SEMENICA RACU

Didactica educaţiei privind protecţia

mediului
în învăţământul special

Teorie şi aplicaţii

ISBN 978-973-0-25098-5

Reşiţa, 2017
 SEMENICA RACU

Didactica educaţiei privind protecţia

mediului
în învăţământul special

Teorie şi aplicaţii

ISBN 978-973-0-25098-5

Reşiţa, 2017

2
 CUPRINS

Capitolul I. ACCESUL LA INFORMAŢIA PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

1.1Căi de transmitere a informaţiei privind mediul în cadrul procesului instructiv-educativ...4
1.2 Rolul cadrelor didactice în transmiterea informaţiei privind protecţia mediului.................6

Capitolul II. MODALITĂŢI DE FORMARE A CONŞTIINŢEI DE MEDIU

2.1 Conceptele de conştiinţă ecologică şi conştiinţă de mediu…………………………...........8
2.2 Responsabilităţi privind formarea conştiinţei de mediu în cadrul şcolii............................10
2.3 Relaţia conştiinţă de mediu - cultură privind mediul..........................................................13

Capitolul III. DEMERSURI INSTRUCTIV EDUCATIVE IN PROCESUL

EDUCAŢIEI PRIVIND MEDIUL

3.1 Atingerea obiectivelor educaţiei ecologice…………….................................................... 15

3.2 Metode utilizate în cadrul activităţilor privind protecţia mediului....................................20
3.3 Activităţi instructiv-educative în vederea însuşirii unui comportament ecologic ..............36

Proiect educativ……………………………………………………………………………...39
Proiecte didactice…………………………………………………………………………….46
Fişe de lucru……………………………………………………………………………….….62
Calendar ecologic…………………………………………………………………………….72
Bibliografie…………………………………………………………………………………...80

3
 Capitolul I

1.1 Căi de transmitere a informaţiei privind mediul în cadrul procesului

instructiv - educativ

Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală, de cea morală şi estetică, de dezvoltarea

aptitudinilor şi sentimentelor, de educaţia voinţei, aşa cum ne îngrijim de educaţia tehnică şi
profesională, este momentul să ne ocupăm şi de educaţia privind formarea unei conştiinţe de
mediu, deoarece este la fel de importantă ca toate celelalte forme ale conştiinţei sociale şi
trebuie să contribuie la formarea unei culturi ecologice a personalităţii umane.
Informaţia despre mediu ar trebui să facă parte din educaţie de la copiii de grădiniţă pe
tot parcursul vieţii, cu accent pe valoarea pe care mediul o constituie, crându-se în acest fel o
cultură privind mediul.
Cunoaşterea naturii, a mediului înconjurãtor, cu toate fenomenele sale biologice este
necesarã pentru formarea unor noţiuni, idei, convingeri, raţionamente, a unui comportament
adecvat şi a conştiinţei de mediu.
E bine ca omul de mâine să ştie ce e bine şi ce e rău în raporturile cu "natura mamă"
pentru ca mai târziu tânărul, iar apoi adultul să acţioneze în consecinţă. Dacă informaţia
privind mediul ar face parte sistematic din educarea copilului şi adultului ar fi un mare pas
pentru salvarea Terrei. A respecta natura, a o înţelege şi a o iubi trebuie să devină o trăsătură
de caracter. Noua educaţie trebuie să includă şi dimensiunea ecologică, să aibă drept coloană
vertebrală gândirea ecologică ce trebuie să fie păstrată ca un crez.
Folosind abuziv sau nechibzuit puterea pe care o are omul de a acţiona asupra naturii
poate provoca daune incalculabile planetei, fiinţelor care o populează şi mediului în
ansamblul său. Exemple de daune, de distrugere şi de devastare provocate de om se înmulţesc
sub ochii noştri. Se constată niveluri periculoase de poluare a apei, a aerului, a pământului,
perturbări profunde ale echilibrului ecologic al biosferei, distrugerea şi epuizarea unor resurse
de neînlocuit, în sfârşit grave deficienţe care afectează sănătatea fizică, mintală şi socială a
omului în mediul înconjurător creat de el şi în special în mediul său de viaţă şi de muncă

4
 Natura‚ care este un bun al tuturor şi din care facem parte, nu trebuie numai cunoscută,
ci mai ales protejată. Cu cât o cunoaştem mai mult, cu atât înţelegem mai bine necesitatea
conservării ei. Ocrotirea naturii, păstrarea echilibrelor biologice din ecosisteme trebuie să
constituie o preocupare a fiecărui om, începând încă de la vârste fragede. Copilul manifestă o
curiozitate senzorială în plină dezvoltare şi dacă ştim să-i prelungim această curiozitate, ea
devine suportul dorinţei de cunoaştere.
Scopul transmiterii informaţiile despre mediu este incitarea fiecărui individ în
aşa fel încât să se simtă direct angajat în această problemă, pentru a-i crea un
sentiment de responsabilitate şi voinţa de a acţiona personal. Pentru a fi eficace, educaţia
în domeniul protecţiei mediului trebuie făcută într-un sistem unitar care să se adreseze
copiilor, adolescenţilor, adulţilor şi care să comporte un învăţământ metodic la toate
nivelele şcolare şi extraşcolare.

Toate acestea se pot realiza prin acţiuni de informare privind mediul înconjurãtor şi
anume: documentarea din cãrţi, reviste, filme documentare, pliante, emisiuni mass-media,
internet, învãţând de la experţi.
In prezent, oamenii folosesc (abuzând deseori, cu bună ştiinţă sau fără) resursele naturale ale
pământului. În fiecare colţ al lumii, omenii taie păduri, extrag minerale şi surse de energie,
erodând solul de la suprafaţă, poluând aerul şi apa, creând deşeuri primejdioase şi producând
o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ. Deoarece
cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru oameni
să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Şi devine de asemenea imposibil să scape de consecinţele
degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor, extinderea deşertului, contaminarea cu
pesticide, creşterea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi
umane. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom
fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.
Educaţia ecologică este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin
asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele
de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii,
valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de
a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.
Problemele de mediu sunt urgente şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia
trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei. Opiniile divergente privind starea mediului,
consecinţele degradării acestuia şi rolul educaţiei sunt bune subiecte de discuţie şi dezbatere.
De asemenea educaţia ecologică n-ar trebui să impună oamenilor un anumit fel de a gândi, ea

5
poate ajuta oamenii să înveţe cum să gândească – inclusiv cum să rezolve problemele, să ia
decizii, să cântărească opţiunile şi să alinieze valorile cu acţiunile personale.
Veronica Rebreanu ’’ afirmă: ,, Fie că este realizată pe căi oficiale, fie că este dobândită
pe oricare alte căi şi din orice alte surse, informaţia corectă privind mediul are şi menirea de a
contribui la educarea continuă a locuitorilor planetei, la formarea unor atitudini, şi în acest fel
ar trebui să ducă la crearea unei reale conştiinţe de mediu; o reală conştiinţă de mediu implică
şi respectul faţă de valorile colective dintre care face parte şi mediul cu elementele sale; când
o asemenea conştiinţă există, atunci informaţia privind mediul devine cultură (Rebreanu V.,
2007, p.371).

1.2 Rolul cadrelor didactice în educaţia copiilor privind protecţia

mediului

Rolul major revine dascãlilor care, încã de la intrarea copiilor în şcoalã, îi vor ajuta sã
conştientizeze cã toţi oamenii au datoria protejãrii mediului în care trãiesc, întrucât mediul
oferã tot ceea ce este necesar fiinţei umane, iar aceasta are datoria de a face acelaşi lucru. În
cadrul lecţiilor la care se preteazã educaţia ecologicã sau în cadrul activitãţilor
extracurriculare elevii trebuie informaţi despre elementele mediului înconjurãtor, sã iubeascã
plantele şi animalele, sã adopte un comportament adecvat raportat la mediul în care îşi
desfãşoarã activitatea şi sã ia atitudine faţã de cei care încalcã regulile.
În gimnaziu şi liceu elevii vin în contact cu biologia în mod continuu, deci
informaţia despre mediu trebuie transmisă sistematic. De asemenea, sarcina profesorului
de biologie este de a le transmite noţiuni despre mediu elevilor la lecţii şi de a-
i educa în vederea ocrotirii naturii. Astfel din studiul biologiei vegetale, trebuie arătat
elevilor că datorită plantelor este posibilă existenţa celorlalte organisme, inclusiv a
omului, că fără plante viaţa pe pământ nu ar fi posibilă.
Tot din studiul botanicii elevii vor afla că datorită unor acţiuni ale omului
unele plante şi-au redus simţitor numărul, altele au dispărut, iar locurile ocupate

6
altădată de păduri şi păşuni au devenit lipsite de viaţă. La lecţiile de zoologie, odată
cu cunoaşterea animalelor, profesorul va arăta rolul lor în natură şi în viaţa omului.
Predarea lecţiilor de anatomie şi genetică poate fi legată de probleme de mediu.
Dezvoltarea organismului uman este posibilă numai într-un mediu natural, ferit de poluare.
Vicierea mediului înconjurător prin zgomot, praf, substanţe toxice reprezintă cauza
creşterii frecventei unor boli precum şi apariţia unor mutaţii cu consecinţe uneori
grave.
Pentru educaţia privind mediul în şcoală este răspunzător nu numai profesorul de
biologie. Orele educative (de dirigenţie) ar putea avea un rol pozitiv în educaţia privind
mediul.De asemenea interdisciplinaritatea, corelarea programelor de biologie, geografie,
fizică, chimie ar putea contribui la îmbunătăţiri substanţiale (Toth M., 2002, p.123).
Şi în cadrul orelor de cultură civică se poate urmări formarea unei atitudini pozitive
faţă de plante şi animale, prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi
exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.
Rolul educatorilor constă tocmai în transmiterea informaţiilor cu privire la pericolele
care derivă din degradarea mediului, unul din obiectivele vizate fiind acela de a face
populaţia să ia cunoştinţă de aceasta, fără a crea o stare de teamă.
În condiţiile crizei ecologice actuale, cu care se confruntă omenirea, învăţământul
românesc trebuie să pună mai mare accent pe educaţia copiilor privind protecţia mediului
înconjurator, fiind necesară cunoaşterea profundă a interdependenţei omului cu mediul
înconjurător, conştientizarea necesităţii de a ocroti natura, de a folosi cât mai raţional şi
eficient resursele naturale.
Educaţia privind mediul îşi propune să-l conducă pe copil, deci viitorul cetăţean, spre
formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realităţii, urmărind dezvoltarea gradului de
conştiinţă şi a sistemului de responsabilităţi faţă de mediu şi problemele lui.
Prin obiectivele, conţinutul şi modul lor de organizare, activităţile de educaţie privind
mediul pun bazele formării intelectuale, morale şi estetice ale copiilor, le formează structuri
de asimilare şi adaptare la mediu.

