. Erau zadarnice toatk,
ordonantele ministeriale prig care se inchideau colile pri
mare, zadarnice condamnArile In procesul memorandului.
Preoti, invAtatori, elevi de liceu, iluminati cu totii ca de
magia unui vis, recitau imprecatiile din 6 Lira meat

lancule viteaz,
Scoalcl-te fit treaz,
CO nu-i bine'n Para,

Vin dumanii lard

...

Cine sa le aplice acestor svicniri de protestare, In care un

popor intreg fi zAngAnea lanturile, cine sA le aplice rigorile
ritmului i glaciale retete de prozodie savanta ? Cine se mai

intreaba daca a fost impecabil zugravit stindardul, cu care

s'a dat o lupta i s'a cftigat o biruintA ? Poezia lui Vulcan
apare ca o bautura reconfortanta a vremii jui, simplista in
compozitia ei, dar cu efecte salutare...
Ca in versuri el se cheltuia cu aceea caldura i in proza.

Volumele de nuvele i se citeau de fetele de pops, de junii

amorezati i pe la balurile adunarilor generale ale ,Asociatiunii, de acum 40 de ani, paginile din 4 Sclavul Amorului.
sau din 4 Ronde Natiunii trebuie sA fi fost subiect de conversatie 1 prilejuri de intrigi seutimentale. Azi s'au demodat,
firete, au ieit din pretuirea publicului cititor. Motivul e ca

literatura noun a trecut galopind pe deasupra for i toata

conformatia noastra de gindire a fost supusa, cum spuneam,
pe urma evenimentelor, unor revizuiri extraordinar de repezi.

Daca le rasfoim astAzi s'ar Ord ca sunt mult mai vechi

decit virsta for adevArata. Acefa poveste 1 cu teatrul
lui Vulcan. Batrinul publicist este un fel de Nestor at Thaliei
in Ardeal. Cele vreo opt comedii Impreuna cu drama Stefan
Voila cel tincir care a vazut lumina rampei la Teatrul Natio277

nal din Bucureti, au facut deliciile auditorului popular fart

intrerupere 1 dacd nu ma inel i astazi tin recordul la reprezentatiile de diletanti. Gargounii dragostei, Mita cu clopot
sau Prima rochie lungli au calatorit in toate partite la fel cu
Piutra din cast sau VItidutul mamii ale lui Alexandri. Mi-aduc
aminte, eram student la universitate, chid am vazut pentru
intlia data Ruga dela Chisetciu intr'un sat din Banat, pe o
scent ridicata intr'un local de coala, cu o cortina multicolord injghebata din catrinte i covoare, o cortina rebeld care
la sfirit de act nu acoperea. decit pind la glesne corul tAranese. Era o veselie imprejur, pantofii cocheti ai bandtencelor
ne stirneau admiratia, publicul fredona arii din piesa, risul
gilgaid din toate ungherele, in vreme ce un preot batrin de
pe Mure se cam suparase iri scaunul lui i strigh din rasputeri : 4Trageti lepedeul !D... Vremuri sanatoase de inocente bucurii patriarhale. Cit a trecut de atunci ? A murit i parintek,
Dumnezeu sa-1 ierte, au imbatrinit i cintecele, s'ar pares ca
am imbatrinit i noi...

Vulcan a crezut cu multi insufletire in nevoia unei miearl teatrale in Ardeal. Fie ca vedea in ea posibilitatea unei
redeteptari nationale care dejuch ochiul vigilent al autoritatilor ungureti, fie ca 11 atrageau manifestarile de acest gen,
el a infiintat . Societatea fondului de teatru' i a lucrat zeci de
ani ca s6.-i realizeze visul de-a vedea in Ardeal o trupd romineasca. Adunarile societatii lui an de an se desiaurau paralel cu ale 4Asociatiunik praznice sarace dar induioatoare
ale unui popor orfan. Subt binecuvintarea capilor bisericeti
de ambe confesiuni, roiau fruntaii din toate unghiurile la astfel de ocazii, se suspendau pentru moment rnicile certuri pro-

vinciale, totul luh un aspect solemn i gray, iar la banchet,

preedintele cu frumoasa lui vigoare batrineascd, cu glas de
clopot i cu o lacrima fardmata In pleoape, Ii rostea toastul
pentru 'femeia romind., invocind pe Cornelia mama Grachilor sau pe mama lui Stefan cel Mare din balada lui Bolinti-

neanu... Nu-i aa, ca tabloul cu tot farmecul lui idilic ni se

2. 7 8

pare acum ca vine de foarte departe, ca se pierde, cum ant

zice, in noaptea timpurilor ?
Care a fost conceptia literary a lui losif Vulcan, crezul intelectual in puterea cdruia pins la batrinete a tinut un condei
in mina? Publicistul dela Oradea-Mare e ultimul vlAstar al
coalei latiniste la noi. Intr'o vreme cind pe urma Convorbifilar si a scriitorilor veniti dupd Alexandri literatura a descins in sfirit pe pdmintul nostru Si ca limbs i ca inspiralie,

pardsind inaltimile vaporoase ale ideologiei cipariane, In

Ardeal vechea maniera tot s'a mai sustinut inca. Poate ca un
mint sufletesc impotriva asupririi streine, ca o compensate
pentru suferintele prezentului vitreg, carturdrimea noastrA.
simled Inca trebuinta zeilor traco-romanici. Ne retramam cu
rnintea dupa arcurile de triumf ale cetdlii eterne, fiindca nola
nu ajunged ordinul ministrului Hieronimy, visam de splendorile Rotpei ca sd gasim acolo macar o platformd de amor

propriu. Dincolo de munti incepuse o viald de stat care

angaja interesul tuturora, noi eram paralizati in actiune i din
contemplarea trecutului scoteam argumente pentru ziva de
miine. De aceea, latinismul nostril s'a perpetuat i a rezistat
vremii, de aceea el n'a fost aici numai o formula trecdtoare
de evolutie literary, ci un fel de evanghelie pentru toed lumea,
as puted zice un azil moral al celor napastuiti. Traian i DecebaI muriserd de mutt in amintirea acestui cbll de pamint,
plecaserd Si din palatul de cletar al mitologief populare, dat

reinviati odatd de istoriografii ardeleni, ei au cerut o nottn

cetatenie aici, au inceput sa guverneze, sd primeascA invitatii
la toate sarbatorile, sa asiste la botezuri 1 la ospete...
losif Vulcan, ca multi altii, a fost poetul lor de curte i le-a

rdmas credincios piny la moarte. Nalionalismul lui intransingent a purtat aeeasta pecete a descendentii latine, care era
o lozincd militants. In poemul dramatic eDefteptarea lui
Traiann el iii sintetizeazd credinta. Poetul apare o 4sentinelii
din culmea de Carpafi', cdruia impAratul roman i s'arata, ca
impreund sd treaca in revista toate provinciile romineti
279

Mere sau subjugate. (ilasul for evocator e ascultat. Ele se

ivesc pe rind In costum national, primec Incurajaci duo
plingerile lor, se prind apoi de mind si ingenunchiazd in fata
plAsmuitorului, care le retrimite la datorie si le toarnd incredere pentru viitor :

,tergi lacrimile tale,

Poporul meu strabun I

Da, era dogma unitatii, exprimatA cu mijloace

rudi-

mentare uneori, cu destule expresii blAjenesti in limbd, dar

!impede Si categorica, negresit, subt patronajul august at lui
mMos Trdian.. losif Vulcan insd n'a fost un cintaret care se
izola in turnul de ivoriu al trecutului Mt% sA tie seams de
problemele vremii lui. DimpotrivA, a urmArit deaproape si a
inteles toata svicnirea subterand a integralitatii nationale,
a fost chiar un pion constient In opera de preparatie a unirii.
Nici nu se poate o legitimare mai luminoasd pentru izbinda
unui proces milenar decit faptul ca aici la Oradea-Mare, la
granita noastrA sufleteascd, patruzeci de ani am avut callmara unui scriitor. Aceasta cAlimard, s'ar putea zice, a trasat si granita politica, tot ce-a venit in urrnd n'a fost decit
consfintirea unei biruinti cistigate de mutt. Ca pretutindeni In
istorie si la not condeiul a fost avantgarda tunului...
Aceasta conceptie programaticd a lui Iosif Vulcan se reoglindeste necontenit in paginile Familiei. Regretata revistA ar
merits In adevar studiul migalos al unui cercetdtor, care din
coloanele ei de patru decenii ar putea reinchega pulsul intelectualitatii noastre de-atunci. Familia e un fel de buletin literar at epoch. Infiintatd dupd exemplul cunoscut al revisteliar germane, publicatia sdptdminald traits atita vreme n'a
Post numai o lecturd de Puna educatie, un fel de indreptar
trebuincios pentru o societate incepatoare. Dacd ar fi indeplinit numai acest rol, ducind in fiecare SimbAta o bucata literard, o dare de seams a unui bal sau o ?hicitoare de ah
aproape o jumdtate de secol in casele rominesti, $i a tunci ar me280

rita recunostinta noastra. familia insa a facut mai mult. Di-

rectorul ei a transformat-o intr'un organ literar de seams pen

tru vremea lui. Aceasta revista era un certificat pururi reinoib
al unitatii. Scriitori din toate partile tai trimiteau aid contributia lor. Eminescu si-a publicat In paginile ei primele infrigurari de patimi si de stele. N'a fost poet sau novelist roman demi uncle, care sa nu fi primit invitatia neobositului animator..
Mai e Inca ceva : un fapt hotaritor. Vulcan a descoperit cos

instinctul de proorocie a artistilor punctul fix pentru mien,

tarea lui. Intr'o vreme cind carturarimea Ardealului se infasura in ingustimea unei mindrii locale, cind cei mai multi'
fruntasi politici de-aici credeau Inca in iluzia atavica a milosteniei dela Viena, dud unii erau pe cale sa-si faca intrarea
in Parlamentul de pe malul Dundrii, batrinul Vulcan de zeci,
de ani bates drumul Bucurestilor. Pe la Academie, prin culoa-

rele Teatrului National, pe la diverse serbari se ivei silueta

lui de stejar falnic cu obrazul rumen, dar cu ochii impaienjeniti de emotie... El nu se intorcea numai IncArcat de bucatv
literare, care apareau pe rind la gazeta lui, dar Inregistra
toata cresterea continua a unui organism, si venea acasA
ipnotizat de indemnuri noui. In acest chip revista dela Oradia-Mare devenise pentru Ardeal un palpitant monitor ab

ideii nationale, care aducea verbul mintuirii gi faces sa

treats in suflete acea presimtire minunatd ce presarase de
mult cu flori in mintile tuturora drumul armatelor rominestiDe aceea, cu totii pe vremuri am fost clientii Familiei, nu man
vorbesc de cei care au crezut ca pot avea un cuvint de transmis liparului, fiindca acestia i -au inceput ucenicia subt ocrotirile gazdei primitoare din IEtihor
Familia e meritul de capetenie, cArtile lui pot fi uitate, Familia nu se uita. Ea ramine biletul de intrare permanents
lui losif Vulcan in istoria Iiteraturii noastre.

tat

Acest adevar nu e o constatare de bcazie in cadrul unei con-

len*, ci o recunoastere de-a carei satisfactie raposatul a

avut norocul sa se impartaseasca in viata.

Jubileul venerabilei reviste a fost o sarbatoare nationals.
Sunt douazeci 1 unu de ani de atunci, dar mi-a ramas In
inemorie cu amanunte inpresionanta manifestare. Cultura rotnineasca s'a patruns in mod integral de insemnatatea mornentului cind o revista Implinea patruzeci de ani de existenth% Un pelerinaj s'a pornit atunci la Oradia. Toate socieMine mai de seams i-au trimis reprezentantii lor, au venit
academiciani, au venit studenti, au venit preoti, au venit actori, era un cortegiu lung i variat. Oraul strain privea cu
Inirare, dar nu cu neintelegere aceasta inchinare, fiindcd diTectorul Familiei era stimat de concetatenii lui. Acasa intr'un
elegant interior care hada tngrijirile unor miini delicate, ne-a
rimit fericitul patriarh alaturi de doamna Vulcan, cu obrazul
'luminat de zimbet i multumire. A fost o defilare de. urari,
-cuvinte intearipate, un convoi de daruri, coroane de argint cu
tricolonia fost concert, declamatii, flori, seara s'a jucat o piesa
a autorului... Neamul intreg iii trimetea omagiile pentru nobilul sbucium al unei vieti.
Am fost adinc miccat de aceasta izbucnire spontana. Veveam dela Budapesta, trimis de camarazii mei de universi'tate, veneam 1 in numele revistei Luceafeirul., pe care o
'infiripase nu cu mult inainte neastimparul nostru tineresc. In
tensiunea nervilor de douazeci de ani, ma zguduise emotia

Inosneagului... Mi-aduc aminte, noaptea intreaga ni s'a

prelungit discutia Mignon cintece . . pahare... planuri
de revolutie... Amicul Istrate Micescu sosit dela Paris,
cu barbion frantuzesc Si cu versuri de Lamartine, ne uimise

ru retorica lui...
A doua zi la banchet s'a reluat protocolul consacrat ardele-

inesc. S'au rostit toasturi pentru sarbatorit, a vorbit i primarul oraplui in ungurete. Toti 1-au proslavit pe jubilant.
El a raspuns cu obinuita modestie 1 rotindu-si privirile
282

peste not toti, a inchinat pentru

mului...

unitatea sufleteasca a nea-

Tiu mince agitatia care ma stapinea, ca un somnambul

m'am ridicat de pe scaun 1 in tacerea retinuta o clipa mi-asat
strigat urarea: Sd bem pentru unitatea noastra politica... Nn
tiu sa fi spus mai mult. Studentii m'au aplaudat frenetic,

ochii primarului se facuse mari, un protopop dinspre caput

mesei ma privea speriat, tergindu-i fruntea cu o enorma
basma roie... Banchetul s'a sfirit repede...
In forfoteala generals ma pironisem in coltul meu de masa
cu barba in piept i cu buzele strinse. Deodata simt o mink_
pe umar, era losif Vulcan.
M'a imbratiat, m'a s5.rutat pe frunte parintete i nu mi-a
zis decit trei cuvinte : Tu ai dreptate...

Doamnelor i domnilor, vedeti, oricit e de complexa vials

noastra de astazi, cite o pagina desgropati din trecutul Ardealului face sa vibreze coarde adinci...
Ridicati, deci, un monument lui Vulcan, aid unde s'a fliermitat truda lui ! Din acest bronz vi va vorbi o bucatit de
trecut, ale cdrui r5.dacini nu sunt fnfipte numai In (am Bikestotal, ci in inima noastra a tuturora...

233

floram laneu.
istoria de veacuri a Ardealului rominesc e istoria de lacrimi si de umilintd a unui popor orfan.
Din toate apasdrile trecutului, jugul feudalitatii unguresti a durut mai mult. Pretutindeni domnia strains ne-a incatusat energiile de viata, aici insa s'a aternut peste not ca
o nenorocire vecina cu moartea, fiindcd in deosebire de alto
parti, generatiile noastre de iobagi ardeleni, pArasite in cursui
vremii de catre conducatorii lor, au suferit necontenit o inireitd mucenicie: de singe, de lege i de class. Una din aceste
primejdii sd fi fost ar mai fi putut mill flacara desrobirii, laalaltd ele s'au transformat intr'un blestem fard aparare, intr'o
crudd incercare venita par'ca de sus, la care an se putea raspunde decit cu plinsul, cu eterna obidd sufleteasca a tuturor
sclavilor. lata de ce povestea noastra de aici e o lungd plingere in surdind, revarsata in doine, ticluita in petitli la impdTatul, sau ()natal in rugdciuni la Dumnezeu. Ardealul o tithe de

ini i-a muiat desnadejdea in jale 1 s'a mingiiat cu visul.

De cloud on el totus a lovit cu sete crincend i cu avint infricosat dospit din impulsuri seculare. In amindota rindurile
tovitura lui a pornit din acelaloc care prin vitejie leg-endarA
a rascumpdrat aureola barbatiei ingropate i a dat mud pt."por oropsit unica zestre de InAltare morald.
285

Acest loc es,e Tara Motilor.

Motif apar astfel cu o specials prerogative in Istoria

moostra. Neamil lor vinjos adapostete singura tradilie eiromm pe care 'rremea vitrega nu ni I-a putut infringe. In
aantii Abrudului continuatorii vechei aezari romane, ca hive cetate izolata de slabiciunile vremelnice, au pastrat reflexe intirziate din gloria strabuna. Cu toata robota lor zilmica aceti copii ai codruluii-au mentinut dorul de libertate.
Cind tot Ardealul se legana in tinguire neputincioasa, in
wagaunele lor ferments revolta. Ei ne-au invatat mai intii sa
platim cu singe, nu cu lacrimi, ei au introdus virtutile
razboinice pe un pamint biruit, ei reprezinta actiunea inteo
fume copleita de visare mistica. De pe culmile muntilor apu-

ni a strigat pentru intfia-oars rasvratirea, ca un bucium

:precursor al redeteptarii generale. Motii sunt Tirolul nostru,
urnnul Ardealului, iar cele doua inimi mars in care a clocoit uraganul sunt eroii lor : Horia i Avram lancu.

kinindoua figurile trecute in mitologia populara se gAsesc inteo perfecta inrudire organics. Au pornit i unul i
aitul dela aceea vatra taraneasca, au crescut in aceleai paAgri i au incarnat aceleai nazuinti ancestrale. Lupta lor s'a
nesfaurat pe un fond comun, avind un obiectiv unic i mij,-,ilace la fel. Conceptia politica de care s'au calauzit i care a
Aterminat prabuirea Ion tragica a Post aceea iluzie dearta

a tmparatului dela Viena, cea mai trista i cea mai scump

.plAtita erezie a ideologiei noastre de veacuri. Ce-i desparte
:71SA pe cei doll martini ai Motilor, e cadrul vremii in care s'a
oeslantuit epopeea lor, cortegiul de lozince i de evenimente
_are i-au intolvarait pe cimpul de Wale. Horia e Tevolutio-

nand taran care intrupeaza instinctele de viala ale unui poper grin prizrria revendicarilor locale. Drama lui e un prelu4iu numai al reinvierii care atepta in umbra. Iancu insa, o
veriga intr'unt lant de evolutiune universals, se infatieazd

leela inceput hnteo armura complexa de luptator pentru

-loarta integrala a unui neam. El e soldatul contient al ideii
-286

nationale, a carui spadA loveste dela inaltimea unor principia

imutabile de acord cu catechismul epocii lui. Prin Horia tisnete un fulger razlet din viforul unui popor, prin Iancu cere
cuvint poporul insusi, cu adevarurile programatice asvirlite
in cumpana istoriei. De aceea rascoala lui Horia e o plat
forma morals WA consecinte i transformAri de domeniuld
realitatii, cita. vreme revolutia dela patruzeci si opt rdmIneca o inaltd semnificare politicd, prin care s'a inaugurat istoria moderns a rominismului, deschizind drumul desrobirilow

viitoare.

* * *

Se va gasi oare cindva mesterul iscusit, care despicind intimplarile si cintArind faptele, sA reconstruiasca aceasta pagina stralucitoare de demult ? Va veni poietul sA lumineze cu
razele lui in sguduitoarea tragedie sombrk on istoriograful sat
descifreze fata vremii in toate tainele ei si sd ne deh eternui
omenesc din sbuciumul lui Avram Iancu, indeplinind astfel
o opera de educatie nationald ?
Personalitatea mortului c'ela Tebea se destace din galeria
trecutului apropiat, investita cu o exceptionala valoare moraid, din care posteritatea 1 mai ales zilele noastre tulburi ar
putea sa desprinda linii simple si marl. Peste tot pleiada vizionarilor ardeleni dela patruzeci i opt, cu suflul for romantic, cu conceptia eroica care le strabatea crezul politic si cm
idealismul luminos care ii povaluia, infatiseaza o culme pecare de otunci si pins astazi generatiile de epigoni n'au mai'
lost in stare s'o atinga. Sfortarea poporului nostru, de a elabora la el acasa cuvinte de ordine ale framintarii continen-

tale din aceasta perioada, a dat roade. Din ceata iobagilor

asupriti s'au improvizat repede carturarii for in oameni
politici cu o limpede intuitie a situatiei, si cind a sunat
287

..easui, aceti preop 1 mirent dela sate, intr'un elan vijelios

au incins spada devenind prefect', tribuni i centurion,
ceimprospatind astfel pe un colt de pamint uitat un
aspect micator din antichitatea latinA. Subt conduce(ea lui Saguna, prototipul cel mai distins al eclesiastului
militant produs de istoria noastrA i cu indrumarea lui

Simeon 'Minutia, profesorul cu suflet de apostol, un ir

intreg de fruntai au rasarit fanatizati de ideie. Era micare,
patimd, indrasneala in rindurile for 1 hotArirea nestrAmutata
tie-ai duce cauza la biruinta.
Din primele zile ale fierberii din Ardeal s'a ivit pe planul
tntii, &Atari de dinii, silueta tinArului advocat din Cimpeni,

tare da un relief cu total deosebit comitetului national de

atunci.r.Avram Iancu descindea cu o structure sufleteasca particularA. Urmaul lui Horia aducea cu sine mindria aspra a

Motilor, acea pornire furtunoasa de platA i rasplata care

inroise data crestele muntilor cu focul revolutiei. In vinele

lui svicnea singele fierbinte cu descarcari violente de pasiune elementara. Credintele vremii i evenimentele din jur
agitau cu o putere inzecitA acest temperament de erou. Firea
lui Iancu, caracterul distinct 1 unic al taranului dela Vidra,
a smuls dela inceput micarea dela patruzeci i opt din

ogaa batAtorita a suplicatiunilor seculare catre .prea lalatul cezaro-craiesc scamp i i-a dat un caracter revolutionar.
Fiinta lui imbibata de fanatism a dominat masele din primele

ape. Acest finar de dotazeci i cinci de ani, cd graiul respicat i scurt, cu sclipiri de otel In adincul ochilor albatri,
si-a dat seama cA numai armele pot hotari intr'un proces de
veacuri, care a batjocurit pine la singe plebea napAstuita.
La adunarea de pe cimpul Libertatii in 3/15 Mai la Blaj,
Iancu a venit in fruntea Motilor organizati militarete, gata
se infringe once val inoportun de cumintenie iobAgeasca.
Peste capul episcopului Lemeni i al canonicilor lui supui
stApinirii ungureti, sarcasmul lui a plesnit ca un bid de foc.
Dincolo de ingrijorarea capeteniilor circumspecte, tribunul
288

dela Cimpeni radia tinerete, nervi 1 optimism. Prin el a prima micarea noastra nota vitejiei i romantismul de epopeie.
In sfatul conduatorilor, lancu i-a impus pecetea lui definitive.
Inalta prevedere politicA a lui Saguna i cumpatul diplomatic
al inteleptului arhiereu, unite cu viziunea istorica a lui Simeon Barnujiu se completau admirabil cu acest om de actiune, care in comitetul dela Sibiu, intro memorabila edinta
prelungita de calcule i temeri, a taiat scurt discutiile savante:
Domnilor vorbiti inainte, ea plec in munti, V fac revolutie I
Ce-a urmat, se tie, e prima noastra afirmare a ideii de libertate politica, cea dintIiu campanie ostaeasca in razboiul
de neatirnare. Advocatul Avram lancu a pledat cu sabia in
mina cauza rominismului. Prefectul de lanced intors intre
Motif lui s'a dovedit un stralucit ef tnilitar. Ca impini de o
chemare magica, i-au roit imprejur ciubdrarii i ciobanii din
%life Crivlui i ale Arieului. S'au aprins focuri pe culmi,
a inceput sA sunelulnicul de brad, s'au pornit carele Iancului
de care plinge i azi poezia popularA i tunurile de lemn au
fost urcate pe virfuri la trecatori. Agerul prefect, frumos,
drept i increzator crai al muntilor, se ivea pretutindeni pe
calul lui alb ca un zeu al luptei. Prestigiul lui personal intretinea ,i cohesiunea i disciplina acestei armate de tarani. Cele
cloud invazii ungureti in muntii Abrudului, sugrumate in
singe subt cutropirea Motilor, au ardtat lumii la ce grad de
contiinta cetateneascd se ridicaserd iobagii Ardealului i ce
bloc de granit erau piepturile lor. ToatA vrernea lancu a fost
.comandantul necontestat, adorat de mullime. Oastea lui.tfa
cunoscut o clipa de inf ringere. Armatele imperiale au lost
batute de rebelii unguri, printul Windischgraetz a fost alungat de Kossuth peste granija Ungariei, baronul Puchner cu
austriacii lui bine inarmati a fugit din fats lui Bern la Rimnicul-Vilcei, cind in muntii Abrudului flamura noastra fil-

fdia triumfatoare. In acest timp de aproape doi ani cind

Avram lancu a desfrqurat o actiune proprie fall nici un
ajutor din partea autoritAtilor militare imperiale copleite de
289

Mustul care flerbe.

19

o frica meschina, eroul dela Fintinele paralel cu miscarea

armata avea i o intensA activitate politica. Cuibul lui de
stinci devenise focarul redeteptarii nationale rominesti de
pretutindeni. Fie ca Indruma linia de conduits a tovarasilor
sai din comitetul national, sau primes emisarii guvernului
dela Dobritin, fie ca urmarea planurile Curtii dela Olmutz,
!anal concentra atunci destinele neamului in miinile lui. Subt
ocrotirea muntilor neinvinsi, la lumina unui foc, taranul din

Vidra-si generosul boier muntean Balcescu urzeau pentru

India oars pe urmele mortului dela Turda visul unirii tuturora. Pins tirziu, dupa venirea Rusilor in tarn, el a fost un
factor activ al echilibrului politic, chibzuit si desfacut de pre-

judecati, neavind alt punct fix in cugetarea lui decit soarta

integrala a neamului.
Dupa stralucirea orbitoare a venit pravalirea in prapastie,
cea mai intunecata tsagedie care putea sdrobi sufletul erou.
Perfidia Vienei a transformat repede un popor biruitor intr'un

popor mucenic. Absolutismul austriac ca o noua pecingine

s'a aternut deasupra Ardealului, trecut din 0-hiarele brutale ale nemesilor unguri in sforile abile ale politic ilor austriaci. Subt apasarea regimului s'au prabusit teorii pol.tice i
ginduri de regenerare. Fruntaii nostri au luat lumea in cap,
sau si-au atirnat spada in cui, asteptind zile mai bune. Sufletul nedornesticit al lui Avram lancu n'a put t suporta odi-

oasa incercuire. Ca si mai inainte a tresarit cu aceea paIma 'n fata robiei. El care isi hranea avintul din impulsuri
atavice si simt'se cu, toatd carnea lui mareata drama in
minte cu fagaluin ele de ieri si in urechi inca cu strigatul navalnic al gloa elor dela Marisel, nu putea privi cu britele in-

cruciate rusinea si nu-si nch.pu0 sa traiasca ca un modest

camelist aulic, sau ca pensionar austriac din mila vu turului
cu doua cap te. 0 noua revolts 1-a aprins si i-a adus pierzarea. Se stie calvarul lui dela Viena, dupa ce in cabinetul
imparatului a respins decoratia : Nu ne-am luptat pentru
jucarii,
vrem drepturi, Maiestate ! Se cunosc loviturile
290

groaznice de mai tirziu ; inchisoarea din cetatea dela Albalulia, unde 1-au ferecat in lanturi i 1-a palmuit un cApitan
austriac pe Craiul-Muntilor 1 Ce vifor pustiitor trebuie sa fi
bintuit in aceste clipe in ufletul Prometeului inlAntuit I Ce
umbre fugare se vor fi abatut peste fruntea lui, pe care std.lucea cununa de raze a unui popor intreg 1 leit de dupa zidurile negre, eroul umilit era pe marginea abisului. Ce putea
face el ? Drumuj lui nu mai avea intoarcere. SA se inarmeze
cu scripte 1 documente, ca sa sustie o plingere still/eche
stropita cu singe ? SA apere ca advocat la tribunalele nemteti padurile Motilor ceretori ? Nu mai era ieire, Avram
lancu trebuia sa calk trebuia sa disparA din circulatie ca sa
intre in imperiul legendei i sa diriguiasca de acolo cu neinduplecata putere a mortilor crezul unui neam...
A urmat deci fatalul sfirit de drama, zguduitor 1 mistic
ca o tragedie shakespeareana. lancu s'a intors acasa in muntii
lui robiti iarAsi, de astadatA rob i el, infrint in credintA i
batjocorit in amorul propriu. 0 perioadA de singuratate dirzA
a premers melancoliei, care 1-a InfAurat pe veci. In casa dela
Vidra, inconjurat de tribunii care i-au mai rdmas, subt ochii
inlacrimati al unui tatd tAran, tAcut i reflectand par'cA in
privitle du e crImpeie dintr'o glorie apusA, el s'a inchis ca
'ntr'o criptA mortuara. Erau zadarnice toate indemnurile prietenilor, invitatiile la dieta dela Sibiu, planurile de memorand
la imparatul... lancu era protestarea muta a deceptiei generale Si era prizonierul demnitatii sale ranite. fn aceasta postura 1-a surprins calatoria impAratului Franz Josef in Ardeal,
vizita tinArului monarh in Tara Motilor. Toate staruintele
prietenesti de atunci, cu tot mirajul unor avantagii politice
pe seama a for sAi, nu 1-au putut indupleca sa aparA inaintea
domnitorului. Vizita plapandului Habsburg s'a desfAurat
bite atmosferA de amaraciune Si doliu. Fotii lanceri, lAnceri
lipsiti de comandantul lor, se uitau cu sprincenele incruntate la
acest convoiu nedorit. In fata casei cu indrile dela Vidra nu
astepta decat tatal eroului, intinzind un pahar de yin oaspelui,
t91

cu un gest linitit de politeta patriarhala. Avram lancu pregatise acest gest de mucatoare ironie I se afundase in codru
ca un vultur at aripile zdrobite, aruncind prietenilor sai sen-

tinta lapidara ca un dicton biblic:

Toate sunt In zadnr,

un nebun fi cu un mincinos nu se pot intelege..

De aici inainte o singura data 1 -au mai putut urni din pasivitatea lui. In nazuinta de a-1i crea un acord cu impreiurarile,
conducatorii politicei ardelene au facut totul on sa curme protestarea solitarului din muntii apuseni, care impratia sugestiuni neplacute Burgului dela Viena. S'au dus deci la dinsul,

1-au acoperit de mustrari, i-au insinuat ca confunda binele

public cu rosturile lui 1 cu puterea 1-au dus la Sibiu.
Iancu tint le-a ascultat argumentele, le-a primit programul.
Cine tie ce pravaliri surde se sbateau in tacerea lui ? 0 mare
bucurie ii insenina pe toti la gindul Ca actul de sumisiune a
tigrului imblinzit va avea o reala contravaloare politica. 0
delegatie de fruntai 1-a dus la principele Schwartzenberg,
guvernatorul Ardealului, care i-a string mina cu satisfactie i
1-a poftit zimbitor sa ada.:
Also, was wollen die Pumanen? Iancu, ca la lumina unui fulger, va fi vazut atunci toata
fatalitatea unei istorii milenare. A zimbit i el printului i-a
raspuns cu ochii rataciti :
Serenisime, o academie de drept
la Sibiu fi-o bale de vapori la Vidra !
In clipa aceea a inebunit Avram Iancu!
Zeci de ani s'a plimbat mortul viu pe poienele dintre brazi,
peste mormintele unde dormeau lancerii lui. Descult, sdrentos, ca un rege Lear ratacea Craiul Muntilor, cea mai infricoata icoana a darapanarii unui popor shinuit. Pe la tirguri

sau pe cite o culme de deal se ivea faptura lui pribeaga.

Motii alergau la el sa-i atinga genunchii ca pe nite moate
i sdrentele lui ca o binecuvintare. Avram lancu scotea un
fluer de cire i cinta marul lui : cAstazi cu bucurie rominilor veniti, Pe lancu in ctmpie cu top it insotiti, !... pranii
tiau cintecul atit de bine. In cadentele lui batusera pe Hatmani i sdrobisera odinioara legiunea cu chivarele cu cap de
292

mort. Ca un cor din tragediile lui Sofocle inconjurau pe titanul cAzut si plingeau. ,

Intr'o zi 1 -au gasit mort pe o bancA, cu fata intoarsa spre

,cer si 1-au ingropat subt gorunul lui Horia la Tebea, cu o

piatra alba la capalli, intr'o groapa imprejmuita cu zAbrele
sarace...

Gorunul it ploua de atunci cu frunze, taranii ii cint a. in balade la coarnele plugului, iar istoria noastra invata din religia lui...

Sunt vreo cincizeti de ani si mai bine de cind a murit a

doua oara Avram lancu. De atunci fata vremilor s'a schimbat printr'o cascada vertiginoasa. Credinta lui s'a infipt adinc in constiinta neamului si-a ajuns la o raspintie noun.
Viforul dela patruzeci si opt s'a pornit iaras sA sguduie catapeteazma lumii. A reinviat epopeia ! Rominismul s'a ridicat
din cenusa ruinei universale si peste stirvul pajurei cu douA
capete dorobantii nostri au implintat tricolorul pe palatul
din Buda...

0 justitie imanenta, vesnica si implacabila, a rectificat povestea noastra si-a rasplatit martiriul eroului. In fata mormintului dela Tebea se inchina o Rominie asa cum a visat-o
el cu BAlcescu la focul de pe creste, sau cum a vazut-o ca o
fantoma`in aratarile lui de pribeag nebun.
In decorul schimbat un alt monarh trece astazi pe la casa
lancului. E al nostru. Vine sali ingenunche la groapa, aimbolizind rcunostinta unui neam. Clipa ne covirseste cu intelesul ei adinc, un fior de veacuri tremura in frunzele gorunului lui Horia si din troparele bizantine flutura eternitatea
peste capetele noastre. In coborirea amurgului se vor aprinde

iar focuri pe culmi, fumul for se va riclica la cer panic i

293-

blind, ca fumul jertfei bine primite. Tirziu in lumina alba de

luta va picura din nou glas de fluer printre crengile brazilor, ca o chemare de departe : c Astazi cu buct.rie Rominilor
veniti !..

- Asculta Sire, acest fluer cu toate povetele lui! E fluerul

taranilor notri, fluerul lui lancu, fluerul fermecat, in ctn.
tecul lui e toata mintuirea noastra!

294

Ira groapa lui Laguna.

ormintele sunt pe seama mortilor lacasuri de odihna,.
pe seama viilor urne evocatoare.
Posteritatea se opreste in pragul for ca sa smulga
tainele viejii ce a fost, sa descifreze impplsul unei energii,

sau sa culeaga un invajamint pentru ziva de miine. Deasupra fiecarei cruci din jintirirn planeaza o poveste din trecut,

care lurnineaza in vesnicie. Sunt cruci de povesti umile ca

para galbuie a unui opaij in amurg, cradle multimii anonime revenite la shut] jarinii primitoare. Sunt cruci insa al
cAror injeles straluceste departe ca un stilp de foc calator in
noapte; sunt crucile risipitorilor de suflet ce au ocrotit o ideie

si au lasat-o mostenire spre binele altora. A to apropia de

ele inseamnA a face sa reinvie subt ochii tai unele din fortele
creatoare, care an dus societatea in eterna ei primenire mai
innainte cu un pas.
Pentru not toti, mauzoleul Mitropolitului *aguna este un
asemenea prilej de improspa.tare a amintirii unei rare energii
rodnice, cheltuite pe deaintregul in slujba nearnului. Este poate
cel mai evocator mormint at rominismului din Ardeal de o
suta de ani incoace, fiindca subt lespedea lui doarme omul care
a realizat cele mai marl binefaceri pe seama acestui colt de

pamint. De aceea astazi, la eincizeci de ani de cind s'a In295

chis In cripta marele Arhiereu, intreaga constiintd national&

intr'un avInt de pioasd reculegere calatoreste subt brazii dela
Rasinari, dindu-si seama ca dela groapa lui Saguna, ca de
pe o culme de inaltd retrospectiune istorica, vedem desfasurIndu-se until din cele mai luminoase capitole din insd5i existenta noastra.
Veacul al noudsprezecelea, perioada de procreatie a Rominiei moderne, a scos pe arena o admiybila pleiadd de personalitAti. Principiul national, aruncat in laboratoriul istoriei
universale de marea revolutie francezd, a inaugurat epoca de
redesteptare si la not ca ss in alte parti. Ca dupd un indelung
some letargic in care s'a acumulat o seva milenara, puterile
latente au izbucnit pe amindoua laturile Carpatilor si poporul nostru revenit la viata a fost zguduit din toropeala lui cu
o egald intensitate subt toate stapinirile politice de atunci. Un
fluid misterios i s'a comunicat par'cA in tot organismul lui si
1-a adus in misca.re. Lozincele vremei au gdsit deodatA rAsunet in oropsitele Principate dunarene si in Ardealul chinuit de
apasarea iobAgiei. Un suflu romantic, o grabd febrild de
viata, un val impetuos de porniri generoase a luat constiinta
obsteasca in stapinire ca totdeauna in ajunul marilor primeniri. Dincoace si dincolo de munti setea de lumina si de dreptate a inceput sd agite intr'un fel neobisnuit rindurile multimii
si ca prin minune din adormirea unui mediu primitiv patriarhal a crescut dintrodata o generatie de intelectuali framintati de problemele neamului, militants, indrasneti si gala de
ultimul sacrificiu pentru izbinda visului lor. E generatia ideologilor dela patruzeci si opt, cum s'a obisnuit sd-i numeasca
posteritatea, cei can in Muntenia si Moldova au fault unirea
5i razboiul de independents paralel cu mAnunchiul care a indrumat destinele neamului aici in Ardeal dupil prabusirea
feudalitatii.
Rominii de subt Habsburgi s'au gasit in fata evenimentelor
epocale dela junidtatea veacului trecut orfani de o clasd conducAtoare. Un popor de tarani clAcasi cdlduzit de preotii lui era
296

Ardealul nostru dela patruzeci si opt. *collie dela Blaj singure

luminau pe aces1 fond de trista parasite ca o candela in intunerec. De aceea a trebuit o rascolire a tuturor instinctelor de
viata, ca menirea noastra istorica s poata fi indeplinita. Incordarea supreme s'a facut si o vasta eflorescenta de oameni
a rasarit pentru toate trebuintele. In mersul revolutiei preotimea a unit crucea cu spada, s'au ivit clerici In fruntea legiunilor de lanceri, tineri advocati au devenit comandanti de armata., in vreme ce profesori de teologie s'au improvizat in codificatorii doctrinei noastre politice. Totul s'a pus in miscare,

toate rezervele s'au insiruit pe cimpul de bataie in marele

examen al neamului. Aceasta revarsare de energii insa trebuia

ordonata, tinuta in friu si valorizata cu un obiectiv politic

bine determinat. Se cerea deci o opera de chibzuita cerebraMate, se cerea spiritul creator si intuitia de geniu care striplneste viltoarea tulbure, se cerea omul exceptional.
Rolul acesta 1-a avut Andrei Saguna; descendent al Pindului,

trimis de soarta ca un ajutor venit de sus in tabara Ardelenilor.

Tinarul vicar din preziva invalmaselii generale s'a asezat

dela inceput in aceasta large perspective istorica, a ajuns
repede un centru al miscarii si mina ha viguroasa a prins_
cu putere toate itele. Intelegind din primele momente ca milioanele de tarani romIni din vremea lui sunt predestinati unei

conduceri teocratice, el a facut din cirja vladiceasca urt

sceptru de indrumare politica. Deosebitele sale insusiri
it impuneau in fruntea trebilor. Minte de o comprehensiunecu totul particulars pentru toate situatiile politice, om de
tact si fin diplomat, spirit cizelat de culture si perfect echilibrat, pregatit deopotriva pentru speculatiunile abstracte ca
si pentru actiunile pozitive, urmasul de scaun al blagocestivului Vasile Moga, aducea cu sine si un element psihologic nou,
linia de a vint si indrazneala, temperamentul de revolutionarsi conspirator, o reminiscentA atavica, cine stie, din sufletut
agitat al Macedoniei.
197

inzestrat cu o personalitate multipl/ si bogata, *aguna a devenit astfel diriguitorul destinelor noastre politice in Ardeal.
Dela memorabila Adunare de pe Output LibertAtii la Blaj,
uncle figura lui venerabild asemAndtoare imagine' lui Andrei
Hoffer, eroul tirolez din pinzele celebre ale lui Defregger,

doming miile de tarani si ping in clipa din urmd a acestei

frumoase barbdtii, cel mai demn principe al bisericii noastre
a fost pe planul Intii al tuturor actiunilor constructive la noi.
In acest cadru de ansamblu al sbuciumului unui popor trebuie
.apreciata munca lui.Saguna. Ardealul rominesc, chemat la o

viata politica prin straduintele arhipastorului agreat la

Curtite din Viena si Petersburg, se infdtisa ca un spatiu intins si gol, pe care totul trebuie cladit. Neobositul constructor a luat asupra sa covirsitoar:a sarcina de a crew institu-

tiile trebuincioase pe seama milioanelor care an tinjit in

umbra, cheltuindu-si puterile intr'o continua si laborioasa
truda, facind tuturor toate-, dupd zisa scripturii.
Grija de cdpetenie a clericului mindru de tagma lui a fost
ridicarea bisericii ortodoxe din prabusirea si umilinta ei si
reinvierea vechii mitropolii cutropite de vitregia vremilor.
Cind aceasta tint/ extrem de dificita a putut fi atinsa, infringindu-se prin influentasi stdruintele lui conduita traditional/ a
burgului vienez, nod mitropolit si-a putut pune in lucra re ideile
de organizator. In Constitutia ce a dat bisericii sale i se invedereaza intreg spiritul de prevedere politica unit cu cea mai
-subtild Intelegere a problerpelor morale. Stotutul organic al
lui Saguna, opera lui personald, ramine pentru toate vremile la

noi o magna charta a organizarii bisericesti. Principiul national si conceptia democratic/ sunt la baza magistrate' alcAtuiri care Imbina In cel mai fericit chip spiritul apostolic al
preceptelor crestinesti cu exigentele avansate ale vietii mo-

-derne. Pus/ la addpost de amestecul inoportun al statului

ostil sau prea laicizat, pe temeiul unei complete autonomii si
infratita cu complexul trebuintilor unui popor prin partici-parea preponderant./ a mirenilor la toate organele ei de ad298-

ministratie, guvernindu-se prin votul obstesc si prin sistemul

electiv, biserica orinduitk de Saguna a deveitit cea mai puternica cetate de afirmare si aparare nationald, lasind viitorului mai norocos indicatiile precise pentru organizarea
integrals a bisericii noastre.
Prin activitatea lui pe tarim bisericesc mitropolitul Andrei
a depasit granitele eparhiei sale si a mentinut contactul permanent cu rominismul de pretutindeni.
Dar alAturi de aceasta prodigioasa framintare la ,adApostul Crucii, sufletul lui inregistra toate nevoile curente si din

scaunut arhieresc pe care prestanta si prestigiul lui personal it transformasera intr'un piedestal de mare senior, bdtrinul

cu chip de vultur cobora des, fie a it chem a

arena publics cotidiand, unde un sfert de veac a fost supremul

paznic, fie ca probleme culturale sau economice it preocupau pentru intArirea neamului.
Cind a fost in preajma apusului, deodata cu stingerea lui
o furtund vrajmase isi pregated deslAntuirea asupra ogoarelor unde b'a risipit saminta lui Saguna. Era de imperialism
unguresc si-a scos la iveald atolputernicia, lasind sa mid
pe bietul Ardeal, dupa o perioadd ate destindere, urgia anilor
raj din Biblie. Mosneagul dirz a inteles toata amdrAciunea vre-

milor schimbate, si-a murmurat trist in barba de patriarh :

Flere possum, sed juvare non I.. Infant in cale, ca un stejar
despicat de fulger la rhargine de drum, a privit imprejur sd-si
&eased un colt pentru repausul de veci. i atunci, in acele
clipe rezumative ale unei vieti, cdutind un simbol sd-i intrupeze tot rostul pe lume, drumetul dela Pind care urcase toatA
scara marirllor, el, prietenul arhiducilor dela Viena si oaspele
splendorilor imperiale, si-a ales ideas de odihnd inteun sat
de tarani la poald de codru verde, la Rasinari, in coasta granitei ce trebuid sa cadd, intro atmosferd rustled de rominism
pur, in mijlocul crucilor de lemn ale acestor ciobani dela
munte care semnificau mai ]impede trainicia rasei si pecetea
de eternitate a nazuintilor noastre.
J99

Figura lui *aguna s'a introdus in mod definitiv in contiinta

populara i cultul marelui Andrei instApfnit.fn toate cAtunele
Ardealului fi intinde releaua stralucitoare asupra intregulu;
pamint romfnesc.

Astazi, la jumatate de veac, cind sufletul Rominiei intregite in frunte cu Regele ei se apleaca in fata acestui mormint
plin de fnteles, umbra neuitatului parinte al neamului se desface deasupra capetelor noastre, Irezind in . inima tuturora
un sentiment de binefacatoare armonie, pentru a desprinde
mai bine ,ritmul unei vieti i a ne patrunde de povetele ei.
Academia RomfnA, prin rostul meu, turburat de duioase
amintiri 1 copleit de maretia clipei, 1i trimite prinosul de
inchi na re.

Parintele Igueaci.
profejii visurilor implinite, ocrotitorii idealurilor realizate generalii marilor izbinzi, de obicei pleacA discret
din lame. Ei incarneazd principiul luptei, prin ei cere
duvint sbuciumul maselor anonime. Find in clipa biruinjii
muljimea e suspendata de privirea for Si ii urmeazd cu instinctul sigur al supunerii salvatoare. Ei pronunja cuvintul
de ordine, ei dau semnalul de atac. Sosit ()data triumful insd,
nervii se destind, disciplina morals se atenuiazd, rindurile se
sparg, ierarhia valorilor suferd o eclipsa trecatoare, arena e
napddita de figuranji Si banchetul biruitorilor rasund zgomotos si profan. In acest val de beatitudine stearpa Mamie chinuit nu e to locul lui, el se da binisor la o parte i singuratatea creatoare it invalue cu incetul. Pe la raspintii se striga
inca lozincele lui, praznicul e in toi, dar comandantul e absent. DacA moartea it cerceteaza in asemenea momente, il gasqte pArdsit si uitat, fiindca el s'a topit in eternitate deodata

cu izbinda, de aceea plecarea lui e discreta si trista ca un

cintec de departe inteun amurg de toamna...
Asa s'a dus din mijlocul nostru pdrintele...
Vasile Lucaci inchide in sicriul lui protestarea istoriei Ardealului rominesc de o jumatate de veac. Sunt oameni predestinati sd concentreze in sufletul for aspirajiile publice. oameni-drapel care se ivesc pe toate cimpurile de luptA, adu301

citicl parca de sus mistica flacard a credintei... Stint Tyrteii

Elladei, proorocii cum le zice vechiul Testament, eroii cum ii
numete Carlyle. Fiinta for este un rezumativ al societatii, o
concretizare a epocii.
Vasile Lucaci a fost zidit din acest rar aluat. Framintarea
politica a rominismului, Incatuat subt Habsburgi de prin
anii optzeci ai veacului trecut i pita dupa unire, se confunda cu sbuciumul lui personal. In aceasta vreme, oriunde
a fost Ardealul luptator, on unde s'au afirrnat drepturile lui
de existents, fie ca s'au rascolit valurile sentimentului popular dincoace i dincolo de Carpati, fie ea s'au strigat adevaruffle in fata dumanului sau in obrazul umanitatii, on unde

a fost risipire de energie, on unde a fost conspiratie, on

unde a fost suferinta pentru neam, pretutindeni inseamna ca
as a voit s fie, as a hotarit O. se Intimple acest pops din
*ieti, mindru ca un senator roman, frumos ca un cardinal
de pe vremea Renaterii italiene..
Vasile Lucaci ca structure sufleteasca .,,i motenire intelectuala este continuatorul direct al treimii noastre din veacul at
XVIII-lea, trimisa din Ardeal in ucenicie pe rnalurile Tibrului
ci Intoarsa acasa in suflet cu splendorile Romei. Ca i Petri'
Maior, Micu-Klain si Sincai, parin.i: redeteptarii noastre,

tinarul vlastar dela Baia-Mare, subt adapostul acelorai ziduri dela propaganda fide, subt acelas cer clasic al anticului
Latiu, .i.-a impletit concep is de viata subt impulsurile monumentalitatii rorrane reinviate de stralucirea Vaticanului.
De aici de subt arcur le c e triumf ce subt coloanele de granit ale Coloseului, de subt cupola dela Lateran, din simfonia de culori a Stanze or lui Pa fael, di 1 retorica amvonulid dela San-Pietro i din oats. v ltoarea risorgirnentului
Italian din care se resimteau Inca .pronunciamentele epocii lui
Mazzini i gesturile largi ale lui Garibaldi, din Ittrnea asta de
spectri luminoi i suge tiuni marete s'a infiripat catechismul

fanatic al acestui preot care avea ca suprema dogma :

latinitatea.
302

Acest crez i-a dat arsenalul de gindire, scutul de aparare

tinta de lupta.
Temperament pasionat, plamadit din sanatatea robusta a
taranilor nostri, optimist si senin, pastrind pins la batrinetesubt sprincenele arcuite picaturile de lumina ale unui romantism tineresc, el preconiza actiunea si nu se putea inchide in
contemplatia unei chilii manasliresti. Revarsarile lui de energie cutropitoare se cereau la largul, in fata multimei cu mil
de capete. Vasile Lucaci a dus deci pe tarimul politicei militante patrinioniul simtirii dela Roma. Latinitatea
gasit in
el pe vijeliosul tribun, ideia nationala pe agitatorul implacabil. Ce spectacol de maretie epics, svircolirea lui de pitruzeci de ani pentru desrobirea unui colt de ornenire. A fost
idolul adunarilor populare pe care le sguduia avintul lui de
retor, ca un torent de lava aprinsa, a fost locatarul inchisorilor din Vat si Seghedin pe urma Memorandului deldViena, a
facut sa tresara cinismul Parlamentului unguresc, a stors
riuri de lacrimi la cetatenii din Ploiesti acum un sfert de
veac, s'a cheltuit, s'a risipit pe toate cararile, heatingind nici
o desertaciune baina lui simpla de popa dela tara, negasindu-si alta raspla a decit dragostea furtunoasa a mul,imii
care 1-a in ununat cu aureola legendei si 1-a trecut in cintec
ca pe eroii baladelor populare. Parintele Lucaci a crescut asa
pe fiecare zi, confundindu-se in rostul lui cu o tara robita.
De pretutindeni, din mip cub virtejului, de oriunde se ivea
profilul lui de vultur, ochii cati e a i priveaft departe spre
columna ltd Traian si glasul 1 ti plin de sonoritati de clopot,
pins ca o rugaciune sau t mrttor ca o rasvratire, rosted crezuk
iluminat, pr.ns in curate i stingace versuri romfnesti:
si

.Mama Roma cea &Rand

.Mi-a us arma asta 'a mina.-

A sosit in sfirsit ziva cind marea drama s'a apropiat de

punctul culminant.

Visul milenar fulgera in constiinta neamului nostru, conti303

mentul se incletase In uriaa lui Incaierare, ca la judecatadin

urma de pe peretii Cape lei Sixtine. Parintele Lucaci, In acele
zile si-a Inteles chemiarea de profet, dindu-i seama ca. Indru-

inatorii unui neam in vremuri de grea cumpana trebuie si

treaca examenul moral... Si-a parasit deci casa dela Siesti,
s'a scuturat de obezile tacerii prudente i luind toiagut pribegiei in mind, luptatorul Ardealului s'a ivit ca o furtuna In
capitala Rominiei, acolo de unde trebuia sa loveasca spada
liberatoare. In aceasta perioada parintele Lucaci a indeplinit
cea mai inaltd misiune politica a vietii sale, avind rolul de
factor determinant al ideii care trebuia sa aprinda flacara
razttiului de desrobire, dar salvind In acela timp pe seama
umanitatii i demnitatea rominismului din Ardeal.

Din cele dintai zile ale toamnei din 1914, neastimparul

rodnic aLacestui batrin s'a deslantuit in fierbere WA ragaz.
In fruntea Ligii dela Bucureti, care devenise un minister al
contiintei nationale, intrunind toate Capeteniile tarii, alaturi
de Nicolae Filipescu, in ale carui cuvinte de granit se sapau

adevarurile de rasa ale vechilor boieri romini, alaturi de

Delavrancea, trubadurul inviforat al cintecului nostru de
biruinta, alaturi de fermecatorul verb al lui Take lonescu si
impletiturile de fulgere ale lui Nicolae lorga, parintele Lucaci
aducea prestigiul suferintei i invocarile de prooroc din Biblie, acele vibratii grave, metalice, care se pravaleau in suflete

ca o zuruitura de lanturi. Aceasta sbiciuire a sufletului rominesc dela un capat al tarii la altul, necontenit vreme de
doi ani de zlle, acest curs pripit de pedagogie nationala, care
a implinit multe lacune de constiinta si a resuscitat instincte
.adormite, ne-a dat razboiul. Istoriograful de miine va descifra din valmaagul marilor framintari rolul mortului de
astazi.
Razboiul insu 1-a aezat pe tribunul de ieri intr'o nod
posture de aparare, moneagul a apucat drumul strainatatii
sa strige Occidentului protestarea noastra. El a rascolit aten-lia publica In America, a organizat legiuni de voluntari ro304

mini pe frontul italian, a tiaut conferinte in Elvelia, a rostit

discursuri, a raspindit browri i a raliat pretutindeni lumea
In jurul cauzei romineti. La Paris, cind se teseau firele congresului de pace, figura lui vioaie era revarsata de o lumina
noun. Latinitatea biruise i fruntea larga a acestui mag calator, mi-aduc aminte, pe urma unei cuvintari a italianului
Ferrero, primise par'ca un joc de lumini necunoscute Inca. Era
in frenezia triumfului, sorbea nectar la simpozionul idealului

Imp linit i buzele i se stringeau intro linie dirza de pretor

greco-roman, smuts par'ca dintr'un basso-relief din arcul de'
triumf al lui Titus-Vespasianus. 0 ceata de diplomati straini
privea cu admiratie faptura lui, care era cea mai perfecta legitimatie a descendentei noastre, i cind un american I -a intre-

bat daca i Ardealul gindete la fel cu noi, parintele Lucaci

i-a raspuns cu o demnitate calma: cFiti linitit, domnul meu,
acolo unde stint eu, acolo bate inima Ardealului..
Avea atit de multa dreptate.
Dupa birttinta intors acasa cu lacrimi in ochi, se uita Imprejur in lumea notia i in roiul cetelor recente de nationaliti
neofiti, batrinul schita un zimbet de indulgenta. Vasile Lucaci nu avea nimic de cerut, Il rasplatise Dumnezeu In visul
Jul i-i era deajuns.

Conceptia lui politica Insa pastra aceea linie dreapta, el,

marele darimator de hotare, cerea topirea granitelor suiteteti, dorea plivirea grabnica a buruienilor din trecut pentru
deplina consolidare a acestei tdri pe care inima lui larga se
obinuise de mult s'o iubeasca deopotriva...

In plina actiune 1 -a tintuit boala pe patul de suferinte. A

lost o agonie lungs, o pulverizare lenta spre neant. Din toate
partite striga chiotul energiilor desrobite de el, in vreme ee
moartea lui se depana discreta ca un psalm In surdina. Vasile
Lucaci murea sdrac intr'un suburbiu din Satu-Mare i cind
I-am vazut astavara intr'o casuta strimta nu mai era decit

craterul unui vulcan adormit, de subt pleoape abia mai

mijeau ultimile licariri de jaratic..
306

'Mus', care fierbee.

SO

Astazi .carbunele s'a stins,

ochii parintelui eau India
pe veci.
PleacA dintre not cel din urmA romantic, reprezentantul
perioadei eroice din politica Ardealului, Mind generatiei de
darul cel mai
astAzi motenire imaginea lui luminoasA,
trebuincios intro vreme copleita de o conceptie prea pozitiva.
Toate steagurile se apleacA in fata acestui sicriu, asitpra

caruia partidul poporului, al anti spirit indrumator a lost,

aruncA prin rostul meta un bulgtir de tArina..

30b

Lin

gazetar de legea eche.

-----

Afost o idee din cele mai fericite actul de pietate al ziarului .Carpafii. dela Brasov, care deunazi intr'un
numar festiv a comemorat ilustra figura a publicistului
Aurel Mureianu, la cincisprezece ani dela moartea lui.
Cu fostul director a! Gazetei Transilvaniei de odinioard se
evocA rostul gazetarului la noi, aa cum a fost el in vremile
erolce din trecut .i cum tFebuie s fie astazi in perioada con-

structive a unui patrimoniu unit. Aurel Mureianu, cu toata

activitatea lui, reinvie aceste indatoriri ale presei luptAtoare
pentru ideie, care era supremul razim de existents in sbuciumul unui popor primejduit. Cei patruzeci de ani de munca la
gazeta din Brasov sunt un capitol strAlucit, in care se afirma
gazetarul nostru de legea veche,aa. cum ne-am obilnuit sA-1

respectAm dealungul framintArilor de demult i cum am

dorl sA-1 vedem astAzi in mijlocul atitor epigoni cari au degradat o nobila profesiune.
Viata lui Aurel Mureianu se confundA in peripetiile ei cu

lupta nationals a rominismului vreme de o jumAtate de

veac. RAposatul patriarh al presei din Ardeal, ale cArui articole le citeam zilnic cu profundA veneratie in tineretea noastr.& avea insttirile care it predestinau rolului de indrumAtor
al opiniei publice la noi. Fiu al lui Jacob Mureianu Si nepot
al cintAretului care scutura lanturile iobAgiei, el era smuts
307

din misterele acestur pamint. Avea in singe instinctele noastre seculare si purta in suflet mostenirea din bdtrini. Coboritor ul popilor dela Rebrioara se gases intr o perfecta inrudire organica cu mediul cdruia se adresa, prin scrisul lui
vorbea poporul insu iritr'un elan de caldA spontaneitate. Pe
lingd aceasta garantie morald, publicistul, doctor la universitatea din Viena, aducea gazetei din Brasov i o orientare
intelet_tuala de ordin superior. Cu o astfel de armurd, condeiul lui Aurel Niureianu s'a apropiat de problemele curente
ale vietii noastre. Deccnii dearindul s'a desfaurat truda lui,
nu cu sila meser:ei, ci cu avintul unui apostolat. In batAliile

pe carne da, el apara neamul dintr'un sentiment familiar al

apararii proprii i planurile pe cari le urzea erau o manifestare de energie colectivd, erau incordarea de vointA a noastra a tuturora.
E prey firesc, ca astfel directorul de gazeta era un fel de
mentor al opiniei publice, un conductitor al multimii, un Malt
sfetnic de fiecare zi. Toate faptele politice care se sAvIreau
in vremea lui ii purtau pecetea individuald. Nu era comentatorul care vine in ulna, ci la cele mai multe ocazii autorul
gindului initial. In acest chip, fie ca la Viena fonda societa-

tea Rominia Julia-, fie ca scria articole la revistele din

strainiltate sau contribuia acasa la intemeierea vechiului par-

tid national, fie ca faces inchisoare la Cluj sau compunea

memorandul'. catre imparat, Aurel Mureianu era in actiunea cermanenta a evolutiei unui popor si din calimara lui se
ridica binecuvintarea cotidiand, necesard i fructificatoare
ca piinea cea de toate zilele. Dupd o viata de fecund neastimpdr, in care s'au impletit toate loz.ncele mari ale epoch,
mosneagul, facind un bilant rezumativ al straduintelor sale,
putea scrie cu drept cuvint la jubileul de aptezeci de ani al
Gazetei Transilvaniet in 1907: Stall neclintiti la postal la
care v'a chenvit coarta, nu aVeptati dela 'lime' i nici multuinire,
nici recunovinta, ci in bine n Mu, in pace n razboiu, tined
sus pi tare steagul mintuirii poporului vostru, ca sa-1
4O'

'add oqtenii loviti de arma inamiculut fi sa -1 recunoascd, ca sd

nu se risipeasca i.sei nu piarda nadejden in i7binddp.

Cind a murit Aurel Muresianu am inteles cu totii ca s'a

stins un tocar de lumina si de idealitate st ea amintirea lui
in analele presei noastre va rdmine in continuu ca o justificare superioara a tagmei.
*

lata un gazetar de legea veche I

Ca sa vedeti reversul medaliei si sa puteti judeca in deplina

obiectivitate pe prototipul de moda nouA, cititi, va rog,

presa independenta., pe care o scuipa in sute de mil de exemplare pe toata suptafata tat-it rotativele din strada SArindar dela Bucuresti. Comparati scrisul for cu un numar din

Gazeta lui Muresianu de pe vremuri. Pu eti in cumpatdce

vreti : intcligenta, pregatire, talent, onestitatP. Veti veded de

grabs ca marfa usoara care se fabricA cu trei decenii ma'

tirziu, e lipsitd de cons; tenta e contrafacere odioasa. Citind
printre rinduri, veil intelege CA in locul unei qpropieri de su-

fletul nostru, tendintele progrimatice sunt d structiunea si

descurajarea. Veti cauta zadarnic in pagin44e bogate sa se
desprincla find rosu al dragostei de fl a, ca-e ani rid sufletul
mortului de subt Timpa. Ducind mai d parte opera de analiza, yeti lua in cercetare mai amanunt" 'i l'sta ace for foul
directort cart vor sa lumineze multimea si atunci o eerie de intrebari vor da navala ca sa l'amureasca situatia. De uncle vine,
va veil zice, dinastia Honigmanilor Braunstenilor Nadlerilor,

etc., ale caret monitoare se striga astazi pe calea Victoriei ?

Unde cade Rebrisoara for ?
Ce mosteniri atavice pun in circulatie numitil potentati ai
tiparului, intrusi pe urmelelui Attrel Muresianu, in ale carui
articole de ziar clocotea patiina bardului redesteptarii noastre? San urmind indicatiile celui care s'a dus, vett intreba :
la ce Univ rsitate a Invatat Albert Hon'gmann, ce capital de300

Inteligenta pune el la Male si care stint stradaniile lui pentru

binele Rominiei ?

i Dupa toate aceste si multe intrebari la fel, va yeti da seama

de penibila darapanare In care se sbate presa la noi.

In afardde progresul tehnic, scapatarea culturala si mai

ales morals e evidenta. Directorii ziarelor de care ne poticnim noi, nu numai ca nu sunt expresia tarsi, cum erau inaintasii, ci sunt in afara de lard, stint spuma incerta a calatorilor
internationali, risipiti pe toata intinderea globului, fara credinte si fara radacini ? Ce rost pot avei In uriasa Incrucisare
de energii a poporului nostru aceste fiinte gelatinoase, care se
indoaie la toate vinturile, purtind termometrul multumirii in
stomac? Cine e nebunul care crede ca le poate confi secrete
de stat sau planuri de razboiu astral cind stain pe tin vulcan
i chid in fiecare clips putem astepta deslantuirea unui cataclism ? Cititi listele nemtesti de pe vremea neutralitatii, In care
se gaseVe categorisit fiecare cu suma lui, si va veil da seama
atunci ce inseamna o presa comercializata, fail inima si fara
Dumnezeu.
* * *

Aceste sunt moti vete pentru care noi predicam aid cu

vreme si fara vreme intoarcerea la traditiile consacrate odinioara. V rem, dupa pilda lui Gheorghe Baritlu si Aurel Mure-

sianu, sa instapinim in coloanele gazetelor noastre formula

istorica a gazetariei rominesti de bastina, a caret pietate dorim s'o salvam, oricite chelalaeli sinistre si oricite injurii
grosolane ar trezi aceasta incercare.
La vreme de razboiu, pentru soldatii din transee, se stie,
paduchii sunt o groaznica nenorocire.
SA nu se mire nimenea, deci, dad privind cu sfintenie spre
marl' inaintasi ai scrisului nostru, noi ne-am simlit datori sa-1
cerem opiniei publice o opera de deparazitare...
310

13adea Gheorghe.
In hum noastrA patriarhala de ieri, and Ardealul romfnese, ca o numeroasa familie oropsitk hi tali protestazea
lui de fiecare zi, un suflu de austeritate biblica inviora viata

de aici. CArturari i tarani, izolati de binefacerile statului,

strItni In orizonturi mid, dar poviituiti de instincte sigure i
adinci, ai no.tri erau constitui%i lute societate luptatoare retramata dupe credintele ei i feria de once transactii cu imprejurAri I e.

Ca In catacombele primilor cretini, In Ardealul oprimat

nu se urzeau planuri constructive, ci se pastri cu sfintenie pe
seama viitorului mai norocos: o ideie.
Politica acelor zile resimta In mod fatal pecetea Vremii.
FAA a puteit fi o actiune, fiindca se izbeit la tot pasul de
opreliOile statului duman, politica era .un apostolat. Sbuciumul tuturora se desfavra In cadrul valorilor morale, singura ncrastrA tllrie de popor sarac qi Incituat In vointa lui,
crelndu-se astfel o atmosf erg de Viguroasa onestitate rustics

in care un popor de tarani 4i afirma cu Indfriire o religie

nationala, distincta 1 contienta. Nu era o perioada de putemice darlinari sau cladiri, viata publicA rut scotea la suprafatA diverse probleme, nu cera avinturi indrAznete de
gindire sau o specials initiative, cerea ceva mai mult, o ab311

negatie pina la sacrificiu si-un devotarnent fanatic care martirizeaza. Ca In epocile de tinerete ale popoarelor, clad dorui
de libertate copleseste toate indemnurile, Ardealul de subt regimul unguresc isi incorda energiile pentru a face sa svicneasca in constiinta tuturora cu cit mai multa tarie suprema
abstractiune : idealul national.
In aceasta faza cind conservarea patrimoniului de rasa era
.
deci tinta de capetenie, fireste, sufletul multimii se sbatea Insetat de evanghelisti chemati sa-i modeleze simtirea cu pilda tor.
Prin satele noastre, prin oraselele de provincie traiau acesti depozitari ai dogmei, care acolo In umbra frnbarbatau rnaselesi
propovaduiau speranta in ziva de miine. Pe la adunari de popor, in incaperile Inguste ale scolilor rurale,se risipea o vasty
opera de propaganda anonima, se rascoleau revendicaripolittce, se injghebau conferinte culturale, se cintau doine 411 se

spuneau versuri de Sion sau Alexandri, dar mai presus de

toate se afia o particulars mindrie a diferentieril de neani,
sentimentul de o maretie elementara in larga lui revarsare
primitiva: .Romfn sunt, romin voiu fi.... Fiecare din aceste
manifestari de vials fsi avea de obicei un patron al el,, fruntasul consacrat, omul care incarna crezul obstesc si care prinre linie dreapta a unei vieti tsi rascumparase dreptul de 4ndrumator deodata du toate persecutiile regimului ostil.
Din aceasta tagma de evanghelisti ai neamului era nestorul luptelor noastre de aid Gheorghe Pop de Bas-stl, brides
Gheorghe cum ii ziceam cu totii de vreo tre'zeci de .ani Incoace. Marele gospodar din Salaj era patronul rniscaril /MOO-

nale de pe toad Intinderea Ardealului. De prin anti optzec

ai veacului si OA la desrobire numele seniorului darnic se
intilneste pretutindeni unde subt opresiunea maghlara se
striga durerea noastra. Decenii ckarindul intre [on Ratiu 4u
Vasile Luca& se iveste la adunarile nationale figura Jul yenerabila vents s afirme cu o linistitit mindrie slmtimIntul
tuturor. Viata liti a avut numai linii marl si simple, o Anil
tate de suflet robusta nazulnd spre o singuia tinta. Cinei seat
341

apoca s o reeonsti wasca in Iwnina vreinii lui, ar zugravi

poate cea mai reprezentativA personalitate a fruntailor notri politici i-ar descifra toate tainele rezistentei romineti din
era violentelor maghiare.
Gheorghe Pop de BAseti i-a cheltuit optzeci de ani cit a
trait pentru toate variatele necesitati nationale cu care i-a
confundat existenta. A fost dela inceput in coltul lui un punct
fix al contiintei romineti, un paznic de granitA la nord in
vecinatatea Tisei. Din daniile lui palpita cultura noastra in
acele parti 1 tresarea o indarjita defensivA politicA. Fruntacul
r8min desfa'ura o lupta programaticA, infatiVndu-se la toate
ocaziile ca un exponent al ideilor de desrobire. Zeci de ani

rina la adinci batrine e a fost astfel deputat in Camera din

Budapesta, iar pe vrem a Memorandului .i -a avut partea lui
de pedeaps-i. Dupe tnoartea preedintelui Ratiu, opinia publica tntreaga I-a desemnat de conducator al partidului nat'onal, ceeace insemna pe atunci un cef al rominismului miftant. Seninul patriarh Badea Gheorghe era la locul de
frunte in toate in runirile noastre, cumpatat Si cuminte de
citeori trebuia sa netezeasca asperitAtile din familie, neinduplecat i indrainet cind venea vorba de problemele apararii
nationale. Autoritatea lui era necontestata, fiindca o viata
indelunga acest om a dat numai i n'a cerut nimanui nimic.
Inf.iiarea Iii impun a sfatului nostru un aspect de demnitate
qi curatenie moralk imprumutind framtntarilor dimprejur o
haina de vetustate severs, legindu-ne de continuitatea aspir tiilor d'n vechime i dindu-ne tuturora sensatia binefAcAtoare ca lupta pe care. o ducem e perfect legitima 1 credintele noastre yin de demult, de foarte departe...
Razboiul mondial 1-a gasit pe luminosul moneag in aceasta

atitudine de protestare. In sufletul lui, ca in al tuturor ardelenilor, s'au resuscitat dela inceput intrebAri marl crize sguduitoare, pline de nadejdi. In acest sbucium moneagul a stab
drept, fAra nisi o concesie de circumstanta in fatadumanului

urabun, o

lui cutremurati se indreptau spre Bucureti.

3fg

,Batrinul presedinte al comitetului national si-a dat totdeauna

seama ca salvarea nu poate veni decit de-acolo. De aceea in
ziva mare dela Alba-lulia, cind catapeteazma monarhiei
habsburgice troznea si angrenajul nemtesc era in dislocare,

cind armata Rominiei liberatoare era in mars, mina lui s'a

intins frateste fall nici o socoteala spre desrobitorul care
venea. Pe deplin constient ca in acele clipe misiunea lui isto-

rict de pastrator al ideii s'a indeplinit i ca organismul pe

-care-I reprezenta va trebui SA se schimbe in noua configuratie

de stat, Gheorghe Pop de Basesti a crezut terminate opera

partidului national si-a rostit dictonul scripturii: Acum siobozelte Doamne pe robul tau....
Moartea lui Badea Gheorghe ca si viata lui si-a avut un
rost simbolic. El s'a stins subt suierul gloantelor unguresti, in
ceasul cind armata noastrA isi incepuse drumul cuceritor. 0
viata intreaga de suferinti si amaraciuni si-a avut compensatia ei in acele clipe, eful desrobitilor n'a inchis ochii decit
atunci and libertatea i-a fluturat pe dinainte zimbetul fericitor...
Astazi familia raposatului inaugureaza monumental funerar.

E un prilej de sarbatoare a tuturora pioasa aducere aminte.

In valmasagul grabit al prezentului, and figuranti de a doua
mina au umplut arena cu sgomotul lor, profilul presedintelui
,de ieri primeste un nou relief si o inalta semnificare.
E un capitol de istorie nationals in cripta dela Basesti.
Epigoni ai tarii mele, duceti-va la ea sa invalati dragoste de
Imam...

314

Minopitati i oeeini

Problema maghiataa.
Actualitatea pare a ridica din nou la suprafatA problema
vecinilor nostri unguri si ziarele dela Bucureti cu spi-

ritul for fragmentar impins de-o goata pripita se

opresc zilnic in timpul din urmii asupra unor asa zise atacuri
dela frontiera noastra.
Nu cunoastem mai deaproape rostul acestor incidents care

; au putut fi supardtoare, dar care dela inceput ni s'au parat

lipsite de grave consecinte iniediate. Interesante sunt Insa sl
&tin pentru not starile din Ungaria cufatala for repercusiune
sufleteasca asupra compatriotilor nostri maghiari din Ardeal
spre care ne indreptam privirile totdeauna cu o vie atentiune.
*

Cine cunoaste cit de cit Imprejurarile din statul vecin, isi

da seama ca dela incheierea pacii si pita astazt Ungaria e
printre putinele t5tri in care un permanent sbucium a pastrat
o situatie tulbure, menita sa nasca inch agitatii continue si
neasteptate surprize. Poporul maghiar din nenorocire se preteaza la astfel de valuri nellrmuite. In afara de caracterul
specific al vecinilor nostri, rapiti pururea de vagi lozince sl
3t7

inclindri romantice, la Budapesta astazi ca i in trecut frinele

conducerii sunt in mina unei oligarhii grandilocvente si certate cu realitatea, al cares diletantism politic n'a rodit in
cursul vremli decit pravaliri i crude deceptii. Gratie acestei
Indrumdri Ungaria noun I i mentine nota ei de provizorat
voit pe toate terenurile vietii de stat, facind sd se resimtA un
spirit de aventurd la toate rdspintiile.
Dela plecarea noastra din Capita la de pe malul Dunarfi i
pind astazi frAmintarea nu mai conteneste. Pe urma bole.

vismului infrint de noi, magnatii maghiari Ma a

Invala

nimic din logica evenimentelor au crezut ca hi pot relua firul

unei domnii istorice. 0 reactiune violentA cu complectainlii-

turare a energiilor populare s'a instapinit din nou la Buda pesta. In loc sd se conteze cu starea de fapt a lucrurilor, cautindu-se formule de salvare pe seama unei tars nenorocite,
imaginatia morbida i-a reluat jocurile ei. Tratatul de Trianon a ramas Mers moartd, visurile imperialiste traiesc Inca,
armata este crescutd necoritenit, relatiile economice cu vecinii
nu s'au normalizat fi finantele sunt In pragul falimentultu.

Patru ani aproape an trecut, fdra ca macar aceasta societate

sguduitS, de viforul groaznic al continentului sa se poata
stnulge din somnul letargic al atitor fictiuni de demult. Nici
forma de stat nu s'a putut lamuri in acest timp, sustinindu-se
fara consultarea maselor o cochetarie frivola a aristrocratiei cu resturile Habsburgilor naufragiati. Regentul Horthy,
tars radacini in sentimental public, inconjurat de mercenarii
lui, prelungete in palatul dela GO0116 o aventurd lipsitA de
autoritate. Totul fierbe inform i haotic Imprejurul lui. Adunarea nationald, Infaptuita cu dispretul votului universal, e
copleita de inactiune i sterilitate. Pins astazi de pilda nu
s'a ajuns la o lege pentru echilibrarea raporturilor de proprietate, facInd sa se diminueze enormele latifundii de pe
pusta ungureascd. Pe toate terenele aceea exagerare groteased. Ungaria e patria exagerdrilor. Dupd filosemitismul
cras al celor cinzeci de ani din urma, astazi in Budapesta, lo318

cuith in tnajoritate de ovrei, bintuie o salbatica xenofob:e,

strigindu-se Ia toate colturile impotriva acestor tovarasi de
ieri. Tot astfel rancuna la adresa tuturor idecinilor e la ordinea zilei. Larmuitori i intempestivi sunt nenumaratii tigri
de carnaval care se agita intre Dunare si Tisa. Ei stint totdeauna gata sa se bard pe trei fronturi, ei tin adunari la care
se striga si se plinge, se impart harti ale Ungariei ciuntite,
se spun povesti fantastice despre crimele sirbesti, i despre
spinzuratorile din Ardeal, se fac solemne juraminte si se trimit pompoase telegrame lui Kemal pasa la Angora, sau lungi

corespondente la .Manchester Guardian.