7
 Capitolul II
MODALITĂŢI DE FORMARE A CONŞTIINŢEI DE MEDIU

2.1 Conceptele de conştiinţă ecologică şi conştiinţă de mediu

Conştiinţa ecologică

Conştiinţa ecologică poate fi definită ca o formă a conştiinţei sociale, care constă în reflectarea
corelaţiei dintre societate şi natură, a acţiunilor omului asupra naturii şi consecinţele acestor acţiuni,
precum şi în fundamentarea căilor şi mijloacelor de protecţie a naturii.
Aşadar conştiinţa ecologică este strâns legată de protecţia componentelor naturale ale mediului:
aer, apă, sol, subsol, relief şi formele de viaţă pe care le creează şi le susţin.
Conştiinţa ecologică cuprinde două componente distincte, şi anume: una cu caracter practic şi
cealaltă cu caracter ştiinţifico - teoretic. Conştiinţa ecologică cu caracter practic se formează spontan,
ca rezultat al activităţii practice a oamenilor. Ea reprezintă forma primară de percepere de către om a
locului şi rolului său în raport cu mediul înconjurător.
Conştiinţa ecologică ştiinţifico - teoretică, reprezintă un sistem de idei, concepţii şi teorii cu
privire la formele de interacţiune dintre societate şi natură, care au fost supuse elaborării creatoare şi
sistematizării raţionale. Aceste idei şi teorii lărgesc si aprofundează baza spirituală a concepţiei
ecologice, care reflectă caracterul şi scopul activităţii ecologice
Valori ale conştiinţei ecologice sunt cunoştinţele ecologice, capacităţile ecologice şi atitudinile
ecologice, ultimele fiind manifestate prin emoţii, sentimente şi trăiri afective; prin dorinţe şi aspiraţii.
Plecând de la premisa că scopul educaţiei ecologice este de a preveni deteriorarea mediului, în
acest sens omul trebuie să acţioneze conştient pentru menţinerea şi îmbunătăţirea permanentă a
calităţii acestuia. În prezent, societatea umană se confruntă cu o serie de probleme negative: limitarea
rezervelor şi resurselor naturale, degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii globale etc. Dacă
la începutul anilor 1980 acestea erau considerate ca fiind de domeniul specialiştilor, a liderilor din
diferite domenii, pe parcurs au devenit probleme concrete pentru umanitate. Astfel, s-a ajuns la
conturarea şi definirea conceptului “problematica lumii contemporane” care a generat o serie de

8
acţiuni şi manifestări ca: apărarea păcii modiale, protecţia şi conservarea mediului natural,
promovarea unei noi ordini economice.
Rămânerea în urmă a gândirii umane şi lipsa unei conştiinţe ecologice sau o astfel de conştiinţă
foarte scăzută dăunează mult mediului, deoarece nu ţine pasul cu dezvoltarea condiţiilor materiale ale
vieţii, se adaptează mai greoi la noile condiţii şi cerinţe privitoare la păstrarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor de mediu. Crearea unei concepţii civilizate privitoare la relaţiile om-natură presupune o
educaţie permanentă a oamenilor pentru a-şi putea da seama de consecinţele negative ale neştiinţei
asupra mediului (Lupan E., 2009, p.11-12).

Conştiinţa de mediu

Spre deosebire de conştiinţa ecologică, conştiinţa de mediu este o noţiune mai cuprinzătoare
deoarece se referă atât la protecţia mediului natural cât şi la cea a mediului artificial.
Aşadar, existenţa unei conştiinţe de mediu implică automat şi existenţa unei conştiinţe ecologice.
Conştiinţa de mediu este un concept care are la bază atât o educaţie cât şi o mentalitate ce cu
adevărat ar trebui să-şi aibă locul intr-o democraţie curată. Conştiinţa de mediu ar trebui să existe la
nivelul fiecărei persoane pentru a putea porni într-un război împotriva poluării, într-o bătălie cu
propriile noastre necesităţi, pentru a putea proteja mediul natural cât şi pe cel artificial.
Aceasta se formează în baza cunoştinţelor despre natură, relaţiilor cu mediul înconjurător şi în
rezultatul activităţii practice în ambient.
Problema formării unei noi conştiinţe de mediu s-a pus în a doua jumătate a sec.XX, odată cu
conştientizarea consecinţelor negative ale acţiunii omului asupra mediului: poluarea, dispariţia multor
specii de animale şi plante, reducerea considerabilă a resurselor naturale, care a condus la producerea
crizei ecologice.
Formarea unei noi conştiinţe de mediu presupune schimbarea modului de gândire, a
convingerilor, a obiectivelor şi principiilor, prin achiziţionarea cunoştinţelor ştiinţifice, ideologice
despre natură.
Se pledează pentru o nouă morală a omului în raportul său faţă de natură, pentru schimbarea
naturii acestui raport prin transformarea mentalităţii omului, prin reevaluarea, restructurarea
principiilor şi valorilor morale.

9
 Educaţia privind mediul constituie baza dezvoltării durabile a societăţii, prin promovarea unei
noi atitudini a indivizilor şi a grupurilor, generând o mai mare responsabilitate faţă de mediu şi
viitorul mediului înconjurător (Toth M., 2002, p.24).
Conştiinţa de mediu există cu adevărat numai atunci când omul ocroteşte mediul înconjurător din
proprie iniţiativă şi nu de frica sancţiunilor, fiind conştient că este spre binele său şi totodată a
semenilor săi.

2.2 Responsabilităţi privind formarea conştiinţei de mediu în cadrul şcolii

Procesul educaţiei privind mediul înconjutător se poate realiza prin forme diverse, în decursul
vieţii umane. Deosebim forme diferite ale educaţiei privind mediul:
-în cadrul sistemului de învăţământ;
-în afara sistemului de învăţământ (Toth M., 2002, p.24).
Actualele probleme de mediu sunt grave şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia
şclară reprezintă o soluţie viabilă. Astăzi, copiii - ca viitori gestionari şi consumatori ai resurselor
naturale, pot interveni prin acţiuni constructive (sensibilizarea propriilor părinţii, a cetăţenilor
indiferent de vârstă) la salvarea mediului înconjurător.
Între factorii de educaţie permanentă, pe primul plan se situează şcoala - ca principal factor de
cultură şi civilizaţie şi ca atare de educaţie privind mediul.
Educaţia nu se limitează la şcoală şi la perioada în care mergem la şcoală. Dar interesul pentru
informaţie, dorinţa de a şti, criterii de valorizare, respectul pentru valorile colective îşi au scânteia în
anii de şcoală şi se derulează şi se dezvoltă pe parcursul vieţii (Rebreanu V., 2007, p. 376).
Formarea unei conştiinţe de mediu la copiii cu C.E.S se poate realiza cu adevărat prin
intermediul unor programe educative desfăşurate în cadrul şcolii.
Educaţia privind mediul este oportună şi cu cât este începută de la o vârstă cât mai fragedă, cu
atât are şanse mai mari de reuşită. O condiţie esenţială a realizării acestei educaţii privind mediul este

10
ca ea să se conceapă în natură şi pentru natură. Este necesar ca elevii să fie sensibilizaţi cu privire la
frumuseţile naturii, dezvoltându-le gustul de a descoperi realităţile care se petrec în jurul lor.
Educaţia privind mediul nu poate fi desfăşurată de la catedră sau de la înălţime podiumului. În
procesul educaţiei trebuie să se realizeze o individualizare, prin experienţa proprie a celor
instruiţi/educaţi. Dezvoltarea atitudinilor, a posibilităţii acţiunilor viitoare, legate de mediu, trebuie
exersate prin participare, acestea ducând, în mai mare măsură, la implicare şi în procesul instruirii,
inclusiv la dezvoltarea propriului progres al celor instruiţi (Toth M., 2002, p.24).
Cadrele didactice au datoria de a desfăşura o activitate sistematică, concentrică, conjugată şi
precis direcţionată de educaţie privind mediul, organizând acţiuni practice de implicare a elevilor în
menţinerea purităţii mediului ambiant, pe anumite zone, prin antrenarea lor la igienizarea spaţiilor
verzi, la plantarea de copaci, la sădirea de flori în grădini publice,etc .
Educaţia cu privire la mediu trebuie să dezvolte la nivelul intregii umanităţi o atitudine de
responsabilitate în folosirea şi conservarea resurselor naturale.
În acest scop învăţământului îi revine un rol tot mai important în educarea tineretului,
căruia trebuie să i se imprime o conştiinţa de mediu.
Educaţia în problema mediului este procesul prin care se recunosc valorile şi se clarifică
ideile necesare competenţei şi atitudinii potrivite pentru a înţelege şi aprecia relaţiile existente
dintre om şi natură.
Procesul educaţional are drept sarcină să sublinieze faptul că, în contextul actual, nu este vorba
să conservăm natura în dauna omului, ci să se asigure în primul rând bunăstarea omenirii. În
această privinţă cunoştinţele despre mediu constituie un element din ce in ce mai important în
explicarea politicii de protecţie a mediului înconjurător. Această situaţie are asupra educaţiei în
materie de mediu rezonanţe,care duc la cunoaşterea gravităţii pericolelor existente, la
înţelegerea locului omului în biosfera şi la datoriile ce decurg din aceasta.
În cadrul şcolii prin intermediul activităţilor educative se urmăreşte:
- dezvoltarea conştiinţei de mediu, a simţului responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru
conservarea şi ameliorarea mediului;
- dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi
rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de viaţă;
- pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale
cu privire la mediu.

11
 Tema fundamentală a oricărui program de educaţie trebuie să fie utilizarea de către om a
spaţiului în care trăieşte de aşa manieră încât să nu degradeze solul, apa, aerul, să nu epuizeze
vegetaţia şi animalele prin exploatări excesive, fiindcă aceasta va avea repercursiuni asupra sa.
Educaţia în materie de mediu înconjurător admite ca bază următoarele principii:
- mediul înconjurător trebuie să fie considerat în totalitatea sa: natural sau creat de om,
ecologic, social, tehnologic, estetic, cultural ;
- educaţia să reprezinte un proces continuu pe parcursul perioadei şcolare şi extraşcolare;
- să cuprindă principalele probleme ale mediului înconjurător;
- să fie axată pe situaţia actuală şi viitoare a mediului;
- să examineze problemele dezvoltării şi creşterii din punct de vedere al mediului înconjurător;
- să insiste asupra necesităţii unei cooperări locale şi naţionale în rezolvarea problemelor.
În concluzie, şcoala are sarcina de a mobiliza elevii în organizarea şi desfăşurarea unei
susţinute mişcări de ocrotire a naturii, apelând la toate mijloacele pentru păstrarea purităţii mediului
ambiant social şi cultural, toate acestea ducând în final la formarea unei conştiinţe de mediu.

12
 2.3 Relaţia conştiinţă de mediu - cultură privind mediul

În condiţiile crizei ecologice mondiale, cu care se confruntă omenirea, la fel ca celelalte forme
ale conştiinţei sociale, un rol important revine şi conştiinţei de mediu, care trebuie să contribuie la
formarea unei culturi ecologice a personalităţii umane.
Cultura privind mediul, presupune cunoaşterea profundă a legităţilor dezvoltării naturii şi
societăţii, a interdependenţei omului cu mediul înconjurător, conştientizarea necesităţii de a ocroti
natura, a prognoza fenomenele ce au loc în natură, a folosi cât mai raţional şi eficient resursele
naturale.
Între conştiinţa de mediu şi cultura privind mediul există o relaţie intimă, indisolubilă, de
interdependenţă. Cultura privind mediul reprezintă fundamentul conştiinţei de mediu a individului.
Este incontestabil faptul că, într-o societate modernă, unde valorile culturii sunt larg răspândite şi
difuzate, vom întâlni şi o conştiinţă de mediu elevată.
De aceea, considerăm că, modelele cultural-ecologice sunt, în fapt, normele ecologice capabile,
susceptibile a apăra şi conserva natura, mediul înconjurător, respectiv atitudinea faţă de agresiunile
împotriva naturii, modul de protecţie a acesteia, de promovare a unor măsuri, de prevenire,
profilactice şi, totodată, terapeutice, curative atunci când degradarea mediului, respectiv a aerului,
pădurilor, solului, subsolului, deja s-a produs.
Formarea şi dezvoltarea culturii privind mediul, se poate realiza cu succes numai într-o societate
ecologică, care are ca obiectiv sau scop final optimizarea şi armonizarea interacţiunilor dintre
societate, om şi natură.
În condiţiile societăţii contemporane, când asistăm la dizarmonia dintre societate şi natură, se
impune, cu imperiozitate formarea unei conştiinţe de mediu, a unei atitudini înţelepte şi raţionale faţă
de condiţiile naturale ale vieţii şi faţă de activitatea de producţie a oamenilor, în vederea sporirii
bogăţiilor naturale, de valoare inestimabilă, fără a produce poluare.
Formarea culturii de mediu la eleviI cu C.E.S trebuie să devină scopul final al educaţiei
ecologice, aceasta presupunând formarea unei noi conştiinţe de mediu prin dezvoltarea atitudinii
corecte faţă de natură în baza principiilor morale.

13
 Prin cultura privind mediul trebuie să înţelegem gradul conceperii conştiente de către om a
convieţuirii cu natura, presupunând spiritualitate şi activitate creatoare, responsabilă atât faţă de
destinele societăţii cât şi ale naturii, ale mediului ambiant.
După anumite păreri, se consideră cultură privind mediul ca fiind capacitatea de a sesiza şi de a
interpreta sănătatea relativă a sistemelor ecologice şi de a acţiona în mod corespunzător pentru
menţinerea, restabilirea sau îmbunătăţirea acestora (Toth M., 2002, p.35).
Stabilirea unor relaţii optime între societate şi natură este o cerinţă primordială, de soluţionarea
căreia depinde nu numai prezentul, ci şi viitorul tării, al naţiunii.
Formarea culturii privind mediul se bazează, pe următoarele elemente:
- pe cunoaşterea legilor naturii şi societăţii, pe acţiunea ştiinţific - fundamentată a omului asupra
mediului înconjurător;
- pe protecţia mediului înconjurător;
- pe desfăşurarea unei informări sistematice şi operative a populaţiei, privind starea mediului,
prognozarea eventualelor crize, accidente şi catastrofe ecologice;
- pe realizarea unor obiective educaţionale: implantarea responsabilităţii şi respectului faţă de mediul
ambiant, formarea conştiinţei ecologice la tânăra generaţie, în toate instituţiile de învăţământ;
- pe crearea unui sistem judicios de instruire şi educaţie ecologică a populaţiei, conştientizarea
problemelor majore ecologice şi antrenarea în acţiuni concrete de ocrotire a naturii.
Educaţia privind mediul are, prin excelenţă, un scop formativ de pregătire a individului pentru a
lua hotărâri comportamentale corecte, privind protecţia mediului, pentru a decide în cunoştinţă de
cauză şi din proprie iniţiativă, în multitudinea problemelor de mediu cu care se poate întâlni zilnic.
Scopul educaţiei ecologice, ca parte componentă a educaţiei morale, trebuie să fie acela de a
pregăti tineretul pentru viaţa de mâine în spiritul respectului absolut, pentru valorile naturii, ale
culturii naţionale şi universale şi nu numai de a transmite cunoştinţe .
Sintetizând ideile mai sus enunţate, subliniem faptul că, nu vom dobândi mutaţii substanţiale,
cantitative, în domeniul protecţiei mediului atât pe plan naţional, cât şi internaţional până când
societatea nu va investi mult mai mult decât până acum, atât material, financiar, cât şi moral în
educaţia permanentă a membrilor societăţii, punând un accent major, în cadrul acesteia pe educaţia
privind mediul.

14
 Capitolul III

DEMERSURI INSTRUCTIV EDUCATIVE IN PROCESUL EDUCAŢIEI

PRIVIND MEDIUL

3.1 Atingerea obiectivelor educaţiei privind mediul

Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare:

– să se protejeze şi unde este necesar să se refacă structura şi funcţionalitatea sistemelor naturale;
– să se oprească pierderea biodiversităţii;
– să se protejeze solul împotriva eroziunii şi a poluării, etc.
Acţiunile propuse pentru atingerea obiectivelor:
– protejarea cele mai preţioase habitate;
– punerea în practică a diferite planuri pentru a proteja biodiversitatea;
– punerea la punct a unei strategii pentru a proteja mediul marin;
– extinderea programele regionale şi naţionale care se referă la administrarea pădurilor;
Pe de altă parte, educaţia ecologică sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor
personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi
clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută
fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie
abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu. Educaţia de mediu este şi practică,
în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum
să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului.
În mod specific, educaţia ecologică accentuează aceste cinci obiective:
– Conştientizarea: înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui; le dezvoltă
abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepţii;
contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.
– Cunoaşterea: înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu
mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.
– Atitudinea: un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a

15
participa la menţinerea calităţii mediului.
– Deprinderi: abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie
la rezolvarea problemelor acestuia.
– Participarea: experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea unor
acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.
Educaţia ecologică este un „proces menit să atragă categorii de oameni care să fie conştienţi şi
preocupaţi de problemele mediului înconjurător şi de problemele complementare, oameni care au
cunoştinţele, atitudinea, abilitatea, motivaţia şi capacitatea de a lucra individual şi colectiv pentru
găsirea unor soluţii problemelor actuale dar şi pentru prevenirea apariţiei altora”.
Copiii trebuie să înţeleagă că au nevoie nu numai de hrană îndestulătoare şi de produse ale
industriei, ci şi de un mediu sănătos, de aer respirabil, de apă potabilă, de soluri stabile, de peisaje
încântătoare, de diversitatea lumii vegetale şi animale de care este legată toată evoluţia lor.
Respectul pentru păstrarea nealterată a mediului natural şi pentru menţinerea unor condiţii de
locuit civilizate, în orice împrejurare, trebuie inoculate copilului încă din primii ani de viaţă. Familia
este considerată prima şcoală, unde copiii ar trebui obişnuiţi cu îngrijirea locului de joacă, cu protecţia
florilor, a pomilor, cu dragostea pentru plante şi animale, care alcătuiesc universul în care trăim.
Nu acelaşi lucru este valabil în cazul copiilor cu cerinţe educative speciale, care de regulă
trăiesc într-un mediu familial necorespunzător, cu o educaţie precară sau chiar inexistentă .
De aceea în cazul acestor copii, şcoala trebuie să înceapă un proces incipient educaţional
pornind de la însuşirea unor reguli de igienă corporală şi de aici se ajunge apoi la problematica
păstrării curăţeniei într-un mediu mai larg şi anume: clasă, domiciliu, şcoală, oraş. Prin acest proces
se vor transmite şi se vor inocula cunoştinţele, noţiunile şi principiile necesare cetăţeanului de mai
târziu, care trăieşte într-un mediu ecologizat, pe care, trebuie să-l păstreze şi să-l apere împotriva
factorilor distructivi, poluanţi. Crearea unei conştiinţe de mediu în rândul elevilor, reprezintă o
speranţă a faptului că măsurile ecologice vor determina o dezvoltare armonioasă şi durabilă a
societăţii umane, pe baza unui echilibru constant al relaţiei Om şi Natură.
Educaţia pentru mediu nu este doar o forma de educaţie, un instrument în rezolvarea
problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor naturale. Este un proces de o dimensiune esenţială
în recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi definirea conceptelor privind mediul având ca scop
îmbunătăţirea calităţii vieţii. Acest tip de educaţie urmăreşte inducerea, în special în instituţiile de
învăţământ, a dinamicii sociale cu privire la educaţie (cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori), care să

16
stimuleze dezvoltarea personală, abordarea colaborativă şi critică, dar şi asumarea responsabilităţilor
cu privire la deciziile luate pentru menţinerea calităţii mediului.
În procesul de învăţare, educaţia ecologică este similară cu educaţia pentru protecţia mediului, fiind
diferenţiată de aceasta prin trei abordări esenţiale:
Partea teoretică - Educaţia despre mediu care asigură înţelegerea modului de funcţionare a
sistemelor naturale, a impactului activităţilor umane asupra sistemelor naturale ; dezvoltă capacităţile
investigative şi gândirea critică. Stă la baza formării unui suport cognitiv care să permită apoi,
participarea la luarea deciziilor de mediu.
Partea aplicativă - Educaţia în mediu asigură experienţa practică a învăţării, prin contactul direct cu
componentele mediului, dezvoltă abilităţi de culegere a datelor şi de investigaţie pe teren, stimulează
preocuparea faţă de mediu.
Educaţia pentru mediu – finalizează educaţia în şi despre mediu, dezvoltă sensul responsabilităţii
faţă de mediu, motivaţia şi abilităţile de a participa la îmbunătăţirea calităţii mediului. Promovează
dorinţa şi capacitatea de a aborda un stil de viata compatibil cu conceptele dezvoltării durabile. Oferă
profesorilor posibilitatea de a contribui împreună cu elevii la buna gospodărire a resurselor naturale
abordând astfel componente ale educaţiei morale, estetice, politice.
Educaţia ecologică este un proces educaţional format din cinci elemente bazate pe concepte
individuale:
- Conştientizarea “să ajuţi oamenii să devină conştienţi de faptul că sunt alegeri pe care ei le pot face în
calitate de consumatori, dar aceste alegeri pot avea multiple implicaţii asupra mediului înconjurător”;
- Cunoştinţele “ ajută la înţelegerea interrelaţiilor din lumea vie, astfel încât oamenii să înţeleagă cum
interacţionează cu mediul, ce probleme pot apărea precum şi cum pot fi acestea rezolvate”;
- Atitudinile „tendinţe consistente de selectare preferenţială a unor alternative de răspuns în situaţii
specifice, pornind de la valori sau caracteristici personale stabile”;
- Aptitudinile - abilităţi, talentele şi aptitudini - cu caracter individual “eficienţă şi competenţe în
efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activităţi specifice”.
- Implicarea încurajează elevii să-şi aplice cunoştinţele dobândite, să participe activ la luarea deciziilor,
să-şi susţină propria opinie. Acest proces poate duce la schimbarea comportamentului individual şi
creşterea încrederii de sine.