Incontestabil aceasta fermentatie nu poate da nimanui impresia unei vieti de stat solide i garantia unei maturitati
politice. Cu acest temperament maladiv, in care dorul de
aventura este sfatuitorul de capetenie, sufletul din vecinii
imbibat de viziuni stralucitoare se lass lesne atras spre once
prapastie. Cu deosebire vremile de-acum cu perpetua for
balansare i incertitudine favorizeaza i mai mult aceste crize
de iluzionism politic. Cele mai neinsemnate svicniri postume
ale conflagratiei uriae de ieri in Cara lui Horthy provoaca
perturbatii sgomotoase aruncind pe planul intii din nou mirajul Ungariei lui Stefan cel dint i 0' lungA serie de apetituri infrinte...
In astfel de imprejurari Ungaria constituie o problems de

salubritate internationalA, care intereseaza deoparte toate

statele din Europa centrals si mai ales pe motenitorii tirzii
ai unui patrimoniu national. Nu se va mire nimeni deci, dace
o asemenea vecinatate trezeste i Ia noi, ca i in tarile mar
ginase, o legitima incordare i o pipaire periodica a sacului
de cartuse, indiferent de atitudinea mai mult sau mai putin,
vitejeasca a jandarmilor unguri dela frontiers.
0 prevedere militara este poate unica releta care asigura.
linitea tuturora...
a

319

Inafard Insd de aceasta lature externs, chestiunea este

malt mai complexd la noi. Prezenta in lard a unui insemnat
Lundr de cetdteni de nationalitate maghiard dA oinsemnlitate
deosebitd acestor micdri de peste granitd, care in mod firesc
influenteazd mentalitatea celor de aici.

Maghiarimea din Ardeal stained subt sugestiunea Budapestei. Fars un talent mai accentuat de a se adapts la imprejurari, compatriotii notri dela unire incoace sunt intr'o ati-

tudine de izolare in fats configuratiei de stat schimbate.

Starea for sufleteascd este Inca o paralizantd depresiune sentimentald, din care cintecul trecutului stirnete elegii Intirziate la tot pasul. Actiunile politice dupa o Indelungd pasivitate de caracter demonstrativ n'au lust Inca o forma lamurita
i in once caz nu s'a produs nici o apropiere de nici unul din

curentele care stdpinesc la noi opinia publicd. Nu vedem

decit intirziate incercdri de aparare nationald

in schimb
nici un semn ca societatea ungureascd din Ardeal ar dori ss
participe la rezolvirea problemelor noastre de stat. Protestarea i criticismul sunt apanajul moral din care se intrejine
o speranta pentru ziva de unire.
Aceasta este realitatea pe care noi ne-arn obinuit s'o privim In lap cu un simt mult mai pozitiv decit guvernantii de
subt coroana SfIntului ,Stefan. Cetiti ziarele numeroase cari
apar in limba maghiard pe teritoriul rominesc i veti constati
adevdrul spuselor noastre. Fenomene de impaciuire sufleteased nu se inregistreazd cit4i de putin in aceste pagini cu
care se inunda i Ardealul i streinitatea. Ditnpotrivd, dui*
prima perioada a starii de ascdiu, in care frica amutise Orerile, foarte multe ziare de ale for au tendinte provocatoare in
timpul din urma i notele acestor ciudate razboiri de gazetA
dev in din ce In ce mai stridente.
Mod vele acestei atmosfere de instreinare crescinda sunt a se
cauta mai intii In hipnoza permanents a Budapestei i apoi In

credinta ca slabiciunile noastre pot ingadui acest lux al unei

-separatiuni evidente de aspiratii Intre cetatenii acelee4 tad.
320

Stint profund greite aceste impulsuri care maresc zilnic

distanta ce ne desparte. Raceala ' neincrederea societatii
conducaloare maghiare din Ardeal nu poate avea alte consecinte decit resuscitarea unui legitim egoism de rasa la nal.
Aceasta viltoare nu ne va cla putinta sa realizam o sums de
binefaceri pe seama unor oameni, care gasinduli rostul fn
cadrul ideii de stat romin, au tot dreptul sa ceara o ocrotire
frateasca.

Se pretinde insa o coborire pe pamint, o imprietenire cu

realitatea.

Initiativa unui spirit nou trebuie sa se intrevada in tabara

conducerii ungureti din tarn, altfel, staruind pe calea inceputa, risca sa primejduiasca reale interese. Nu mai e nevoie
s'o repetam ca o mina onesta de prietenie not nu vom refuth
dar nici nu vom admite ca toleranta noastra
niciodata.,
civilizata sa fie confundata cu neputinta.
il$teptani cuvintut sinter si cavatereste rostit, care va aver)
ercispunsul nostru limpede.
Aceste sunt parerile unui om care nu i-a mintit niciodata,
nici cind train subt stapinirea lor, nici cind s'a pornit razboiul liberator, nici cind a avut in mina soarta for find la
&ma tarii i care 4i permite, urmin' d o line dreapta, sa le
spuna adevarul i astazi.

av
.Mastut care flerbe.

21

eoneeptil minoritare.
In coloanele acestei reviste, dorind a reoglindi curentele de
gindire din tara, s'a vorbit adese de minoritatile etnice
i s'a examinat din cind in cind situatia lor.
Principiul calauzitor ne-a fost ideea ea chestiunea trebuie

privity in fata cu o larga francheta de spirit i cu o reala

bunavointa. In deosebire, bundoara, de conceptia traditionala a Ungariei istorice, care nega drepful de existenta
al nationalitAtilor nemaghiare, dei elementul dominant era
inferior ca numar cetatenilor de alt neam, opinia publics aici
privete cu seninatate la compatriotii de origine strains. Im-

prejurarile noastre, firete, nu se pot compara cu cele din

Ungaria de ieri. Caracterul de stat national al Rominiei intregite e bine definit prin coviritoarea majoritate numeric& a
poporului ba,tinm,astfel ca arsenalulnostru politic nu are nevoie sA recurgA la fictiuni ca sa se legitimeze un rol de prepon-

derenta, nici la lozince ipocrite ca sa nu se afirme cu lealitate

indreptatirea unei vieti normale a minoritatilor dela noi. Dar
in afara de aceasta deosebire bine marcata, sentimentul nostru obtesc refuza exagerarile i xenofobia n'a fost niciodata
o coarda specials a psihologiei romineti.

lad de ce, din primele zile ale cuceririi unui patrimoniu

national, dupi . o ura seculaa, noi am venit in fata apasato323

rilor de ieri cu ramura de maslin. Retorsiunea ni s'a parut

meschina moralicete, dar i antipolitica in acela timp. Atitudinea de blindete Si impaciuire, trebuie s'o marturisim,
pornea din dorinta curata de a face sa se instapineasca cu o
ors mai curind linitea binefacatoare pe urma groaznicului
razboiu, dar i din convingerea ca Rominia in noua ei configu-

ratie de stat, prin orinduirea ei democratica trebuie psi

de acord cu cele mai avansate libertati cetateneti.
Nici o constringere, nici un legamint in afard de vointa

noastra, nu ne-a inriurit. N'au fost nici clauza minoritatilor din tratatul de pace, nici mult trimbitatele puncte dela
Alba-lulia rezonul atitudinei noastre. Pentru tratat compa-

triotii unguri pot vedea la Budapesta cum amine liters

moartd orice angajament daca nu e sinceritate in dosul lui,

iar cit privete marea adunare dela Alba-Iulia, noi n'arn

vazut in ea nici odata altceva decit manifestarea istorica a
rotninismului din Ardeal pentru unirea cu Regatul, altceva
nimic. Am urmat deci ninia noastra de conduits, dintr'o pura
profesie de credinta.
Marturia acestor impulsuri generoase e in toate faptele ce

am savirit pe vremea cind stind la guvern pazeam destinele tarii i cind n'am manifestat nici o tendinta de opresiune pe seama nimanui. Cu toate aceste spunind adevarul
limpede, trebuie sa recunoatem ca in Mara de vagi accente
de simpatie personald, n'am recoltat un sentiment larg de apropiere in tabara celor cleslipiti de vechea ordine de stat.
Niaghiarii ardeleni cu starea for sufleteasca sunt o pilda vie
pentru ilustrarea acestei realitati. Clasa for diriguitoare n'a

voit sau n'a putut sa inteleaga nici lumea morals care ne

indruma pe noi, nici parerile politice care ne calauzeau. Trecind zilele de infricoare ale razboiului, intelectualii unguri
de aici au afiat o pasivitate dupa care mocneh revolta, iar

mai tirziu in masura in care s'au desmeticit din teroarea for

inchipuita, in loc sa pipaie noua situatie ca sa se adapteze
la ea confundind toleranta cu slAbiciunea, par a marl
324

zi cu zi distanta intre et 1 tara care ii adaposteste. Nici un

plan constructiv nu se intrevede din gesturile for de protes-

tare, care din ce in ce se inmultesc. Ei pastreaza rolul for

de maghiari in exil si in vreme ce dela Budapesta se intretine mirajul revansei, aici brajele se incruciseaza 1 ochii privesc in extaz peste hotar.
Este, desigur, un aspect tragic in aceasta espectativa desmintita la tot pasul de calculul realitatii. Conducatorii unor
mase considerabile de oameni abdica dela preocuparile viejii

pozitive 1 hranindu-se cu imagini din trecut 41 mentin in

mod mesteugit rostul for de corp separat, desfacut de orice

contact cu valul de energii al imprejurarilor schimbate.

Nimeni nu trage la indoiala ca se preteaza la pagini de amara poezie romantics aceasta industnanire cu prezentul,
tot atit de adevarat este insa a politicete marasmul ucide.
Oricit de indoliata inima unui popor, el trebuie sa scoata la
suprafata in zile de rastrite indrumatori care-I smulg din
letargie si-i indeplinesc necesitatile reale ale viejii.

Impins, deci, de aceste ginduri oneste, am facut intrebare

inteun mutuar trecut din Tara Noastra, opiniei publice

unguresti din tail, cerindu-i un raspuns limpede asupra
doleanjelor concrete, care ar putea fi solutionate spre binele tuturora. Eram dispus sa cred ca o chemare sincera
ar putea avei un rasunet si ca pe urma unei desfasuritri
de pltngeri lumea politica romineasca se va putea gasi
;okay in fata unor formule salvatoare, Baca nu a ttnui
luminos program de reconciliere.
f
Asteptarea insa a dat grey. Apelul, e drept, a lost inregtstrat de catre presa maghiara de aici, nici autorul nu se poate

plinge de lipsa de atentiune. In cea mai mare parte insa

325

organele concetttenilor unguri n'au increstat decit ca

titlu de curiozitate rindurile noastre, nefacind decit comentari, fugare si isprAvind in pripg cu midi reflectii de
ocazie. Nu ni s'a dat nici o codificare a trebuintelor speciale, nici, mai ales, o conceptie pentru remedierea Maui.
S'ar rirea ca insusi contactul cu realitatea conteazg ca an
mare pacat in aceasta tabard de protestanti pasivi. Formularea unui program ar insemna o sfisiere a valului de umbre
fermecate, un striggt inoportun in jalea unui cavou si de aceea
coborirea din leagAnut iluziilor nu e ingaduita...

E interesant subt acest raport articolul d-lui Paal Arpad,

aptrut in ziarul Keleti Ujscia. Contributia eminentului publicist maghiar e un reflector care lumineaza psihologia conducAtorilor unguri din jars. D-sa, miscindu-se intr'un cadru pur
teoretic, dupt ce in mod gratuit ne acuzg de sentimente rizboinice, pentru prevederile militare pe care spuneam ca ni le
impun fart st vrem provocgrile dela Budapesta, nu preconizeaza nici pretentiile pozitive ale maghiarilor dela noi, nici
solutiile practice ale statului romin pentru multumirea lor.
0 tristeta de elegie si o negura nelamurita invaluie coloanele
scriitorului din Cluj. El vinturg primejdii inchipuite, spunin-

du-ne, ca .nu poate fi vorba ca maghiarul st-si uite si sail

partseasca viata lui de pint acum, st se mpa de pe tulpina
istoriei sale de dragul unui bun tratament in noul stat. Nu
0poate fi vorba ca st se vinda, pentru ca pe pretul lui de yinzare st -si tirgueascgaici o viata nout'. Autorul este, evident,
rapit de un val vijelios al metaforelor cmnd respinge aeest
ftrg de sclavi pe care nu i-1 propune nimeni... Ceeace este
mai semnificativ lust e ideia ea nu vede problema prin prisma
raporturilor minoritatii etnice maghiare cu statul romin, asi
cum ne preocupt pe noi, ci prin aceea a integratitatii maghiarismului, WA distinctie de garante politice. In acest sens d-sa
se gaqeste in cautarea unui nou viitor imprecis si vaporos.
Toate aceste n'ar fi deosebit de interesante constatari, dad

nu ni s'ar chl si un rgspuns asupra telului la care tind mano

gidarii in cadrul actualei vieti de stat. D-nul Pad' nu se

oprete bucuros la aceastA lature realA a problemei. Dupa ce

ki arata nemultumirea a oamenii notri politic' se apropie

de chestiunea maghiara numai pentru a impaca utilitatile zil-

nice ale statului, d-sa -nu vede o radicals deslegare decit

ntr'o .orinduire organicae. Publicistul ungur pretinde un
.nou organism de state in care cm' ar fi vorba de acordarea

unor privilegii, ci de recunomterea in cadrul structurii de stat

ca atit maghiarimea cit i celelalte minoritati etnice au adus
in Ora noun o specials existenta nationald. Limbajul nebulos
se intuneca tot mai mutt cind autorul continua in chipul urmdtor: .Dupa ce aceastA recunoatere a ereditAtii nationale
se va intimpla, atunci e firesc ca si limba, starea culturala i
economics a natiunu respective, precum i indrumarea imprejurdrilor locale din vieata publica nationals, le va determina
dreptul autonom de liberA dispozitie a acestor minoritati.

Cum se vede d-pul Paal, care in treacat fie zis a trait in

Ungaria lui Tisza fars sA aiba o silaba de protestare in fata
'deli ca opt milioane de maghiari afiau fictiunea de stat na, ponal unitar la o populatie de 20 de milioane, e de credinta
ca poate fi justificat cind la proportia numerics a Rominiei actuale vine cu formula unui stat federativ. Reteta e simplista i
resursele de imaginatie ale acestui colocviu de drept constitu-

tional sunt destul de reduse. Utopia insa se largete i brodind pe fondul romantic, visatorul dela Cluj confundA statul
romin deadreptul cu republica lui Plato. lata cum precizeath
d-sa postulatele ungureti din Ardeal : . armuirea autonomy
sociala, economics i politics pe seama fiecand membru al

vietii noastre nationale $ i a fiecarui teritoriu etnice.

Cititorii nu tiu dacd vor putea descifra realitatea din
aceasta sentinta pe cit de hotarita pe atit de laconica, subsemnatul Irish' i-a dat silinta s'o desfaca din sferele abstrac-

liunii si neretOncl, ar fi cu multa recunotinta daca autorul

s'ar ardta dispus sd prezinte insui 1 solutiile practice- ale
a cestei inalte trigonometrii politice...
327

In once caz teoriile d -lui Nal, ca i alte manifestant cetebrale ale spiritului unguresc de astazi, nu pot avea declt o
valoare documental% pentru omul politic de aid. Conceptia
salvatoare intirzie inca. Sguduirea de pe urma marelui cataclism fiind prea violenta, revenirea la normalitate se va face
treptat 1 compatriotii notri sent astAzi abia la inceputul
until proces de elucidare a notiunilor. Constatarea e destul de
trista, fiindca ne aterne in fatA un cimp vast de rAtaciri care
'trebuie spulberate, dar in acela timp ne cere noutl o cit mai
real% cumpanire a valorilor.

Para lel cu aceste gesturi de nelamurire care caracterizeazii

pe intelectualii unguri, saii din Ardeal, urmind tcmperarnentul for special i calcind pe urmele trecutului, s au Incadrat dela inceput in noua ordine de stat, trAgind un maximum
de foloase din chibzuita for adaptare. Opinia noastrA publca

a prima Cu multumire cuvIntul for panic, pe urma caruia

privilegiile seculare n'au suferit nici tirbire, dei pe alocurea
s'au gAsit in conflict de interese cu elementul rominesc oropsit atita vreme.

S'ar pared insa a in ultimul timp aceasta atitudine de inteleapt% prudenta a poporului sasesc e pusA la incercare de

diverse pairi razlete care surprind prin sentimentele for

agresive la adresa tArii. Pe id pe colo in organele sAsett
scoate capul o rancuna neobtnuita, un criticism inacrit, dispus s% -i bats joc de lucruri pe care not ne-am obinuit s
le respectlm. Adeseori ni s'au trimis coloane din aceste ziare
care ne-au pus pe gindurt cu tonul for intempestiv, Meindu-ne si ne intrebam din ce rezerve necunoscute de indraz;mall se nasc asemenea purtari bataioase.
la sfircit, acum, nationalul ziar Adevarul, apt-tratorul cal&
3ft

al intereselor romlnesti, publica un interview al d-lui Emil Nellk-

geburen, in care intr'un limbaj suparator ni se aruncA afirmatiuni grele de care pita astAzi ne-au crutat amicii nostri sasi.
Autorul acestor imprecatiuni ne este pe deplin cunoscut si ne
mirk cA dupd activitatea din trecut se mai simte ispitit sA ridice cuvintul. D-sa, exponentul consacrat al imperialismului
germano-maghiar prabusit, colaborator al contelui Tisza la
Pester Lloyd i Neat Freue Presse, dupA -ce In cursul rAzboiului
a pi-Avail t cele mai ordinare injurii asupraRominiei,cerindnimi-

cirea ei, nu este de sigur cel mai chemat sa-si reprezinteneamul, astAzi cind toleranta romineasca ear putea sA aibA sfirsit.

Fostul propagandist al schingiurii noastre de ieri crede a

In noua Constitutie a Rominiei pe lingA drepturile acordate
in mod egal tuturor cetatenilor poate cere si stipulatiuni spe-

dale pe seama minoritatilor si uitind pe ce lume traieste

d-sa lanseazd urmatoarea insinuare : cDacA hotaririle tratatului de pace nu vor fi trecute In noua Constitutie, not am ft
siliti sA apelam la acest tratat international si nu e vino noastrti dacii ne uitdm afara de granifele tarii, cetutind ajutor).
Nu vi se par foarte limpezi in incalificabila for provocare
gesturile acestui duonan at nostru, care dupa ce s'a strecurat
neatins pe urma unor grosolane injurii la adresa tArii, astazi
ne ameninta cu strAinAtatea ? MA cumpb.t la vorba, urmind
%echiul dictionar de jigniri pe care fruntasii sasi ca d. Rudolf
Brandsch l-au detestat totdeauna, d-sa greseste foarte mutt
dacd nadajduieste, cA blindetele regimului rominesc admit
fara un raspuns drastic asemeni elucubratiuni. lata cum stirseste indraznetul pion al monarhiei de ieri declaratia sa :
Constitutia trebuie sA fie alcatuitri cit mai in gran, pentrit
ca nesiguranfa in care trdim aid in provincille alipite, .ii pe care
o simfim mai ales not minoriteifile,sti inceteze....

Domnul dela Brasov, cum vedeti, are aierul cA se gaseste

pe Ruhr-gebiet i vorbeste de nesiguranfli atunci, cind, pe
constiintd cu osilida noastrA la moark, contempla semn Bias: -

rica neagrA si invoacd Liga Natiunilor329

Ar fi poate util sA fie redusd la valoarea adevdrata aceasta

posturd de vitejie tocmai de catre frunta0 sai de aici.

Si

-pind atunci insd, noi o inregistram i o pastrAm in amintire,

tragind concluziile normale pe seama judecatii noastre...

Cu o sincerd prietenie pentru toti, noi ne pastram intact

programul de a instdpini largi libertati cetateneti In lard.
Imprejurdrile insd ne conving tot mai mult ca minoritAtile
etnice in coviritoarea lor majoritate sunt calduzite de inertie

i nu ne dau mind de ajutor in aceasta opera de frAtietate,

-care va trebui infaptuita i fail dinii, tocmai spre binele
zor...

330

Propaganda dela l3udapesta.

Nu mi-a fost dat demult sa trec printr'un ir de senzatii
antipatice, ca astazi, cind din bunavointa unui prieten
care vine din Ungaria ma gasesc in fata cu un maldat
de carp 1 gazete din capitala de pe malul Dunarii...
Dodd ceasuri, cit am trecut cu ochii peste tiparele imunde,

mi-au lasat In suflet un sentiment de scirba amestecat cu

milk ceva din impresia penibild pe care o resimti de cite on
iti trece pe dinainte un aspqct prea strident al degradarii
umane. In adevar, activitatea de ap zisa propaganda cu care
elemente diriguitoare de ale vecinilor notri cred ca trebuie
sa intretie focul sacru in tabara lor, depaesc orice limit& a
trivialitatii i pe urma ei patriotii dela Budapesta ni se prezinta intr'o postura de ridicol care ucide...
Am rasfoit cu acest prilej cel putin cincizeci de numere din
gazetele cele mai citite ale Ungariei i din lectura for m'am
edificat complect asupra spiritului public de peste Tisa. Sun-.
tem exact acolo cu mentalitatea curenta a vecinilor notri,
uncle i-am lasat la 1914, In ajunul razboiului, cind presa for
umflata i bombastica ki afia pe toate coloanele stupida ei
vitejie de cerneall. Drama continentului a trecut peste capetele acestor oameni cu tot cortegiul de groaznice nenorociri
1 dinii n'au invatat nimic. Sguduirea infricopta de care i-a
331

Impartasit istoria n'a putut scoate la iveald o constiinta schimbath., un indemn serios de premenire. Dupe razboiul pierdut,
dupd comunismul care i-a desonorat, dupa ocupatia noastrd
vi puternica amputare de teritoriu, lumea s'ar fi asteptat cu

crept cuvint la o tresdrire vijelioasa in sufletul poporului

pornit sd-si revizuiasca valorile de &dire. Revirimentul
acesta insd nu s'a produs, nu-1 vede nimeni. Din primele momente ale independentii atit de scump platite, s'au reluat iardsi cliseele vechi de orientare pripita, s'au reintronat idolii

de ieri si de pe marginea prapastiei s'au repus in circulatie

lozincele care au dus Ungaria la pragul falimentului. AstAzi,
saraci vi neputinciosi, in loc de a se gasi in cautarea unor rernedii pentru salvarea Orli, incorigibilii retori dela Budapesta exercita aceeas veche si demodata gesticulare largd,
amenintind pe toata lumea si acoperindu-se de ridicol...
Citesc ziarele de dinaintea mea si ma uimeste inconstienta
cu care presa unei capitale crede ca -si face datoria in clipele
tragice ce-au urzit destinul unui popor. Nu vdd o paging. de
cercetare, un articol cumpanit care sa pipde resursele de
viatd pentru ziva de miine si sd introduce in constiinta publics fermentul unor binefacateare preocupari pozitive. In
schimb o asa zisd propaganda desantata la tot pasul pentru a
inentine neadormita revolta in sufletul cetatenilor vi a-i infierbinta impotriva tuturor vecinilor. Supremul capital moral al
Ungariei actuale pare a fi, dupd conceptia indrumAtorilor de

acum, o urd nepotolita sustinuta cu toate mestesugurile. De

.aceea zi cu zi hirtia tiparita imprastie sageti pe toate fronturile si mascind cu un val de sinamagire mincinoasa cumplitele
mizerii de acasd, urld de durerile inchipuite ale maghiarimei
de peste frontiers. Nici data n'am Intllnit o mai detestabili
formula de interpretare a indatoririlor patriotice ca aceastd
tentative voita de iluzionism politic In perioada de cea mai
grea incercare a vietii unui neam. In mijlocul ddrapAndrii ge-

nerale a statului, In loc de a Inregistra mizeriile sdrobitoare din fatd, ochii se indreapta dincolo de hotar si piing
332

lacrimi presbite, in vreme ce energiile dimprejur se pulveri,

zeazd si se secatuesc.
Propaganda presei unguresti Si azi ca i, odinioara nu e

decit o retea zilnica de mirajuri i fagaduinti care rasunk

sgomotos ca intr'un bazar oriental i obosesc mintea cititorilor. Zilnic se da o batalie crincena in aceste pagini impotriva
tuturor statelor limitrofe, se ticluesc orori i revolutii si se pun
in perspective cele mai grabnice reparatii. Tonul e vesnic ridicat, superlativele isi reped cascada lor, grandilocventa tura-

nica isi face de cap, simtul proportiilor s'a pierdut demult

Si o laudarosie frivola striga din toate colturile. Iata de pilda
ziarele de Pasti pe care le citesc acum cu bagajul for de ura
incendiara, asvirlita la tipar cu prilejul sarbatorilor. Gramezile de vorbe pocnesc goale fara o picatura de bun simt
ratacit din lumea realitatii. Ascuitatl la intimplare cuvinte
smulse din articolul prim al unei gazete guvernamentale, care

ar fi sa reprezinte in opinia publica orientarile actualei stapiniri :

.Decit democratia not pretuim mai malt ultima ra(lune a existenfei noastre nationale : spada. Credem al Ungaria in aplausele de simpatie ale lumli civilizate se va reintoarce pe teritoriile ei streibune, drumul spre ele, bad, nu-1 va

puled deschide deed cu sabia..

Iata cum se face propaganda de catre presa din vecini

!rite vreme end fostii nostri compatriot; strinsi din toate
partite intr'un inel de fier, subt autoritatea unui amiral instalat in palatul din Buda fac primele exercitii de stat independent...

Propaganda insa nu se resume numai in coloanele ziarelor, ea angajeaza un cadru mult mai larg. Nenumarate carti
ci brown au umplut vitrinele librariilor, puse toate in serviciul aceleea uri ireductibile. Opera de suprafata, sage ti de
carton, chiote fara adtncime si Ma sinceritate, sunt tot atitea
certificate de minori intelectuali pe care i le libereaza o
societate cazuta pe miinile unei conduceri nepricepute. Nu,
cred s.1 mai fie undeva o opinie publica care sa suporte a
333

asemenea avalame de' minciuni copilgresti, o mai idloata

pornografie politica ca cea tipgritg astazi la Budapesta.
Am inaintea mea intre altele o carte voluminoasa, care in
citeva sute de pagini, format Mare, subt titlul .BukarestisEtak (Plimbari Bucurestene.), relateazg publicului maghiar impresii dela noi in legaturg cu evenimentele politice
din ultimii doi ani. Mincinos si trivial, inteun spirit dureros
de meschin, se infatiseaza oameni i lucruri de aici zapacind
biata lume ungureascd si aruncind asupra ei un val de mur-

darn neruinate pe urma carora desorientarea creste !bind

in urma desiluzii i o depresiune crescinda. Strainul care ceteste aceste exhibitii monstruoase se intreaba cu drept cuvint,

oare pins la ce grad de perversitate a neputintii s'a coborit

nivelul intelectual si moral intr'o tara unde lumea suporta
astfel de strimbaturi caraghioase ? Tradusa in limbi strgine,
cum and ca se planueste, o asemenea opera e cel mai potrivit
termometru care legitimeazg deodata cu lipsa de maturitate
a unui popor spargerea alcatuirii vechi unde se adaposteau
orizonturile celei mai banale conceptii de vieata politica...
Hotarit lucru, pe noi nu ne aranjeazg aceastg eclipse cerebraid dela Budapesta. Nu ca ar fi primejdioasA, fiindca disproportiile de fortg sunt astazi, intre cele doug state, evidente,
si cumpana incline In favoarea noastra. Dar cite vreme se va
mentine pe planul intii aceastg fantezie maladivg, ansele
unei vecinatati normale intre cele doug popoare nu vor
creste si consecintele amare ale dumaniei se vor resimti de
amindoug partite...
Urmarim de aici cu viu interes toate palpitgrile pustei un-

guresti 1 constatam cu regret aceasta involburare farg repaus. De multe on cei care cunoastem caracterul poporului
maghiar si avem reale simpatii pentru el, rAminem descurajati pe urma manifestarilor de copilarie primitive cu care ne
surprind conducgtorii dela Budapesta.
Cine tie, poate e justificatg teoria multora care spun ca. Un-

garia e deplasata in framintarea actuala a Europei moderne,

334

fiindca Austria a indrumat de veacuri viata politica a veci

nilor notri ramai astfel inteo adolescents tardiva 1 ca._
astazi, in lipsa de guvernanta, societatea diriguitoare de pe
malul Dunarii se deda la fel de fel de ciudatenii care stirnesc
sau zimbete, sau compatimiri.

335

Patpiotii dela Budapesta.

fi abia citeva saptamini, de cind cei mai de seam&
fruntai ai culturii maghiare de pe teritoriul nostru,
scriitori i artiti, s'au intrunit la o impresionanta sar-

Vor

batoare.

Inteun sat din Sa laj, de linga Zalau, i-a serbat nunta de

our batrinul razes Ady, tatal lui Andrei Ady, poetul ingropat
la Budapesta in ajunul revolutiei bolevice. Acest eveniment
familiar a rascolit din nou amintirea proaspata a mortului, care

,:u personalitatea lui ramine cea mai curata glorie contemporana a literelor ungureti. Cintaretul sbuciumat, doborit
to patruzeci de ani, cu versurile lui pline de foc, i pasiune,
cu strigAtul profetic care tinete din strofele arhaice i cu
viata agitata in fiecare clipa de un ideal artistic, a revoiutionat inainte cu doua decenil literatura vecinilor notri. De
atunci i pina astazi cucerirea lui merge crescind, dincolo
de tiparele oficialitatii, furiindu-se in toate inimile. Poezia
lui Ady s'a deslantuit dela inceputurile ei ca o furtuna purificatoare in atmosfera literara imbicsita din capitala Ungariei.
Deasupra retoricei traditionale a unui patriotism fal i grandilocvent, care devenise apanajul curent al productiei recetite,

i deasupra literaturii de import a oaspetilor ajuni stApini

acolo pe malul Dunarii, s a ridicat acest glas indrasnet pornit
din instinctele de rasa ale unui popor, i sustinut de un forml337

.Mustul care lierbee

dabil talent. Verbul tindrului scriitor din Sdlaj era nou pnn
torta lui tumultoasd, prin resonanta adincd in sufletul maghiarimei milenare, si mai ales prin acea sinceritate salbaticl
de proroc, cu care sbiciuia micile pdcate si micile orizonturt
ale societatii din vremea lui. Dela primul volum si pine la

mind, aceasta puezie luptatoare a sunat ca o trimbita de

mers drumul ina'nte, cu loath impoalarma. Cintarelul
trivirea atitor cugete sterpe, si cu toatd maimutdria epigonilor care s'au strins degrabd in jurul lui. A tost detestat pentru dragostea evangelica ce-i inspirau toti oropsitii pdmintului, a fost hulit pentru mina frAteasca intinsa neammilor
apdsate din vechea Ungarie. Cu deosebire potentatii de cerneald dela Budapesta, stdpinii cotidianelor care exploatau
c.pinia publica raspindind cultul minciunii, au urmArit cu
mare indirjire scrisul neastimparatului iconoclast. Ady, cu temperamentul lui de sensitiv, a fost silit s'o duce intr'o continua
.3Atalie. Pagini numeroase din agile lui nu sunt decit o fillpica inversunata care smulge buruienile ogorului unguresc'.
La lumina rdzboiului pregatit de catre adversarii lui, miopi
eau interesati, au primit o tragicd consfintire apostrofele vibrante ale lui Ady, si astdzi pe ruinile unei tdri prabusite se

tidied cu avintul for biblic profetiile sumbre ale poetului,

scrise cu singe. Inmormintarea lui la Budapesta, in zilele
cind conglomeratul austro-maghiar troznea in toate iricheieturile lui putrede, lua proportille unui simbol, aparind ca o
pecetluire supreme a viziunii de artist. De atunci, recunoaqterea postuma devine tot mai accentuate, adevdrurile apar
mai luminoase prin prizma retrospectiunii si profilul intunecat al scritorului stdruie din ce in ce mai des, ca o mare mus'rare, deasupra societatii unguresti.
Probabil din aceasta stare de spirit s'a rid-cut aici ideea comemordrii de deunazi a lui Ady, cu ocazia nuntii de our a parintilor sAi. Initiatorii serbarii au crezut ce trebue sA scoatain
relief si respectul literar al altora in fata unui creator dAruit
lumii de Sdlajui nostru. Cu astfel de sentimente onorabile mis'a
3381

cerut s fiu intre patronii acestui act de pietate, cunoscindumi-se veneratia ce am avut totdeauna pentru opera raposa- r,.
tului, precum $1 prietenia personals ce-i pastram din vremuri
de demult. Am primit aceasta cinste, convins ca este o elementary datorie sa inchinam in rtumele civilizatiei $i flamura
noastra in pragul casutei dela Cara, de unde a pornit in lume

autorul atitor versuri sculpturale. Am crezut chiar, ca un

reprezentant din partea ministerului artelor ar trebul sa cxprime In mod oficial omagiile culturii romine$ti. Aveam impresia, ca o atentie delicata ya atinge coardele simtitoare ale
unor oameni intelegatori, care -$i dau seama ca altarul stralucitor al poeziei poate sa ne uneasca pe to:i. Spre multumirea
mea, d. ministru Lapedatu, vazind la fel luciarile, $i-a trimis deiegatul sau la mi$catoarea ceremonie din Zalau. Serbarea s'a
desfavrat cu deplina demnitate, scritorii unguri au cetit din
operele lor, delegatii mai multor societati culturale, unii chiar
dela Budapesta, au venit sail spuie cuvintul for de recuncq-

tinta. A fost o atmosfera civilizata, indrumata pared de sufletul larg of vijeliosului poet, care din umanitarismul generos isi Meuse o dogma a vietii lui sbuciumate. Toate autoritatile noastre locale au Inlesnit serbarea, $i-Au dat mina de
ajutor, atraginduii cuvinte de lauds $i multumire din partea
fratelui poetului, un ?Halt functionar ungur, venit anume din
Dobritin. in mijlocul veneratiei tuturora a tresarit de bucurie
mo$neagul raze $i au curs lacrAmi din ochii mamei induio-

$ate. Toti pelerinii au plecat pe la case'e lor, ducind o sensatie de onoare nationala $i de binefacatoare pace cetateneasca.

Ziarele ungure0 din tarn s'au ocupat toate, cloud saptAmini, de acest praznic, facind comentare pe un ton senin $i
irepro$abil.

Care e rezultatul din capitala Ungariei pe urma acestui act

de reciproc respect intre supu$ii aceleea$ tari? Ce zice Budapesta de sarbatoarea din Sala,. unde un mare poet ungur

a fost glorificat pe pamint rominesc cu participarea autoritatilor noastre ? Ne-o spun gazetele for de peste gra339

nits, pe care re -ant cent, cu articole lungi de hula. i venin. Ca intro oglinda strimba de bilciu, pietatea noastra
devine o odioasa caricature subt condeiul acestor minuitori
de opinie publica. Suntem prezentati in postura ridicold a
unui iretlic rural, care ne-a facut sa, escamotam gloria lui
Ady i s'o transformam intr'un instrument josni.: pentru bucataria noastra politica. Nu lipsesc, firete, nici injuriile de
rigoare, de care subsemnatul se impartaseVe cu mare Etat.nicie. 0 singurd note just-a tram surprins In aceste vorbarete

pagini de tipar. Nici umbra celui mai mare poet, cu toata

aureola ei romantica i cu farina proaspata din tintirim, n'a
foss in stare sa limpezeasca pe o clipd macar divagatide obis-

lasind sa se intrevada omenescul din faptele noastre.

Ce e mai ciudat, ea dupe o serie intreaga de aspFe rechizitorii in care se insulta tara, calificindu -se ca un gest balcanic cuviinta care ne-a cdlauzit ascutivl cagetilor a inceput sa se indrepte asuora mortului insugi, improvizindu-se
astiel un monument curios de patologie patriotica. Se rasfoiesc cartile lui Ady, i se smuig pagini raziete trunchiate
nude,

de ocazie, se pune la contributie criticistnul poetului si inima

lui de munoza bolnava in care a glIght cel mai pur singe turan'c, o cantaresc scribii de redactie, cotind-o dupe bursa politica a ztlei, cu insemnate scaderi. Cine credeti ca e in f run-

tea acestui cor de sicofanti care vor sa salveze destinele

Ungariei cu dtt rambii lor? Sunt oare reprezentantli taranilor unguri, a cdror framintar.! surda a izbucnit in strofele lui

Ady, on sunt macar nobilii din curiile darapanale, printre

cari s'a plimbat atit de des melancolii poetului ? Nici unii
nici altii. In capul campaniei de denigrare sunt doi scriitori
unguri de import, d-nii Rakosi lent!' si Herzeg I-erenc, vabi
renegati, care deodata cu schimbarea nurnelui an ajuns sa su-

praliciteze in patriotism pe toti stranepoth lui Arpad. Cunoatem aa de bine aceasta clamoare ieftira, o tim de pe
vremea cind ne stringeau pe not de git vitejti salvatori ai
patriei. Ei au luat in intiepr'ndere cu toate hirtiile In reguld
3i0

zeci de ani dearindul opinia publics dela Budapesta, ei au

popularizat iegile de desnationalizare ale lui Apponyi i utor
piile lui Tisza, ei au cerut rdstignirea Serbiei i in calimara
for s'a clocit dezastrul. Ei sunt psihologia patriotilor de contrabandA, intruii, pentru care nota stridentd e programatied,
fiindcA trebuie s inlocuiascA rhanifestArile organice ale rases.

Din nenorocire, acest gen de patriotism industrializat e

foarte frecvent la vecinii notri. 11 practicd pe oscard intinsa
mil de parveniti, o intreaga societate parazitard, pripAsitA pe
spinarea unui popor ale cdrui slAbiciuni le exploateazA. Toll

par a se trage din cei sapte viziri, toll au adoptat nume

pompoase istorice de pe vremea lui Rakoczi, toll nu pot dormi
noaptea de coroana sfintului Stefan. leri ii tullSuram not c'o
mined onesta de popor chinuit, azi ii agita spectrul lui Ady.
Milne are sd-i neliniteascd ideia pAcii intre vecinii cumintili
de primejdii comune. Ei vor striga totdeauna, fiindca delirul
for e perfect cerebral, fie patriotic sau umanitarist, diapazonul for urcat e suprema justificare, e pasaportul cunoscut de
aparentA cetateneascd a tuturor nepoftitilor.
La dreptul vorbind, pe not nu ne ating, peste masurd, acete
clisee uzate. Dintr'un sentiment real de sincerd compatimire

insd, ne intrebdm &A vreme va trece incA, pins vom putea

inregistra un val de sAnatate in constiinta publicd a unui
popor hrAnit neincetat cu fictiuni i imagini colorate de
proasta calitate ? Numai inlaturindu-si misitii nationali 1
internationali, facind sfortarea sa vorbeascA el singur lard
advocati de imprumut, va putea sd-si gaseascd locul in domeniul realitatii...
Peste strigatele patriotice de acest fel, si peste sugestiunile
acestei Budapeste, gindul nostru va pAstra totdeauna un indemn de cuviintd i o dorinla constants de echilibru normal.