Particularităţile educaţiei ecologice reies din însăşi definiţia conceptului şi anume: elevul trebuie
să conştientizeze şi să-şi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte mediul în care trăieşte; trebuie să

17
ofere tinerilor posibilitatea să-şi exprime liber ideile personale şi să ia atitudine atunci când e cazul;
înţelegerea problemelor de mediu nu se rezolvă de la sine, pentru a percepe mediul la adevărata
valoare, elevii trebuie să vină în contact cu natura, iar educaţia pentru protecţia mediului să fie privită
ca un ”mod de viaţă”.
In formarea unui comportament ecologic a copiilor cu CES trebuie să ţinem seama de
urmatoarele obiective:
-cunoaşterea rolului fiinţelor, fenomenelor din mediul înconjurător în asigurarea echilibrului ecologic,
a plantelor şi animalelor ocrotite de lege;
-formarea unor atitudini ecologice active şi responsabile, prin acţiuni concrete de refolosire a unor
materiale reciclabile;
-identificarea impactului activităţii omului asupra mediului înconjurător, analizând situaţii concrete
din natură;
-evidenţierea importanţei apei, aerului,solului prin efectuarea unor experimente simple;
-însuşirea unor norme de comportament în vederea asigurării echilibrului dintre sănătatea individului
şi a mediului, prin implicarea în activităţi practice de ecologizare a mediului local şi antrenarea în
acţiuni ce promovează sănătatea mediului ;
-cunoaşterea importanţei colectării selective prin activităţi de colectare a deşeurilor;
-conştientizarea necesităţii de a economisi resursele naturale: apa, energia electrică, lemnul;
-formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele ecologice;
-îmbogăţirea vocabularului activ cu termeni din domeniul protecţiei mediului.
Este ştiut faptul că la copiii cu cerinţe educative speciale pentru a fi păstrate în memorie
noţiunile însuşite este nevoie de o permanentă reactualizare a lor.
Majoritatea copiilor provin din familii organizate şi numai o parte dintre aceştia provin din
familii destrămate. În privinţa condiţiile materiale, mai mult de jumătate dintre aceşti copii trăiesc în
condiţii precare, restul dispun de condiţii medii de trai.
Diagnosticul acestor copii indică prezenţa unei deficienţe mintale uşoare, ceea ce determină
următoarele caracteristici ale proceselor psihice:
- în planul gândirii se observă predominanţa funcţiilor de achiziţie comparativ cu funcţiile de
elaborare;
- memoria mecanică e mai dezvoltată decât cea logică, iar uitarea se instalează rapid;

18
-atenţia se caracterizează prin insuficientă concentrare şi stabilitate, de asemenea, volumul atenţiei
este foarte redus;
- percepţia se caracterizează printr-un volum limitat şi o accentuată nediferenţiere a celor percepute,
lipsă de activism şi încetineală a actului perceptiv;
- slabă dezvoltare şi caracterul insuficient operaţional al reprezentărilor;
- vocabularul este sărac, lacunar şi cu forme predominant reduse;
- din punct de vedere afectiv, unii dintre ei manifestă atitudine negativă faţă de şcoală, emotivitate,
timiditate, sentimentul de culpabilitate, opoziţie, agresiune.
Toate acestea duc cu siguranţă la tulburări la nivelul dezvoltării personalităţii dacă nu se
intervine la timp, cu programe educaţional - terapeutice - recuperatorii.
Dacă se vor desfăşura sistematic acţiuni practice în vederea cunoaşterii şi protejării mediului
înconjurător, prin utilizarea unor strategii diversificate, adecvate colectivului de elevi şi respectând
ritmul de lucru al fiecăruia, vom contribui la crearea unei conduitei ecologice şi a conştiinţei de
mediu la elevii cu cerinţe educative speciale.

19
 3.2 Metode utilizate în cadrul activităţilor privind protecţia mediului

Metoda proiectului

O modalitate eficientã, cu rezultate deosebite obţinute în atitudinea şi comportamentul elevilor

este proiectul .
Deşi această metodă are o existenţă îndelungată, în ultimul deceniu i-au fost acordate valenţe noi
şi a început să fie utilizată experimental. Metoda proiectelor de cercetare face parte din acele strategii
ce au un accent sporit pus pe autenticitate şi pe folosirea de metode cât se poate de apropiate de
universul copiilor. Ea corespunde de asemenea, noii tendinţe de transformare a procesului de învăţare
într-un proces individualizat şi participativ, bazat pe încurajarea cooperării, pe dezvoltarea
capacităţilor de integrare socială.
Spre deosebire de alte metode care privesc evocarea, redarea, descrierea sau explicarea unei
activităţi trecute, proiectul are in vedere infăptuirea unei acţiuni viitoare. El situează subiectul în
miezul unei acţiuni, rezervându-i un rol activ şi principal în înfăptuirea acesteia, determinându-l nu
numai să imagineze, ci şi să transpună în practică, să găsească mijloacele de şi resursele de traducere
în fapt a ceea ce a prefigurat (Cerghit,I., 2006, p.255).
Adevăratul proiect pune subiectul intr-o situaţie autentică de cercetare şi acţiune, în care acesta
se confruntă cu o situaţie reală, cu rezolvarea unei sarcini concrete care are o finalitate reală.
Conştientizarea faptului că opera realizată este utilă cuiva, face ca în ochii elevilor munca
intelectuală împletită cu cea fizică să devină o sursă puternică de motivaţie.
Proiectul se distinge ca o metodă globală cu caracter de interdisciplinaritate, susceptibilă să
stimuleze şi să dezvolte pe multiple planuri personalitatea în curs de formare a copilului. În acelaşi
timp, de efectele pozitive ale acestei metode se bucură şi celelalte paliere implicate, respectiv: cadrele
didactice, părinţii, unitatea de învăţământ şi procesul de învăţământ. Astfel, profesorul îşi lărgeşte
sfera preocupărilor, aprofundează cunoştinţe şi aplică metode noi; părinţii se deprind să stimuleze şi
să sprijine interesul copiilor pentru cunoaştere.Unitatea de învăţământ reuşeşte să realizeze unul dintre
obiectivele majore ale reformei actuale, reinserţia şcolii în comunitate, iar procesul de învăţământ
câştigă în rigoare ştiinţifică şi devine mai flexibil prin activităţile de tip integrat desfăşurate cu copiii.
În rezumat, proiectul ar prezenta următoarele caracteristici:

20
- este subordonat realizării unei sarcini concrete, aleasă din proprie iniţiativă sau sugerată de către
profesor;
- dacă sarcina urmează a fi realizată prin efort comun, de echipă, stabilirea ei se va face de comun
acord cu membrii grupului, în baza unei confruntări a părerilor şi punctelor de vedere;
- elevii sunt puşi într-o situaţie autentică, reală, de viaţă, de practică;
- se exprimă print-o întrebare sau o problemă suficient de complexă pentru a constitui o provocare, un
îndemn la căutare, reflecţie, găsire de răspunsuri(totul în raport cu posibilităţile elevilor);
- realizarea se face, pe cât posibil, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică;
- presupune o realizare efectivă şi totală într-un timp determinat;
-evaluarea are în vedere atât asimilarea de cunoştinţe, cât şi efecte de ordin afectiv-
atitudinal(autonomie, iniţiativă, responsabilitate, perseverenţă, cooperare etc.) (Cerghit I., 2006,
p.254).

Etapele proiectului
În derularea unui proiect se disting patru etape succesive.
Prima etapă - respectiv debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului.
Pentru copil, mediul înconjurător oferă ocazii numeroase de exploatare şi experiment,
satisfăcându-i curiozitatea şi nevoia de acţiune.Aşadar, orice lucru, fiinţă sau eveniment din clasă sau
de acasă poate constitui subiectul unui eventual proiect; important este interesul pe care acesta îl poate
trezi copiilor.
Experienţa ne-a demonstrat că subiectele care pornesc de la interesele copiilor sunt cele care
asigură motivaţia, care oferă mai multe satisfacţii şi care valorifică mai bine cunoştinţele acumulate.
De aceea, ar trebui să reţinem faptul că proiectul trebuie să se bazeze pe experienţa anterioară a
copilului, iar subiectul său nu trebuie să fie unul abstract, care ar necesita multă informaţie şi mult
timp, în raport cu particularităţile psihologice ale elevilor cu cerinţe educative speciale.

Etapa a doua
In această etapă are loc planificarea întregului demers didactic necesar realizării proiectului.

21
 În acest moment se stabilesc obiectivele, se analizează resursele materiale, umane şi de timp
disponibile, se aleg conţinuturile, strategiile didactice necesare asigurării coerenţei, în vederea
derulării cu succes a proiectului.
În stabilirea scenariului planificării unui proiect este neapărat necesar să respectăm cronologia
secvenţială logică. Prin urmare, după alegerea subiectului vor fi stabilite obiectivele de referinţă şi
comportamentele pe care dorim să le urmărim pe parcursul întregului proces. Aceste obiective sunt în
strânsă corelaţie cu vârsta copiilor, şi cu bagajul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi pe care aceştia îl
deţin.
Tot în această etapă are loc şi analiza resurselor materiale, umane şi de timp. În procesul de
analiză a resurselor materiale se vor stabili categoriile de materiale necesare derulării proiectului,
precum şi modalităţile prin care acestea vor fi procurate. Referitor la resursele umane implicate,
profesorul va stabili care vor fi persoanele implicate în derularea proiectului respectiv (copii, părinţi,
cadre didactice, specialişti etc.) şi care sunt rolurile şi responsabilităţile fiecăreia. Planificarea şi
gestionarea timpului în cadrul proiectului sunt aspecte care ţin de analiza resurselor de timp. Astfel,
având în vedere faptul că proiectul este o parte integrantă a curriculumului, timpul va trebui planificat
şi gestionat de aşa manieră încât să finalizăm obiectivele propuse într-o perioadă de timp care să
corespundă aşteptărilor copiilor.
Următorul pas, în cadrul aceleiaşi etape a proiectului, îl constituie stabilirea direcţiilor
principale de dezvoltare a proiectului, conform cărora se va stabili un inventar de activităţi şi un
inventar de strategii didactice, armonizate atât cu conţinuturile, cât şi cu obiectivele propuse.
A treia etapă reprezintă "inima proiectului". Acum se desfăşoară activitatea de realizare
practică a celor propuse în urma cercetărilor şi observaţiilor efectuate, iar copiii deţin rolul primordial,
acţionând conform responsabilităţilor încredinţate de profesor.
Unul dintre obiectivele majore ale educaţiei este îmbunătăţirea puterii de înţelegere a copilului
şi cultivarea dorinţei acestuia de a învăţa. Activităţile practice şi experimentale care înlesnesc
contactul cu lumea înconjurătoare sunt necesare pentru evoluţia şi dezvoltarea ulterioară a copilului
cu cerinţe educative speciale.
Metoda proiectelor le oferă copiilor ocazii reale de a lua decizii şi de a-şi asuma
responsabilităţi. Astfel, pe măsură ce copiii câştigă experienţă, ei devin mai stăpâni pe puterile lor şi
mai încrezători în forţele proprii.

22
 Astfel, profesorul nu trebuie să lucreze în locul copiilor ceea ce ei pot să facă şi singuri ci, mai
degrabă, să îi sprijine în demersul lor, să le inducă ideea că sunt capabili să-şi ducă la bun sfârşit
sarcina, iar în cazul în care sesizează dificultăţi, să lase copilul să-şi asume măcar o parte din sarcina
dată. Implicarea tot mai mare a copiilor cu cerinţe educative speciale în muncă, conduce la încredere
crescândă în propriile forţe, dar şi la ideea că adultul, în cazul nostru profesorul, are încredere în el.
Acest lucru îi face pe aceşti copii să se simtă competenţi şi responsabili, dându-şi silinţa să arate tot ce
pot.
Ultima etapă a proiectului, este cea a aprecierii activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor.
În acest moment, este necesară evaluarea întregului proces desfăşurat. Acest lucru nu se
limitează doar la o privire de ansamblu, ci se referă atât la activitatea factorilor principali: profesorul
şi copiii, cât şi la produsele muncii lor (finalităţile proiectului).
În vederea atingerii obiectivelor propuse este bine , să se realizeze o combinaţie între
metodele tradiţionale şi metodele moderne.
Astfel conversaţia euristică, explicaţia, observarea, munca în grup, jocul didactic, experimentul,
exerciţiul, au fost îmbinate armonios cu metodele didactice specifice învăţării interactive, nou apărute
în sistemul de predare-învăţare: problematizarea, tehnica florii de lotus, brainstorming-ul, ciorchinele,
cubul, turul galeriei.Totodată a fost utilizată metoda lucrărilor practice, ştiut fiind faptul că această
metodă poate fi aplicată cu succes în activităţile desfăşurate cu elevii cu cerinţe educative speciale. Şi
instruirea bazată pe calculator a fost folosită în desfăşurarea unei lecţii C.E.S privind protecţia
mediului, lecţiile C.E.S fiind lecţii atractive, create special pentru elevii cu deficienţe.
Modul de organizare a activităţilor se poate realiza sub toate cele trei forme:
individual, frontal, în grup şi cu predominanţă munca în grup.
Activităţile desfăşurate fiind numeroase şi resursele materiale vor fidiversificate, de la
cele mai simple, la cele mai complexe: saci de gunoi, mănuşi, jetoane, creioane colorate,
carioca, chibrite, carton, aracet, lipici, becuri, pahare plastic, beteală, pene, scoici, frunze uscate,
fire textile, nuci, dopuri, conuri, scânduri, computer, videoproiector, flipchart, aparat foto, etc.
Toate aceste strategiivor fi adaptate şi aplicate ţinând seama de relaţia existentă între învăţare
şi nivelul de dezvoltare al elevilor cu cerinţe educative speciale, cu respectarea particularităţilor
individuale şi valorificarea optimă a potenţialului intelectual şi aptitudinal al acestora.

23
 Conversaţia euristică
Conversaţia euristică este o metodă a dialogului, care favorizează descoperirea noului, exersarea
proceselor psihice, clarificarea, consolidarea şi sintetizarea cunoştinţelor.
Valenţele sale formative sunt multiple: stârneşte curiozitatea şi interesul, trebuinţa de cunoaştere,
antrenează şi dezvoltă capacităţile intelectuale, solicită inteligenţa productivă, spontaneitatea etc
(Albulescu I., Albulescu M., 2000, p.72).
Experienţa practică a demonstrat necesitatea combinării metodelor interogative cu celelalte
metode (expozitive, demostrative, activ-participative); astfel se înlătură monotonia, sunt stimulate
gândirea şi concentrarea atenţiei, condiţii necesare în obţinerea succesului la elevii cu cerinţe speciale
(Gherguţ A., 2005, p.226).
Această metodă a predominat în activităţile desfăşurate pe parcursul acestei cercetări,
deoarece era necesar să li se stimuleze acestor copii atenţia, să li se dea posibilitatea să se exprime
liber şi să fie ajutaţi să înţeleagă că opiniile lor sunt apreciate.
Exemplu:
Pe parcursul desfăşurării activităţilor ,,Pădurea - aurul verde’’ şi ,,Împreună pentru un mediu
mai curat’’, la care au participat reprezentanţii unor instituţii de protecţie a mediului, s-a căutat să se
asigure o discuţie accesibilă şi să se intervină cu explicaţii şi clarificări pe înţelesul copiilor, atunci
când se impune acest lucru.

Explicaţia
Prin această metodă se urmăreşte lămurirea şi clarificarea unor noţiuni, principii, legi prin
relevarea notelor esenţiale, a legăturilor cauzale dintre obiecte şi fenomene, prin surprinderea genezei
şi devenirii lor. Spre deosebire de povestire ea solicită într-un grad mai mare operaţiile gândirii. În
acest sens apelează la diferite procedee cum ar fi cel inductiv, deductiv, al comparaţiei şi analogiei,
procedeul genetic şi istoric, procedeul analizei cauzale etc. Concepută în acest fel explicaţia
contribuie la lărgirea şi adâncirea orizontului ştiinţific, la formarea concepţiei despre lume, la
dezvoltarea proceselor intelectuale etc (Nicola I., 2003, p.445).
Această metodă a fost folosită pe tot parcursul acestei etape de cercetare, pentru că la aceşti
elevi este necesar ca explicaţiile să fie repetate de ori de câte ori este nevoie, pentru ca ei să fie ajutaţi
sa-şi clarifice şi să înţeleagă noile cunoştinţe care le-au fost transmise.

24
 Deşi este o cale eficace, facilă şi rapidă, de obţinere a unor cunoştinţe, limitând riscurile ivirii
unor greşeli generate de efortul confruntării cu probleme, al căutărilor şi descoperirilor, accentul
căzând totuşi pe receptarea adevărului, pe reproducerea argumentaţiei deductive, pe însuşirea logicii
ce stă la baza analizei întreprinse şi nu pe construcţiile proprii ale elevului (Cerghit I., 2006, p.130).
Exemplu:
Câteva dintre activităţile în care a fost folosită metoda explicaţiei sunt:
: ,,Protejând animalele - protejăm mediul”, ,,Detergenții pot ,,curăţa” mediul ! ”,,,Pământul - casa
noastră”, ,,Pădurea - aurul verde”, ,,Apa înseamnă viaţă’’, ,,Păsările şi arborii”, ,,Împreună pentru un
mediu mai curat”

Observarea este o activitate de bază în cadrul activităţii ecologice.

Una dintre principalele sarcini ale activităţii şcolare este aceea de a ajuta în mod concret
elevul să cunoască şi să înţeleagă bogăţia de aspecte ale mediului celui mai apropiat în care el
trăieşte. Din acest motiv, pedagogia modernă pune un mare accent pe acele căi care permit accesul
imediat la cunoaşterea lumii înconjurătoare, a faptului real şi viu. Prin observări, elevii cu cerinţe
educative speciale dobândesc cunostinţe elementare despre unele fenomene.
Exemplu:
Îngrijind florile şi hamsterul, elevii au desfăşurat o activitate plăcută, care le-a dat satisfacţie,
le-a solicitat atenţia, le-a cultivat simţul responsabilităţii, iniţiativa şi dorinţa de a lucra cât mai bine.
Totodată această activitate a contribuit la formarea priceperii şi a deprinderilor de muncă
necesare cunoaşterii mediului şi activităţilor specifice cetăţeanului de mâine.
În plus activitatea la colţul „viu” a antrenat toţi copiii în mod egal, le-a asigurat un ritm de
muncă convertibil, permiţându-le realizarea unor observaţii directe, le-a menţinut disciplina.

Exerciţiul didactic contribuie la adâncirea înţelegerii celor predate, consolidarea cunoştinţelor

şi deprinderilor, dezvoltarea operaţiilor mintale, sporirea capacităţii operatorii, realizarea
feedbackului, controlul achiziţiilor (Albulescu I., Albulescu M., 2000, p.82).
Dacă asimilarea cunoştinţelor se poate realiza prin contactul nemijlocit cu realitatea sau prin
comunicare verbală, formarea deprinderilor motrice sau intelectuale este posibilă numai prin
efectuarea repetată a unor acţiuni motrice sau intelectuale (Nicola I., 2003, p.467).

25
 Metoda exerciţiului devine mai eficientă atunci când se respectă particularităţile de vârstă şi
individuale ale elevului cu cerinţe speciale, când este asigurat un caracter variat al exerciţiilor şi
continuitate în timp.
Exemplu:
Metoda exerciţiului a fost foarte utilizată în cadrul unor activităţi practice, atunci cănd elevii şi-
au format anumite priceperi şi deprinderi: ,,Legenda bradului”, ,,Din deşeuri noi lucrăm, mediul să îl
protejăm”, ,,Eco-mărţişorul”, ,,Nu risipim, ci refolosim”, ,,Copiii, căsuţele şi păsările”.
,,Mediu curat - oameni sănătoşi”, ,,Zece paşi spre un mediu mai curat”, sunt de asemenea
activităţi în care exerciţiul a fost îmbinat armonios cu alte metode.

Munca în grup
În cadrul acţiunilor practice desfăşurate, elevii se antrenează într-o activitate comună, de
colaborare. Activitatea în grup are o eficienţă ridicată, deoarece inteligenţa şi efortul individual se
îmbină cu inteligenţa şi efortul întregului grup(Albulescu I., Albulescu M., 2000, p.76). Se adaugă şi
faptul că activitatea în grup favorizează împărtăşirea stărilor afectiv-emoţionale, ceea ce constituie
sursa empatică ce condiţionează relaţiile cu ceilalţi (Cerghit I., 2006, p.130).
Experienţa practică de până acum în aplicarea metodelor de învăţare prin cooperare a evidenţiat
o serie de rezultate, dintre care cele mai evidente sunt:
-competenţe sociale sporite;
-relaţii mai bune, mai tolerante cu colegii;
-încrederea în sine bazată pe pe acceptarea de sine;
-confort psihic sporit, dezvoltarea capacităţii de adaptare la situaţii noi, creşterea capacităţii de efort.
Exemplu:
Această metodă a fost utilizată pe parcursul mai multor acţiuni de ecologizare care au avut loc în
această etapă de cercetare şi anume: ,,Un râu mai curat’’, ,,Hai la curăţenie’’, ,,Şcoala noastră-oglinda
noastră’’, ,,Mediu curat - oameni sănătoşi’’. În timpul defăşurării acestor acţiuni, elevii s-au ajutat
unii pe alţii, au lucrat împreună, ei au realizat că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit
sarcinile care le-au fost încredinţate.