C)eeinii

noWi sirbi.

Legaturile de traditionald prietenie intre noi si sirbi, pe-

cetluite de rdzboiul comun si reconsacrate de o proas-

pdtd alianta intre cele clour state, par a fi turburate

tot mai des de note disonante apdrute in presa dela Be !grad.
Dupil cite vedem, o atmosfera destul de rece se rdspindeste
la adresa Rominiei in capitala sirba. In timpul din urma cu
deosebire, o oarecare continuitate dirigueste aceste sarje, care
au depasit de mutt mustrArile binevoitoare, obisnuite intre amid, si au inceput sd is tonul inacrit at unei adversitAti decla-

rate. Deundzi, cu prilejul executarii recentei delimitari de

frontiers intre sirbi si noi, limbajul din vecini a imprumutat
o violentA caracteristicd, care nu poate trece neinregistrata
lard a jigni demnitatea noastra.
In termeni clad, deci, si cuviinciosi, cum ne este urea, trebuie sA ldmurim lucrurile si s precizam situatia.
Relatiile dintre cele dottA popoare, dacs n'au evoluat in
sen-ul Intl-Midi cunentate cu singe pe cimpul de lupta, vina
nu e a noastra. Lasind la o parte prima stirbire dela Paris
de pe vremea congreqului de pace, cind diplomatia sirba,
uzind de jocul prielnic at imprejurdrilor, a obtinut cistig de
cauza In chestiunea imbucdtatirii Banatului, care era integral
asigurat pe seama noa-trd, printr'un tratat de aliinta cu pu30

terile-beligerante, ccrcurile conducatoare din regatul Iugoslay de atunci si pina astazi nu 77i-au dat mare silinta sa perpetueze o apropiere sufletedsca. Realitatea de fiecare zi ne-a
convins despre acest adevar, asupra caruia opinia publica
dela not n'a exercitat nici o influenta, dimpotriva, toata desfasurarea evenimentelor din ultimii cinci ani aratA !impede
nazuinta permanents de aici spre o mai strinsa colaboiare
intre cele doua taxi. Rominia, trunchiata in dreptul ei asupra
Banatului, nu numai ca a ratificat pacea, dar a infaptuit in
acest timp Mica Antanta si a acordat o plenitudine de beneficii de diferit ordin minoritatii sirbe ramase pe teritosiut
nostru. Nici o echivalenta de masuri nu s'a remarcat la Betgrad pentru menajarea bunelor raporturi. Mai intiiu, plfrr
genie necontenite ale populatiei rominesti din Torontalut
deslipit de not confirms aceasta constatare. 0 pripitA opera
de desnationalizare s'a pornit in miilocul acestor nenorociti
frati ai nostri, pentru car pina astazi am invocat zadarnic
respectarea fiintei for nationale pe baza unor dispozitii de
onesta reciprocitate. Nici macar viata for bisericeasca sau
scolara nu s'a putut normalize pina astazi, deli in repetate
rinduri guvernele dela Bucuresti s'au ofcrit sA discute problema, cerind pe seama for conditii sirnilare de desvoltare cu
ale slrbilor din Banat. Toate incercarile insa s'au impotmolit

'ata cu rezistenta din vecini, ne mai vorbind de existenta

nationals a rominilor din valea Timocului sau din Macedonia
sirba, a caror complecta anihilare pare a fi devenit o dogma
imutabila in conceptia de stat a bunilor nostri amici.
In astfel de circumstance, fireste, s'a diminuat si rostul tovarasiei noastre cu sirbii in cadrul ass zisei Mici-Antante, a

carei amploare nu putea fi determinate decit de perfecta

bunA intelegere intre partile contractante. La Belgrad siait
luat toate mAsurile ca s se accentueze caracterul de provizo-

rat al acestui legamint. Opinia publica de acolo a lost exhortaa cu vreme sf fare vreme de catre fruntasi politici, ca
In afar% de obiectivul special impotriva Ungariei, nici o obli344

gatiune nu revine regatului,lugoslav pentru o. cooperage cm

Rominia. Para lel cu aceste lamuriri s'au servtt publicului
vagi lozince de romantism panslav, foarte putin chemate sd_
menajeze susceptibilitatea neastrd. S'a vorbit adesea de ab
soluta pasivitate a aliatilor nostri in cazul unui conflict ca.:
Rusia si in timpul mai nou aceasta stare de spirit s'a precizai
de aproape.
Cu ocazia discutiilor pornite de actualul guvern cu reprezentantii sovietelor la Viena, o particulard nevroza s'a manifestat in presa dela Belgrad, care a ridicat treptat tonul pind
a ajuns ss ne invectiveze Cara. lath in treacat d. e. un fragment dintr'un articol publicat in ziarul oficios guvernamental Politica, plin de insulte la adresa noastra : .Dupa insuc-cesul tratativelor, Rusia pretinde acum nu numai Basarabia, ci
i Bucovina. Rusia de azi nu este cea din trecut qi daca ea va
lad Basarabia qi Bucovina, d. Bratianu poate fi sigur ca nici

o rani aliatii nu va sacrifica macar un soldat spre a ajutn

Rominia .

Orice minte ]impede din ambele tart isi poate da seama ca

pe aceasta cale, dacd se merge inainte, apucam pe povirnis.
Lumea dela not dupa astfel de argumente isi va rectifica
grabnic parerile ce si-a formulat asupra raporturilor noastre
viitoare si zi cu zi pe urma injuriilor crescinde ce ni se a
runcd, ne vom pomeni cu o tensiune neplacutd din amindoud
partile.
lata de ce ni s'a pdrut potrivit ss semnaldm de pe acum o
stare de lucruri care poate fi oprita Inca pentru a pdstra in!acid mostenirea sufleteasca a marelui rdzboiu in legaturd cu
ecinii nostri sirbi. Delicateta reciproca e cel mai nimerit
mijloc prin care se asigura vechea cordialitate. Cit priveste
destinele de mime ale statului romin, ele se vor hotdri de
cauze mai adinci, urmind logica imprejurarilor momentului.
Tocmai de aceea ni se pare o lipsa de abilitate desvelirea sin
cera pe care ne-o repeta gazetele dela Belgrad, ca nu putem
conta pe nici un soldat sirb in cazul nnui atac rusesc la Nis345

ecru. Acest exces de francheta este si neelegant si inutil. Neele-

gant fiindcA-I refuza o aliantA care exists Inca, si inutil

Indca not nici o clipA nu ne-am indoit asupra lui.
De ce s'ar Intrerupe, deci, in mod intempestiv o prietenie
zarem not ii cerem a.a de putine jertte ?

150

Pi lda dela Belgrad.

venimentele politice recente din lugosla via sunt nu numai

de-o insemnatate covirsitoare pentru .consolidarea interioara a regatului vecin, dar ramin pline de invataminte si de sugestiuni pe seama tuturor Statelor succesoare
ale conglomeratului austro-ungar.
Batrinul om politic d. Nicolae Pasici apare din nou ca salvatorul situatiei si ca spiritul cel mai intelegator al trebuintelor specifice din tara lui. Acordul realizat deunazi cu partidul croat nu e numai o actiune de partid, ci si un mijloc de
a normalize vieata destul de sbuciumata a slavilor dela Sud,
primejduita in timpul din urma prin tensiunea raporturilor

F4

sirbo-croate.
Surat cunoscute indeajuns peripetiile acestui antagonism, si
e util sa ni le reamintim pentru indicatiile ce putem trage din

ele. Intre Belgrad si Zagreb, se stie, o palpitanta legatura

sufleteasca n'a fost niciodata. Ideia slava, care unea cele
doui centre, era prea abstracts ca sa poata rascoli fibrele
adinci ale celor doua popoare deosebite unul de altuf.
Croatii, prin istoria lor, prin structura socials, prin vieata
religioasa si prin legaturile de veacuri cu occidentul au foss
in tot timpul mai mult ademeniti de conceptia unei autonomii
politice, decit de inglobarea pur si sitnplu in regatul sirb. De
347

aceea, din primele momente cind pravdlirea austro- maghiaih

a facut s triumfe principiul impulsurilor de rassa, tendintele de particularism croat an luat o forma concreta si au ne-

linistit cercurile politice dela Belgrad. 0 agitatie vie s'a.

pornit, cu tinte imprecise, dar cu constiinta diferentiarii sufletesti categorice a celor cloud popoare. Stefan Radici, cunoscutul leader croat, a aruncat lozinca regionalismului si a
dus o lupla indirjita de protestare impotriva tuturor straduintelor de unificare cari veneau din capita]a Karagheorghevicilor. Multhnea dintre Sava si Drava s'a atasat cu o adevarata frenezie acestui curent, care a biruit pe toata linia. In
mai multe rinduri alegerile parlamentare au consacrat credintele lui Radici prin sgomotoase unanimitati. Seful autonomistilor croati a pribegit in straindtate, a inaugurat pasi-

vitatea fats de Scupcina sirbeascg, si a impins dusmania

ping la o ruptura de dinastie si ping la o alianta cu Sovietele. Se pares, acum citeva luni, cg insAsi unitatea Statului

vecin, rascumparatg cu atitea jertfe, e in pericol, si a suprematia politica a poporului sirb va trebui sa se schimbe
cu un trialism sirbo-croato-sloven, care ar fi fost platforma
unor frecari permanente intre cele trei provincii. La Belgrad
s a resimtit ecoul acestor tulburari, si s'au gasit bArbati politici de marcd care au aderat la ideea unei intelegeri cu Radici, sacrificind veleitatile de conducere dela Belgrad. In
acest moment de grea cumpand a intervenit m na tare a actualului presedinte de Consiliu, eful partidului radical, inar-

mat pe lingd experienta unei vieti si cu acea indrazneald

are 1-a povatuit de atitea on la rgspintii hotdritoare, si-a
dat seama ca a menaja si mai departe aceste tendinte centrifugale inseamna a sdruncing unitatea iugoslava si a reduce la o stare de mozaic regatul injghebat pe urma razboiului. Pasici a fost intratabil, deci in aceasta chestiune,
nesocotind toate indrumarile din afara si orice impresionabi-,
litate din jurul lui. Dupd alegeri a trimis la inchisoare pe agP

tatorul lui Zagreb, si facind apel la forta armata a dovedit

34R

croatilor ca principiile uniticarii de state gata sa le realizeze,

(lad trebuie i cu mina pe sabie. Multi s'au indo.t de rezultatul acestei actiuni indraznete, moneagul conspirator insa
cunotea perfect psihologia adversarilor. Citeva luni de vointa nestramutata au fost deajuns i partidul croat a pus la o
parte protestarea initiala. Parlamentarii s'au intors la Camera,
tratativt le de impaciuire au inceput cu constmtamintul celui
inchis, gi deunazi s'a semnat acordul, inlaturindu-se once
pretentie de autonomie, recunoscindu-se necesitatea fireasca
a rezolvirii unor probleme de ordin local, raminind insd i pe
mai departe, cum era normal, la Belgrad centrul de greutate
at monarhiei vecine.

Pasici care a girat cu influenta personatitatii sale rolul

Sirbiei in rasboi, devine astfel a doua oat% autorul unitatii
politice din tara lui.

E incontestabil interesanta pentru not aceasta lupta. Nu

liindca gi aci s'ar gas' acelea5i criterii de deosebire intre provinciile unite ca peste granita, ci fiindca acest cintec al regionalismului politic s'a cintat i in Ardeat Si in Basarabia de
destui politiciani de duzina. Fara a fi de talia lui Radici, fara
indrazneala i tara pic de talent, ei au cautat totqi sa tulbure
apa in cei din urma ase ani. Rasttnetul for acasd a fost din
ce in ce mai slab, dar ajutati de o presa care e colaboratoarea
distructiunii la not in Cara, au isbutit pe ici pe colo sa mite
pe cei slabi i pe cei nepriceputi. Se Ord, nu demult, ca
avem aface cu impresii care yin direct dela Zagreb i ca
Radici e pe cale sa creeze coala in rindurile celebritatilor

provinciale ale partidului national. Totdeauna am afirmat cu

lade caracterul inofensiv si efemer al unor asemeni manifestatii, cerind deodata cu remedierea trebuintelor regionale de
ordin diferit, distrugerea regionalismului ca Joctrina politica.
Am preconiza t de ani de zile o atitudine clara fata de toti agitatorii inoportuni, i am -spus, de mule od, ca once ezitare
sau sldbiciune a centrului nu poate decit sa incurce lucrurilenrelungind fara nici un rost svircolirile unor mici aventurien.
3i9

Pi lda dela Belgrad vine acum cu invAlaturile ei sA ne Intl-

reasca in convingerea ce-am avut totdeauna, ca pentru a

scApA de multe complicatii marunte, o vointa tare i o min strinsa pumn, vor pretui venic mai mult decit un brat care
tremura, i decit orice dulcegarii seniimentale.

350

Flpropierea minwitatii maghiapepactul

dela Ciucea...

Ian. refrenul pe care-I striga de citeva sApt5mitL3

rotativele pentru care calomnia e singurul element deyield. Dui:A alegerea dela Reghin, unde legenda partidului)
national a dat faliment, si mai ales dupa sechntele recente
dela Camera care au desvelit in toatA golicrunea for citeva
reputatii gAunoase, se tin Ian; insultele si insinuArile. De
atunci scribi de redactie, platiti cu ruptul ca sa tipe tare, se
strimba de doua.ori pe zi scuturati de friguri patriotice. In-divizi gata sa -si vindA si mAduva din oase, nu mai pot astazi
de nationalism. Honigmanul a devenit om de doctrinA, blu-

menfeldul e intratabil in materie de principil, iar snapanut

romin le tine isonul. Toti vor cu once pret sa stie: ce s'a In
timplat ? SA li se spuie imediat negru pe alb : ce-i cu pactul
dela Ciucea ? Si fiindcA oameni in toata firea nu se opresc.
la aceasta stupida chelalaiala, minciunile isi stropesc pe co-loane intregi mocirla lor. Patriotul Fagure stie cert ca generalul Averescu s'a dat cu Habsburgii, subsemnatul s'a infeodat magnatilor, si partidul poporului nu e decit o locotenenta
a lui Horthy...

Nici nu-mi tiece prin minte sa incerc macar o potolire a

acestei fame flarninde de scandal, care e menita sa ne-asvirle
necontenit cu clabuci de cernealA, stiind bine ca pentru mo351

:rent o dispretuim, iar pentru vtitor se poate intimpla sa-i rupem gitul. Se vor gasi insa, poate, suflete cinstite prinse de
nedumerire pe urina tutnultuoasei revarsari de scornituri,
i-ar fi o greala sa nu le lamurim in citeva cuvinte...
Particlut poporului, cum s'a mai spus in diferite rinduri 1
,cum s'a afirmat la Camera de catre generalul Averescu impreuna cu subsemnatul, a incheiat un acord cu partidul maghiar din Ardeal. Ideia acestei intelegeri e 'impede. i nu e
nevoie de speciale justificari ca sa fie admisa de toata lumea.
Cea mai' elementara judecata iii da seama, ca rhinoritatile
etnice din tara nu se pot imprieteni mai uor cu ideea noastra
de stat, decit printr'o apropiere de reprezentantii contienti
ai politicei rornireti. In masura in care minoriatile sacrifice
principiul izolarii consoltdatea statutui citiga, i ort-ce tendinta centritugala dispare. Pornind din aceasta convingete
srmpla, not nu ne-am ingradit in fata unei intelegeri cu OttLine. Din primele zile ale unirii inarmati cu experienta trecutului, am vazut clar ce-avem de facut. Am ,strut ca suprema
noastra dogma care trebuie pazita cu sfmtente e integritatea
noului pa trimoniu si in schimbul recunoaterii legate a acestut
adevar imutabil re-am declarat gata sa sprijinim atributiunile

lormale ale unei vieti libere pe seama tuturor nationalitatitor

din cuprinsut tarii. Si la guvern i in oporttie, partidul poporului a fost calauzit de aceasta dualitate in ideologia lui: deo-

parte strivirea elementelor primejdioase pentru siguranta

noastra de stat, de alta imblinzirea raporturilor cu minoritapre care se adapteaza imprejurarilor schimbate.
Potrivit acestui crez n'am fost ref ractari ideii de-a inlatura
orr-ce frictiune intre not t elementul maghiar autohton din
Ardeat, cu gindul de a insidpini in suflete o 'pace desavirita

atit de trebuincioa:a pentru opera constructive din tara

noua. De-aceea. cind conducatorit partidului maghiar ni s'au
adresat, pipaindu- ne contiinta, ne-am crezut datori sa fritgem rezonanta tuturor adversitatilor istorice, i interneiati
to sincere sentimente umanitare, unite in mod logic cu rezoa352

nele vietii noastre de stat, neaam silit sA cautam platforma

comuna a unui acord. Baza unei asemenea apropieri nu putea
fi decit programul cunoscut al partidului din care faceam
parte, la care se adAugau dezideratele firesti ale minoritatii
maghiare in temeiul legilor existente.
Realitatea privita in fats era cel mai bun sfetnic in aceasta
problems care reclama tact si prudenta ca toate inceputurile.
Nici o indrumare recent& din politica noastra nu putea fi invocata ca sa ne inlesneascA orientarea. Cunoscutul alineat
din rezolutia adunarii dela Alba-Iulia in care se vorbeste de

drepturile tuturor popoarelor din tarn, si care e plimbat

prefutindeni de conducatorii partidului national, nu putea fi
recunoscut de not nici ca un izvor de drept, nici ca o sugestiune macar pentru rezolvirea problemei. Isvor de drept nu era,
fiindca la Alba-lulia, cum s'a mai aratat de-atitea ori, poporul ardelean nu s'a manifestat decit pentru ideia unirii cu Re-.
gatul, rAminind celelalte hotAriri ca o codificare de ocazie
a mentalitatii unor politiciani de provincie; sugestiune pentru
prezent nu putea fi, pentruca cele citeva declaratii de doctrine nebuloasA, pe linga ca jtcnesc principiile fundamentale
ale unitatii de stat i sunt detestate de opinia publics, din
punctul de vedere practic sunt si ramin irealizabite. Partidul
maghiar de aitfel, putea prea usor sA renunte $i el la formula
dela Albalulia, flindcA autorii ei, atunci cind aveau posibili-

tatea sa-i des curs, au deslAntuit cele mai brutale lovituri

asupra minoritatif unguresti.
Pe baza legilor existente, deci dorind numai intrarea in legalitate de amindotia partite, avindu-se in vedere doleantele
minimale de caracter cultural; bisericesc sau administrativ,
s'a incheiat acordul. Cind se va publics la timpul sau, se va
vedea normalitatea acestor dorinti care pentru a fi executate
nu cer nici o inter ventie a ordinei de drept actuate. Politiceste,
partidul maghiar care-si alege reprezentantii sai, parlamentart In circumscriptiile fixate cu majoritate maghtarA covirsitoare, va forma o imitate parlamentara cu partidul poporului,
353
.Mustul care Herat..

`23

dela a cArui conducere va priori isdrurnArile politice, si nu

vs intreprinde nici o actiutte politica in Mari de cadrele programului acestuia.
Chestiunea cea mai impottanta ce trebuie retinuta din acest
act e apropierea minoritAtii rnagbiare de cercurile politicei
iomineti. Pentru intifa oarA fruntasii nationalitatii unguresti
din Ardeal ies din izolarea for si se alatura unui partid, care
avindu-si rAdacinile pe intreagit suprafata tarii e simbolul
palpabil a! Rominiei intregite. Fireste, binefaceri meritate
vor lasplati pe aceti cetateni care-au tras concluzia logic&
a realitatii pentru politica lor. Dar cistigul este reciproc. Tara
laregistreazil si ea un apreciabil beneficlu. Rominia, pe urma
acestui a cord, apare dintre toate statele nationale intemeiate
pe ruinele conglomeratului austro-ungar ca eel dintii care pe
aisle pasnick inlaturind on -ce sguduire, a canalizat problems
minoritara, 1 inaugurind o pace interns a Wet posibilitatea
taturor agitatiilor subversive de peste hotare. Numai spiritele
ilguste sau interesate care nu vAd sau nu pot vedea dincolo
de bariera propriului partid vor raminea nesimtitoare in feta
aoestel inovatil insemnate din vista noastr5 de stat.
WA de ce, aa zisul pact dela Cluces., de care se poticnesc
aerberii inchiriati ai atitor gazete fara nici un crez, si-asupra

Arida vom reveni in paginile revistei =Tara Noastrci, amine ca un titlu de mindrie al oamenilor care 1-au infaptuit.
Citt despre generalul Averescu, care primeste senin sagetile
de carton ale adversarilor sAi, el poate in adevAr sA zimleascii linistit, vazInd ciudata aglomerare de prostie si urA
La care-I ataca neputinclosii. Mind o asemanare lithe trecut
i prezent, fostul presedinte de Consiliu se poate intreba cu
drept cuvint: dad sown zece ani si mai bine, in Ungaria de
odiniortri, contest Time cm strAdnintele-1 cunoscute ar fi reu1t sA realiceze an acord cm rominii ardeleni de-atuncl, cine-ar
11 fost nebanul Intre bulgur' care 1-ar ff limit de rim?...

Ppoblema Pelisioaaa

In 'Vines ea Patimilor...
v

ATinerea Patimilor, pe inserate...

Din biserica satului, unde s'a savirit slujba ingroOrli lui Isus, tAranii ies pilcuri, amestecati barbati #
femei, pastrind dupa vechiul obicei toatA rinduiala ierarhid. Dinspre pAdurea de fagi unde s'a pravalit soarele, coboard umbre cernind culmile i prin sita lor, razlet, licurici
tremuratori se ivesc imprejur. Sunt luminarile care se aprind
la morminte, cind deodata ca un vaiet subteran incepe pe la
poalele crucilor recitativul monoton al bocetelor muierelti.

'

Barbatii tac dui pe ginduri, cu buzele strinse, cu fruntea

plecata, purtati par'ca de valul tinguirii, copiii privesc speriati inlaturi, satul intreg s'a cufundat in convorbire cu
mortii...

La raspintia ulitei coborind spre casa ma mai opresc

odata in drum i cum privesc inapoi tintirimul imi rAsare in
amurgul tirziu semAnat cu limbi de flacari gAlbui-albastre,
cuprinzind din toate partile trupul bisericii intr'o cununa de
foc ca o aureola...
Ajuns la casa mea din capul satului ma mai urmaresc incA
de departe aduse pe vintul moale de sear/ frinturi din colocviul cu cei de subt pamint, in vreme ce m'aez pe scaunul de
pe prispa cu mintea rascolitA de problemele vielii dela tail.
357

Gindul isi deapani firul domol, indrumat par'ca de ritmut

undulat al until tropar bizantin in surdina...
Da, biserica traieste Inca in sufletul taranilor.
Asa cum am pomenit-o de mult, casa batrina cu umerli
girbovi, cu acoperisul de indrila pe care creste muschiul sau
de tigla inegrita de ani, darapanata si obosita, cu iconostasul
primitiv, cu glasul dogit al cantaretilor de strata si cu cazinide pilduitoare ale amvonului, ea adaposteste totusi o cos-

ceptie morals, un laboratoriu sufletesc in actiune permanents. Taranul, subt ocrotirea ei it vad traind o viata cu
crientari sigure in domeniul binelui i raului s1 cu o tendinta
Cie abstractiune care-i pune lumina in ochi i cum)* in judecafa. Satul cu oamenii lui e cercetat de mister, altarul deschide Ref un larg condor spre infinit plin de intrebari dinculo de realitate, o lume agitata intretesuta cu simboluri st
colorata de imaginatie. Taranii se sbat in imperiul acestei
lumi, se'opresc in drum, privesc spre cer si spre pamint si
sufletul for e plin de resonanta ca o fintina adinca.
lata-i acum in saptamina mare, cum ii zic ei, taina rastignitului din Nazaret umbrete toate fetele in satul meu din
munti. Un vat s'a Mat, departe, de undeva de sus si-a prins
in fosnetul de primal/at-A tot ce mica imprejurul meu. E o incetineala in gesturi, o unda potolita in rostirea cuvintului, un

aier de tristeta vaga i nelamurita care staruie deasupra

acestor analfabeti i le linprumuta o nobleta particulars. Ei
au fost la denii in fiecare sears, acupra for s'au aternut psalcu plingerile patetice, sufletul for a resimtit ficpri pe urma

ornamentatiei grele de poezie orientala, parabolele din cele

douasprezece evanghelii i-au opgit in loc, chinurile Jul Hristos le-au sbiciuit nervii si le-au turisat accente din frigurile
mortii. Ei sunt acum spectatori halucinatit a unei drame, prinsi

de surescitare in toate fibrele lor. Milne dupa miezul noptii

cu mic cu mare, vor inconjuri biserica de .trei on urminclu-sr
preotul, care in tacerea for mistica vat bate in poarta repetind
dictonul scripturii Deschideti boleti, porAile, sa intre impa358

catul maririi... lar dupa-ce maul irtvierii va rasuna din toate

piepturile, ei se vor inirui pe rind in dreptul altarului, se vor

cuminica cu phne si cu yin si cu-o navatii de lumina brusea"
pe toata fata for aspra, prirnenijisi transfigarati cieo bucar'e
impersonala, se vor apropia anal de altal, oamerti pa.netritului :

Hristos a'nviat
Adevarat c'a'nviat !
Noaptea s'a lasat tune& asupra area, pe emasta dealultei
s'a ivit luna poleind cu strahocirea el lot:magi virtarile capacitor si atingind in drum cu nn niaftunchin de raze tatrntd bisericii din deal...
Satul cloarrne si imprejetr respiffi eternitatea,..
!

Curn stau acuma la masa de seris inconjurat de earti, ga.zete, scrisori, retras ca dupa o baricada intre insigniile Irkmintaillor mete cotidiane, mintea, fara sa vreau, duce mai departe firul urzit in decorul misterios al noptii de primavara si
reintegrat in atributiunile asa zisei civilizatii ma pornertesc
aruncindu-rni intrebarea :
Oare lumea noastra cea bung, ce gindeste acum in Vi
nerea Patitnilor ? Amintiri din alte parti ma iau in stapinirea

tor. Pareca vad cum m'a uimit odinioara intr'un hotel din
Crstiania, cind pe masa de noapte am vazut o carte si cind
am mat seamy cit era biblia, care se gasea In toate ociaile.
Retraiesc clipele ciudate dintr'un caste! din Scotia, uncle amfitrionul men isi Anna servitorii Simbata seara ca sa be ceteasca Noul-Testament, i-mi aduc aminte, cum pe vremea
congresului de pace mi se sputle4 la Paris ca generalul Foch

in fiecare dimineata trece pe la biserica sa se inchine...

AT9

Reconstruiesc alvia profunda de viata religioasa pe care

mi-a infatisat-o occidentul si ma intreb din nou :
Oare lumea noastra bund ce gindeste, acum in Vinerea Patimilor ?

La dreptul vorbind cu cit repeti mai des intrebarea asta

cu atit mai penibil e raspunsul.
Clasa conducatoare la noi, burghezia de care ne impiedecam zilnic pe la Coate colturile, oamenii care striga in plata
Si au luat in arinda trebile publice, nu practica o credinta
religioasa. In sufletul for tragedia din Judea nu rascolete
nici intrebari ca in lumea taraneasca, nici contemplatii abstracte ca in societatile constituite din apes. Preocuparile
moralei curente ramin de obicei in fagasul codului civil.
Punte spre infinit, fereastra deschisa spre vesnicie nu prea
este. Viata se rezuma la logica clipei, fara un sbucium creator care sa puie probleine si sa se infiga in constiinth. Astfel
fiind lucrurile analistul se intreaba : daca nu se cumineca cu
One Si cu yin, nu cumva se desprinde misterul vietii si al
mortii pe seama acestor oameni dintr'un modern paginism in-

tetectual? Se cumineca ei cu o opera de arta, cu un tablou,

o poezie, on cu indraznete silogisme de atei? Nu, nimic din
aceste exigente. Subt un orizont ingust, descurcind trecatoare

mizerii materiale, se scug zilele una duoa alta intr'un macinis mohorit...

Am citit undeva odata un roman, in care un autor american, mi se pare, descrie in patru sute de pagini o singura zi
din viata unui om, din zori Si pita noaptea tirziu, cu tot virtejul, toata viltoarea de glnduri pe care le scoate la supratap creerul in neodihna lui fecunda... Si ma gindesc ce certificat penibil de anemie cerebrala, ce absente si ce goluri ar
trebui sa inregistrezi, cind aceasla operatie ingrata ar trebui
s'o faci exemplarului reprezentativ al societatii noastre urmindu-1 in fiecare clipa din mica lui lupta de-o zi.. Fara sa
vreau aducerea aminte scormoneste 1 atitea ilustre figuri
360

ale prezentului pe care analiza in capriciul ei ar vrea sa le

atraga intr'o spovedanie plina de invataminte.
Le fnlatur pe toate insa de astadata 1 ca dupa o calatorie
urita ma cufund cu amintirea in lumea senina a unui sat din
Ardeal...

Miine sunt Patile i-mi trebuie doi ochi de 'saran ca sa

pot citi in ei farmecul Invierii...

361

toate fibrele simtirii. Dace am sta sa le punem in cumpand

nevoile materiale 1 cele sufletesti, warn ezita sa spunem ca
astAzi mai grele, mai tulburatoare, mai primejdioase dad
vreti, sunt cele din urrna.
Fenomenul de altfel e explicabil. Poporul nostru a trait
veacuri de-arindul in umbra. Izolat de curentele mari de
gindire universals a dus o viata patriarhala. Masele lui, fie
ca sufereau
opresiunea de rasa a jugului strain, fie ca tinjau
4,
subt ocrotirea unei conceptii de guvernamint care nu era expresiunea energiilor populare, nu participau la framintarea
large a omenirii civilizate. Eram in laboratorul muncei generale mai mutt o sanatoasa fortd primitive care primes rar,
7ntirziate si diformate, preceptele de primenire ale evolutiei
universale.
A venit rdzboiul mondial i ne-a asezat in mod brusc intro
noun perspective de simtire. Poporul nostru a devenit dintr'o

data un punct de sprijin intetur mare angrenaj international.

Pentru intfia oars in istoria moderns not am sfliat valul de
umbra care ne inconjura i-am pait alaturi de natiunile mari
care duceau cu un pas mai departe destinele lumii. Aceasta
colaborare ne-a largit orizontul, ne-a dat impulsuri noui de
constiinta, si a aruncat in suflete sugestiuni nedunoscute Inca.
Ada ugati la toate aceste pedagogia transeelor, cutropirea dusmanului din fata, uriasa volbura ruseasca dela spate, epopeia
biruintei de mai *rziu, largirea hotarelor, patrimoniul sufletesc specific al alipitilor, contactul zilnic cu strainii... Tot
atilea zguduiri repezi si neobisnuit de violente. Subt presiunea for formidabila psihologia societatii noastre a primit un
aspect nou, o fereastrA par'ca s'a deschis In suflelul rominesc
dupe inoptari seculare, fereastra pe Care a dat navala un val
tumultos de aier prbaspat, ascutit si iritant, i-as zice valul Intrebeirilor...

Priviti imprejur si veti vedea ca nu mai suntem cei de ieri.

Cu deosebire nu, dincolo de spuma usoara a oraselor, in 'Altura milioanelor dela Cara. Un spirit de independentA micd

_
364

rindurile taraneti, o contiintd a propriei valori cu nelipsitele nuance de exagerare pe alocurea. Multimea rurala ni se
arata ca dupd un botez nou de contiintd. Este o elasticitate
neobinuitA in porniri, o stralucire mai vie in ochi, o undd
de indrasneala 1 un criticism mai ales, care bate la toate
portile. Pretutindeni, pind in cel mai departat catun, s'a revarsat acest recent fluid nervos, au navalit intrebarile... Cine
suntem ? Citi suntem ? Ce ni se dd. ? Cine ne da ? Care-i dreptul nostru ? Sunt nenumarate sagetile careau spart marasmul

secular Si care se infig acum in sufletul multimii in fiecare

clips. Ca intr'un colt de occident sbuciumat, masele au fost
smulse `din pasivitatea for traditionald, ele primesc diverse lozince pe care le elaboreaza, uneori cu o large viltoare de patimi. Consecintele evidente ale acestei transformari pripite de
psihologie populard se inregistreaza mai grabnic in domeniul
politicei militante, i produc surprize. Ele nu se limiteaza ad,
dimpotriva bat mai adinc i pun in micare resorturi mult mai
delicate ale mentalitatii taraneti. Intrebarile au coborit pins
la credinta religiosk a satelor noastre cldtinind supremul fac-

tor moral al multimei, cind prin tenebroase porniri mistice,

cind prin tendinte de rationalism intempestiv. Firete, qa zisa

class conducatoare din ultima jumatate de veac la noi,

aproape complet lipsita de educatie religioasa, suferd de oarecare daltonism in fata acestei probleme i nu are nici intere-

sul, nici pregdtirea pentru a puted seziza marea schimbare

care s'a produs. Realitatea este insd, el in jurul bisericutelor
noastre dela lard se dau asalfuri puternice, peretii for intrini par a slab', vechea ideologie cretineasca e supusd unor
revizuiri pripite. 0 extraordinary eflorescenta a sectelor cu
zeci i sute de mii de adepti s'a ivit in anii din urma pe toata
intinderea lath, gratie acestui vifor moral, intensificat de
slabiciunea organismului bisericesc i aliment de tulburi agitatii strAine, greu de urmArit in originea for Tara se gdsete
in ajunul unei grele crize religioase, oricit de anahronic s'ar
pared cuvIntuli in sufletul multimei noastre Incoltesc impul365

Problem religioasit.

ricine a urmarit cu oarecare atentiune opera de guvernare 1 legiuire la not In anii din urma, i-a dat demult
seama CA Rominla de dupa rAzbolu, cu startle ei interne,

prezinta aspecte cu totul noui, care nu-i pot gasi o asem.1pare cu Imprejurarile de ieri I pe care omul de Stat trebuie
si le priveasca in fata inarmat fiind cu elemente de judecad
determinate in mod direct de-o cumpAnitA analiza a prezentului...

Suntem ca dui:4 o mare sguduire vulcanicA.

Razboiul a lasat In urma pe intreg continentul gramezi de

ruini materiale. Atelierul vast al omenirii a lost pustiit.

Energiile de munca s'au risipit, proJuctia s'a diminuat, valorile economice s'au deplasat, echilibrul Oa sociale s'a flint.
Jur- imprejur e o atmosfera de deruta care in mod logic se
repercuteaza i pe solul nostru. Am fi insA prea pripiti in
cOnstatarile ce facem, daca nu ne-am da seama ca paralel cu
aceastA radicals transformare materials neamul nostru infatiraza 1 stAri suflete0 cu totul schimbate. Diva viforul
care s'a deslantuit, societatea rontineasca In toate straturiie
ei se gAseste intro fierbere surds necontenita, intro stare de
permanent vulcanism intelectual i moral care-i angajeaza
364

surf cu care de obicei se anus* perioadek de reformafume...

Pentru omul de stat, In not, biserica nu e numai un factor

determinant al disciplinei morale, supremul temei deci al ordinei cetatenesti, ci 1 an hotaritor criteria de nationalltate.

Fara a mai aminti rolal bisericii de-alungul veacurilor in

principatele dunarene ca singurile manifestdri de cattail romineascd, e de ajuns sA ne gindim la biserica din Ardeal
subt zidurile careia s'a addpostit in cursul vremei insds existenta noastrd nationald.
Din nenorocire, spiritul de reforms al oamenilor politici
din Vechiul Regat care au creat Romania moderns n'a avut
un program 'impede in chestiunea bisericeascd. Poate, educalla for indrumatd de Franta veacului XIX, revolutionardsi
antitraditionalistd, sau poate, paralizarea sufleteasca a clemini ortodox. irnpanat de strainism subt fanarioti si putin
susceptibil pentru miscarea nationald, au ecl;psat problema
bisericeascd in judecata conducAtorilor politici de atunci.

Dupd secularizarea averilor mindstiresti, act justificat de

ideia reintegrArii nationale si de palpitantele nevoi economice ale populatiei rurale, biserica deposedata a pierdut once

putints de a se reface prin sine insdsi, devenind o anexd a

puterii de Stat, careia a fost subordonatd. Decenii de-arindal, Maria institutie, despoiatA de stralucirea de-odinioara
a tinjit subt noua ocrotire vitregd. S'au perindat is guvern
particle dupd partide, fara ca in mod serios sd se &eased
vreun om de seams care sA se atinga de marile interese bisericesti. Asa zisni minister al cultelor era un simplu ghiseu
de contabilitate si manic mai mull. Politica totdeauna profan,
de multeori trivial chiar, stipinei cirja arhierehascit. (lend

superior pierduse semnificarea istorica, cel inferior se MA-tea In grade I nepricepere, in vreme ce minastirile ad devenit lacasuri pentru Infirmi si adaposturi de intunerec. De
sus pins jos s'a instapinit ignoranta brutalA, biserica vi -a
sacrificat cu totul caracterul spiritualist, amvonut a camas
inexistent, rostul cultural s'a anihilat, pastrindu-se pe seama
asezamintului orfan doar atributiile reprezentative, prescriptiile rituale.

In astfel de imptejurari, desigur, n am putut avea decit o

p'erioaciA de declin cu toate urmarile ei. Cu deosebire invatamintul religios a fost neglijat in colile primare Si secundare
din acest limp, lasata fiind In parasite pi chestiunea educatiei
clerului. In acest chip, Rominia moderna In masura ce series-

facei de subt oblAduirea patriarhall din trecut, luind contact cu formele de viata occidentals, isi dimintia interestrt religios. Doar pe ici pe colo, vlAstari intarziati de-ai vechitor
boieri in pragul mortii mai practicau o credinta, in vreme ce
proaspata burghezie cu preocuparile ei morale de suprafatd
a crescut intr'o desavirsitA izolare de once doctrinA religi-

ask iar tarAnimea a batut mai departe cararea veacurilor.

brodind viziuni si legende pe fondul unui minunat panteism
popular... Nu este in once caz o lntimplare numai ca viata
publicA din acest timp prezintA dureroase oscilAri sufletesti
i chi alvia constiintei obstesti ne apare adese lipsitA de profortziwne...