26
 Jocurile didactice
Prin introducerea jocului se realizează una dintre cele mai importante cerinţe ale educaţiei
speciale, aceea de a-i învăţa pe copii destul de multe lucruri îmbinând elementele instructive cu cele
educative şi distractive. Aceste metode pot fi aplicate cu succes atât în ceea ce priveşte conţinutul unei
discipline, cât şi în formarea şi dezvoltarea comunicării la elevii vu deficienţe mintale şi senzoriale.
Încorporate în activitatea didactică, elementele de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi
mai atrăgător, aduc varietate şi o stare de bună dispoziţie, de veselie şi de bucurie, de divertisment şi
de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii, a oboselii (Cerghit I., 2006, p.262).
Jocurile didactice au stat la baza următoarelor activităţi desfăşurate în acestă etapă: ,,Natura în
ghicitori’’ , ,,Ecologistul perspicace’’, ,,Aşa da!, Aşa nu! ”.
Exemplu:
Ghicitorile fiind procedee de stimulare a creativităţii, în care se prezintă sub forma metaforică
un obiect, o fiinţă, un fenomen, cerându-se identificarea acestuia prin asocieri logice, s-a urmărit ca în
cadrul concursului ,,Natura în ghictori’’ acestea să facă referire la elemente din natură, evidenţiind
totodată şi importanţa lor.

Dacă nu ar fi Peste tot se află De vorbeşti de ea, pe dată

Lumea ar pieri, Şi ne ţine-n viaţă, Gura-ţi lasă numai apă;
Dacă poluată este Dacă-ar dispărea Galbenă şi parfumată,
Lumea prăpădeşte. N-am mai respira Bună e la citronadă.
(apa) (aerul) (lămâia)

Primăvara te înveseleşte, Cînd e viu el trage carul

Vara te umbreşte, Iar tăiat, dintr-a lui piele
Toamna te nutreşte , Face talpă tăbăcarul
Iarna te-ncălzeşte Şi cizmarul tălpi, pingele.
Poftim de ghiceşte. (boul)
(pomul)

27
 Activitatea ,,Ecologistul perspicace’’ a constat în desfăşurarea unui concurs pe teme ecologice
între elevii clasei a -V-a şi elevii clasei a -VI -a. Elevii au fost împărţiţi în două echipe, fiecare elev
primind un jeton inscripţionat cu litera A(adevărat) şi F(fals). În funcţie de afirmaţiile adevărate sau
false făcute de către profesor, membrii echipei se consultau între ei asupra răspunsului corect şi
ridicau jetonul corespunzător.

Experimentul
Cel mai eficient mijloc prin care copiii iau contact cu lumea, înţeleg evenimentele din jur şi
învaţă din ele este, fără îndoială, experimentul. Însuşirea noţiunilor ştiinţifice din domeniul protecţiei
mediului înconjurător fac parte integrantă din acest proces.
Această metodă constă deci în efectuarea de către elevi, sub supravegherea profesorului, a
unor experienţe cu scopul acumulării de informaţii ştiinţifice sau al concretizării adevărurilor
transmise.Îndrumarea de către profesor se realizează prin instructajul prealabil pa care îl efectuează,
prin indicarea principalelor etape ce urmează a fi parcurse, prin întrebărie ce le adresează, pe parcurs
pentru a orienta atenţia elevilor şi a-i conduce spre concluzii valide (Nicola I., 2003, p.457).
Exemplu:
Experimentul ,,Apa înseamnă viaţă’’, s-a dovedit a fi un mijloc palpabil/concret pentru a
observa plantele în dezvoltarea lor şi ceea ce înseamnă importanţa apei pentru vieţuitoare.În acest
sens s-a semănat grâu în patru ghivece, pe două dintre ele lipindu-se etichete roşii, pentru a le putea
deosebi de celelalte.Grâul din ghivecele etichetate a fost udat şi după câtva timp a şi răsărit. Nu
acelaşi lucru s-a putut observa şi la celelalte ghivece în care grâul nu a fost udat.Concluzia trasă de
către elevi a fost: fără apă grâul nu a răsărit, deci fără apă viaţa nu ar fi posibilă.
Cel de-al doilea experiment ,, Detergenţii pot ,,curăţa,, mediul’’, a constat în semănarea unor
boabe de fasole în trei pahare, urmând ca fasolea din paharul alb să fie udată cu apă pură, fasolea din
paharul roşu cu apă combinată cu motorină, iar fasolea din paharul albastru cu apă amestecată cu
detergent. După un timp, copiii au putut observa că a răsărit numai fasolea care a fost udată cu apă
curată. Concluzia la care s-a ajuns a fost: apa poluată dăunează mediului.

Problematizarea este considerată una dintre cele mai active şi valoroase metode ale didacticii
moderne. Problematizarea conduce la provocarea situaţiilor problemă. Ea scoate la iveală,

28
conştientizează nevoia depăşirii contradicţiilor între nivelul de cunoştinţe şi nevoia de a găsi noi
răspunsuri, de a-şi însuşi noi cunoştinţe.
Problematizarea îi obligă pe copii să caute soluţii noi, să găsească relaţii cauzale dezvoltându-
şi dorinţa de a cerceta şi de a cunoaşte acel miracol ce se numeşte „lumea vie”.
Creând o situaţie problemă oferim elevului posibilitatea să depăşească acea practică şcolară,
care pesupune învăţarea pur şi simplu a unor cunoştinţe nu întotdeauna înţelese, determinându-l să
caute prin efort propriu soluţia, orientându-se după anumite repere (Albulescu I., Albulescu M., 2000,
p.67).
Această metodă a fost folosită în cadrul activităţilor desfăşurate în combinaţie cu alte metode
ca experimentul, lucrările practice etc.
Exemplu:
În activitatea ,, Protejând animalele – protejăm mediul” s-a prezentat următoarea situaţie
problemă :
-Există şi animale sălbatice periculoase(de exemplu lupul). Credeţi că acestea ar trebui ocrotite?
În urma emiterii unor soluţii posibile la problema în discuţie, s-a ajuns sub îndrumarea
profesorului la explicaţia corectă: fiecare animal are rolul lui în echilibrul naturii, ori dacă s-ar
distruge acest echilibru, omul îşi pune în pericol existenţa.

Tehnica florii de lotus

Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o
temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul
celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr.
Exemplu:
Această tehnică a fost folosită în activitatea ,,Zece paşi spre un mediu mai curat’’ , pentru a
obişnui elevii în a face conexiuni între idei, pornind de la tema protecţiei mediului înconjurător
Elevii au fost grupaţi în doua echipe. Sarcina de lucru: fiecare echipă va încerca să scrie pe
petalele florii de lotus cât mai multe îndemnuri pentru a ocroti natura. Echipa care reuşeşte în cel mai
scurt timp să completeze petalele florii de lotus este cea câştigătoare. Ideile emise au fost folosite ca
sursă pentru elaborarea unui regulament ecologic.
Îndemnuri ecologice:
• Nu arunca oriunde pungi, ambalaje, sticle, ci numai la coşul de gunoi!

29
 • Nu rupe iarba, florile!
• Protejează spaţiile verzi !
• Îngrijeşte şi iubeşte plantele şi animalele!
• Nu rupe crengile copacilor!
• Păstrează curăţenia în şcoală!

Brainstorming-ul
Este o metodă de stimulare a creativităţii în cadrul unor discuţii, dezbateri atunci când se
urmăreşte formarea la elevi a unor calităţi imaginative, creative şi chiar a unor trăsături de
personalitate(spontaneitatea) (Albulescu I., Albulescu M., 2000, p.79).
Braimstormingul se foloseşte cu precădere în cadrul unor lecţii de sinteză, cu caracter aplicativ.
Exemplu:
Metoda brainstorming a fost aplicată în cadrul activităţii:,,Ziua Pământului’’.
S-a propus elevilor să spună, tot ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la întrebarea: ,,De ce suferă
Pământul? ’’S-au scris pe tablă toate răspunsurile date de elevi:
Din cauza deşeurilor aruncate peste tot;
Pentru că se taie copacii;
Pentru că aerul este poluat;
Sunt prea multe maşini;
Nu se plantează pomi;
Se distrug spaţiile verzi;
Apele sunt murdare şi peştii mor.

Metoda cubului vizează descrierea, comparaţia, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea

atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi
cunoştinţe sau a unei situaţii privite din mai multe perspective.
Exemplu:
Această metodă a fost utilizată în cadrul activităţii ,,Protejând animalele-protejăm mediul’’,
pentru a dezvolta elevilor competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare cu privire la
problemele mediului.
Indicaţiile extinse pentru cele şase feţe ale cubului au fost:

30
 Descrieţi:(Ce vedeţi în aceste imagini?-acţiuni pozitive, negative ale copiilor);
Comparaţi:(Acţiunile voastre prin ce se aseamănă sau diferă de acţiunile copiilor din imagini?);
Asociaţi: (Ce simţiţi sau la ce vă gândiţi când vedeţi aceste imagini? Aţi observat acţiuni similare
ale copiilor/adulţilor asupra animalelor?)
Analizaţi:( De ce trebuie să protejăm animalele? Trebuie protejate toate animalele?Ce se va
întâmpla dacă nu vor mai exista animale? );
Aplicaţi:(Cum putem contribui la protejarea animalelor? Daţi exemple de acţiuni concrete.)
Argumentaţi:(Este bine să nu îngrijim şi să lovim animalele?).

Ciorchinele este o tehnica care exersează gândirea liberă a copiilor asupra unei teme şi
faciliteaza realizarea unor conexiuni între idei, deschizând cheile de acces şi actualizând cunoştinţele
anterioare.
Exemplu:
Metoda ciorchinelui a fost aplicată în activitatea ,,Aşa da, Aşa nu! ’’.
Elevii au fost împărţiţi în două grupe şi au primit cartonaşe înfăţişând acţiuni pozitive ale
asupra mediului, dar şi acţiuni negative. Pe cartonaşe au fost înfăţişate acţiuni de genul: un vânător
vânând animale, un copil mergând pe bicicletă, un copil lovind animale, uzine care poluau aerul etc.
Cartonaşele reprezentând acţiunile pozitive trebuiau aşezate în ciorchinele ,,Aşa da ! ’’, iar cartonaşele
cu acţiunile negative în ciorchinele,, Aşa nu!’’. Se cere elevilor să completeze ciorchinele şi cu alte
acţiuni pe care ei le ştiu. Activitatea a luat forma unei întreceri şi a ieşit învingătoare grupa care a
terminat cel mai repede de completat ciorchinele.

Turul galeriei este o tehnică de învăţare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea
şi învăţarea eficientă, încurajând elevii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii
lor.
Exemplu:
În cadrul activităţii ,,Păsările şi arborii’’ desfăşurată cu ocazia zilei de 10 mai - Ziua Păsărilor
şi Arborilor, s-a urmărit ca prin metoda turul galeriei să fie precizate de către elevi cât mai multe
soluţii de ocrotire a păsărilor şi pomilor. Elevii au fost organizaţi în grupuri de câte doi elevi, fiecare
grup trebuia să scrie răspunsul la o întrebare în legătură cu păsările şi arborii:
-primul grup: Ce rol au păsările ?

31
-al doilea grup: Ce rol au pomii?
-al treilea grup: Ce legătură credeţi că există între păsări şi pomi?
-al patrulea grup: Ce putem face pentru a ocroti păsările?
-al cincilea grup: Ce putem face pentru a proteja copacii?
După expunerea răspunsurilor, fiecare grup a examinat răspunsurile celorlalte grupe şi au fost
îndemnaţi să pună întrebări, să clarifice unele aspecte. În acest mod s-au descoperit soluţii alternative
privind ocrotirea păsărilor şi a pomilor.

Metoda lucrărilor practice

Ca modalităţi de învăţare, lucrările practice ocupă un loc dominant în sistemul metodelor de
instruire.Odată cu accentuarea caracterului formativ şi aplicativ al învăţământului, ele dobândesc o
extindere şi o diversificare din ce în ce mai mare.
Această metodă constă în executarea de către elevi a diferitelor sarcini practice, tehnice,ori al
deprinderii motorii, practice şi tehnice, necesare pentru viaţă, pentru activitatea profesională, al
însuşirii unor priceperi şi deprinderi de aplicare a teoriei în practică.
Exemplu:
Metoda lucrărilor practice a fost aplicată în foarte multe activităţi şi anume: ,, Legenda
bradului’’, ,,Din deşeuri noi lucrăm, mediul să îl protejăm”, ,,Eco-mărţişorul’’, ,,Nu risipim, ci
refolosim’’, ,,Copiii, căsuţele şi păsările’’, ,,Mediu curat - oameni sănătoşi’’.
În cadrul activităţii :,, Legenda bradului’’, elevii au confecţionat brazi din conuri pe care le-au
pictat cu verde, iar pe unele le-au ornat cu alb pentru a imita zăpada.
,,Din deşeuri noi lucrăm, mediul să îl protejăm’’ este o altă activitate în care au fost
confecţionate ornamente pentru împodobirea bradului, folosind ca materiale reciclabile: becuri arse,
cofrag, pahare şi farfurii de unică folosinţă, dopuri, sticle de plastic. Toate aceste materiale reciclabile
au fost pictate, ornate cu beteală, înfrumuseţate, pentru a avea un aspect cât mai plăcut.
Cu ocazia Zilei mărţişorului şi a Zilei femeii s-au desfăşurat alte două activităţi practice în
care elevii au confecţionat mărţişoare şi felicitări ecologice din următoarele materiale reciclabile:
pene, coji de nuci, dopuri, frunze şi flori uscate, scoici, fire textile, chibrite.
Elevii şi-au arătat îndemânarea şi priceperea şi pe parcursul activităţii ,,Copiii, căsuţele şi
păsările’’, atunci când a fost necesar să ansambleze cu mare atenţie fiecare parte componentă a
căsuţei, ca apoi să obţină în final căsuţa pentru păsărele.

32
 O altă lucrare practică a fot aceea în care elevii au realizat pliante şi panouri cu afişe
ecologice în vederea postării şi distribuirii lor cu prilejul Zilei Mediului. Realizarea acestor panouri a
necesitat o muncă destul de laborioasă. Pe panouri au fost lipite afişe cu următoarele îndemnuri
ecologice:Nu călcaţi iarba!, Nu rupeţi florile!, Nu rupeţi crengile copacilor! etc.

Instruirea bazată pe calculator

Principalul obiectiv este ca fiecare copil cu cerinţe educative speciale să atingă potenţialul
maxim în şcoală şi să aibă o tranziţie satisfăcătoare spre viaţa adultă, spre munca independentă şi
inserarea socială. Plecând de la observaţiile făcute în ultimii ani, chiar şi aceşti copii răspund pozitiv
la activităţile desfăşuate pe computer. Computerul prin uşurinţa manipulării devine pentru mulţi dintre
ei primul obiect cu semnificaţie pe care îl pot controla prin manipulări neasistate. Pentru mulţi dintre
aceşti copii este o victorie semnificativă şi indicată ca mediul exterior nu este în întegime ostil, ci
poate deveni controlabil.
Uşurinţa cu care le este captată atenţia când manipulează computerul este iarăşi un fapt
semnificativ.
Utilizarea calculatorului prezintă un mare avantaj pentru elevii cu deficienţe pentru că au
posibilitatea să studieze în grup sau individual, în ritmul propriu şi independent de alţii.
Exemplu:
În activitatea ,,Calculatorul - prietenul micului ecologist ’’ a avut loc o susţinere a unei lecţii
C.E.S cu tema: ,,Protecţia şi conservarea mediului.’’
Această lecţie C.E.S, creată special pentru elevii cu deficienţe a fost foarte atractivă şi fiecare
elev a lucrat în ritm propriu. De asemenea învăţarea a fost stimulată printr-o serie de întăritori aplicaţi
cu consecvenţă, ca de exemplu feedback pozitiv (,, Foarte bine! ’’, ,,Bravo! ’’) –de fiecare dată când
elevul a executat cerinţa care i-a fost solicitată.
Animaţiile din cadrul lecţiei au oferit un aspect dinamic, mai atrăgător pentru elevi şi au
contribuit semnificativ la crearea senzaţiei de spaţiu şi timp real a lecţiei.
Elevii au putut vizualiza ordinea, coerenţa, durata, multitudinea datelor primite care le
influenţează apoi percepţia, viziunea despre subiectul tratat.
Toate metodele menţionate mai sus au determinat ca activităţile desfăşurate în această etapă să
fie cât mai utile, plăcute, atractive, captivante, să implice responsabilitate şi participare activă din
partea elevilor.

33
 Alegând strategii diversificate, bazate pe acţiune practică şi ţinând cont de potenţialul
colectivului de elevi, voi contribui la însuşirea de către copii a unor cunoştinţe despre mediul
înconjurător, stimularea unor emoţii şi sentimente de protejare a mediului înconjurator şi a unor
convingeri faţă de mediu, respectiv creearea în final a unei conştiinţe de mediu.
Formarea conştiinţei de mediu a elevilor se datorează în mare parte desfăşurării în mod
sistematic a unor acţiuni practice de protejare a mediului, prin utilizarea unor metode activ-
participative, adecvate colectivului de elevi şi respectând ritmul de lucru al fiecăruia.
Metoda proiectului încurajeaza colaborarea şi cooperarea, într-un climat de învăţare plăcut,
relaxant, în care elevii au învăţat unii de la ceilalţi, putându-şi exprima părerile.
Deoarece formarea unei atitudini corecte faţă de mediu nu poate fi rezultatul unei singure
influenţe, ale unei metode unice, este indicat a se apela la combinarea metodelor tradiţionale cu cele
moderne.
Prin activităţile desfăşurate conform modelului cuprins în proiectul educativ, se contribuie la
stimularea receptivităţii elevilor faţă de natura înconjurătoare, declanşarea unor trăiri pozitive faţă de
aceasta, formarea unor premise ale conduitei adecvate faţă de tot ce este în jur, rolul meu fiind de
ghid şi colaborator.
Experimentele, lucrările practice, acţiunile de ecologizare, întâlnirile cu reprezentanţi ai unor
instituţii de protecţie a mediului, i-au pus pe elevi în situaţii diverse de rezolvare a problemelor, de
adaptare, adaptabilitatea fiind o condiţie esenţială pentru omul modern.
Toate aceste activităţi care au fot cuprinse în proiectul educativ, au facilitat asimilarea treptată a
realităţii, ştiut fiind faptul că numai o corelaţie între conţinuturile învăţării şi realitatea
înconjurătoare poate conduce la succesul demersului didactic.
Obiectivele propuse au putut fi atinse în mod predilect prin activităţi libere, desprinse de rutina
lecţiilor şi înlocuite cu cele de grup, care stimulează dezvoltarea comunicării, a creativităţii, ceea ce
duce la o dezvoltare flexibilă a gândirii şi la însuşirea unor comportamente civilizate şi a unei
conduite civice corespunzătoare .
În urma activitatilor practice elevii incep sa recunoasca elementele care fac parte din mediul
înconjutător, sesizează impactul activităţilor omului asupra mediului înconjurător, percep realitatea
înconjurătoare ca un mediu de viaţă, acţionând pentru gestionarea, îngrijirea şi protejarea mediului
înconjurător.

34
 Elevii işi îmbogăţesc vocabularul cu termeni specifici domeniului mediului, işi îmbunătăţesc
atitudinea faţă de animale şi plante, şi isi formeaza deprinderi ecologice de protecţie faţă de mediu.
Este bine să-i determinam pe elevi să devină conştienţi de faptul că nu este suficient ,,să ştii"
ci este necesar să ,,aplici "ceea ce ştii, că trebuie să-şi schimbe mai întâi ei propriul comportament,
apoi, dacă reuşesc, să-i convingă pe cei apropiaţi lor: familie, colegi, cunoştinte, etc. să facă acest
lucru.
Educaţia privind mediul înconjurător este o disciplină a cunoştinţelor în acţiune, care nu este
efectul unei singure discipline, ci a mai multora aflate în interacţiune, cunoştinţele fiind în serviciul
acţiunii, făcând din educaţia ecologică un proces nu doar localizat în timp şi spaţiu, ci un proces
continuu, prezent în copilărie, adolescenţă şi în viaţa adulţilor.
Demersurile educative pe care le vom întreprinde vor constitui un impuls permanent, urmãrind
cooptarea elevilor în acţiuni concrete de cunoaştere şi intervenţie practicã, pozitivã în ceea ce priveşte
mediul natural, urmărind formarea unei conduite morale adecvate ce va duce la formarea conştiinţei
de mediu a adultului de mâine.