Paralel cu stagnarea religioasa din Regat, Ardealul din

acest timp trece printr'o epocA de regenerare bisericeasca.
Dupa un veac si mai bine de cumplita paraginire in care a
fost aruncata de politica Habsburgilor, biserica ortodoxA e
chematti la viata de superioara Intelegere a mitropotitutui
Sagurta. Marele arhiereu si om de Stat si-a dat seama ca in-

treg patrimoniul nostru national trebuie adapostit aci in

aceasti cetAtuie. Folosinclu-se deci de favoarea vremelnic&
a imprejuririlor, aguna a dat Statutul organic, constitutia bisericii din Attica', crefod pantra wa popor rob politiceqte ua
SIR

organism autonom, scos din sfera de influents a organelor

de guvernare. Cadrul vietii biserice0i s'a largit astfel in mod
voit, cuprinzind pe lingd intreaga apzarea colard i punctele de reazim ale intaririi noastre economice in Ardeal, tre-

cindu-se deci bisericii insa0 cheia rezistentei de rasa. In

aceste imprejurari speciale institutia a primit o justificare particulars, i viata publics a resimtit inriurinta ei.
Bucovina, subt dominatiunea austriaca, favorabila presti-

giului clerical n'a stinjenit o reald intarire a bisericii ortodoxe, in vreme ce peste Prut, desfacuta de nationalitate i
anticulturala, a pastrat totu0 o situatie materials privilegiata.
Statul romin, deci, intrind in motenirea drepturilor sale.
intrune0e in sinul bisericii ortodoxe patru organizatii deosebite, avind fiecare un alt trecut, o altd semnificare sociald,
alt rost material i in temeiul legilor de ieri un alt raport cu
Constitutia tariff. Ce e mai firesc decit ca in opera dificild i
indelungata de nivelare si unificare a aparatului de stat, pasul ce] diritiiu sd fie facut pentru apropierea sufletelor ?...
*

Partidul poporului, apreciind aceste probleme prin guveroul.d-lui general Averescu, a creat ministerul special al cultelor, avind in vedere unificarea bisericii ortodoxe, precum
i ramificarea tuturor relatiilor de drept ale celorlalte confesiuni cu statul romin.
In calitate de primul titular al departamentului Cultelor,
dupa aranjarea situatiei materiale a clerului tuturor confesiu-

nilor, avind ca baza o formula unitary de retributiune si

dupa reintegrarea tuturor bisericilor in legalitate prin prestarea juramintului de credinta de catre arhiereii de rit strain,
am purees dela inceput la infaptuirea proiectului de lege pentru unificarea bisericii ortodoxe.
Mi-am dat seams a este necesara, cu o era mai curind, a
34)8

organizatie bisericeasca unitara, raminind apoi ca la timpul

oportun principiile fundamentale sa fie trecute in Constitutia
tariff. Pentru a avea inaintea mea o oglinda vie a tuturor necesitatilor din provinciile unite i pentru a nu aduce nici o
jignire intro materie care impune tact i discretie omului politic, subt conducerea sfintului Sinod, recunoscut in temeiul
canoanelor ca suprem for al vietii bisericeti, am intrunit cu
consultarea tuturor organelor in drept o adunare constituanta. Am elaborat astfel proiectal de lege, care a fost terminat i adoptat in intregimea lui de sfintul Sinod dupa o indelungata i migaloasa cercetare de un an i junatate.
Acest proiect, care are in vedere armonizarea tuturor intereselor bisericeti, trebuia sa fie o opera de chibzuit eclectism,
unind din cele patru sisteme de orinduire ecIesiastica elemen-

tele utile. Cu toate acestea, in conceptia fundamentala am

adoptat statutul agunian, ca cel mai potrivit pentru organizarea moderns a vietii bisericeti. Ideile calauzitoare deci ale
partidului nostru au fost i rAmin : autonomia bisericeasca
rezervind pe seama organelor de stat numai dreptul de suprem
control ; sinodalitatea prin reprezentanti alefi pe baza votului
universal ; introducerea elementului laic de cloud treimi In toate
4orporagile legislative fi administrative ale bisericii ; alegerea
arhiereilor de ceitre adundrile eparhiale sau congresul general
bisericesc gird nici un amestec at organelor de Stat fi crearea
anei case a bisericii sub ocrotirea Ministerului de Culte pentru
anificarea qt administrarea averilor 'biserice$ti.

In acest spirit, intemeind un organism unitar pentru trebuintele sufleteti ale neamului, inlaturind cu desavirire
presiunea flucivatiunilor politice, aezind la temelie o conteptie democratica, sistemul electiv cu participarea maselor,
i In acela timp introducind pe mireni la admidistratia bisericeasca, o noun pulsatie de energie s'ar revarsa in toate inchieturile unui aezamint milenar, actualizindu-i preceptele
Nenice, infratindu-le cu realitatea 4j avind astfel chezaia
unui factor al consolidarii noastre de Stat.
369

.Mustul care fierbe..

2t.

Partidul poporulut mentine acest proiect de lege si urmareste cu regret inactiunea si nepriceperea care s'au reinstapinit la Ministentl de Culte, complet lipsit astazi de o indrumare programaticd.
*

Para lel cu opera de unificare a bisericii ortodoxe, trebuiesc

fixate si raporturile de drept ale celorlalle culte, cu Statul.

Dintre toate aceste in primul rind ne intereseaza biserica
greco-catolica cu credinciosii ei romini, care in afard de influentele catolicismului international, pastrind traditiile celor

cloud sute de ani prin care s'a atasat la lupta de desrobire

a neamului, trebuie sa alba putinta unei desvoltan normale,
avind ea a conduce si indruma destinele catolicismului Mtegral in Cara noastra.
De asemenea biserica catolica, care prezinta implicit si-o
problems de nationalitate, cu foarte multe dispozitii de a se
refugia sub ocrotirea altarului, nu mai poate dainui in starea
actuala de nelamurire si incertitudine. Trebuie redus numdrul
eparhiilor ramase pe teritoriul nostru lard credinciosi, trebuie

precizat rolul organelor de Stat la numirea ierarhilor si la

administrarea fondurilor si averilot bi,ericesti. Aceste si alte
probleme can privesc normalizarea raporturilor de drept
intre Stat si cele cloud contesiuni, nu pot fi fixate decit
printr'un concordat cu slintul Scaun. Acest contract bilateral,
care lamureste deopotriva chepturile bisericii'si prerogativele
Statului, nu mai puate fi aminat Mil a creia situatiuni dificile

astazi, cind un reprezentant diplr matic al Vaticanului se

gaseste la Bucuresti. a carui sfera de activitate e imprecisd in
lipsa unor norme stabilite.
Partidul nostru, prig ministrul de Culte, a pregdtit proiectul
de concordat, a negociat cu Sfintul Scaun, pazind intru toate
370

interesele noastre de Stat i ferind de orice atingere interesele

legitime ale bisericii ortodoxe. Cerem deci ca aceasta opera
sfirsita de not sa fie investita cu puterea legala.
De asemeni statutul special al fiecarei confesiuni care are
la baza autonomia bisericeasca, (reformatii, protestantii,
unitarii, etc.) trebuie trecut prin Corpurile legiuitoare, pentru
a lua cunNtinta de el i pentru a da un temei de legalitate
definitive organelor de guvernare.

Numai punind astfel ordine in cele sufleteti, dind posibilitatea tuturor confi. siunilor sa colaboreze la canalizarea ma-

rilor sguduiri morale de astazi sub o ocrotire traditionala,

reinviind stralucirea crucii, not vom putea stavili valul intre-

barilor i vom feri societatea noastra de o penibila destramare ..

Cu deosebire reintarirea bisericii ortodoxe se confunda cu

cele mai capitale probleme ale vielil noastre de Stat, astazi,
cind Rominia, dupe dislocarea imperiului rusesc, devenind
cel mai puternic Stat ordodox, trebuie O. aiba un rol de conducere i protectiune a ortodoxiei ping in departatul orient,
cu o puternica repercusiune a prestigiului nostru politic i cu
o largire simtitoare pentru raza de actiune a culturii romineti.

In acest chip, politica tarii puss de acord cu adevarurile

eterne, izbutqte a rezolvi in mod fericit o serie de necesitati
vremelnice, pregatind temeiuri solide pentru un echilibru permanent.

371

qasoratirea dela Cuibul cu barza.

Acum doi ani, cind eram la Ministerul de Culte, mi-aduc

aminte, in treacat mi s'a atras atentia asupra unui fenomen interesant ce se ivise la o biserica din Bucuresti,
dintr'un cartier mai ferit. La biserica din mahalaua Cuibul cu
barza, mi se spunea ca un preot cuvintator adund lume multa
care se agita pe probleme religioase 5i-al carei numar crepe
necontenit. Noutatea mi se pared neobisnuita in virtejul acestei capitale zgomotoase si impresiile ei m'au pus pe gindur,
Dumineca viitoare, fall nici un anunt prealabil, nu ca ministru, ci ca simplu credincios, m'am dus la biserica aceasta
cu nume pitoresc, unde intram intlia-oars. Spre marea mea

surpriza, din primul moment, interiorui sfintului local era

ticsit de oameni, un ciudat amestec din toate clasele. M'im
strecurat cu greutate printre multime pind la un colt de strand
din dreapta iconostasului, de unde desluseam limpede pioasa
adunare. Nimerisem la sfirsit de leturghie si din usa altarului
pArintele cited binecuvintarea. Era o figura cuvioasa de preot
catre patruzeci de ani, slab, Malt, cu barba neagrd si cu ochii

strdlucitori, rostea slujba rar, apasind cuvintele si interpretind rostul for intr'un sens civilizat lard nici-o nota masinald
si fard cunoscutele motive nazale ale tipicului oriental. 0 mutenie desavirsita stdruia imprejur si la lumina lumindrilor de
373

ceara prin fumul vinetiu al cadelnitei lamuream fete In extazul

credintei. CAzusem intr'un aspect de viata cu totul particulara

i plina de inteles. Nu tiu s mai fi vAzut undeva la Bucureti, un domn cu bland, atit de robit de misticismul religios
ca cetateanul din fata mea, care avea aierul unui limit functionar, i din bisericutele dela tars nu mai intilnisem obraji
Imbujorati de verbul dumnezeiesc ca la femeile dela trei pai
de mine. Ispravind slujba, preotul 1-a inceput predica. Dad
tin bine minte, pornea dela parabola evangheliei pe care-o cetise i In cadrul ei desfaura principii de morals cretineasca.
Nu era o cuvintare de exeget marunt, nici nu reedits clive
uzate de doctrind teologicd. Din preajma altarului vorbea un
orator indraznet, cu accente de eclesiast militant, cu fraza
rotunda i sonora, rascolind in auditoriu tntrebari i pasiuni.

Prins de magia cuvintului, preotul tresdrea in toata fiinta

lui, crispinduli fruntea palida de ascet, fata-i invia ca Imbibath' de-un fluid nervos 1 In adincul ochilor i se ivisera cele
cloud picaturi de lumina stranie care-mi reaminteau pinzele
lui Ribera. Multimea participa cu devotament la toate analizele lui, Ii urmarea ritmul logicei i-i primes argumentul cu
o vie agitatie, lasind sd se Intrevadd pe seama spectatorului
critic o intima Inrudire de convingere i-o necontestata elaborare spirituald. Chid s'a Incheiat sbuciumata retorica ce
sbiciuise instinctele raului i judecase cu asprime neajunsuri
de-ale societatii noastre, slujitorul Domnului s'a retras i prinIre rindurile poporldui ramas in nemipare un final. a Inceput
s imparts mici cartulii in care se schita sublectul celor din
urma case predict. Credincioii le-au luat cu ei, s'au razletit
domol, vorbinduli Incet, Si din gramada eu m'am desfAcut
pe indelete cu sensatia ca dincolo de sgura cotidiand mi-am
revazut o clips sufletul, rAnit de mustrAri Si sfios la once
atingere ca o mimozd bolnava...
De-atunci nu 1 -am mai zdrit pe parintele Tudor, dar i-am
pastrat aducerea aminte cu respect i recunovinta.
Astazi Imi apare Intro posturd noun, i cazul sfintiei sale
371

e discutat in press. Ciazetele spun de cucernicul preot ca o

specials evolutie de gindire I -ar fi facut sa se departeze dela
adevarurile dogmatice ale bisericii rdsaritene, ca prin cuvinWile mai recente si cu deosebi re prat unele neingaduite schim-

ban rituale si-ar fi depasit atributille consacrate de pravili

si canoane. PArintele Tudor se infatisaza deci ca un rdsvratit
impotriva orinduelii bisericesti is noi, ca un reformator testi
din indatoririle tagmei. Consistorul a examinat deunazi ches-

tiunea si se pare, ca sfintul Sinoi va tre'nui sa se ptonunte

in curind in cauza, cumpanind pretinsele stirbiri de dogma Si
facind sa triumfe in toata rigoarea ei bimilenard legiuirea ca-

noanelor. La lumina acestei hotariri vom putea cerceta cu

totii un interesant caz de constiintd, peregrinarea tinui suflet
prin adincimile doctrinei religioase. Procesul va fi instructiv,
on -care ar fi judecata lui, fiinolcd ne va apropia de psihologia unei figuri distinse, cu preocupdri morale care ne-atrag
deopotrtva pe toti.
Ceea-ce jusfificd insd de pe-acum st cuvintul nostru laic in

aceasta imprejurare, este a razvratirea parintelui Tudor nu

se prezinta ca un simplu act individual, ca se complicd cu
revolta in masa a enoriasilor, care solidari cu pdstorul for
sufletesc si-au sous i ei parerea. Multimea pe care-am vdzut-o eu acum doi ani intr'o Duminecd de lama, flagelatd de
inflacaratul retor al amvonului. face astAzi zid in jurul lui,
se ilenttfica cu el 1 isi insuie4te crezul pentru care e tras

la raspundere de chiriarchi. E rasvratire la Cuibul cu

barza, credincioii au refuzat .pe un nou preot, usile ideasului s'au inchis si se vorbeste a in insufletirea for parochienii decisi sa-1 urmeze sunt gala sa -i zideascd o biserica
noun. 0 neobinuita revolutie sufleteascd se petrece aici subt
ochii nostri, in mijlocul Bucurestilor, la citi-va pasi de calea
Victoriei pe care se plimbd mai des pdcatul decit virtutea si
pe care ndvala tuturor veneticilor a anihilat on -ce impuls de
traditie romineasca. Exists, deci, in acest furnicar de patimi
profane, dincolo de chiotul ragusit al afacerilor de tot felul,
375

o constiinta care palpita in sterele anstracpunn, o Hadra

care se aprinde la picioarele lui Crist. Fenomenul e in adevar
plin de invdtdminte, si-ar trebui sa-1 inregistreze toti lauritorii
de teorii pripite care au lansat legenda indiferentismului de

credinta al popor u'ui nostru si s'au putut amagi cu banala

Were ca instinctele seculare pot fi strivite dupd formele
goale ale unei asa-zise culturi de import... RdsvrAtirea dela
Cuibul cu barza, manifestarea intir ziata de protestare spirituald intr'un mediu coplesit mai mult ca on -care altut de necesitati pozitive, probeazd in mod evident si-un pronuntat tond
de misticism si-o netdgaduitd inc,linare religioasa la noi.
Intrebarea este insd, intrucit biserica noastra vie, cu orga-

nele ei, pune in valoare aceste laturi sufletesti spre consolidarea morals a societdtir si spre vremelnica intarire a orinduirii de stat ?
In aceasta ordure de ider o serve intreaga de consideratiuni
se tidied la suprafata si cer un rdspuns. Toate se grupeaza
imprejurul unui punct cardinal pe care ni-I *pun enoriasii
rasvratiti ai pdrintelui Tudor : ce face astazi biserica pentru
ingriiirea sufletelor noastre ? Circuld oare o energie in fibrele
stravechiului asezamint, care sd ne robeascd, dindu-ne supremul razim in goana atitor frAm;ntari disparate. Intemelati pe
acest semn de intrebare, privind in fata noastrA suntem Rata
sd ne rostim cu cugetul onest si sd spunem dela inceput ca
toate constatarile de pind astazi ne descurajazd, fiincicd o
inertie paralizanta pare a stapini organismul bisericesc. In
afard de indatoririle reprezentative, in afara de oficialitate si
de partea pur rituals, venerata institutie tinjeste. Fara patima
si fard lupta pentru adevar, o stralucire imbdtrinitd se fringe
cind .nu este dish in gura eh, cum spune Scriptura. Suntern
lasati in parasire si-un cler afon nu ne poate da decrt o tArdnime superstitioasA o class conducatoare pagind. In mijlocul pdraginirii generale ne intrebarn : cine striga aici la noi
pentru invataturile lur Hristos ? Ce propaga astazi amvonul?
Unde sunt teologii cu graiul inspirat ca sa vesteascA lumii

noastre cutptntul adevarului ? Cunoaste cineva pilde de devotiune la adapostul crucii, avem calugAri iluminati, sau inalti
demnitari bisericesti, a caror viata de cristal s lumineze ca
o raza din cer in mintile noastre ?
latA IntrebAri elementare a] caror sir e nesfirsit de lung si
pe urma cArora indoiala cu fiorii ei de ghiata se_apropie de
not ca sa ne lase sceptici si amAriti.
Cazul parintelui Tudor are darul de-a vormoni probleme
si de-a atrage luarea aminte asupra lor. Sfintia sa ramine pe
planul al doilea, fiindcA va fi judecat ca indusmAnit cu preceptele bisericii ortodoxe, fie ca se va gAsi o formulA de im-

paciuire. Dela Cuibul cu barza insa plead intrebarile si se

furisaza in constiinta publica in toate colturile, cum s'au furisat si la mine acum, cind in preajma Craciunului reinviind
vechi amintiri dela tara sf recente descoperiri, cu sufletul bi
ruit de tristeta, ma gindesc la Hristos si la bisericd...
Ce facem cu intrebarile, prea sfintilor archierei, ce facem
cu ele ?

377

Rem Patriarh.
In alcatuirile noastre de dupa razboiu, toate awatnintele ni
se resimt de augumentarea proportiilor i in toate domeniile,

paralel cu necesitatile marite, se creiaza organe corespunzAtoare. Biserica nu s'a putut sustrage acestui proces de creltere grAbita, care e nota cea mai caracteristica a vielii de stat
actuate in pile ce si -att, realizat de curind unitatea nationala.

Am avut deci infaptuirea Patriarhiei romine0i, cea mai

inaltA expresie a autocefaliei

0 evolutie de veacuri se desavirseste prin acest act, venit

ca an corolar al infplinirii hotarelor. Cu o strAlucire vrednica
de insemnatatea evenimentului s'a investit, in persoana padatelui Miron Cristea, cel dintiiu Patriarh al Rominiei. Clenil i
poporul deopotriva au !tildes semnificarea praznicului, piecindu-se cu cuviinta in fata convoiului a carui podoaba orientala reamintea vremile de glorie ale bisericii bizantine. Din
depArtAri, din toate punctele de razim ale ortodoxiei istorice,

s'au prezentat prelati carl si-au adus inchinarea -lor, transformind sarbAtoarea dela Bucuresti intr'un prilej de manifes-

tare ecumenica. Prin prezenta for aid, se invedera inSai

situatia actuala a bisericii rAsIritene. Deodat4 cu disparitia
Rusiei ca factor hotAritor in lumea ortodoxA, Patriarhatul nostru s'a putut infiinta nu numai WA nisi tin impediment canq379

/tic, care odinioard s'ar fi ridicat, ci si cu concursul binevoitor

at tuturor institutiilor surori. Motivul acestei orientart noui
este a se cdula de sigur in prestigiul proaspat al vietii noastre
de slat, care in imprejurdriie de astazi, dupd prabusirile din
vecini, reprezinta cel mai de seams refugiu pentru ortodoxie.

Deaceea, Patriarhatul ce s'a infiintat ca o atributiune normaid a rolului nostru de mare putere politica, implica oarecum
pe viitor nu numai o reaid independenta bisericeascd, ci Si o

atitudine de ocrotire protectoare pentru crestinismul inrudit

cu not...
In afard de chestiunea de prestigiu insd, din punctul de vedere at organizarii administrative eclesiastice inferioare, cirja

de Patriarh este sceptrul de domnie intro asezare perfect

orinduitd. S'ar pares, ca dupd ce toate lucrArile de unificare
s'a kt terttinat, dupa ce organismul integral a fost aezat pe
aceeas solidd temelie, a venit si acest suprem simbol ca o
rezultantd a unei opere bine inchegate. Din nenorocire aici
Jucrurile sunt altfel, si noinu avem nici un motiv sd ne amagim in fata realitatii. Legaturile dintre Vechiul Regat si provinciile alipite n'au progrcsat nici pe acest teren mai mult ca
in alte ramuri. Dimpotriva, s'ar putea spune ca pind asfdzi
mai mult principiul izoldrii a cAlduzit rnostenirile regimurilor
straine, si ca bisericeste unificatea stagfleaza. Cu exceptia
sfintului Sinod, care intruneste in sinul sdu, la rare ocazii, pe
conducatorii diferitelor eparhii, nici o corporatiune n'a fost
pind acum care sd devie ecoul autorizat al vietii religioase

din tail. Sapte ani s'au scurs, pind ce in puterea unei legi
cu dispozitii de ordin general s'au savirsit abia acum alegerile pentru intiiul parlament bisericesc la noi. E foarte firesc,
deci, ca in astfel de circonstante s'a pasttat stares de mozaic
cu vechile particularitati locale, cu Constitutie deosebita si
cu metode practice divergente. Ar fi fost, poate, nemerit ca
in linii marl sd se satisfacd nevoile unitatii, sd se netezeasca

asperitatile, si numai ca o incoronare sd vie la urea mitra

Patriarhului, punctul arhimedic al unui perfect angrenaj.
380

Daca s'a avansat acest acord final, a fost poate tocmai ca sa

se forteze o evolutie, 1 tote suntem in drept sa ateptam cel
putin de-acum inainte o accelerare a lucrarilor.
Dar, cunt spuneam in atitea rinduri, pe tinga indeplinirea
tuturor rormelor, contmutul este esenta unei micari de cre-

dinta. Astazi biserica e atit de primejduita in existents ei,

incit nu poate fi salvata numai prin straluciri de ordin ritual,
oricit de monumentale. Traim o perioadd de sguduiri morale
in care tendintele subversive i-au facut curs, i o serie intreaga de formule inoportune, da navala din straini asupra

legii stramoti. Deoparte sugestiunile bolevismului dartmator, de alta misticismul activ al atitor secte, se arunca
asupra sufletelor 1 vor sa le cucereasca. Scepticismul clasei
noastre conducAtoare nu le poate stavili i Statul e dezarmat
in fata acestor imponderabile morale, cari nu se distrug nici
cu baioneta, nici cu ordonante ministeriale... Trebuie sa vie
amvonul luptator, eclesia militans, care sa limpezeasca atmosfera.

In credinta ca Patriarhia nu e decit un inceput de viata

noun, ca subt ocrotirea ei sufletul dela tarn va putea fi smuls
din jocul capricios al panteismului popular i societatea dela

orate va putea fi convertita la un real cretinism, mintea

noastra, pastrind pentru multa vreme aducerea aminte a acestui praznic sobornicesc, ateapta ca o binefacere, o viitoare
mare biruinta a crucii in sufletul multimii..,

381

Ofen 5i0a national&

Ineoronarea la clIbaulias
privirile marl de ansamblu nu le poate da decit perspectiva distantei. In adevar, orizontul larg care iti ingadue
_
sit vezi departe nu se deschide decit la inaltime. Din
balconul tau poi vedea curtea vecinului i acareturile mes-

chine ale acelui interior, de sus insa, din virful de munte,

detaliile se topesc si Inaintea ochilor se desfasura peisajui
vast, in toata maretia Jul.
Ca 1 in lumea materials, ascensiunile sunt indicate i in
domeniul abstractiunilor, cind vrei sa imbratiezi o raza intinsa de gindire. ,Si aici se cere sacrificiul detaliilor, atingerea
unui punct de inaltime, ca de-acolo, deous, probletna sa se
desveleasca mintii pornite spre cercetare.
Firete, pentru acest urcu se cere o anume forta pe care,
de obicei, sufletele comune nu o au i de aceea nu tutulor le e
dat sa patrunda in regiunile senine ale idealului, cei mai multi
ramin jos prinsi in framIntarile brutale ale vietii si &dui for

nu se ridica mai sus ca aburul dela bucatarie...

385

tlitustul care fierbe.

25

In feta incoronarii dela Alba-lulia, noi ne dam silinta sa ne

ridicam cit mai sus, ca sa putem vedea cit mai departe.
Coroana regala a Rbminiei intregite ne face in acest moment unic, sa inlaturam toate mizeriile clipei i planind deasupra veacurilor sd cautam pentru sufletul nostru un acord
cu eternitatea. In acest chip, credem, vom feri de orice nota

vulgara stralucitul eveniment si ungerea intiiului Rege al

tutulor rominilor ni se va infatisa in perspectiva ei istoricA.
Indeplinim deci operatia de eliminare a detaliilor si ruglm
pe cetitori sa ne urmeze. Sd se smulga cu tolii, cum am facut
i noi, din virtejul preocuparilor curente, sa inlature emailciunile zilei, dela criza valutara pina la peregrinajele ministrilor liberali in Ardeal si dela inaltimea ideii de unitate
nationals, sa judece destinele neamului rominesc.
Astfel, si numai astfel, sarbatoarea primeste semnificarea
ei adevarata. Cortegiul u nbrelor cotidiane se retrage 1 in
locul lui apare cortegiul trecutului nostru. Veac de veac, d'n
negura inceputului si pina astazi, uriasul caleidoscop prezinta
aspecte varii din sbuciumul milenar. Faramitati subt diverse
constelatii politice, neamul nostru se arata la atitea si atitea
raspintii ale vietii sale istorice. Este, in definitiv, o lungs
poveste trista, stropita cu mult singe i cu multe lacrami. Se
desfac nenumarate invataminte din paginile acestei epopee,
pe care cronica, in-Parte abia, le-a trecut posteritatii. Istoriografii si eoetii se vor adapa din nesecata fintina de plingeri,
descif rind palpitdrile marelui suflet chinuit de vremuri. Un
isbitor adevar resumativ insa, se tidied indaratnic de dupa
apasarea tutulor veacurilor si lumineaza insusi misterul de
existents al acestui popor traco-romanic. Este neadormita,
permanenta nazuinta de a 'Astra aici pe solul istoric un pa-

trimoniu sufletesc distinct, o constiinta de unitate a unui

organism national. Pentru cine priveste dela cuvenita inaltime

trecutul rominesc, cosntatarea sumara pe care o face, este

tocmai instinctul todeauna treaz al inrudirii de singe, ce-a
depait incontinuu granitele politice i a plamadit, la adapos386

tut schimbarilor iecente, unitatea noastra do Stat. Conctiinta .

aceasta a societatii netulburate, Indies lumii misiunta intc tnationa a a rominismului la portile Orientului european si
este in acela timp cea mai luminoasa consacrire pentru legitimitatei existentei noastre ca Stat national,

Acesta este procesul nostru cu care de doua tnii de ani

ne-am infatisat la toate instantele, ca sa fim respinsi neinLetat

de soarta vitrega. Abia acum se inregistreaza si actul de

dreptate istorica prin care crezul unui neam primeste o unanima recunoastere postuma, aducind deodata cu triumful
principiului de nationalitate in intreaga Europa centrals si
unitatea noastra de Stat.
Privita deci in lumina unei perspective istorice, incoronarea

dela Alba-Iulia insemneaza pecetluirea in fata noastra si a

lumii, a acestui proces incheiat acum definitiv, cea mai solemna
clips a istoriei noastre. Ea se indeplineste in locul unde inainte

cu trel sute de ani visul a fulgerat in noapte, trezit de spaima

unui romantic voevod, care ca alitia precursor; avansati ai
adevarunlor neconsumate Inca, cu moarte silnica s'a prabusit
in nemurire.

In adevar ascensiunea pe culme e orbitoare de asta data.

Un fior necunoscut ne strabate in toate fibrele.

Pulsul istoriei noastre ne svicneste la timple cu o putere

necunoscuta. Din subconstientul de veacuri at unui popor
apare seva Jul de viata, intr'o admirabila plenitudine de
sanatate robusta, iar jurimprejur se iveste hecatomba de jertfe
can au rascumparat biruinta, cohorts Para sfirsit, dela arcaii
medievali si pins to soldatii dela Marasesti...

Spectacolul este prea lung, nervii se intind subt imensa

apasare, sf sufletul se pierde intr'un elan de pietate mistica
calatorind departe
Odata in viata unui neam vesnicia its acorda paharul, to
chiama la un astfel de simposion moral...

387

late de ce mergem la Alba-lulia, ca fiorul sa.-1 putem resin*

de aproape, mai covirsitor, mai spontan. Multimea a sesizat
si ea intelesul praznicului, fiind calauzita de instinctul sigur
al masselor anonime. Ca sunt si potrivnici care ramin la casa
lor, poticniti fiecare de alts buturuga a prezentului, lucrul e
de sine Inteles, la o anumita inaltime firele slabe au ameteli
si cad. Vom fi indugenti si nu le vom sere opintiri peste puterile lor, nici mtcar zimbete de mild nu avem pentru nimeni
azi, clips ne impietreste in atitudine de contemplatie muta in
fata vizi uni i...

Nu mai suntem nici buni, nici Ili, suntem spectatori umili

la un sfarsit de drama maret cum n'a mai fost si cufundati in
tacere religioasa auzim cum in jurul nostru respira eternitatea.

388

Mobilizare moi ala.

intul de anarhie de peste Nistru a inceput sa bats din
nou imprejurul nostru. In laboratorul dela Moscova,
unde pe spinarea unui biet popor rabduriu se prepara
metodic microbii destructiunii, pare a fi lett fierbere mare.

V.

Conducatorii sovietelor, dupa cinci ani de experimentare, introduc fermente noui in teoriile lor. Ideile comunismului, infrint pe tom& linia, ca doctrina de Stat, tree printr'o radical&
revizuire. Intelegind cA agitatIa proletarilor uvrieri nu mai
poate fi o platform& de rasturnare, oamenii lui Trotzky, trecind peste conceptia for traditional& i peste massele mujicului rus, pe care-1 exploateaza inteo izolare ermetica, se gindesc sa deslantuie revolutia lumii prin inflamarea paturil lArAne0 din vecini.
Reteta, dupa o migaloasa pregatireprogramatica, a intrat

in dorneniul practic. Emisarii tovaraplui Zinoviev-Apfelbaum s'au rasletit pretutindeni in Europa centrals, i opera
for se anunta ca de obicei prin semAnarea crimei. Cu deosebire statele din apropierea noastra resimt actiunea de dadmare. In Bulgaria agitatia pare a fi in ajunul unei incaerAri
generale. In regatul Jugoslav micarea lui Radici s'a incadrat
definitiv in indrumarile Moscovei. In Po Ionia *i Cehoslovacia
puternicile partide comuniste i-au accentual rolul de lupta
389

in recentul congres din capitala Rusiei. Un plan de ansamblu

care stringe toate firele intr'o singura mina, se intrevede la

fiecare pas. Comunismul rus, inainte de a se pravall la el

acasa, alearga la revolutiile de peste granite ca la ultima
bared de salvare. Trotzky, gindindu-se la plecare, vrea sa
trinteasca usa dupa el, ca sa sguduie intreg continentul. De
aceea reteta a inceput s lucreze cu o febrilitate satanica.
Pretutindeni propaganda se inteteste si paralel cu distrugerea
inorald actele de teroare se inmultesc. Suntem imprejmuiti din

toate partite de un =gall surd, care poate sa fie infrinat de

bunul simt al popoarelur vecine, dar poate sa si isbucneasca
in masura in care vieata de Slat nu s'a consolidat Inca.
Rominia e o insula in mijlocul acestei volburi intunecate.
Neamul nostru, care s'a regasit pe sine insusi intr'o singura
lard dupa o nine de ani de apasare strains, are instinctul alcatuitor de Stat si rezista destramard printr'o !impede constiinta nationals. Prea au fost hranite de veacuri dogmele acestei religii, prea s'au infipt adinc in structura de gindire a
rasei, ca urma for sa" se stearga la cea dintiiu atmgere cu o
maladie exotica. Noi traim Inca in prima perioada a unirii
politice, ai carei fiori ne stapinesc toate fibiele. Dar mai e si
un obstacol sufletesc pe care psihologia poporului nostru 11
ridica imputriva invaziei din vecini. E bunul simt latin, ten-

dinta de sanatos rationalism cafe e la ban mentalitatii

noastre. E poate cea mai puternica pavaza prin care am pasrat aici o diferenthre etnica bme marcata, acest patrimoniu
specific de simtire. Cu ajutorul lui ne-am Incercuit in fata incercarilor de desnationatizare, 1 tot el ne apara astazi de revarsai ea valului asiatic. Si acum opunem oricarei cotropiri.

arsenalul consacrat al unei istorii milenare. Cea din urma

dovada palpabild a completei ingradiri sufletesti am dat-o in
razboiul reci.nt, cind armatele noastre cari luptau in tranee
imestecate cu trupele rusesti, nu numai ca au eliminat boala
tor, dar au privit cu un examen critic nebunia mistica si au
stirpit-o cu simtamintul unel constiente superioritati de rasa.
340

Lenin a avut prilejul sa inteleaga dela inceput, ca pentru

catehismul lui, Nistrul e un impenetrabil zid moral, si de
aceea in afara de banditismele de rigoare, bolsevicii n'au desfasurat pe teritoriul nostru o actiune de propaganda intensa
ca in alte parti. Anii au trecut intr'o relativa liniste, si, cu exceptia bombei lui Gold tein dela Senat, n'am inregistrat aici
on special program de lupta. Cu vremea insa planul dela
Moscova s'a amplificat si a cautat s se adapteze imprejurarilor. Dupa dezastrul militar din Polonia, politica de expan-

siune a lui Cicerin, pentru a avea o chestiune deschisa pe

frontul occidental at Rusiei, a ridicat problerna Basarabiei,
iar ca mijloc de agitatie pentru Europa centrals a adoptat
formula noua a miscarilor taranesti. Ne gasun deci in fata
unei faze evolutive a doctrines muscovite, in care se ivesc a-

cord iii proaspete si care indica depe acum mijloace noui.

Rezultatul se vede clar la tarile invecinate, dar se anunta si
la noi. Teroarea, cunoscuta uvertura a tuturor dramelor bolsevice, a inceput cu atentatul dela pirotechnie 1 cu ultimile
tilharii, pregatite intr'o in antuire organics cu tot ce se petrece
dincolo de frontiera noastra. Probabil exists 5i o preparatie

oculta care ne rezerva surprize. Suntem deci, dupa toate

evidentele, atrasi in reteaua de actiune a angrenajulul comunist diriguit de sinedriul dela Moscova, gi pacea noastra
interim de pins acum e serios primejduita.
Rominia va trebui sa apere lovitura cu constiinta linis-

tita, ca priveghind asupra ordtnei de Stat pazeste insasi

cxistenta nationals. Va trebui, de sigur, o opera de guvern condusa cu energie si intelepciune, care sa urmareasc-t germenul destructiv, si sa-1 striveasca sub prescripiiile legalitatii. In ce fel se va indeplini aceasta indatorire
Brea de catre guvernul actual, nu vedem. Nu stim pests tot
daca va avea deplina autoritate s'o fats tim Irma. ca mai
mutt decit orice masura de guvernamint, trage in cumpana
starea sufleteasca a societatii, imponderabilul moral al autoaNrarii. In aceasta inaterie trebuie desfAsurata cea mai con391

tienta actiune de prevedere. Dela inceput nu ne inclohn ca

poporul rominesc va primi cu vechea lui seninAtate noul asalt.
Demagogia 'i -a trait traiul la noi, milioanele de tfirani anga-

jate la o munca pozitiva pe glia lor, cu toate mizeriile ce indurd, refuzA once curent obscurantist i pdstreaza buna orinduiala a vietii. Fenomene de intelegere i disciplind admirabila

ne-au arAtat ca. F ate I e sunt tot atitea puncte de razim ale
dragostei de tarA la noi, i ale ordinei cetateneti. Temelia
organismului national e solids i ne ferete de once cutremur
inoportun. Cu aceea sinceritate insa, trebuie sd marturisim
ca toate constatari le ce facem zilnic asupra clasei conducAtoare i asupra burgheziei ordeneti, in mod global, sunt destul de ingrijitoare. Pe cit de normald e legatura sufleteasch a
masselor, pe atit de fragild incd ne apare contopirea stratului
superior. Diversitati de impulsuri culturale i moteniri din-

tr'o viata de Stat strains produc frictiuni apreciabile i procesul de inchegare se face lent, intovardit de crize intermitente. Suntem rnca in perioada de elaborare a unitatii, pe care
cinci ani n'au fost in stare s'o desAvireasca. Pe cit de refrac-

tare ne sunt deci satele la once indemn subversiv, pe cit de

statornic fixate suprafata for de simtire ca un lac intins in
care bat aceleai unde, pe atit de tulbure i haotica ni se pare

uneori infatiarea pistrita din virful piramidei, unde e un

amestec ciudat de ginduri i de glasuri.
Evident, ca aceasta apropiere i echilibrare trebuie grdbita,
dacd vrem sa oblinem un chiag unitar in fata celei mai diabolice prubdrii de destrdmare. Numai o pedagogie cetAteneasca, in sensul strict al principiultti national, e in stare sa
creeze aici o cohesiune pe care Statul poate cladi ca pe-o fold
de rezistenta utilizabila. Cum se face astazi aceasta educatie,
i cine-o face ? 0 face Statul prin organele Jui copleite de
mizerii materiale, fart o linie de conduits precisd, WA program Si fare vointa in executare ? Priviti la cei o jumAtate
de milion de strdini imigrati din toate partile, ca o teribila
pecingine pe trupul nostru, elemente duFnane i inadaptabile,
Z92

cari in rezervoriul nostru de energii sunt o poftd activa I

Cine-i intreabd de rosturile ]or, i cine lamureste dad con
tribuie cu-o picatura macar la strAduintele noastre? E marasm

pe toata linia in California romineascd, unde exploatatorul

strain. prin bacsis i cointeresare, amutete problemele de
constiinta pins sus in sferele inalte.
Ar amine o singura actiune de lamurire si de propaganda,
care pretutindeni e mijlocul clasic at tuturor operelor de inchegare sociald : presa. Gazetaria noastra ar trebui sa fie inplind renatere, acum la inceputul unei vieti de stat schim
bate, cind o pulsatie mai vie, ca de alte ori, misca toate paturile. In ea ar trebui sa se concentreze tot planul nostru de
aparare. Coloanele ei ar fi sa reoglindeasca spiritul national
si sa propage adevarurile rasei. Prin ea s'ar path orice gest
ostil in fiecare zi, raspindind sanatate 1 incredere in multime.
Cine face insa aceasta presA, si cum o face ? Am rasptins demult acestor cloud intrebari 1 am patimit destul pe urma lor.._

Astazi insa, cind preludiile Moscovei actualizeazd iaras cu.

mai multa tarie chestiunea, cind deodatd cu bombele si incen
diile se scurge zilnic otrava prin canalul calimarelor straine,
nu vi se pare ca lucrul e mult mai serios si consecintele mult
mai grave ? Acum zece ani, pe urma neutralitAtii Rominiei,
v'aduceti aminte ce galerie de gazete vindute s'a improvizat
la Bucureti, si ce avalanse spurcata a ramas in urma I Cre
deti ca la acest moment sentimentul moral e altul in fata tentativelor bolsevice, credeti ca rubla de our are mai putina
cautare decit marcile lui Guenther, si ca o lista noun de cum
parati are A. fie mai mica decit cea de ieri ? Eu nu ma leagan
in aceasta iluzie desarta, fiindca dinastia Honigmanilor din
presa e mai tare azi de cum era in Romania mica, fiindca,
redactiile for sunt mai populate si rotativele for mai unse ca
odinioara. Si mai este Inca ceva, o nuanta care nu-mi scapa,
si care schimba situatia in defavoarea noastra. Sunt de pa
rerea ca atunci era mai patina inrudire in tints, de cuget si
de nervi, intre d. Blumenfeld si d. Guenther, decit este astazi;
393

intre Apfelbaumii dela Moscova si intre Honigmanii depe

calea Victoriei...

lea de ce bolsevismul mexisknt in psihologia masselor la

noi are totusi aliati naturali in interpusii dinire not i multime,
in predicatorii dezagregarii prin pres5. Opera for e cu deosebire pernicioasa azi, fie-ca e platita fie-ea se propaga prin

instincte de rasa straine de-ale noastre si afiliate actualei

conduceri moscovite printr'o fireasca inrudire de singe. Astazi deci, cind steagul rosu ni se agita la granite, noi nu putern raspunde decit prin punerea in valoare a vechilor trad.tii, printr'o coborire in noi insine, prin scutul secular al
irfgradirii sufletesti. Aceasta operatie n'o poate face nici

starea de asediu, nici comisarul de stguranta, o poate indeplini numai societatea romineasca, care trebuie sa-si disci-

plineze ratiunea, urmind un crez national, dna vrea sa

tratasca.
Cu acest obiectiv al intaririi frontului sufletesc impotriva
primejdiei din afara, suportind cu zimbete once chelalaiala
si lovind once ratacire, fiind in dreptul nostru de aparatori
al tarii pentru care ne-am sbuciumat atita, facem apel la toti
intelectualii romini si propot adutm necesitatea mobilizarii
'or morale...

394

Primejdia strainilop.
mai zilele trecute, cind inregistrind tulburarea studenjeasca, mi-am permis sd infrunt minia .presei inde-.
pendente, dela Bucuresti si sa. vad in sbuciumata protestare unanima a universitarilor o miscare romineasca cu
fond onest si sanatos, am spus in treacat ca navala impetuoasa a strainilor la not legitimeaza ingrijorarile pe care le
manifesteaza sufletele tinere dintr'un instinct precis de conservare nalionala. Nu peste mult, intrebat fiind in aceasta
chestiune de catre redactorul unui ziar unguresc din Cluj,
mi-am repetat convingerea ca puhoiul strain care cla asalt
Rominiei din toate partite trebuie stavilit si ca protestarea
impotriva lui este datoria noastra a tuturora.
Aceste inocente declarajii par a fi stirnit oare-care nedumerire intre cetitori, judecind dupd multele semne de atentiune ce mi se trimit pe urma lor. Ca si cind as fi savirsit un
act de mare curaj, ma pomenesc cu cuvinte de faun. si de
incurajare din atitea parji. Lumea pare a se miry Ca cineva
care a avut o situalie de raspundere in politica jarif nu se infasurd in obisnuita prudenta tacere atunci cind vine vorba de-o
chestiune care ar puted atinge susceptibilitajile arendasilor
de copinie publica, din capitala Orli.
Trebuie s'o spun, ca nu merit citusi de putin magulitoarefe
395

aprecieri de ocazie, fiindca intrucit ma priveVe mi-am insu$it

cam de multior obiceiul de-a face politica cu usile si ferestrele deschise si de-a rosti adevarul intreg...
De-aceea, on -cit de mult m'a g pu ne rau cu presa, suparind citeva redactii dela Bucureti care-i vor veded vizati verii
1 cumnatii In aceste rinduri, trebuie sa ma asociez din nou la

toli care strigd impotriva valului cutropitor de straini repeziti asupra noastra. Si in acest punct, ca i in multe allele,
exasperarea tineretului nostru e perfect legitima. Tara, in
prima ei perioada de consolidare, intr'o vreme cind alaturi
de-o grea criza economics pe urma razboiului, resimte i agitatia permanents a unor frictiuni pricinuite de opera de nivelare a provinciilor care s'au unit, suporta tot mai grew procesul permanent de penetratie strains pe teritoriul ei. Dela
inceputul marelui razboiu i pins astazi Rominia actuala sutera
consecintele fatale ale acestui proces. 0 imigratie continua o

ameninta cu schimbarea radicals a raporturilor demograf ice

de ieri de pe cuprinsul ei. Subt ochii notri ne napadete zi
cu zi o populatie noun, pentru care Cara noastra nu e o patrie,

ci tin loc de popas si-un prilej de exploatare. Mult mai rau

decit mutele columbace care au invadat citeva judete, ca sa
se prapadeasca la sfiritul lunii Mai, sunt aceti inoportuni
oaspeti cu sutele for de mii.
Ar fi un mare serviciu pentru lamurirea tuturora, daca s'ar
publics o statistica precisa a recensamintului gi daca s'ar
trage comparatia cu cifrele de-acum cinci i zece ani. Atunci
s'ar vedea ce primejdios strat recent s'a suprapus cetatenilor

de bastina ai acestui pamInt. Basarabia i Bucovina ar da

poate procentul cel mai mare al intruilor indezirabili care
s'au strecurat Si se strecoara in masa peste Nistru, marind
confuzia de-acolo si Intretinind in mod meVeugit o surds
agitatie si-o atmosfera de nesiguranta. Orasele din Vechiul
Regat sucar de-aserneni. La Bucureti dupa razboiu e un aspect
nou de trecatori care-ti dau impresia unui centru cosmopolit.
Ardealul nu s'a putut sustrage nici el penibilului flagel. Cel
396

putin cloud sute de mii de guri strdine striga zilnic aid. Se

pot fixa usor si repede etapele acestei revdrsdri. Prima nEtvald a fost pe vremea ofensivelor rusesti din Ga litia, dmd
sunt lovitura ciocanului lui Brusilov chinuita provinde ne-a
scupiat din maruntaiele ei secretiuni impure. Ping. pe la linia
Muresului prin orasele dela nord si prin satele noastre ne-am
gdsit in fata unor caldtori care s'au ivit on ca traista in Nit
indemnind dela Sighet mai la vale, ceea ce poporul nostru
chiama clavrd jidoveasca., on vo,ajori suspecti in cautarea
unor resurse de trai. A venit guvernarea in' Horthy cu pogromurile dela Budapesta, cind pe linia Arad si Oradea-Mare
s'a deschis din nou drumul Canaanului. A fost a doua navali
De-atunci imigratia continua nepotolitk metodica, ca dirijata de-un bine chibzuit plan strategic.
Majoritatea absolutd a acestor oameni-columbaci e evreiasca.

Fireste, el venind aici nu se multumesc s fie spectatori cu

bratele incrucisate. Purtati de instinctul for cunoscut dupa
afaceri si-au pus in miscare de grabd aparatul complicat. 0
mare parte au congestionat orasele supraincdrcate ca populatie. A inceput specula si coruptia, ca oavalanse, pretutindeni.

A inceput o transformare pripita a relatiilor de proprietate.

Mi se spune ca in orasele dela nord ale Ardealului fiecare
paled de pamint e cumparata de-acesti rAtacitori fii ai lui
Israel, care peste noapte si-au preschimbat prezenta provizorie in cetatenie romineasca. La tarn s'au prelins de-asemeni, discret si sigur, in toate colturile. Taranii nostri sunt
dezarmati in fata for si sapte piei se trag zilnic de pe bietele
sate coplesite de circiumi si tot felul de intreprinderi care le
secatuesc.

Aceasta este realitatea.

Dacd a schita un gest de aparare impotriva ei inseamna a
ne lipi pe frunte pecetea de cantisemiti., noun care in flacarile
marelui rdzboiu ne-am topit on -ce resentiment de rasa si-am
smuls prejudecatile din mintea noastra ca pe niste buruiene
7:39-7-

netrebnice, atunci suportam porecla. Suportam i oprob ul

4-lui Honigman, care probabil se va grabi sd ne denunte
Europei ca .huligani.>, sd ne deie lectii duioase de umanitarism ksi sd ne Inv* in numele lui Simeon Bdrnutiu catech'smul dragostei de jars. Toate bune. Un singur lucru nu mai
suportdm: prelungirea acestor start de incertitudine, ci d
elemente primejdioase, antipatice insule plutitoare de pe valurile tulburi din Europa orientald, se aeazd clefinitiv pe
spinarea noastra.
Remediul impotriva rdului nu poate fi decit o actiune de
guvern pentru constatarea apartenentei fiecArui locuitor de
aici i o grabnica opera de purificare. Rind nu se va incepe
o astfel de mdsura sd nu ne miram ca nemultumirile aici cresc
i ca suflete curate tinereti ii striga ponosul lor.

Intrucit ne privete, not vom relud chestiunea ,i-o vom

analiza cu toata linitea i de-aici inainte, chiar 1 cu riscul
neplacerilor sentimentale ale (presei independente , pentru
care consideratia noastra, precum se tie, crete in fiecare zi..

398

Fierbe in tars...
Dacs ar fi sa-i creciem pe cuvint pe antreprenorii deopinie publics dela Bucureti, situatia ar fi in adevar
ingrijitoare i tara s'ar gasi la mai ginea prapastiei.
Fantazia colorata a honigmanilor 1 rosenthalilor, units cu
setea de scandal, cea mai remarcabila insuire profesionala
din arsenalul lor, ticluesc zilnic poveti de roman foileton
de cea mai ordinara speta.
Nu tiu la ce se reduce adevarul in Vechiul Regat, pentru
care se vor gasi destui mai bine informati decit subsemnatul
sa puie lucrurile la punct 1 sa lamureasca lumea cit de de
parte au ajuns nzigarile fascisto-antisemite.. Deocamdata
ateptam sa treaca aceasta faza tulbure in care reporteri, cu
educatia facuta la cinematograf, lanseaza comploturi, de generali, lovituri de Stat, organizatii oculte i mai ales porniri
primejdioase pentru consingenii patrioti ai lui Goldstein de'a
Jilava. Ar fi in adevar foarte ridicol sa le cadem in cursa un
moment macar i sa ne permitem a vedea situatia prin prizma
chioara a acestor vinzalori de haine vechi rataciti in gazetaria romineasca. Ateptam deci lamuririle oamenilor cum se
cade i vom vorbi atunci...
Sunt insa starile din Ardeal de subt ochii notri can in monitoarele amintitilor negustori de cerneala apar falsificate i_
diformate ca inteo_idioata oglincla de bilciu.
a09

Asupra acestota as dori sA ma rostesc cu dorinta de-a inlatura toate contrafacerile si-a da putinta constiintei obstesti
sa vada realitatea. Voi spune cuvinte sincere aici mingiinduma cu atnintirea ca si in vremuri mult mai grele ca cele de
azi mi-am Ingaduit luxul de-a vorbi limpede si voi cauta sd
luminez cu un reflector crud in rostul lucrurilor, convins fiind
-ca eufemismeie fade constitue atitudinea cea mai putin inteligenia.
Presa de bulevard din Bucuresti a alarmat publicul cu pretinsele orori ale asa zisului fascism din Ardeal si cu antisemitismul feroce de aici. Un singur nutriar din gazeta Lupta,
pornita in lume subt girul moral al d-lui Fagure si fratii sal
tie alt nume, pe trei coloane Si mai bine, cu slove cit puinnul
i cu-o specials arhitectura de subtitluri vorbeste de (fascism/I militar din Cluj., de complotul dela Sighetul Marmatiei
in care se planuid ca .sci le is evreilor averile qi sd le imparto
celor care infra' in radar-11e fascitilor., de pirjolul care se

va deslantul contra evreilor. i-o IntreagA serie de monstruoase combinatii pe cari numai timoarea isterica de
ghetto. le poate pune in circulatie. Toate aceste prapastii
se dau cu o perfidd aparenta de verosimilitate, ca venind dela

redactia noastrei din Cluj. cu insemnari de fapte Si nume

proprii In stil telegrafic pentru complecta zapacire a deaproapetui. La Sighet in Maramure de pilda totul e cert 1i
precis, catastrofa bate la poarta : in tot Ardealul au produs
senzafie qtirile, pentruca acelo se plcinueqte tin progrom
pentru ziva de lom Kipur.. Fireste, se da Si nurnele teribilului urzitor, este un domn Manolache, fost diurnist la parchetul local. Inainte de-a deveni fioros sef de bands, iar mina
lui dreaptA e fascistul Ferencz jqka, ambasadorul lui Horthy...
Cum vedeti, e o complicate garniture de pericole cari ameninta linistea Statului. Nu e nici o mirare ca multi cetitori se
alarmeazd i ca intre altii domnul Jean Th. Florescu, ministru

de justitie, fire impresionabila de fost artist Uric profund

afectat de cele auzite, s'a crezut dator sA grabeasca la Cluj
400

unde, in tata magistratilor 1 procurorilor, intro dramatic&

cuvintare, a salvat interesele patriei. In aceasta surescitare

crescindd se comit uneori veritabile batjocuri ate justitiei,

stupiditati patente, cum a fost deunazi perchezitia de noapte
Ia domiciliul colaboratorului nostru Nemoianu, fost prefect
de Cara-Severin i tin distins intelectual de care se vorbete
in acest numar al revistei. Nevroza se propaga pe toata linia
e.--catre apaii din presA, i opinia publics e rascolitA necontenit prin acest aport cotidian al minciunii.
SO vedem ce este in realitate 1 pe ce se brodeaza desgustAtoarea chelalaiala...
Fascism in Ardeal ?

E o glumA de rau gust, o inventie de redactie, un spirit

deplasat de creer obosit, fantoma care se lanseazd. Fascism
intrupat din doctrina domnului Mussolini, cu ritualul dela
Roma i cu cAmaile negre de pe Via Appia ? Fascism, cu
hinecuvintdri adhoc dela amiralul Horthy, cum pretind honigmanii in tulburatele for infrigurAri de testamentul vechiu ?
Fascism, cu-o retea de organizatii gata GA ded clovituni de

Stat i sa deslantuie cpirjolul. ? Nu tim, n'am auzit, n'am

vazut. Ni se par caraghioase toate cercetArile de acest fel,
on cit de laborioase ar fi din pShea faimoaselor noastre organe de siguranCO delatiunile in materie. Simplul fapt ca la
fostul prefect de Cara-Severin an tabdrit in puterea noptii
sil-i rascoleasca hirtiile, ne-aratd pe ce pants lunecoasd a ridicolului an apucat bunii notri guvernanti de astazi...
Reactiune putertfca i agitata a ideii nationate, da, exists i
apare in proportii tot mai largi in toate colturile Ardealului.
Aceasta micare o recunoatem i-o propagAm i noi. Dupa
discordarea primei perioale de dupa rOzboiu In care ne-a co-

pleit neputinta i aventurierii i-au facut loc cu coatele

inainte, dupd navala strainilor care-au acaparat resursele de
viata i-au transformat Cara intr'un tirg deantat unde totul
se vinde, dupa inhAmarea politicianilor notri lacomi 1 incontienti Ia interese care nu stint ale noastre, organismul sa.401

.Mustal care herb:,

Zti

natos al sufletului rominesc de-aci reactioneazd si incepe

sd-si afirme trebuintele lui. Din toate par-tile se anunta valul
de primenire si purificare, o dorinid de mai bine vie si cu accente de vijelie pe-alocurea. Ramurile intelectuale ale societatii intretin curentul : studentii, profesorii, advocatii, preotimea, invdtatorii si alte tagme. Da, trebue spus adevdrul intreg, aici la not fierbe in lard, fierbe constiinta nationald redesteptatd, dind la o parte retetele uzate ale politicianismului
trivial si pretinzind intronarea unei morale noui dupa experi-

entele triste de-o jumdtate de deceniu. Ca tierbetea poate

avea puncte de inrudire cu recenta evolutie sutleteascd a intregului continent si ca o sun comunicare subterand aduce
de depute acest fluid e probabil, fiindca exemplele din vecini
totdeauna si-au gdsit rdsunetul i-aici si mai ales flindca aparatul de inregistrare al multimii in timpul dirt urrnd a devenit
mult mai simtitor. Se prea poate, ca si din rniscarea particulard a Italiei de astdzi sd se fi degajat o vagd repercursiune
de suprafatd. Sbuciumul din Ardeal insa e specific local, sunt
ranele noastre care dor, ori- cit ar reclaind unii si altii pentru

vindecarea for o alifie de import. Dacd judecata pripitd a

spiritelor ieftine nu e dispusd se vadd in aceasta alvie profunda de revendicari nationale decit o maimutareald de tfascism' care ambaleazd pe diurnistul Manolache dela Sighetul
Marmatiei si pe alti nenorociti de teapa lui, sau dacd agilata
elaborare de energie a neamului nostru de-aici poate trece in
ochii unora ca o manevra subversive a dictatorului dela Budapesta, cum au impertinenta s'o califice gazetele straine din
Capitald, lucrul e regretabil, esenta lui insd ramine neschimbata. AceastA stare de suflet se desfasurd cu multd amploare si

este o mare gresald din partea celor care rdspund vremelnic

de destinele terii se creadd c'o pot strivi in procesele-verbale
ale politiei sau ale judecatorilor de instructie. Nici un foc nu
s'a stins Inca cu pAldria si tare mi e teams ca sicanele meschine pe care le intilnim in locul unor transformari organice
nu vor face decit ss inteleasca volbura Inceputd. Acesta e
402

stadiul actual al framintarii neorganizate inca, despre care se

poate sustine fara a ceded In profetii, a e in cretere i ca

hind canalizata de elemente indrasnete i contiente ar putea
deveni un factor util In viata de Stat a Rominiei.
SA trecem acum la micarea antisemita care Intretine in
permanent& bitiiala calimarele presei independente din strada
Sarindar...

La dreptul vorbind o migare antisemita, propriu zisa, nu

exists In Ardeal decit a studentilor din Cluj, qui pe linga un
obiectiv national bine determinat au fixat i-o seam& de postulate vizind supra-saturatia evreeasca dela Universitate.
In afara de aceasta micare nimeni nu tie aici ca societatea
romineasca sa-i fi Injghebat anumite organizatii de aparare
sau de agiesiune impotriva evreilor. Toate nascocirile de gazeta cari vor sa acrediteze legende cu .pirjoluri. i .progromuri. sunt niultiplicate sau de agenti provocatori copti pentru
pucarie,sau de cunoscuta hipersensibilitate nervoasa, care la
fiii lui Israil prezinta acute fenomene cronice de imaginatie
colorata.

Ce exista insa in societatea romineasca fata cu evreii din

Ardeal ? SA vorbim raspicat, fara falurile i subterfugiile ne-

gustorilor de marfa stricata, cu respectul de adevar care e

apanajul oamenilor civilizati. Poporul nostru de-aici, se tie,
nu e nici egoist, nici xenofob. 0 probeaza istoria lui. Din vechime traiete alaturi de altii care 1-au explorat pins la singe,
fara ca el sa fi schitat gesturi de intoleranta. Dovada tot trecutul i dovada mai ales ultima revolutie din -Ardeal blinds
ca o zi de post i plina de iertdre pentru toata Jumea ca o liturgie romineasca. In mijlocul unei viltori care insemna inceputul desrobirei dupe o cumplita tensiune de sate de ani,
nici dounzeci de palme n'au rasunat aici, nici cinci indivizi
n'au fost culcati la p&mint din cohorta ignobila a lipitorilor
de tot soiul ce-au supt vlaga unei natii. N'a fost nlmic decit
praznic i voie bunk o large revarsare de bunatate popular&
pe cit de primitive pe eat de admirabila. Ardealul in loc A
403

pedepseasca s'a rugat lui Dumnezeu, in loc s mature cu viforul lui sgura veacurilor a inceput sa joace hora unirii. In

aceasta topaiala indelunga au fost primiti toti de-avalma,

buni i Ili, curati Si necurati, de toate credintele i de toate
neamurile. Era o pornire unanima de infratire in care In Ai
reprezentantii dominatiunii seculare au scapat neatinqi, necum sa-i fi trecut cuiva prin gind sa se lege de bietul Itic
din colt, spectatorul vesel al acestui strwic reviriment...
De-atunci, nici nu s'au implinit inca cinci ani i poporul
nostru de-aici se infatiaza cu-o psihologie schimbata. Seninatatea lui evanghelica s'a dus, impulsurile de fraternizare
cu toata lumea i-au slabit i mina generoasa intinsa strainu`
Jui a inceput sa i se stringa pumn. Este incontestabil un aspect nou de stare sufleteasca. Dupa multumirea de ieri un
aier de amaraciune a inceput sa invaluie masele i-o inacreala poarta pretutindeni germenul deceptiet. Un sentiment
neplacut de neincredere a pornit sa nelin4teasca pe oanaenii
noOri ca ,i cirri in propria for casa s'ar fi furi,at un atriacator meschin. In aceasta particulars configuratie morals,
rezultanta zbuciumului inlerior al anilor din urma, Ardealul
integral resimte astazi, trebuie s'o recunoatem, daca nu o
micare cum se suskine, ci o evidenta dispozitie antisemifA.

De ce? Care sunt motivele acestei pripite indrumari noui

tot mai active i tot mai generale?
Raspundem.

. Nu mai tin minte cine, un scriitor evreu, intr'una din chinuitoarele porniri de flagelare i autoanaliza frecvente rasei
semite, a scris pagini foarte sugestive pentru a constata 'i -a
deplora caracterul antipotitic at semenilor sai. Am urmarit
de-atunci aceasta teza in diverse ipustaze istorice i-am gasit
in tot locul verificarea ei. Fara a atinge macar cu acest prilej o specials demonstralie, indraznesc sa afirm ca i la not a
ieit la iveala penibilul defect cerebral. Nu voiu vorbi aici nici
macar de atiludinea evreiior din Vechiul Regat, din timpul
rasboiului i deatunci pina azi, ca sa-mi pot restringe con404

statarile numai la Ardeal. Ei bine, aceasta nota antipolitica a

evreimii de aici, poarta vina principals si initials a inaSpririi
de relatiuni pe urma careia societatea noastra sia inldturat
vechea bunavointa.
Dar sa luam lucrurile pe rind, cu masura linitei i obiectivitatii. Din primele momente 1 pina cind scriem aceste
rinduri, evreimea din Ardeal cu toate beneficiile politice i
culturale de care a invrednicit-o congresul de pace, aceasta

noua revarsare a Nilului,nu 1 -a putut gasi locul in noua

ordine de stat. Fara putinta de mladiere in materie politica,
plind de exagerari 1 de nevroza, indicreta gi inadaptabild,
aceasta popula tie in loc de a -'i atria o formula de apropiere,
robita de speculatiuni pur materiale, 1 -a mentinut rostul de
corp separat in cadrele statului romin. Mai molt decit atit.
Dintr'o ciudata inclinare spre paradox care a constituit totdeauna unul din stigmatele rasei, evreii moteniti de noi in
Ardeal, inter) vreme cind coreligionarii for din- capitala Ungariei erau aruncati in Dundre de catre detasamentele lui
Horthy, aici s'au mentinutin rolul for de maghiarofili iremediabili. In toata viata for publics din Ardeal ei au afisat
un maghiar. sm particular, un fel de protestare larmuitodre
de fiecare clips, o miriitura cinica si enervanta, dovada come
for i mai ales dovada aproape toata presa zisd ungureasca
d n Ardeal confectionata dupa tipicul for de scribi, tot atit de
departe de neamul lui Arpad ca i lerihonul de Kecikement...
Pe aceasta spartura s'a furiat- zilnic neincrederea la noi,
au intervenit insa in curind reioane pozitive mull mai palpabile.
Din primele zile ale razboiului general, Ardealul a devenit
un loc de scurgere pe seama evreimii dela nord. Sub presiunea ofensivelor ruseti, valuri intregi apareau aceti oaspeti
nepoftiti cu figura stranie, cu o cautaturd neastimparata subt

caclula de pisica salbatica. Ei au napadit sate 1 orae pina

la linia Mureultii, producind pretutindeni perturbatii econo-

mice, lasind in urrna revolts 1 desgust. La aceasta zestre

405

fatale s'a mai adaugat invazia pe urma persecutiilor ungureti, plus metodica imigrare in cautarea unui Canaan. Puneti

la olalta aceste infiltratii continue ale unor straini cu care

n'avem absolut nimic de impartit, cintariti numArul ingrozitor al acestor intrusi pe care nici un tratat international
nu ne obligA sa-i tinem in spinare i veti vedea ca prezenta
lor schimba radical raporturile demografice din acest colt
de pamint. Este o tragedie a cifrelor implacabila care ne palmuieste la tot pasul i pe care intuitia populara o simte.
Aceste cete de lacuste insa nu sunt martori impasibili ai
starilor de-aici, nici macar consumatorii linistiti ai griului
rominesc. Prezenta lore un flagel economic, Reactiunea impotriva lor e cea mai legitima tresarire de autoconservare.
SA nu ni se vorheasca de placide idei umanitare si de teorii
egalitariste garnisite cu flora retorice, as vrea sa vad un colt
din Englitera sau din Normandia cum ar suporta o asemenea
penetratie parazitarA... Indivizii nou-veniti s'au razletit cu o
graba febrile in toate unghiurile ca o pecingine, aparatul lor,
cumplit de afaceri s'a pornit in mijlocul unui popor patriarhal
complect dezarmat:Rezultatul dupe citiva ani se vede : aca-:
pararea obsoluta a comertului si industriei si deposedarea
metodica a stapinilor de sera. Orasele din nordul Ardealului, cu

populatia supra =Arcata de aceti calatori, au trecut in proprietatea lor. La aceste putem adauga 1 sinistra farsa cu
mult pomenitele nationalizari ale intreprinderilor de-aici,
unde politicianit nostri cu inima in stomac s'au aciuit ca salt
imprumute firma lor unor scopuri de exploatare strains in
schimbul jetoanelor de prezenta... Mina in mina cu aceasta
rasturnare a valorilor a mers i merge coruptia cea mai infri-

cosata. 0 administratie inceptoare recrutata dintr'o societate contaminate de relele razboiului a fost trecuta prin toate
ispitele stricaciunii. Un imens putregai s'a infipt aici, un teri-

bil cancer care va trebui ars din radacina. Hotii si contrabandistii de toate spetele miuna pela colturi de strada si
rasuflarea lor oh-Avila pe enorma distanta dela casuta secre406

tarilor comunali pins la cabinetele ministrilor isi adcue epirjoltd. grozav in toate fibrele statului proaspat...
Mai puneti la aceste pricini insirate in mod sumaf presa.
dela Bucuresti, cumatra for sufleteasca care-i ocroteste s1-i
stringe la sin, iubindu-i peste capetele noastre. Cumpaniti infusiunea zilnica ce ni se face de batjocura grosoland a tuturor
altarelor noastre, imbulzPala acestor neofiti la toate ocaziile,
amestecul for inoportun in chestiunile intime ale Ardealirlui,
intrigaria for politicA.' de proasta calitate, indelicateta si
grandilocventa jignitoare...
Toate acestea au tras in cumpana si azi si miine. Instinctul
multimii anonime fara nici o doctrina s'a ridicat impotriva
lor. Dela un capAt al tarii la celalalt milioanele de oameni
s'au exasperat si acesti batuti ai norocului, cu beatitudinea
for antipatica din vagonul restaurant on din toate statiunile
balneare, au inceput sa le cads pe nervi. Astazi au devenit o
psihoza a masselor si sunt pe cafe sa is proportiile unei grave
probleme de guverndmint. Opinia publics se infierbinta din
ce in ce, cu deosebire de ideia ca populatia de bastinA a tarii
e orfana, fiindca simte cu durere, a celebrii oameni politici
din sinul ei si-au pierdut glasul in registrele consiliilor de
administratie ale bancilor dusmane...
lata realitatea miscarilor fascisto-antisemite. din Ardeal,
spusa cu raceala obiectiva a unei expertize medicate.
Vor crede-o cei in drept si vor trage concluzii din ea, venind cu masurile pozitive ale unei guvernari de mina tare,
singura care poate remedia situatia ? li priveste. Sau se vor
multumi cu cuvintari bine simtite si cu perchezite la domiciliu ? SA vedem. In orice caz aici fierbe cazanul si vintul

sea din toate partite

Eu am spus adevarul neted Vara inconjur si MA reticence.
Suport in liniste toate consecintele si nu mA misca de loc putoiul de insulte, ce vor pravali asupra mea energumenli unei

anumite prese din Caitala, careia deocamdatA nu-I trindt

decit dispretul meu.
407

Dad dupa toate aceste se prezmta 1 cazul unei perchezith

la domiciliu, o primesc i pe asta, cu o singura conditie: sa se
lac& intr'o zi de Duminica, cind la circiumele din Ciucea biata
taranime i-ar putea infatia pitorescul ei tragic, stoarsa de
alcoolul preschimbat in arginti de pungi straine i avare...
Ar avea cel putin un argument trecalor, ca sa inteleaga de
re fierbe in tart...

408

Orae1e.
IAteunul din articolele sale iecente, d. N. lorga, dupa o vizitt

la CernAuti, subliniaza caracterul strain al acestui ora

deslipit de orice ttaditie romineasca, 1 ramas in toate
rosturile lui neatins de influentele vizibile ale vietii noasire
de slat.
D. lorga are perfecta dieptate.
Capita la Bucovinei e inca in plenittdinea stigmatului austriac i ca suflet i ca InfAtiare. Nimic din existenta noastrO
nu iese la iveala mire zidurile, care-ti reamintesc aspecte dela
Lemberg sau Cracovia. Sufletete povestea e la fel. Lumea de
acolo cade foarte departe de impulsurile pAmintului lui Stetan-cel- Mare. rapt Cernauti nu e subt nici un raport o emanatie organics a solului. Fiinta lui reoglinde-ite conceptia
stapinirii austriace, care tindea salt creieze puncte de sprijin prin improvizarea unor centre straine in inima populatiei
bastinae. De aci infiriparea pripita prin orice mijloace a unel
capitale detapte de ansdmblu, de ad meteugita incadrare
cu infiltratii germano-semite imigrate. In acest chip, statu?
ostil 4i infaptuia reteaua lui de dominaliune i exploatare,
nerezervind pe seama multimii indigene decit rolul de hinterland contribuabil.
Chestlunea n'ar fi tocmai ingriptoare daca ar fi vorba nu4419

-mai de o situatie locals, care ar trebui remediata intr'un colt

din tara noua. Din nenorocire Irma, aprecierile d-lui Iorga,
inspirate de Cernauti, se potrivesc aproape la toate oraele
mai de seams de pe teritoriul provinciilor alipite. Pretutindeni geneza for e identica. In lupta cu guvernarea dumand,
suprafata romineasca a Ardealului, Bucovinei 1 Basarabiei
a fost semanata cu pete de strainism, adapocturi parazttare
ale elementului dominant. Ele au fost i-au ramas insule etnice distincte, care 1 astazi prin toata structura for reprezintA balastul trecutului. Dupa naufragiul protectorilor de
Teri, resonanta de odinioara persists Inca. Dela Sighetul Mar-

matiei sau Oradea-Mare i pima la Tighina sau CetateaAlba., patrimoniul de veacuri at neamului suporfa aceste ecres-

cente anormale, care sunt intr'o permanents tensiune surda

marele tot. Ori untie vei pune urechea sa desliteti cre<little i aspiratii, to vor isbi acorduri postume de demult, i
<Ina vei vrea sa respiri o atmosferd familiars va trebui sA
treci dincolo de bariera lor, la cel dintai sat care-ti da pece4ea rasei. 0 statistics a demogafiei ornelor din provinciile
unite, ne arata un tablou cu desavirire intunecat. Adaugati
la aceste constatari triste, tragedia tirgurilor din Moldova,
napadite de evreimea sporita necontenit, i veti avea adevarul in toata amploarea lui.
Realitatea, deci, care nu ne poate amagi, e ca traim tot prin
formula istorica consacrata : suntem un podor de sateni risipiti pe Intinderea acestui pamint. Oraele, redute necucerite
Inca, le stapanese altii. Invaluirea for Indelungata i migaloasa e opera viitorului. Pentru moment not ne plimbam In
ele ca oaspeti numai, in cele mai multe cazuri indezirabili.
Firmele instalate pe pereti sunt adese o iluzie optics. Subt
--ocrotirea for se fac afaceri i se urzesc planuri, dincolo de
-rata intereselor noastre. Functionarii care ne reprezinta iti
dau de multe on impresia unor exilati aruncati la discretia
,walului strain. Actiunea for e paralizata de pasivitatea public

-.-cului, a carui radiatiune morals Si intelectuala urmarete obiec410

tive de peste granite. Infuziunea de romInism se indeplinete

deocamdata fragmentar i fat% un plan metodic. Energiile
noastre dela tarn, dupd desrobire, au inceput sa se scurgl
spre centre, dar canalizarea for e lenta, fall deslantniri fumultoase. Comparad cu navala strdinilor de dupa razboiu,
aezati subt ochii notri in toate partite, ea pare a deveni tot
mai neputincioasa. SlAbiciunea crete zilnic, alimentata de
propaganda strains contientA, i mai ales de influenta disoivanta a presei subversive din Bucureti, care plimba pretu-

tindeni alaturi de discreditarea voita a ideli noastre de stat,

o incurajare constants pe seama oricarei tendinte ostile.
In astfel de conditii, e firesc ca ormele sd ne apara tot in

ipostazul for traditional, Mind populatiei rurale rostul de

depozitar suprem al destinelor neamurui. In mod global vorbind, deci, burghezia la noi, prin diferentiarea ei de suflet i

de singe, is aspectul unei pAturi parazitare 1 nu indeplinete o functiune specialA pentru Intarirea organismului national. Cu toate aceste, ideologia curentd i cu deosebire mentalitatea actualei guvernari, poartd semnul evident al intereselor clasei burgheze, Iegiuirea prin aproape toate ramifica-

rile ei cladete pe acest temei, lasind la o parte rosturile

multimii dela sate. 0 grabs febrild de aranjamente industriale i comerciale se distinge in preocupArile oatnenilor poNiel la eirma, in vreme ce productia noastrA agricola stagneazA, lipsitd de proteguire Si slabita de masuri vitrege. Printr'un fatal proces de desradacinare sufleteascA, tot centrul de

greutate al problemelor de stat s'a mutat la ora, pierzind

din vedere a cladim pe un temei ubred, i ca urmArind
aceste tinte e un paradox, once invocare a intereselor rationale.

Consecintele acestei izoldri fatale, ni le-a dat trecutul pe

toata linia, In cadrul ingust al Rominiei de ieri, care opera pe
o suprafata etnicd unitara, fdrA greutatile prezentului. Neglijarea satelor i preocuparile pur burgheze au creat o situatie
de desechilibru Interior care a culminat in atitea clipe tragice
411

ale razboiului nostru. A continua 'nsa acest sistem de guyerpare, inseamna astazi a intari un rezervoriu de forte strainer
a inlatura orice putinta de asimilare din partea for i -a des chide intre sate i orate o prapastie de rasa.
lath, de ce amaraciunea d-lui lorga, legitima pentru Cerinauti, trebuie transpusa pe o raza mai larga, facind din ea
un prilej de revizuire programatica a unei conceptii greite i
de orientare roua in apararea nationals.,

412

Ica o raspantie noaa....

Dad ati urmarit cu oarecare atentiune opera metodicA de-

destramare a sufletelor, intreprinsa de presa tindependentab a honigmanilor dela Bucureti, ati vAzut de
sigur 0 printre multele insinuari zilnice cu care se zaplicete
multimea, cea mai proaspAtA este batjocorirea consecventa
in diferite forme a unui asa zis fascism rominesc.
De vre-o citeva luni incoace si cu deosebire dela biruinta
Iui Mussolini in numele unei protestAri nationale, ca printr'o
comuna indrumare programatica, cele mai multe redactii din
CapitalA i-au pus de gind sA ridiculizeze permanent doctrina
actualului guvern italian. De pe malurile Tibrului au transplantat-o la Dimbovita si spiritul lath' at cetatenilor neofiti

se impieded neincetat'de ea. S'au inventat fireste in toate

colturile tarii : organizatii fasciste, se vorbete necontenit de

ispravile tor, se lanseazA pretinsele barbarii ale cite unui

ofiter inscris in primejdioasa tagma, se pune la gazeta sperie-

tura obisnuita a coreligionarilor dela Hui, i acum mai in

urma se publics cu mutt haz caricatura generalului Moriu,
care, chipurile, ar fi un fel de ef jovial at acestei ilariante
micari....
*

Care poate fi oare motivul unei asemeni porniri stile,

scone la iveall cu vreme Si WA vreme de catre antrepre413

norii mobili ai publicisticei noastre ? Intrebarea i-o pun cu

aiguranta cetitorii rautacioaselor note cotidiane. SA existe
oare in realitate o repercursiune a nationalismului italian la
noi, un Inceput de fascism care se organizeaza i ameninta
sa is in stapinire marina Statului ? SA fie intemeiate svonu-

rile ea un pericol reactionar pindete din umbra, ale cari

tendinte legitimeaza temerile serioase din partea luptatorilor
notri umanitarkti, intr'o ass de mare masura melt infiinta-

rea unei *Ligi a drepturitor omului' e un act de prevedere

socials i politica din cele mai indicate i din cele mai oportune ?
Raspunsul e un nu simplu i categoric.
Ca de atitea on 1 de altadata presa de bulevard minte cm

neruinare. Teoriile curentului actual de gindire din Italia

cu toata exteriorizarea lor sunt i ramin o expresie particular-a a solului, o manifestare specials a mentalitatii i a traclitiilor locale. A incerca transpunerea lor brusca in imprejurarile dela noi inseamna a-ti inchipui ca la poalele Negoiului
In Porumbacul de jos se pot improviza padurife de portocali dela Palermo. Nimeni nu crede in astfel de bazaconii.
Prin urmare nimanui nu i-a trecut prin gind sa propage aid
in mod serios fascismul lui Mussolini cu ritualul lui, incepind dela camaile negre i pina la disciplinatele legiuni
care defileaza cu zecile de mii pe via Appia...
Li bine, atunci de ce rodomontadele celebrilor patroni Fagure 1 Rosenthal, impotriva unor tulburari imaginare.
Raspunsul acl e mdi dificil 1 mai complicat; eu insa m'as
Incumeta sa-1 schitez in citeva rinduri. Atitudinea numitilor
latifundiari ai scrisului rominesc e inspirata de precautiunea

care cade perfect in temperamentul lor. La dinii printr'un.

proces Indelungat de impulsuri atavice s'a desvoltat i ascuIit un aparat de sensibilitate nervoasa cu totul specials, un
fel de seismograf foarte fin care be da posibilitatea sa inregistreze primejdiile viitoare inainte de deslantuirea lor. In
materie de fried amintitii umankti sunt cum se tie, fiecare
414

la rindul lui, barometre excelente i ireproabile. Ei deci nuo

fac altceva in toata sbirndiala for actuald, cu care cauta sa..
discrediteze fascismul la noi, decit se sbat din rdsputeri *a,
comprcmitd, inainte de a se intrupa, in mod evident o stare

sufleteascd reald i existents in societatea noastra, un yak

care e pe drum i azi-miine va cere cuvint, aratindu-i puterile lui. Cele doud porodite de proroci strigd in toate partiless faca rost de umbreald pentru ziva de miine, cind slit La
se va strica vremea deabinelea...
Valul acesta este redeteptarea ideii nafionale in rindurile
noastre
Rominia oricit de tardivca de obicei, dar nu se poate sustrage sugestiunilor care au copleit continentul in toate partile i-au inceput sa agite aproape toate popoarele din veci-

natatea noastra. Dupd lincezeala din prima perioada de

dupA rdzboiu, cind o discordare generala a nervilor creiase o
attnosfera factice i iniesnea propaganda atitor lozince dizolvante, rind pe rind echilibrul sanatatii a inceput sa revie, mo-

rala transeelor s'a restabilit 1 deodata cu ea obiectivul

politic pentru care s'a dat lupta pretutindeni s'a pus din nou
in picioare. Dind la o parte i pe viziondrii intempestivi ai
infratirii universale i pe precupetii indulcirilor cu tabara
inamica de ieri, principiul national in toata plenitudinea lui
spa infipt lards in contiinta maselor. Renaterea s'a savirit
grabnic i-o micare vie s'a produs purtind in tot locul pecetea particulars a revendicarilor lansate sub bataia tunurilor.

Ca de atitea on gt in acest nou curent de smitire, Franta

deschide drumul, urmatA de Lomprehensiunea repede a poporulu italian indrumat de-o personahtate exceptionald i

secondatd pe rind de opinia publicA din toate statele unde

razboiul a sbiciuit instinctele multimii. E o reinviere vijelioasa de energh care se revarsd din toate ungherele pe unde
s'a plimbat moartea odinioara i supravietuitorii uriaului
cataclism cer cu hotarire rdscumpdrarea cit mai largd a sacrificiului de ieri.
415

Ca lea pe care ne-am strecurat noi in epoca mai recenta se

2.unoate.

Dupe implinirea hotarelor, stropita cu mult singe, a intervenit o oboseala de plumb care a luat in stapinire psihologia
celbr multi. Moralul colectiv i individual a slabit i un moment se pared ca nu mai este o tinta care s planeze dinain'sea noastra. In aceasta depresiune tot felul de fenomene
morbide s'au ridicat la suprafatd. 0 indulgenta vinovata in
fata pacatului a inceput sa ridice capul i un spirit meschin
de aventura s'a aternut peste societatea conducatoare. Mici
negustori au umplut arena trivializind vista publica cu sgomotul for sterp. Politica i negotul au inceput sa se confunde
in vreme ce legendele se destramau pe rind i diferite marimi
i-au redus proportiile la adevarata valoare. Aceasta amorleala cu slabiciunile ei a fost utilizata, firete, de catre dq-manii interesati i grandoarea retorica a Rominiei Mari, s'a
pomenit, nui peste mult, copleita de o puternicd retea angajata la scopuri straine.
Reactiunea a trebuit sa vine i la noi. Fie ca s'a comunicat
valul de peste hotare, fie ca este un act de proprie desmeticeald, lumea a pornit sa se smulga din letargie. Micarea ti-

nerilor universitari e-cea mai eclatanta dovada a situatiei

zschimbate. Suntem in fata unei redeteptari nationale, care
nu e un apanaj al cercurilor studenteti numai i ale carei
uncle merg mull mai departe. 0 agitatie se simte in cetele
anonime, o susceptibilitate mai accentuate in interpretarea
problemelor nationale se anunta pe ici pe colo, $i -un dor de
ceva nou rascoleVe sufletele. Nu e, desigur, fascisrnul de
care-i bat "joc apaii de cerneala dela BucureVi, nu

se maimutarete o teorie de import, e ceva mai mult,

e un inceput de vulcanism la noi acasa, care fagaduiete
pulsatii tot mat puternice. S'ar pared ca pentru prima oars
dela razboiu incoace orizontul se Insenineaza din nou gi suflul
de idealism depe vremea Maraetilor ne invioreaza iarai.

*Ce va rasari din invalmaFala surds cu care pare a se vesti

416

furtuna, ce surprize si ce schimbari ne mai asteaptd? Se va

gasi oare omul care sa inchege Inteo for activa aceasta
stare sufleteasca, marele animator at milioanelor scuturate
de toropeala ? Va organiza el sanatoasa recrudescenta de
energie virila si pe ruinele formelor invechite va triumfa tint
ginci luminos si indrdsnet, sau totul e numai focul de pale
al unui popor incepdtor la care senzatiile se alterneazd repede fArd consistentd si fara urinari ? Stint intrebdri la care
numai viitorul va puted rdspunde.
In orice caz, se intrevede la not o raspintie noun, pe care
detractorit fascismului o simt, dindu-si seama ca baraca for
se va prabwi cea dintii maturat de uragan.
Din fericire insa pornirile obstesti nu pot fi stinjenite de
tribulatiile fiintelor parasitare, ale cdror gingli otravite in
zile de desIgntuiri patimav ki morfolesc ura neputinciaa4
MIA spor i fdra consecinte.

'Ma de ce, nesimtitor la toate sburlirile dim prejur, avind

amintirea vie a sfortdrilor de ieri si crezind in puterea ed
primenire a neamului, credinta mea intrevede un apropiat
sbucium purificator, trar4unt i nemilostiv, ca toate forte*
creatoare.

417

Mustnt ear* fterbe.

ei

Cam se insultfi tara,

un ciudat obicei a prins, de o vreme incoace, la o seams
din oamenii dela noi. StApiniti de nemultumirile lor,
care in cele mai multe cazuri sunt de ordin personal i

nu privesc niciodata decit mizeriile noastre de acasa, ei le

proiecteaza dincolo de granita si sunt gata sa le etaleze cu
mare lux de amanunte, de cite on un strain isi intrerupe cAlatoria la Bucuresti pe dotfazeci si patru de ore.
Paraponisitii, la astfel de ocazii, iau aiere de victime i se
prezinta in fata strainului ca niste Robinsoni cazuri intre salbatici, care in calitatea for de paratoneri ai civilizatiei si ai
umanitatii sufar de toate neajunsurile. Mici politiciani rubiconzi, care dincolo de vama Curtici n'ar insemna nimic prin
greutatea for specifics, apar ca niste mucenici ai drepturilor

omului si ai desrobirii universale. Gazetari ratati, plini de

pistrui si de transactii, predestinati prin bagajul for intelectual sa fie peste frontiers cei mai neglijabili anonimi, se ridicA
in asemenea momente si fac pe censorii moravurilor din tars.

*i unii si altii stint moralisti intransigenti, si unii Si altii nu

mai pot de durerile neamului, si, fireste, ale omenirii in general. Fiecare injury Cara, dind asigurari ca sunt gata sA o duca
la mai bine, cind fortele reactionare se vor fringe si bineface-

rile libertatii se vor rev arsa si pe plaiurile noastre. Pins

49

atunci, zic ei, suspinind in paharul de ampanie, trebuie A

blestemdm tot ce ne vad ochii imprejur i sA ne plingem strainatatii aleanul.
Cazul de acest gen al d-lui Guernut e recent i in amintirea
tuturor.
Venit in Capita IA la invitatia unei societati inexistente, secretarul Ligii drepturilor omului dela Paris s'a impartdit de o
curioasd. experientd. Toti cari 1-au primit aici n'au facut alt-

..

ceva decit sail batjocoreascA Cara in cuvintul lor. Vd reamintiti discursurile d-lor Mille, Dobrescu, Costaforu, cu care
primeau pe oaspe la banchetul dela gradina Suzana I Ei vorbeau cu totii de un pamint nenorocit, plin de .lacrimi i de
singe, pe care s'a intimplat ss descinda marele strain. Din
tiradele ilutrilor ref ormatori, Rominia apdrea ca un biet furnicar intunecat, mult mai trist decit patria lui Abd El Krim,

bund oars condamnat unei anihildri lente i sigure. Glasul

for desnadajduit rasa sd se inteleagd, ca numai dinii sunt torte
aprinse in aceasta besnd stupidd, i ca un aju or cit mai grabnic se impune din luminatul occident, care sd intervie pentru
a salva un petec de umanitate primejduitd.
Aceasta tinguire meschind i desonorants a devenit un cliseu
; de Coate zilele in admirabila noastra presd, care cu drept
cuvint ki zice independentd, fiindcd nu depinde citui de putin de nici o coardd a sufletului rominesc. Eminentii antrepre-

nori dela gazeta abia ateapta prilejul ca sA ne acopere de

insulte. S'a dovedit din nou obiceiul consacrat, cind cu excursiunea d-lui Guernut, i s'a manifestat mai proaspdt deun:Azi, cind cu congresul international de chimie tinut to Bucureti. In cele mai multe ziare savantii, de astAdatd, au fost primill cu accente de jelanie pentru multele suferinti care ne-au
cazut pe cap...
Nu tiu ce vor gindi ilutri oaspeti, de citeori citesc aceste
p3gini stropite cu noroi. Daca sunt oameni detepti, de sigur
isi dau seama ca au in fata for sau fiinte inferioare, sau hi-

divizi interesati, cari fac cu ochiul dintr'un sentiment perfid

420

fl

si perfect explicabil. Daca sunt mai putin inteligenti, atunci

cred in baliverne si intorsi la casa lor, multiplied si ei injuritle.

Un lucru e cert : not aici nu ne mai speriem de aceste retete

demodate. Tot santajul care s'a faeut cu strdinatatea nu mai
impresioneaza. Oricum se insults Cara, ea isi merge inainte
acelas drum croit de o predestinatie care e expresia framin-

tarilor sale interioare. Daca strainii sunt trasi pe sfoard si

cad in cursa acestor umanitaristi de profesie, cu atit mai rail
pentru ei ; intrucit ne priveste, not bastinasii ne vedem de
treaba, cu ochii atintiti mai mult spre durerile dinauntru decit
spre judecAtile din afard...
.

Odata si ()data tot se va face lumina, si numai slujitorii

onesti o vor puled astepta cu fruntea ridicata.

421

PPOCCIPOPII umanitatii.
Osects noua care ne-a napAdit in timpul din urea : procurorii umanitatii....
Dela razboiu incoace a aparut aici pe orizont aces
special prototip at occidentalului, care vine sa controleze asezarea noastra de Stat. Recrutat de obicei din tArile aliate, avind in pasirea lui ceva din indrazneala legitimate prin intimitatea relatiilor de ieri, noul oaspe descinde la Bucuresti cu
prerogative necunoscute in Rominia de odinioard. El vine sA
se informeze, sA ne face intrebAri, s fixeze raspunderi sau

sA imparts sfaturi. Eticheta sub care se prezinta difera din

caz in caz : sau invocA Liga Natiunilor, sau Liga Drepturilor
Omului, sau Asociatia mondiala a adventistilor dela Chicago
In Coate imprejurarile eminentul ambasador are aierele unui
sever judecator de instructie, care ancheteaza si inseamna in

carnet, raminind ca verdictul sA si-I socoteasc.A la urma,

clupa ce va ft reintegrat la masa lui de scris. Totdeauna ilustrul voiajor ne vorbeste in numele umanitatii si al principiilor de dreptate imanentd. CateodatO it intereseaza starea
minoritatilor, alteori manifests preferinte pentru regimul cut -

telor sau pentru problema Basarabiei. E o intreaga falanga

de asemeni cercetatori gravi earl isi trimit cartea de vizita
ministrilor in cei sapte ani din urma. Oficialitatea noastra i-a
423

prima pe toll cu aces exces de europeisni, pe care politeta onentald it plaseaza in raporturile cu lumea civilizatd. Au lost
acoperiti de onoruri, dela icre negre pand la discursuri grandilocvente, s'au impartasit de toate bunatatile. Rezultatul se
stie: dupd doud luni dela plecarea din lard, ne-am pomenit cu
u conferinta la Paris sau cu un raport intr'o gazeta din NewYork, in care oaspele ne is foarte de sus si da solutii sumare
strainatatii asupra chestiunilor de existenta din Romania....
Cunoastem deci tipul si procedeele. Si unul si altul, spunind adevarul, ne-au cam plictisit. La urma urmei, prietenie

in dreapta, alianta in stinga, toate bune, vechea noastra

Klolatrie pentru Apus ramine nestirbita, dar acest sentiment
de epitropie pulverizat in nenumarati controlori e cel putin
dezagreabil. Dincolo de toate clauzele tratatelor noastre internationale; e constiinta normala pe care-o avem ca suntetu
stapini la not acasa si o elementary demnitate nu ne ingaduie
si flirt priviti ca o tara minors, asupra careia se pot repezi
toll diletantii cu sugestiile for improvizate. In definitiv pot

si fie la mijloc intentii bune, dar gramada de emisari care

vine sa ni le propage nu e maniera cea mai delicata de-a cere
ascultare.
Acum de-o vreme incoace lucrurile s'au complicat si mai
mult.
Domnii cari ne cer ospitalitatea sunt pe fata reprezentantii
unor idei ostile noun. Ei nu mai yin in calitate de prieteni, ci
de adversari ireductibili. Credintele li se cunosc, si din mo-

mentul in care coboara din Simplon pita la urma sunt accentuate la venirea for in lard. Ei apar ca emisarii unor
curente destructive si se grabesc sa le inteteasca pe-un sol
unde n'au avut inca un rasunet puternic. latd cazul celor trei
procurori comunisti, sositi pe rind la Bucuresti din ordinul
Moscovei : d. d. Guernut, Torres i Barbusse. Cite si trei au
avut aceeas conduits. Adepti declarati ai lui Lenin, s'au
crezut indreptatiti sa faca investigatii aici. Atitudinea for n'a
lost a unor observatori obiectivi. Politeta cu care au lost
421

primiti au escamotat-o, ca sali permits agitatii subversive.

i sa ia contact cu elemente indrumate de aceea doctrina.
Cei doi dintii, intori la Paris, s'au achitat de programul initial i ne-au Injurat deabinelea. Al treilea s'a prezentat i el
la Chiindu cu o suits de bolevici, sa influenteze judecata in
procesul rebelilor dela Tatar-Bunar.

Rezultatul s'a vazut. Guvernul i-a aplicat vechea reteta

motenita : receptie, bufet, discurs, etc. Opinia publics Insa a
reactionat. Sensatia de protestare a multimei s'a transformat
In revolts 1 distinsul romancier, d. Henry Barbusse, a avur

o muzica neplacuta in fata hotelului ,Athenee Palace

Ce e de zis aici ?

Vorbe simple, vorbe pe cit de potolite pe atit de catego,

rice. Ne-am saturat de aceti advocati ai umanitatii. Pe cit
de mult suntem dispui sd examinam in mod abstract toate
formulele intelectuale pe care evolutia omenirii le rascolete
de pretutindeni, pe atit de intratabili suntem intra muros.
Aici judecam noi, hotarim noi. Libertatea de actiune ne-arnrascumparat-o, slava Domnului, destul de scamp. Nu vrern
s'o parasim nici un moment. Ltd sentimentul obtesc de care
trebuie sa tie seama oricine trece la vama Curtici. Cit despre-

voiajorii idealului moscovit, oricite romane ar avea la activul lor, ei se isbesc aici de contiinta militants a unui popor

Intreg. Ideia nationals e la noi supremul rezon at vietii de

Stat i in acela timp digul de fier care . oprete barbaria asiatica in revarsarea ei. Suntem perfect legitimati cu rostul
nostru i orice alts interpretare ne e inoportuna.
Cine vine sa violenteze aceasta stare sufleteasca, astazi
dnd Inch miroase a mort, dupa opt sate de mii de cadavre
rasletite dealungul Orli, pentru triumful unei idei, ia atitudinea unui incontient, ratacit intr'o casa mortuary cu palaria
pe cap i cu tigara In gull. Acest oaspe nepoftit, iertati-ne,
d-le Barbusse, nu are nici pietatea pentru durerea altora, nici
indeajuns intuitia interesului, cum s'ar zice de pielea proprie
Una din cele dog lipsuri it va pedepsi negreit
ins

Ra'spans anon PPO00Cari.

Cetitorii gazetelor de bulevard din Bucuresti, raspindite ca

o pecingine pe toata suprafata tarii, au Inregistrat, de

sigur, ofensiva metodica deslantuita asupra subsemnatului. Sunt luni de zile, de cind ma gasesc in fata acestui spectacol destul de obisnuit Ia nol, dar foarte instructiv in acela
Limp care nu poate scapa analizei, fiindcd se Vie, toate descoperirile utile societatii, trebuiesc incercate mai Intiiu pe riscul propriu. Presa ce -Si zice independenta, ma face sa resimt

la tot pasul disgratiile ei. Sgura cotidiand a calomniei pe

care o varsa rotativele din strada Sarindar, m'a luat Ia tinta
cu o inversunare necunoscuta Inca. Zi cu zi, pe multe game
si pe multe coloane, ma striga corul honigmanilor, strident
ca un bazar oriental si cu acea sonoritate patetica pastrata
ca o resonanta tirzie, probabil, dela trimbitele biblice de sub
zidurile lerilionului. Nenumarati apasi de cerneala, care ist
fardeaza pistruile cu to miri ce pseudonim sterpelit din cro-

nica lui Neculce, se impiedica cu vreme Si fail vreme de

fostul poet, dindu-si silinta sa-I treacd in constiinta deaproapelui ca pe cel mai mare rau-facator al zilelor noastre...
La dreptul vorbind, acerba campanie de denigrare a existentii mele, ma lasa absolut rece, ca ghiata si nu mi se pare
interesanta nici prin consecintele ei asupra opiniei publice.
Personal, slava Dornnului, n'am simtit Inca nevoia nici a Lau-41-5-

delor interesate, nici a tacerii cumparate, asa cg intre mine $i

d. Blumenberg dela gazetg, sunt cam tot acelea$i raporturi cari
exists intre steaua polard si vanzatorul de haine vechi dela
Podul-Iloaiei. Lumea dela noi deasemenea, amine tot mai
indiferentd la sinistra chelglgiala a scribilor inchiriati, cart
au uzat toate adjectivele $1-au ostracizat bunul simt din gazetarie. Subt aceste raporturi, deci, latnuririle sunt inutile $i
orice discutie e de prisos.
1

ste insa un punct tenebros care merits sa fie elucidat,

fiindca se degajazg din el o specials mentalitate vrednica de

limpezit in fata tariff. E acuzatia de antisemlism gi huliganism
cu care sunt gratificat in lunile din urma, de catre indraznetii
intreprinzatori ai tiparului. Actiunea publicisticg, desfa$urati
la aceastg revistg, e prezentata ca un monument al urii de rasa
si autorul ei ca un spirit ingust, refractar la ideile umanitare
$i de progres. Cu-o ciudatA nevroza invinuirea se trece din
gurg in gurg, cunoscuta ipersensibilitate semitg se agitg s
din viziunea ei colorata se desfac fel de fel de prapastii.
Asa fiind lucrurile, sg examinam realitatea Sff sa vorbim
deschis. Operatia e destul de u$oarg sff adevgrul se poate desprinde repede, fiindcg cetitorii Tariff Noastre an putinta se con-

troleze acest bilant rezumativ al unei activitati publicistice

de-aproape doi ani.
Care ne-a fost, deci, in acest timp dogma calauzitoare, la
adapostul cAreia s'au desfavrat in mod programatic credintele unui mAnunchiu de intelectuali ? Caietele noastre sgptg-

minale o certified si-o pun la indemina oricui. Dincolo de

bariera unei politici de partid, dincolo de raza unor interese
de clase sau de persoane, noi am afisat dela inceput problemele man ale vietii de Stat, grija permanents de-a [Astra
neVirbit un patrimoniu rascumparat cu singe $1 de-a inchega
intro unitate indisolubilg o mo$tenire cercetatg incg de manifestarile postume ale stapinirilor darimate $i-ale influen-

telor culturale disparate. Unicul mijloc menit sg asigure o

isbincla definitive ne-a apgrut din primele momente un crez
428

national bine tixat, ideia cohesiunii noastre de rasa, sentimentul precis al diferentierii etnice care introdus in toate
constiintele s'a afirmat pretutindeni ca cel mai puternic element alcatuitor de Stat. In aceasta religie, de care se leaga
insasi existenta sau prabusirea politica a rominismului in
perioada actuala' de acute sguduiri continentale, not ne-am
hotarit sa crestem prozeliti fanatici. Am pornit, deci, pe-un
drum cu tel precis si-am subordonat scopului final once nazuinta. Fireste, am inlaturat obstacolele ce se iveau si-am fost

necrutatori cu orice tentinta subversive venita de ori-unde

voita sau inconstienta. Criticisrnul nostru, blind cite odata,
crud uneori, dupe cum cerea trebuinta clipei, s'a ridicat categoric la toate ocaziile si in toate cimpurile, fie ca diseca
neputintele pulitice ale d-lui Iu liu Maniu si plivea reminiscentele Budapestei din retorica conducerii partidului national, fie cal punea la local ei o pornire inoportuna de bolcevism din Basarabia
In aceasta opera de inchegare morale 1 intelectuala a societatii noastre primejduite, am constatat mai multe impedimente din partea unor fenomene ingrijitoare sau atitudini suspecte cu care elemente ale evreimei aezate la not ne-au atras

luarea aminte. In fata lor, ce era mai natural, decit sd ne

spunem cuvintul cu francheta ,de toate zilele ? Era aceasta
libertate de opinie un drept pe care ni-1 acordasem dela inceput Si pe care exercitindu-1 in contul d-lui Alexandru Vaida
bunaoara, niciodata nu ne-a trecut prin minte sa-I sacrificarn

de dragul cetateanului !tic Goldenberg si-al cumetrilor dumisale..

Am vorbit, deci, raspicat si in aceste chestiuni de interes
public, avind cugetul onest si liber de once reticent& meschina. Cetitorii ne sunt cele mai bune marturii, acum clnd be
rezurnam aid si le categorisim dupli numar, dindu-ne peama
ca acuzatorii nostri sunt perfect familiarizati cu cifrele.
lata-le
1. Am cerui o presii romtneasca, indrumuta in sp,rit naiional,
429

chemata sa faca pedagogia maselor in epoca de adolescenta

fragila a Rominiei unite. Am aratat ca nu d. Honigmann fi all
Blumenfeld oare-care, e cheinat sci diriguiasca opinia publics la
noi. Am dovedit ca aceaski sarcinci revive acelor Romini de basting care sunt inzestrati cu echilibrul sufletesc qi cu pregatirea

intelectuala, garantli faro de care gazetele degenereaza in intreprinderi de specula lipsite de nationalitate qi ideal.
2. Am demonstrat primejdia cligelor internationale furipte

in arta i literatura prin intermediarea unor oaspeti grabiti

qi-am preconizat cultul traditiei, ca un contrapunct necesar pe
seama !Indira unui popor, care vrea sa-qi puie in valoare frumosul sau specific.
3. Am atras atentia asupra strainilor care ne-au navalit tam
in num& exorbitant, schimbind raporturile noastre demografice, tulburind viata economics Si propagind coruptiunea. Am

cerut trecerea peste frontiers a evreilor care ,in sensul trata-

tului de pace nu sunt cetateni.

4. Am desvelil farsa ridicola a aqa zisei nationalizari economice ain Ardeal, prin care diverse intreprinderi financiare sau
industriale, subt firma schimbata, adapostesc pe mat departe:
interese straine i servesc scopuri ostile noun.
5. Ne-am ridicat impotriva interpuqilor bancari, camera po-

litici prizonieri at finantei, care le stinjenqte libertatea de

actiune in problemele de Stat.
6. Am apcirat migarea nationalci a studentimei romine dela
Universitatile din taro qi-am cerut o ocrotire corcispunzatoare
pentru generatia noastra intelectuala de mime.

Aceste sunt chestiunile in care-am atins ping astazi rolui

elementului evreiesc, combatind exagerarile frivole, cerind in

schimb lealitate, bun simt i moderatiune. Mile de oameni

430

care cetesc revista noastrl, pot rasfoi colectia si pot confirms

adevarul. Antisemitismul ca doctrine, cu conceptia lui bine
determinate, cu ideologia bine cunoscuta, prin care se precizeaza raporturile politice, sociale 1 economice ale evreilor in
viata de Stat conform unor speciale indicatiuni, atitudinea
militants crestina in opozitie cu tendintele de universals expansiune a judaismului, n'au vazut lumina nici macar in cloud
rinduri ale acestei gublicatii. Totut s'a restrins aici, cel putin
pina in momentele actuate, la apararea ideii nationale si la
inlaturarea obstacolelor principale care-i cadeau in cale.
Ei bine, care ne-a fost rasplata pe urma acestor apostrofe
pe cit de legitime pe-atit de masurate ?

0 seams de reprezentanti ai presei semite s'au insarcinat

sa-rni des raspunsul, neputindu-mi ierta crima de-a fi indraznit sa cer un amvon, acolo unde ei-au instalat o taraba. Riposta acestor milionari unsi cu Coate unsorile globului e caracteristica. Au tinut ei de forma macar sa vie cu-o justificare
de principiu, ca sa-si explice rostul ce le contestam in contactul cu opinia publics ? Au pastrat tonul de cuviinta al ce-

tateanului neofit, au avut discretie de musafiri, on gesture

potolite de aventurieri supra-satui ? Au respectat barem
distanta care-i desparte dun scriitor al tarii, sau si-au fmpus rezerva pe care trebuia sa ]e -o inspire situatia unui om
cu oare-care radacini in trecutul politic al neamului ? Cetiti,.
vs rog, exhibitiile lor, ca sa vedeti unde au ajuns! Cameni;.
acestia intr'un val de impertinenta idioata, pierzind cu totul
simtul proportiilor i-al realitatii, ultInd si cum ii chiama si
pe ce lume traiesc si-au dat drumul si-au introdus in ziaristica
desagreabilul chiot behaitor de lavra jidoveasca. Cu-o salbatica intoleranta s'au ghemuit in vizuinele for si, ca un document teribil at intervertirii tuturor valorilor din biata noastra
tars, Albert Honigmann a ajuns sa declare 4arlatan, pe sub-

semnatul. 0 solidaritate de sects i-a adunat intr'o singurd

tabard pe toti industriasii calimarei, ei tips, insulta, se strimba,.
calomniaza Si tiparesc zilnic incomensurabile porcarii. Apli431

cindu-mi eticheta comodd de antisemit, ei se cred la largul

for i ascunzinduli negustoriile dupa paravanul lozincelor
limanitariste, cu buzunarele pline, fac cu ochiul spre cele cinci
-continente, popula-rizind la Kalkutta i la Chicago persecu-tiile evreilor din Tara romineasca.

Platesc scump, o marturisesc, indrazneala de a nu fi acceptat lard murmur succesiunea d-lor Fagure-Rosenblat la
tributiile raposatilor Eminescu i C. A. Rosetti.
Aceastd intoleranta insa nu se margin 'te numai la oficinele vizate. Ea pare a fi cucerit cercuri mai largi in evreime.
Ecoul celor citeva probleme atinse de Tara Noastra, mi-a
asigurat o atentiune mult mai complexa. Iata d. e. o revisti
Hasmonaea, care apare la Bucureti in anul al qaselea, avind

casa ei proprie in strada Lipscani nr. 90 (Casa Hasmonaea-ei.), al carei voluminos numar recent mi-I trimite-un
'cetitor, supraliciteaza pe cincizeci qi ,Fase de pagini pe eminentii stiliti dela Lupta 1 Adevcirul. In admirabila publicatie

periodica, la care scriu d-nii: Taubman, Rotenberg, Reisen,

Menclahl Mochem Sfurim, Zitrom, Birnbaum, Mendel, Drimmer etc.... cum se vede toti literati romini de pur singe, pe-o
vasta suprafata se da lupta de emancipare a evreimii la noi.
Coloanele batdioase ale pomenitilor domni lovesc in dreapta
$i in stinga. Ele nu cruta de pilda nici pe mitropolitul primat,
pe care-I infiereaza in articolul Antisemitism metropolitan.,
subt cuvint ca intro pastorala greediteazei infama legend& a
-evreului circiumar. i-1 acopere pe inaltul ierarh de binemeTitatul for .desgust sufletesc.. Intrucit ma prive$te personal,
inimoasa revista literara imi face portretul in termeni lapidari,
din care reproduc urmatoarele: .Ne repugnii sa vorbim de
.acest compromis gi ignobil personajiu, dar vrem sa notom
pentru ilustrarea mentalitatii donzinante in secolul al XX, in
Cara romineascci, ca acest nou maniac ivit pe firmamentul
huliganismului rominesc se face forte sii deslcintuie in
.scurt timp

noutt urgie antisemita peste cuprinsul Wit

Am spus a este semnificativ, cad facem constatarea ca. mat

432

este posibil asteizi, set se poata gcisi intr'o Cara un om, care din

ura sa bestiala set -qi facet un postament politic pe care

sd-si aeze conceptiile sale barbare. etc.
Cetitorii pot judeca acum, dupA aceste probe, o mentalitate

particulars, curioasa, care pare a se intinde in anumite colturi ale populatiei evreesti din tars. Recolta de injurii pe urma

problemelor ridicate la Tara Noastrcl e un pretios invatAmint. Pe mine, fireste, ma deranjaza foarte putin imundul
jargon imbalat de trivialitati, nu e indiferenta Ina starea sufleteasca in care se gasesc acesti oameni, pe seama cgrora
cinci ani au Post deajuns, ca dela obedienta genuflexiunilor de

odinioara set treaca la cea mai sgomotoasa obraznicie. E o

evolutie de-o remarcabila viteza, din care se pot trage interesante concluzii. Dupa-cum s'a vazut in atitea rinduri, fericitii calatori cari au facut popas la noi in Cara, se cred investiti cu-o particulars imunitate. E o psihologie ciudata,
brodatA pe-un fond de cinism profund antipatic. Neastimparatii Ahasveri, a doua zi dupA-ce si-au pus hirtiile in regula;
se socot indreptatiti sa-si plimbe privirea indiscretA in Coate
partile. El striga and noi stam mull, cufundati in pioasa tAcere, ei scriu cu scuipat unde noi scriem cu singe, ei scot limba

in fata altarelor noastre. Ei batjocoresc pe Dumnezeu, ei rid

de asezamintele strAvechi ale autohtonilor, insults pe Rege si
arunca cu noroi in fruntasii tarii. Cind insA cineva fi ia, frumuel de guler, ca s le potoleascA stupida clamoare de bilciu,

atunci yin cu .Liga drepturilor omului 1 se constituie in

descendenti directi ai enciclopedistilor francezi. lar dad intimplarea vrea ca vre-un indigen plictisit sa ridice glasul si
sa comprime in doua vorbe rostul parazitar al cutarui -honigman, atunci indigenul o pateste ca subsemnatul ; e declarat

antisemit si asvirlit oprobiului universal ca un dusman al

civilizatiei.

E incontestabil o stare de suflet ingrijitoare acest sbucium

patima, care in aceasta formA exagerata se iveste pentru

intiia-oars la noi. SA fie oare un reflex at unei generale re433

ldustul care flarbe..

2S

surectiuni semite pe nrma marelui razboiu, pe care s'ar pares

6 o anunta diversi observatori ai transformarilor post-belice ? SA fie o consecinta a acordarii drepturilor politice deaici, salty] pripit dela situatia de err, care-a dezechilibrat in
mod trecator anumite firi predestinate disarmoniei ? SA fie
tin fenomen de suprafalA, sau un preludiu numai al unui rail
organic care ne rezerva Inca sbucniri vulcanice? In orice caz
ne gasim in fata unor manifestatii morbide, menite sd fie irtL
irinte si sanatatea viguroasa a poporului nostru va gasi mijlocul, mai curind sau mai tirziu, s remedieze raid. Intrebarea
este insd, data n'a sosit momentul, ca din sinul evreimei In-

sai sa se ridice mintea ponderata a acelora care de mai

multe generatii s'au adapostit pe primitorul pAmint rominesc

si s calmeze anurflite porniri pernicioase, propovAduind

Lumpat 1 cuviintA pentru pacificarea atmosferei si normalizarea raporturilor de viata?
Nu mai incape indoiala ca, in aceasta luptd de orinduire a
Vetii de stat, not vom uni straduintele noastre i pe mai depart

cu toll aceia cari vor propaga preceptele unui crez national

i vom merge inainte urmarind un program, pe deplin contienti ca stAm pe-o baza morals solida.Poate nici nu e nevoe
s mai amintim pentru toti citi ne cunosc, ea dupa adversiti-

tile aspre ce-am intirnpinat in cale o viata intreaga, nu

suntem citusi de putin dispusi sd cedAtir terenul unor marunte

'

aparitii gelatinoase, pe cari condeiul nostru 1e va reintegra

uor in obscuritate.
ldeia consolidarii de Stat va indruma ca i pins acum exigentele noastre.
Cit despre presa honigmanilor care spurcA constiinta publica si otravete lumea, not ne insdrcinam s'o amutim deabinele. Ne dam perfect seama de revolta bunului simt rominesc 1 avein ac de cojocul ei, sau cum s'ar zice in limbajul de
circonstanta al zilelor noastre, caruia ii adauglim i nota pro-

feta din Testamental 'realm :

vine untul de ricind 1
*24

AdevAr, adevar zic voud,

Itectia lui Hindenburg.

In mdcinisul cotidian al politicariei mdrunte, care preocupd de obiceiu spiritele la noi, nu e bine sd pierdem din
vedere cu desavirsire perspectivele largi, de uncle, trebuiesc judecate frdmintarile hotAritoare dimprejurul nosfru.
Recenta alegere a lui Hindenburg in scaunul de presedinte
al statului german, e actul de cea mai covirsitoare importanta politica din cite s'au produs pe continent in perioada
de dupd semnarea Oa Europa de dupd rdzbotu, sbuciumata
de atitea curente de idei, care erau zestrea fatald a transeelor,
e sguduita in sfirsit de reaparitia pe teren a bdtrinului maresal prusac, ca de-o puternicA manifestare vulcanicd. 0
bruscd limpezire de atmosferd va trebui s intervie pe urma
acestui eveniment. Sunt cunoscute fenomenele de psihologie
postbelica, care s'au abdtut cu oboseala for in sufletul lupta-

torilor de ieri. Un val de morbideta unanima s'a lasat pe

ruinele incderdrii universale, plin de intrebari si plin de indoiald. In aceastd stare de depresiune care 'Area a lua in
stdpinire deopotriva si pe biruiti si pe biruifori, tendinte subversive au inceput sA-si facd drum pretutindeni si sd scoata
capul in mdsura in care societatea era mai mult sau mai putin bolnava. PrdvAlirea sinistrd dela Iioscova, cu toatd pe-

cetea ei apocalipticd, nu era decit sbucnirea locald a unei

466

epidemii de caracter continental. In realitate boala era generals, si primejdiile ei le fixa numai gradul de rezistenta at
organismelor diverse.
In aceasta volbura haotica, s'au eclipsat insai valorile iniVale care au determinat imensul cataclism. Principiul national,
cu toale consecintele logice de care s'a inspirat ideologia mo-

derns si care a prezidat grozava varsare de singe, iesea umbrit din proaspata configuratie morals. Cu deosebire in tarile
victorioase, care si-au atins obiectivul unor speciale revendicari, disciplina gindirii patriotice, in sensul conceptiei traditionale; a suferit grabnice rectificari. Spiritul public din
Franta, care a fost totdeauna cel mai sensibil receptacol at
fluctuatiunii de simtire, a facut sa se resimta mai evident noua
stare de lucruri. Dela razboiu incoace, impulsurile umanitariste au revenit consecvent pe primul plan, reabilitind vechi

porniri generoase si indrumind constiinta obsteasca iaras

dincolo de limitele egoismului national, consfintit prin apropiatul botez de singe. Cu o repeziciune pe care n'o justified
decit elasticitatea vinjoasa a acestui admirabil popor latin,
s'au repus in circulatie idei i oameni care pareau a fi disparut pe multa vreme. In aceasta evolutie pripita, nu numai ca
s'au ridicat la suprafata uneori elemente improvizate i intempestive, dar, ce e mai gray, s'a atribuit si statelor invinse
din vecini, aceea resonanta sufleteasca, i s'au faurit in te-

meiul acestei presupuneri diferite formule de reconciliere

pentru ziva de miine.
Acum vine Germania sa des o formidabila desmintire convingerilor greite ce s'au urzit pe socoteala ei. Fostul imperiu
se Infatisaza cu un particular ritm de simtire, diametral opus
evolutiei din Franta. Oricit de crud lovit prin catastrofa mili-

tara, patrimoniul de ieri al imparatului exilat, agitat in primele momente de grele perturbatii economice i sociale, s'a
desmeticit din toropeala i in loc sa-si canalizeze energiile
spre o alvie internationala, cum se credea de unii, i-a reluat
iarai firul unei continuitati istorice. Germania s'a intors, sau
436

mai bine zis, n'a ieit nici o clips din ogaa mentalitatii celor

din urma patru decenii. Infanta pe cimpul de lupta, in be

s cadA prada desagregArii, spre care ar fi putut so impinga
desnadejdea, Cara lui Wilhelm reapare tot in armura cea grea
a viselor sale imperialiste, netirbite de infringere.
In aceasta privinta, alegerea marealului Hindenburg, e cea

mai eclatanta doyen. Spiritul german i-a reconstruit arsenalul lui moral de dinaintea mobilizArii fatale dela 1914. El
reinvie cu toata stralucirea lui greoaie 1 amenintatoare. In
silueta masivA a idolului dela Tannenberg s'a cAutat incarnatie cea mai reprezentativa, pentru a semnifica lumii revenirea
la meta Suntem in piing renatere germand, cu toate atributiile cunoscute, dela cutropitoarele imnuri ale muzicei wagneriene i ping la consecrate conceptie de expansiune colonials nemteascA. Milioanele de voturi care au ieit acum la
urns cu numele moneagului incremenit in enormele i anti-

paticele statui de lemn, sunt tot atitea certificate ale acestui

adevar.

Hindenburg da o lectie Europei, brutala i binefacatoare.

Vechiul catechism al principiului national ni-I reinvie cu
Coate rigorile lui, acest Wotan intunecat. Ca un puternic i
neateptat pumn in obraz, el redeteapta din adormire umanitatea, care in contiinta linilei depline ii ingAduise luxul
unor exercitii de laboratoriu. El inaugureazA o perioada noun
de trezire, in care atitia apostoli inoportuni ai infrAtirii universale vor reintra iarai in obscuritate, pentru a face sA se
renasca vechea tabla a valorilor. Din umbra marealului se
inalta spectrii ce dau navala pretutindeni. Ei plimbA sugestiunile revanei 1 desgroapa sunetul de otel al monarhiei suspendate : un memento a drama nu s'a sfirit, cg un act nou
e In elaborare, i ca in examenul ce va sa vie se vor plati
scump slabiciunile prezentului....
Vor InvAta toti din lectia lui Hindenburg, i adversari i
prieteni. Cu remarcabila lui supleta, Parisul va ti sA reactioneze la spovedania politicA a poporului german. Cine va
437

trebui, insA, s priceapA in tolte consecintele lui acest act si

sA se conformeze lui, suntem nM, tarile a caror reintegrare
recentA, s'a savirsit toc nai in puterea acestui principiu natio-

nal, proiectat astazi deasupra lumii cu atita indirjire ingrijitoare.

Secretul nostru de existents e in acest crez, nu trebule s1-1
uitam ! Traim sau cadem cu el, in traisura in care vont fi in
stare sa-1 instapinim in constiinta tariff.

WS

betea de autoritate.
Vorbeam deunAzi cu un prieten care se intorcea dinteo c1.,
latorie Ia Chisinau, in Basarabia. Rascoleam impreuna
sante de peste Prut si nu stiu cum, mi se pArea ca ves-

tile pe care mi le aducea el, veneau de undeva de foarte departe, si imi inchipuiam, a acum dota mii de ani, Ia Roma,
cam la fel trebuie sa fi fost convorbirile intre cutare cetacean
localnic si vre-un nepot de proconsul venit acasa din bogatele cimpii ale Siriei. Amicul meu imi relata intimplari ciudate, potrivite cu un colt de colonie din miraculosul orient.
Imi povestea de bunatatea si zapaceala poputa(iei indigene,
de navala aventurierilor ridicati pe spinarea ei, imi mat&
exemple de imbogatire fantastica din partea intrusilor, si-mi
semnala paralel cu fierberea launtrica, primejdia permanents
care ne paste la frontiers. Tabloul zugravit de dinsul era In
adevar intunecat si nu se deosibea de cliseul uzat al tuturor
exploatarilor coloniale de demult, decit prin amaraciunea pe
care-o !Asa in urma, fiind in joc nu o semintie barbara, ci
niste bieti oameni rupti din sufletul nostru. AsculOdu-1 piaci
la sfirsit pe indureratul observator i-am pus intrebarea, daca
n'ar putea comprima in cloua cuvinte pricina raului, ca S'q
intelegem cu totii si sa ne patrundem de ea. Pricina e evidenta,
Basarabia n'are stapin.
mi-a raspuns el imediat,
439

Explicindu-mi situatia cu deamanuntul, prietenul meu mi-a

aratat ce crede. Dupd parerea lui, acest pamint e orfan, lipsit
de indrumare si ocrotire, pentru ca nici o personalitate de
seams nu exists la not care sd se devoteze destinelor celor
trei milioane de oameni dintre Nistru si Prut, si care, inteun
spirit de dreptate superioard si de necontestata autoritate,
sa-i inchege sufleteste cu Cara mums. Interlocutorul meu ana-

list a miscat sceptic din cap si mi-a mai repetat la despartire : Gindeste-te, nu facem nimic cu figuri de duzind I Moldovenii s'au saturat de zeii minori, Basarabia vred un stapin.
Constatarile calatorului dela Chisindu nu sunt din nenorocire numai o meteahndlocald. Invpcarea for mi-a lamurit dui
de pretutindeni. Aici in Ardeal, lAsind la o parte constiinta
nationald mai avansata a mediului, imprejurdrile sunt cam la
fel. *i-aici ii fac de cap zeii minori, si-aici e o grozava criza
de personalitAti pe toatd linia. Atit opera de guvernare actuaid, cit si critica ei sgomotoasa, e exercitata zilnic de catre
conducatorii de mina a doua, a cAror logica meschind triumfa
la tot pasul. In afara de multele mizerii materiale care string
lumea de git, viata a ajuns grea de suportat pe urma deprecierii tuturor valorilor. Au cazut barierele on -cdrei ierarhii
morale, binele si rAul si-au imbucat granitele. Mediocritatea
crass se lafAieste pela raspintii de uliti, prezumtioasa i antipatica. Vai, ce atmosferd banald si obositoare rdspindeste in
jurul ei aceasta societate de improvizati, care pind alaltdieri

se congestionau in fata celui dintli solgabirau ungur, pentru-ca astazi sd-i vedem cu aiere de barbati de stat si eu indrasneli inoportune. Nu e nici o mirare, ca o nemarginitd
sild a inceput sd cuprindd sufletul multimei, i ca se resimte
binior in toate unghiurile o dorintd de ceva nou, un impuls
instinctiv, spre o lArgire de orizonturi...

Dar fenomenul nu s'a plasat numai in provinciile alipite,

uncle paragina de ieri explica pind la un punct secAtuirea actuald. In Vechiul Regat viata publicA patimeste de acela ma-

rasm. 0 Odd mohorita s'ar pared ca a stropit cu funingine

440

culmile de odinioard, si ca tot ce vedem astazi imprejurul

nostru e o penibila coborire de nivel. Traim, adevArat, pe-o
suprafatA mai vasta, in materie de geografie natioriala ne-am
saltat formidabil, in schimb insa ce diminutie de proportii pe
arena luptelor zilnice I Cum s'au inmultit fiintelefragmeniare,
cum s a ingrosat corul for &Aida si cum s'a intro :Ius in sentimentul obstesc justificarea mediocritatii ca o axioms normala
a vremii... In toate domeniile intelectuale, unde pins mai ieri,
alaltAieri, stapinea ochiul ager al unui mare biruitor, au dat
busna liliputanii. Ei fac si dreg, harnici si productivi, fara re-

zon si fara consecinta, isi duc inainte tirgul for mititel gata
totdeauna sail serveasca musterii cu zimbet lesinat si cu
promptitudine, ca in ori-ce pravAlie de lucruri ieftine. Vreti
literaturd, critics, featru, vreti versuri dadaiste? Se gasesc de
toate, fireste nu ca pe vremurile de valuta forte, nu cu consistenta de-atunci, nici cu vechea onestitate de atelier, dar marfa
e mult mai strigatA si etichetele mult mai colorate. Patrimoniul de cApetenie insa, in care sferturile de oameni stint la or-

dinea zilei, e tot politica. Duceli-vs in dealul Mitropoliei,

unde troneaza alesii natiunii. Ascultati-le cuvintul, cintariti-le

preocuparile si sintaxa, sau, dad nu vA indispune operatia

faceti-le analiza individuala. Nu le mai cere nimeni, de sigur,
nici redingotA, nici frazA impecabilA ca acum zece ani, in
zilele de apasare ale regimului cenzitar. Dar, dace s'a facut

un sacrificiu de inteligenta si o renunlare la eleganta, am

reusit cel putin sd-i intrunim subt cupola parlamentarA pe
reprezentantii reali ai maselor, pe retorii multimii, pe-bolovanii grei ai pasiunilor populare ? Nici un procent nu exists
din asemenea exemplare. S'a abAtut ceva din umbra satelor
maicar, o \raga adiere de bun simt taranesc 1 de cuviinta
rustics in ilustra adunare, ca o compensatie dupe jertfirea
oratorilor de mare calibru ? Cetiti la gazeta injuraturile care
se icnesc la Camera si intelegeti de grabA in ce lume traim...
Vor fi multe deceptii in constiinta obsteasca la noi, pe urma
transformArilor extraordinare de care ne-au impartasit sgustt

duirile rAzboiului.Cea mai strapica insa dintre toate, desiluzia

cea mai cruc15, de ale carei descoperiri amare sufar mai mult
temperament.de de elita, e tocmai desamagirea incercata cu

rezultatele recente ale votului universal. Cite profetii luminoase i cite sperante de reconfortare morala nu ne aezasera

in perspective teoriile de valorizare politica a maselor I Se

atepta o str6lucita resurectiune national& pe urma lor, se
crtclea in inaugurarea unei perioade de curatenie i de dreptate, in care buna multlme se va lase hipnotizata de preceptele cinstei i de cultul talentulur. Cit de departe suntem de
dceste himere, acum la ase ani dupe instapinirea noului regim, se vede in fiecare moment. Milioanele n'au apucat sa
realizeze nadejdile ce se legau tie desrobirea lor. Foltii sciavi
s'au dovedit in primii ani ai liberArii, un piedestal bun sau
pentru gloria demagogilor, sau pentru sugestiunile tiranilor.
Va trece Inca o buna bucata de timp, pins ce libertatea acetui
popor nou se va exercita in mod normal. Deocamdata,
aproape tot ce iese din proaspata noastra maina electorala
unsa pe-alocurea, hodorogita in alte partieste de proasta
calitate, dovada pecetea intelectuala a Adunarii, precum i
indeletnicirile extraparlamentare ale atitor traficanti de pa-

ppoarte.
In astlel de imprejurari nu e nici o mirare ca opinia publics,
obosita de oracaitul celor marunti, incepe sa schiteze gesturi
de protestare. Contrar impulsurilor de acum zece ani, de pilda,
cind tin generos egalitarism indruma firile alese, astazi e o
sete de autoritate care cere cuvint. Ca i in Basarabia, ca i
in Ardeal, la Bucureti i pretutindeni, oroarea de banalitate
ne exaspereaza pe toti. 0 impresie nelinititoare s'a furiat
in mintea oamenilor cum se cade, ceva din senzatia nepliicuta
ca am ajuns cu carul tarii pe mina problor. De-aci, un fel
de nevroza care se propaga necontenit. Scirbiti de politicianisinul tipicar, satui de motiuni i de programe, nenumarati
cetateni cu inima curate se prostern la altarul personalitatii
1 pretind sa fie stapiniti. Decit aceasta turma de mici des442

poti interesati, isi zic ei, decit ritualul fall at asazisei democratii cu miros de bucatarie, mai bucuros ritmttl larg pe care-I
trezeste in suflete cuvintul de ordine at unui mare poruncitor.
Nu stiu, e un reflex de peste hotare, sau o specials trebuinta
a solului, dar aceasta convingere apare tot mai accentuate,
on -clt ne-am supara noi aparatorii orinduielilor consacrate.
Lumea vrea tin stapin. Nu se gindeste cu preciziuni, nu fixeaza
nici atributii, nici persoane. In orice caz, stapin, in mintea ei
nu inseamna nici pumn, nici barbs, nici dispret suveran pentru cei multi, ci o inaltime morals necontestata de nimeni,
care s inspire liniste si siguranta.
Psihologia societatii noastre arunca astAzi la suprafata cu

putere acest emn at vremilor, pe care cronicarul obiectiv

trebuie sa-1 astearna pe hirtie. Ce se va alege din el, se va
vedea. Hand insA acum la inceput de an un bilant rezumativ
at sufletului rominesc, nevoia de autoritate apare ca elementul
cel mat hotaritor in credintele multimii la noi.
Am intrat intro zodie de mesianism, in care de obicei preludeaza furtuna....

443

0 laza noted: ofensioa nationara.

s'a implinit al saptelea an, de cind Cara in noua ei infatisare s'a inscris pe harta continentului.
Rominia intregita incepe sA ai,ba un trecut, care legitimeaza si o privire retrospective 1 un tablou rezumativ. In
acest rastimp viata a clocotit la not intense si plina de mis-

care. In cei apte ani s'a darimat 1 s'a cladit mult aici in
framintarea atitor energii descatusate. Pe toate terenele se
pot inregistra urrnele mai mult sau mai putin spornice ale
alergarilor noastre. Obisnuitele bilanturi de anul nou vor
fixa desigur situatia, prezentind la cele dotla rubrici consecrate, la profit si pierderi, intreaga fluctuatiunea starii materiale din tail. Dincolo insA de exarnenul realitAtilor paipabile; usor de ingradit in cifre, se ridica imponderabilele sufletesti care-si cer lamurirea lor. In definitiv, povestea noastra

recenta cu toate sguduirile ei formidabile e o problems de

ordin moral, dela a cArei desfasurare derivA tot jocul fortelor

vizibile. A cerceta deci alvia sufleteasca a neamului, a to

cobori in adincimea ei 'i -a scoate de-acolo adevarul neted, e
o datorie de atelier peste care cronicarul onest of vremii actuale nu va avei niciodata putinta sA treaca.
Judecind subt acest raport al consolidArii imateriale, inchegarea noului Stat, o intrebare capital& se pone, imprejurid
445

chreia se grupeazd toate celelalte constatari : ce progres

anume a facut dela unire incoace, prin ce evolutie a trecut si

ce grad de desvoltare a atins in constiinta publics la not

ideia nalionala, principiul fundamental prin care am cerut
imptinirea hotarelor ? Chestiunea este, in ce masura a crescut

si s'a intarit chiagul coheziunii noastre interioare vreme de

sapte ani, ping la ce punct s'au nivelat asperitatile fatale ale
trecutului, si pins la ce inaltime tioeste astazi sentimntul de
iiicredere in sine, al unui popor care numai printr'o lupta constienta isi va putea asigura existenta.
0 recapitulare succinta e usor de facut, hind lucrurile Inca
in amintirea recenta a tuturora.

* *

Pr;ma laza in care s'a gasit sufletul rominesc dupa incetarea varsarii de singe a fost, se she bucuria biruintil Am
trait vreme de-un an dupa infringerea nemtilor vibrind ,cu
totii de emotii le revederii. A venit ma rsul la Budapesta, s'a
jucat hora unirii pe toata intinderea Ardealului, am redobindit Bucovina si Basarabia, intrecind realitatea in maretia ei
on -ce prevedere initials. Un suflu de epopeie adia peste crestetul multimii, deslegate pent ru moment de prtocupari pozitive : era perioada sentimentala.
In acest timp dintre adunarea dela Alba-lulia si deschiderea primului parlament al Rominiei unite, in lunile de miere
ale tarii refacute, in manifestarile sgomotoase pe care le trezea un praznic necontenit, s'a pus la o parte toata conceptia

de austeritate a razboiului cu rigorile ei. !dela nationala se

transformase intr'un panas, pe care-I plimbam in toate colittrite, incetind, in mijlocul cutropitoarei volburi, de-a mai fi o

aorta activa. In aceasta stare de ipnoza, care ne angajase

simturile, n'am fost capabili, firete, sa tragem toate concluVA

ziile normale ale biruintii. Deoparte opera de reintegrare si

reparatie nationaia a fost stinjenita, de alta stagna insasi masina vietii de stat. Contrar altor neamuri mai disciplinate in
simtirea for, care din prima zi a cistigarii razboiului au ineeput sa-si inventarieze binefacerile pacii, la noi izbindirea visului paraliza pared on -ce actiune. Nu e nici o mirare, CA in
astfel cl imprejurari o morals elastics incepuse a se salaslui
in creerul atitor insi desechitibrati de transee, ca un val de

iertare vinovata a prins sa acopere degraba pacatele din

trecut si ca strainii de tot felul, desmeticiti din buimaceala in
care-i bagase zinganitul armelor noastre, au reusit sa-si consolideze situatia mostenita sau sa devie profitorii fericiti ai
sarbatorilor pe care le detestau din toata inima lor.
Aceasta prima faza nu e decit prologul vesel at perioadei

de moleqalci ce s'a inaugurat nu peste mult si de-ale carei

consecinte triste suferim si azi. Int Hui parlament deschis la
Bucuresti dupa unire, e cea mai caracteristica reoglindire a
desorivttarii care pusese stapinire pe noi. Cele citeva luni
cit a existat nu s'a transformat nici intr'un instrument de legiuire, nici Inteun sprijin de guvernare. In afara de sentimentul general at unitatii de Stat, care inspira toate gruparile, nu
nu se gaseau Inca notiuni precise menite sa dirigueasca spiritele si sa creeze platforma unei inchegari de forte. Fie-ca
aveam a-face cu bolile de copilarie ale votului universal, care

au asvirlit la suprafata fructul necopt al demagogiei, fie-ca

staruiau Inca prea indaratnic umbrele regimurilor sfiirimate,
adevarul e ca aceasta prima adunare reprezentativa a integralitatii, purta in mod evident pecetea unei invalmaseli haetice. Corpurile legiuitoare nu erau de fapt decit cea mai sin-

cera expresie a spiritului p blic. In realitate tot poporul

nosh u intrase inteo penibila toropeala. Explicatii se gasesc
destule pentru acest fenomen, cu deosebire astazi and II ye-

dew dela oarecare distanta. Cauza de capetenie se poate

cauta in acel val al discardarii post-befice care ca pre tutindeni s'a revarsat *i aici, belnavind nervii *i slbind vo447

inta colectivd. Para lel cu aceasta decompozitie morals, a intervenit convoiul intunecat al mizeriilor materiale. Tara in-

treagd aparea ca o case mare pe care-o calcase hotii si furase mobilele. Adaogati la aceste neajunsuri de ordin diferit si
greutatile fatale ale mecanismului administrativ in toate do-

meniile, intr'un stat care ingloba patru mosteniri disparate,

indrumate de patru civilizatii fare puncte de Inrudire. In afara
de milioanele de tarani care erau la bazd. infAtisind pe lingd
o plamddire etnica uniforms si o tonalitate de simtire unitard, clasa conducatoare avea in fiecare provincie un aspect
local cu note particulare distincte. A le stringe intr'un manunchiu, a nivela si a armoniza aceste energii, era 'Inca un
program al viitorului. Pentru moment, din incrucisarea atitor tendinte contradictorii, intro vreme cind nu se putuse
fixa cetateanul tip at Ruminiei noi, nu s'a nascut decit o
apatie sufleteascd a marelui tot si-o dureroasa lipsa de busold
in constiinta obsteascd. Aceasta perioadd de molesald a tinut
citiva ani, producind cunoscutele slabiciuni pe care le resimtim arum la tot pasul : pulverizarea vietii politice in prea
multe partide, cornpromiterea parlamentarismului, degenerarea presei, inmultirea poftelor de acaparare, etc.

Intempestiva epocd de desagregare in cadrele statului

proaspdt infAptuita Post, pentru ideia nationals, un inceput de

declin ingrijitor. Fara un catechism lAmurit in materie de

pedagogie cetateneascd, poporul ni s'a sbatut dibuind de pe-o

zi pe alta. Neldmurirea noastra a dat ptilej tuturor planurilor ostile sa-si puie in practice svircolirea subversive. Calm

si metodic dusmanii tarii din earl si dinduntru, au inceput

sa lucreze. Nu infra in rolul acestor rinduri grabite, se scoata
la iveala cu deamAnuntul toata releaua de curse ce ni -s'a intins

in treacat, insa trebuie ardtate citeva capitole principale. Primul este desigur cel mai important : otravirea presei. In ta-

'Ara adverse s'a inteles ca pentru a slabi puterea de vitalitate a Orli, trebuie distrus din psihologia neamului mobilul
suprem pentru care facusem rdzboiul si lard de care nu se
468

'

poate inchiput consolidarea pacii : principiul national. In staTea de oboseald cazula peste noi, s'a inceput deci cu o grabd
necunoscutd, aproape pe neobservate, destructiunea. Zi cu zi
s'a urmat inainte planul urzit in umbra. Peripetiile se cunosc;
scerneala rotativelor din Capita Id s'a asternut murdara peste

toate splendorile credintelor noastre. Negustorii de opinie

publics si-au lacut datorht. Ei au indcrit sufletul, au incurajat
greselile, au scuzat crimele, retrdgindu-se dupd paravanul
mincinos at umanitarismului, pe care-1 ridicau in fata prostilor ca sd nu se vada eticheta dela Moscova. Concomitent
cu aceastd tentative cotidiand de sugrumare a ideii nationate, si la addpostul ei, s'a desfasurat afacul material impotriva noastrd : acapararea vietii economice din lard de catre
aventurieri sau strdini si invazia elementelor de peste granita
in Canaanul rominesc. Amincloud aceste nenorociri ne-au
Mat adinc in came si au improvizat nenumdrate fortdrete
pe seama unor interese inavuabile in Rominia. Acapararea
economicA ne- a aruncat, in propria noastra case, la discretia
capitalului dusman exploatator. Multele nationalizdri camuflate, mergind mind in mind cu intarirea atitor Intreprinderi
comerciale si industriale, din care fruntasii poporului dominant erau exclusi cu desdvirsire sau aveau rolul ridicol de
simpli figuranti, toate au contribuit sa des un aspect straniu
de neoiobagie materiald rominismului liberat politiceste.
In asemenea conditii, ideia nationald coplesitd de somnolentd, in rindurile noastre a inceput sd se redestepte pe.urcria
loviturilor primite din afard. Asaltul strdinilor a trezit o reactiune, si o perioadd noun ma deschis, a treia in evolutia noas-tra de simtire dela unire incoace ; perioada de reculegere nalionala.

4 9

*Mustul care fierbe..

29

Vor fi avind destule exagerari in conduita for din anii din

urmA cei douazeci de mii de studenti universitari, care s'au,
mobilizat pentru reinvierea unui crez rominesc. Adevarul este
insa, ca lasind la o parte nuantele iperbolice i privind fondul

chestiunii, acest tineret cu neastimparul lui a fost seismograful care a inregistrat mai de grabs primejdiai a tresdrit
in postura de aparare ca sa salveze un patrimoniu de gindire
pe care pierzindu-1 ne prabusim in neant.
Studentii prin impulsurile virstei 1 prin preocuparde for
intelectuale, reprezentind cea mai delicata coarda a sensibili
tatii unui popor, in lumea for de idealitate purl, au reactionat
mai intii. Pe ei nu-i anihilau nici greutatile vietii curente, nu-i

neutralizau in atitudini preceptele de intelepciune gravy a

partidelor, nici nu-i scosese din lupt% nervii uzati de transee..
Ei erau copiii furtunii, prima generatie venita pe lume ca sa,

sconteze biruinta. In avintul pe care-I primise ca zestre din

flacdra razboiului desrobitor, ei au fost crud deceptionati
cind au luat contactul cu realitatea. Din primele momente au
inteles ca ideia nationala, evanghelia for pazia cu sfintenie,
incepe a fi nesocotita i trasa in noroi. Revolta le-a ascutit
instinctele i-au sezizat cu intuitia for adevarurile organice
ale existentii noastre. Au cetit gazetele scrise de condeie inchiriate si-au lovit cu pumnul in obrazul prorocilor mincinosi,

au deslusit galeria sugace a strainilor oplositi pe spinarea

noastra, dela circiumarul ovrei imigrat din Galitia in Maramure, piny la fabricantul rubicond, nationalizat, care cu trel
consiiii de administratie acordate mandarinilor zilei 1i rascumpard i milioanele 1 impertinenta. Au vazut in dreapta,

au simtit in stinga cum se stringe lantul imprejurul unui

inceput de viata noun 1 raniti in susceptibilitatea lor, baietan-

drii au devenit, dupd obiceiul tuturor miscarilor reformatoare, precursorii unei resurectiuni la noi.

Protestarea insa impotriva moliciunii dinauntru si-a nvalei din gat% n'a ramas izolata la bAncile universitare, prilejuind astfel pretextul ca e numai un foc de paie, alltat de
450

nematuritatea unei virste plapinde. Nu I Rind pe rind, in masura in care progress actiunea de Invaluire dusmana, patura
noastra intelectuala, pe ici pe colo, a pornit sa se miste. Impetuozitatea i neruOnarea cu care eram batjocoriti la tot pasul
ne-au sguduit din indiferenta. Cu deosebire presa strains dela
Bucure.,ti, cu Rosenthalii 1 Honigmanii ei, a colaborat de
rasputeri la aceasta reactiune. Aceti indivizi ne-au tras din
par 1 ne-au scuipat necontenit. Subt ocrotirea lor, diveri
agenti ai Moscovei s'au pripa*it la noi. Ne-a insultat proza
anarhica a incontientului Panait Istrati, ne-au scuturat lecVile insolente ale provocatorului Guernut... A venit in urma
incursiunea lui Barbusse patronata de aceleasi fiinte catili-

nare din gazetarie. Ei bine, protestarea a crescut ca o avalame, solidarizind multimea constienta a oamenilor cum se
cade. S'a produs gestul d-lui Bacalbaa schitat de cea mai
elementary demnitate de bun romin, s'a ostracizat d. CostaForu din Sindicatul Presei, am avut banchetul la care generali in activitate si-au spus cuvintul lor...
Numal orbii nu vad ca sent mentul national e in plina resuscitare, ca sunt zadarnice barierele meteugite care vor
sal stinjeneasca. Ne-am trezit din letargie si ideia galopeaza
spre-o culme noua. Dupa cele patite si dupa perspectivele de
complecta paralizare pe care ne-o pune in vedere viitorul pe
urma inactiunii mai departe, lumea s'a frecat la ochi i incepe
a vedea !impede. Din toate unghiurile tad' i din toate clasele sociale instinctul de conservare smuls din adormire se ridica febril si se initue in linie de bataie. Fara argumentatii
speciale i fail chitibuerii de doctrina, dreapta ca e potund
de dincolo de moarte, si fara apel ca o sentinta de ultima instants, prinde a se striga din rarunchii masselor convingerea:
Vrem sa stdpinim aceasta lard, sa ne valorizam drepturile
asupra et... ne-am saturat de escrescentele parazitare care ne
store vlaga # ne fattfica rostul... le vom rdspunde de-aci Inatate... on se pleacd, on pleacd...
Iata frinturi din cintecul care cucerete azi sufletelel Cu du451

ioasa cucernicie it primim, cei care 1-am cintat o viata intreaga. 0 viziune de stralucire larga desprindem din accentele lui rasunatoare ca un clinchet de otele.
La inceput de anul nou, subt zodie noun, pornete la drum
sufletul ronfanesc : e ofensiva nationala.

tfit

5upremut Pazim: firmata.

Cuvintele rostite deundzi de generalul Averescu la Craiova, pentru a subliniaimportanta armatel in viata noastra de Stat, au stdrnit o adevdrata revoltd la cunoscutii
arendasi de opinie publics din Bucuresti. Ca loviti de-o bagheta magicd, honigmanii si blumenbergii s'au sburlit dea-

binele. S'ar pared a spectrul Curti lor martiale a filfait o

clipd deasupra atitor constiinti vinovate preschimbind temerile for adormite de amnestie intr'o sgomotoasd cheldliliala.

Toti s'au pomenit ca -i doare la democratie pe urma acestor

declaralii, si, susceptibili cum au fost totdeauna in materie
de constitutionalism, ilustrii ginditori ai scrisului rominesc,
s'au infiorat, ca de obicei, de grozdviile gdictaturii militare..
Varte bine ! Intelegem perfect tresdrirea spontand, si nu
ne mird citusi de pulin protestarea lor. In definitiv, intre praful de pusca si spiritul ofensiv al acestor reformatori, n'a fost
nic odatA vre-o cumetrie. Prea pronuntate impulsuri atavice
i-au imunizat de asemeni sldbiciuni. Rdzboiul recent le-a confirmat.cu virf si indesat aptitudinile, cum am zice absolut
civile, pe toata intinderea globului. La not in lard cu deosebire Au fost antimilitaristi din principiu si au practicat pacifismul multi dintre ei in tabdra nemteasca. Dad s'ar deschide
catastifele dela marele stat-major. cif rele ar vorbi mult mai
-4.53

raspicat decat timidele noastre constataii. In frenezia unirii

s'au ters aceste amintiri, 1 la dreptul vorbind, poate ca e potrivit sa nu mai rascolim capitolul singelui, fiindca generozi-

tatea lade bine biruitorului. De-atunci insa, depe vremea

traneelor i ping astazi, crizele for umanitariste se tin fang,
si de citeori vine vorba de armata, amnestiati reintegrati in
gazetarie, trateaza cu o legitima oroare subiectul.

Ne dam seama, deci, de enervarea in chestiune, si cum

spuneam ii intelegem pe toata linia. Cuviinciosi si iertatori
cum suntem, nu ne-am ingAduit niciodata sa le cerem ce nu
ne putea acorda psihologia for complicate. Nu le-am pretins
astfel sa-i puie rotativele in serviciul ideii de aparare nationals, care nu se Inchipuie astazi fare o forta militara bine
orinduita. Le-am tolerat i ironii si batjocuri consecvente la

adresa acestei institutii, i nu i-am poftit sa Inregistreze

macar numele granicerilor nostri impuscati la Nistru de dare
bolevici, intr'o vreme cind Goldstein cu greva foamei ocupa
coloane intregi la ziar i rebelii dela Tatar-Bunar erau incununati cu o aureola de simpiatie. Nu le-am cerut nimic, fiindca
i-am priceput. Suntem astfel in drept, ca in temeiul unei normale reciprocitati sa, ne ateptam la un dram de toleranta

atunci cind se intimpla ca la rare ocazii sa se face si din

partea conducatorilor notri marturisiri de credinta.
Dela inceput tinem sa-i linistim pe ipersensibilii demoerati :
fern a se gin.ii, in treacat macar, la o suprimare a libertatif
cetatenesti prin baioneta, generalul Averescu la Craiova cind

a infdtisat armata ca un factor important al guvernarli de

astazi, n'a facut decit sa afirme in mod cinstit convingerile
cetatenilor de batina cu mintea in build rinduiald. Pentru
aceasta !wile din tara, oricit s'ar trudi patriotii neofiti si to-.
varasii for, armata inspire cu totul alte simtaminte. Ea nu
reprezinta numai suprema garantie de pastrare a granitelor
fata cu dumanul din afara, ci depozitar al energiei nationale,
armata trebuie s fie si supremul isvor de autoritate fata cu
miscarile subversive dinauntru. Pot sa se supere cif vor amicii
454

4-lui Honigmann, noi, in zile tulburi ca cele de azi, nu puteni

vedea in armatd un corp de mercenari, ci un organism viu
care stringe intr'un manunchiu sentimentul colectiv al Orli.
Astfel fiind lucrurile, far% a cauta o clipd macar s'o atragem
in frdmintarile politice, fard a incerca sd inlocuim cu tunul
'sufragiul multimei, cum o face Trotzki la Moscova, noi trebuie sd ne gindim la ea ca la un razim serios pentru o viatA
de ordine Si normalitate.
CA demagogii nu iubesc cazarma, se tie 1 Ca la cLiga
drepturilor omului) d. Costa-Foru nu tine conferinte in care
sa ceara sporirea armamentului nostru, e perfect adevArat.
Aceasta nu va sa zica insa, ca spiritul public la noi nu-i da

seama de realitate. Printr'o orientare aproape instinctive,

lumea hArtuita de loziiice catilinare se gindete la aparatul
Iortei noastre militare ca la o chezaie a guverndrii panice
-si echilibrate. Mai mult I Se cerceteazd in mod firesc, cine
dintre personalitatile de seams trezete incredere in rindurile armatei, pentru a vedea cine poate asigura cu mai multi
sorti de izbindd functionarea netulburatd a mecanismului
nostru de Stat. Sunt doar atitea exemple 1 sugestiuni, nu
tocmai departate in memoria tuturora, pentru a legitima aceste

preocupdri. Fiti pe pace, nu invocam nici pe Musolini, nici

pe Primo de Rivera ca sd nu-i apuce frigurile pe democratii
nresei din Capitala. Ne gindim numai la perioada de agi-

tatie care se pornise aici depe urma raposatului guvern

Vaida, cind generalul Averescu prin popularitatea lui, dublata de prestigiul sAu in rinclurile armatei, a inlAturat
steagul rou depe calea Victoriei, a potolit grevele, a stirpit germenii revolutiei, i-a pus ordine in tail. Lumea se
intreabd cu drept cuvint prin ce sguduiri am fi trecitt
dace nitre capul guvernului de-atunci i armata n'ar fi existat aceasta admirabild legdturd organicA, dacd aa-zisa mina
de tier a domnului Argetoyanu s'ar fi baldbanit in gol fart
investitura invingatorului dela MarAti, sau dace o soma rea
ar fi instalat in acele ore de primejdie barba d-lui Nicolae
455

lorga sau jacheta d-lui luliu Maniu is prezidentia Consi

liului ?

Laca atunci a fost aid, daca inainte cu case any intre armata si guvern, imprejurariie cereau o inrudire de suflet atiti
de apropiata, oamenii cu judecata se intreaba de ce astazi
n'ar it !a lel? Nu cumva curentele subversive au amutit in
acest rastimp, frontierele sunt sigure, expoziturile bolsevice
au intrat in pamint si sleahta demagogilor nu mai este ?
Sa fim iertati, si daca se poate sa nu fim stropiti cu prea
multe bale de cerneala,
pentru sinceritatea noastra, dar
avem impresia, ca cu fiecare zi ce trece, in haosul inform care
s'a abatut pe cimpul politic relatiunea logica clintre armata si

viitorul conducator at destinelor Statului revine pe primul

plan la toll bunii romini, dornici sa pastreze nestirbit patrimoniul actual.
De-aceea, mai domol cu vorbele marl aruncate la gazeta 1
Generalul Averescu la Craiova n'a spus cleat cuvinte blinde
si masurate, s'ar putea intimpla intr'o zi sa spuie mai mutt..._

irabla de matepii

Tab la de matePil.
Paella

Rostul scrlitoriler. (Din conferiata roan* la Teatrul Nuptial

din Cluj)

Cultul tinereth

19

............

(dela national (Conferin(A in fats stnclentilor universitari din

.

Cluj) . . .
.
.
. .
. . Monumentul lui Mihail Eminescu. (Cuvintare rostita La Sin Nicolaul-Mare) .
. .
. . . Vint de primavara
.
. .
.
Spre alte orizonturi
.
0 nedreptate. (Oprirea congresulni studentesc) - . . .
.
Un caz de constlintA
DupA achitarea studentilor

.....
.......

. .
.
.
0 mare rusine
Viol nti si retorsiune . . .
.
. .
.
Luati aminte
Presa de negustor
Ca la Budapesta .
Un nou tip pe orlzont: .5ab.i.s-rimul .
Protectori' Jela Bucuresti
.
0 chestitme de famine .
. . .
.
0 lectie .

41

45
51

57
65
71

77

.
-

23

. .

83

.
.

87
93

. .
.

99
.

.
0

103

......

109
113
117

12a

awl simboluri
459

PagIns

Cazul d-lui Rosenthal . .

Cu unul mai putin
Pinze de paianjeni . . . .

..

lncepe o batAlie mare... 1 . . .

Incepe o bAtalle mare... II

129

...........

. . .

135
139

15t

157

Mustul care fierbe

165

Granitelt. .
Povestea 1ui Ille Muromets
Adunarea dela Alba-lulia
Vorbele marl . . .
Samsarii
Basarabia

171

177
185
195
201

Ce cari pltacA, cei cati v:n... (rragmente)

Tabla valorilor
Trei seri in gara de Nora
Dreptatea de vinzare . .
Duna renuntarea principelui Carol . . . .

......
.....

207
211
219
225
231
237

Gheorghe Cosbuc. (Discuss de receptle rostit de d. Octavian Goga

in sedinla Academ;ei romane., la 30 Mai 1920).
Un precursor al unitAll' : losd Vulcan . .
.
Avram lancu
La groapa lui Saguna
PArintele Lucaci . .
.
tin gazetar de legea veche
Badea Gheorghe
Problema maghiarA
.
.
Conceptii minoritare . .
. . . . . .
.

...........

Propaganda dela Budapesta .....

Patriotli dela Budapesta
Vecinii nostri sirbi .
Pilda dela Belgrad . .
Apropierea minoritatli maghiare
In Vinerea Patimilor

......
.......

. . .

. .

..........

245
269

285
295

30t
307
311
317
323
331

337

343
347
351

357

460

Paola
Problema religloasa
Rasvratirea dela Cuibul cu barza
Avem Patriarh . .
.
. .
Incoronarea la Alba-lu to .
Mobilizare morala
Primejdia strainilor

363

........
.

373
.
.

379

. .

385

389

395

Fierbe in tarn...
Orasele
La o raspintie noua-.

399
409

Cum se insult& tam . . .

Procurorii umanitatit
Raspuns unar provocari .
Lectia lui Hindenburg
Setea de autoritate
0 faza noua : ofensiva nationala

419

413

...... . . ......
...

423
427

9.

Supremul razim: Armata .

INPRINCAlk STATOLUL

BOCURIVIL

435

439
445

453