35
 3. 3 Activităţi instructiv-educative în vederea însuşirii unui comportament
ecologic

Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate şcolară, activităţi ştiinţifice,
artistice, practice, sportive sau religie. Din multitudinea formelor de manifestare menţionăm:
observaţii în natură, experimente, povestiri ştiintifice, desene, plimbări, drumeţii, excursii, vizionare
de diapozitive sau expuneri power point, jocuri de mişcare instructiv - distractive, labirinturi
ecologice, vizitarea muzeelor, expozitii, spectacole, vizionari de emisiuni TV cu specific educaţional,
concursuri.
Tematicile care pot fi parcurse sunt stabilite în funcţie de subiectul propus: "Să ocrotim natura",
"Poluarea în diferite anotimpuri", "Ce se întamplă iarna cu plantele şi animalele?", "Ce ştim despre
pădure?" "Natura se trezeşte la viaţă", "Copac tânăr, copac bătrân", "Ce ne învaţa natura?", "S.O.S.
natura...", "Culorile şi sănătatea", "Aspectul cartierului meu, satului meu", "Curiozitati ecologice",
"Pământul, planeta vie", "Măşti şi costume ecologice", etc.
Specialiştii în teoria şi practica educaţională definesc metoda de predare ca fiind „modalităţi de
acţiune cu ajutorul cărora elevii, sub îndrumarea profesorului îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează
priceperi, deprinderi, îşi dezvoltă aptitudini şi iau atitutdini„. Realizarea acestor acţiuni este asigurată
de baza teoretică structurată a metodelor şi mijloacelor de învăţare, de strategii privind organizarea
procesului predării-învăţării materializate în comunicarea dintre profesor şi elev. Procesul de învăţare
este susţinut de materiale didactice variate, mijloacele audio-vizuale, aplicaţii de teren, utilizate în
practica educaţiei ecologice. Metodele şi tehnicile folosite în educaţia ecologică sunt adaptate în
funcţie de grupele de vârstă ale copiilor (preşcolari, şcolari sau liceeni), fiind grupate în patru
categorii: a. Metode de comunicare: orală (pozitive, interogative, rezolvarea problemelor); scrisă
(consultarea manualelor şi analiza pe text); vizuală (limbajul cuvântului, imaginii, sunetului); de
comunicare interioară (bazate pe limbajul intern). b. Metode de explorare sistematică a realităţii
obiective: directă (observaţia sistematică, cercetarea documentelor, studiul de caz) şi îndirectă
(demonstraţia, modelarea etc.).

36
 Excursiile şcolare pot fi un bun prilej de informare privind mediul, dacă ele sunt bine concepute
şi organizate, propunându-şi, în primul rând, obiective educaţional-formative pozitive, privind relaţia
om-natură şi în subsidiar agrementul în sine.

Metode fundamentate pe acţiune practică: externă, reală (exerciţiul în aer liber, lucrările
practice, activităţi creative) şi fictive sau simulare (jocuri didactice, jocuri de simulare). d. Instruirea
informaţională: instruirea cu ajutorul calculatorului (lecţiile interactive prin programul AEL-
Advanced eLearning); simularea unor procese şi fenomene naturale în laboratoarele şcolare sau în
cadrul lecţiilor AEL; folosirea hărţilor interactive şi a imaginilor satelitare etc. Aceste metode vizează:
cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de mediu în descrierea şi explicarea unor fenomene obiective şi a
relaţiilor din mediul natural, dezvoltarea spiritului de observare, investigare şi cercetare la elevi şi
formarea unui set de valori pozitive faţă de mediu şi a motivaţiei de a participa la menţinerea calităţii
mediului.
În educaţia pentru formarea unei conştiinţe de mediu la copiii cu cerinţe educative speciale,
accentul trebuie pus pe metodele pedagogiei moderne, care urmăresc mai puţin însuşirea de
cunoştinţe, ci aplicarea şi utilizarea lor în situaţii concrete, pentru ca ei să fie pregătiţi a face faţă
oricăror evenimente cu care pot fi confruntaţi. Totodată utilizarea metodelor prin acţiunea practică în
activităţile educative ale copiilor cu cerinţe educative speciale nu numai că facilitează formarea unei
conştiinţe de mediu, ci stimulează foarte mult învăţarea prin cooperare (munca în echipă sau în
grupuri mici), facilitând astfel comunicarea, relaţionarea, colaborarea şi sprijinul reciproc.

Activităţile pot fi stabilite având ca punct de plecare diferite evenimente din calendarul
ecologic şi totodată trebuie adaptate unor situaţii de viaţă corespunzătoare vârstei, capacităţilor
intelectuale, posibilităţilor de învăţare ale elevilor, astfel încât aceştia să poată depăşi bariera
asimilării unor noţiuni teoretice şi să poată comunica eficient, sa poată avea capacitatea de a lua
iniţiativa, de a lua decizii bine gândite.
Educarea copiilor în spiritul dragostei şi a ocrotirii naturii înseamnă nu numai dobândirea de
cunoştinţe, ci şi formarea unor atitudini, abilităţi, motivaţii, stări afective.
În acest sens, preocupările trebuie îndreptate către realizarea unor activităţi care s-au
desfăşurat atât în sala de clasă, cât şi spre activităţi care s-au desfăşurat în aer liber pentru a da
posibilitatea copiilor de a se simţi cât mai apropiaţi de natură .

37
 În cadrul unor activităţi realizarea obiectivelor se poate face printr-o proiectare minuţioasă
prin care s-a urmărit lărgirea sferei de cunoaştere a copiilor cu privire la protecţia mediului
înconjurător, precum şi realizarea unor experimente şi activităţi plăcute, atractive care să capteze
atenţia copiilor, să le trezească setea de cunoaştere şi protejare a mediului.
Astfel se pot organiza acţiuni practice, de implicare activă a elevilor în menţinerea purităţii
mediului ambiant, prin antrenarea lor în acţiuni de ecologizare a unor spaţii verzi, prin adunarea unor
deşeuri, prin îngrijirea unor plante şi animale. Toate aceste activităţi vor fi organizate într-un mod
plăcut şi totodată util. Îmbinând metodele tradiţionale cu cele moderne, se va urmari ca activităţile
care se vor desfăşura să fie cât mai atractive şi relaxante, luând forma unor jocuri, concursuri,
întreceri.
.

38
 PROIECT ECOLOGIC

TEMA:,,SĂ PROTEJĂM NATURA !’’

GRUPUL ŢINTĂ:
Elevii clasei a -V- a
Beneficiari:
Direcţi: elevii aceleiaşi clase
Indirecţi: comunitatea locală

INSTITUŢII IMPLICATE:
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Consiliul Judeţean
Ocolul Silvic

LOC DE DESFĂŞURARE : şcoală, parcuri din cartier, malul râului Bârzava, Grădina Zoologică

39
 ARGUMENT

Educaţia ecologică reprezintă o problemă globală, fundamentală şi constituie obiectivul

cooperării statelor, a entităţilor teritoriale având ca scop supravegherea şi evaluarea stării mediului,
precum şi prevenirea deteriorării acesteia.
Ne aflăm într-un moment al istoriei în care trebuie să orientăm acţiunile noastre, meditând în
mai mare măsură la repercusiunile asupra mediului. Aprofundând cunoştinţele elevilor şi chiar şi pe
ale noastre, ale cadrelor didactice, şi acţionând cu mai multă înţelepciune, putem asigura pentru noi
înşine condiţii de viaţă mai bune într-un mediu înconjurător mai bine adaptat la nevoile şi aspiraţiile
umanităţii. Apărarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, pentru generaţiile prezente şi viitoare au
devenit un obiectiv primordial al oamenilor.
Educaţia în domeniul ocrotirii naturii trebuie să înceapă încă din copilărie, să fie continuată în
activităţile şcolare şi în cele din afara şcolii.
Formarea culturii ecologice la copiii cu cerinţe educative speciale este posibilă prin antrenarea
şi implicarea lor în activităţi practice de orientare ecologică.
Interesul copiilor cu cerinţe educative specile de a pătrunde în tainele naturii trebuie stimulat
prin diverse acţiuni în care aceştia să nu fie simpli spectatori.
În acest sens, coordonatele actuale ale vieţii cotidiene impun abordarea în şcoală, alături de alte
elemente de educaţie, şi probleme legate de educaţia pentru calitatea mediului înconjurător.
Astfel, se evidenţiază prioritatea majoră a noastră, a tuturor, de a cunoaşte, de a proteja şi de a
conserva mediul de viaţă.

40
RESURSE:

Resurse materiale :
-saci de gunoi, mănuşi, jetoane, creioane colorate, carioca, chibrite, carton, aracet,
lipici, becuri, pahare plastic, beteală, pene, scoici, frunze uscate, fire textile, nuci, dopuri,
conuri, scânduri, computer, videoproiector, flipchart, aparat foto.

Resurse umane :
-clasa de elevi
-cadre didactice
-factori implicaţi

SCOPUL:
Educarea elevilor în spiritul interesului pentru a menţine un mediu înconjurător curat, pentru
protejarea acestuia.

OBIECTIVE:
-Formarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor conştiente şi
responsabile care duc la îmbunătăţirea calităţii mediului;
-Cultivarea interesului faţă de menţinerea unui mediu natural sănătos şi echilibrat, a unui
comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi natură;
-Însuşirea unor norme de comportament eco - civic;
-Participarea activă la acţiuni ce promovează sănătatea mediului.

MEDIATIZARE:
-panourile din holul şcolii;
-afişierele din clasa implicată;
-revista şcolară ,,Clopoţelul’’;
-publicaţiile locale.

41
FINALITĂŢI :
-expoziţii cu obiecte confecţionate din materiale refolosibile;
-afişierele completate periodic cu fotografii pentru fiecare eveniment al proiectului;
-campanie de colectare de deşeuri din hartie ;
-construirea şi amplasarea unor căsuţe pentru păsări ;
-acţiuni de ecologizare a spaţiilor verzi din şcoală şi cartier.

EVALUAREA:
-afişarea periodică a rezultatelor acivităţilor desfăşurate;
-în permanenţă se va urmări corespondenţa dintre obiectivele propuse şi situaţiile concrete, reale,
nevoile, priorităţile grupului ţintă căruia i se adresează acest proiect;
-album de fotografii.

REZULTATE AŞTEPTATE:

-Formarea unei atitudini sănătoase faţă de mediu ;

-Implicarea mai activă ( elevi, cadre didactice) pentru îmbunătăţirea sănătăţii mediului;

-Dobândirea deprinderilor ecologice pentru păstrarea şi refacerea echilibrului om-mediu.

42
 Plan de activităţi

Nr. Perioada Tema Conţinuturi

crt.
1. octombrie ,,Să pornim la drum ecologic! ” -informarea elevilor cu privire la activităţile
care se vor desfăşura în cadrul proiectului.

-prezentare PPT;
-cunoaşterea semnificaţiei zilei de 4
octombrie – Ziua internaţională a protecţiei
,,Protejând animalele - protejăm
animalelor.
mediul”

-acţiune de ecologizare pe malul râului

Bârzava.
,,Un râu mai curat”

-confecţionarea unor postere, pliante, fluturaşi

cu mesaje eco-Marea Neagră.
,,Cel mai frumos mesaj eco -
Marea Neagră”
2. ,,Hai la curăţenie! -acţiune de curăţenie în curtea şcolii.
noiembrie
-elaborarea împreună cu elevii a unui
,,Zece paşi spre un mediu mai regulament ecologic şi afişarea lui la loc
curat”
vizibil în şcoală.

,,Natura în ghicitori -concurs de ghicitori între elevii clasei a- V- a

şi elevii clasei a -VI-a.
,,Detergenţii pot ,,curăţa” mediul!
-efectuarea unor experimente pentru a
observa influenţa detergenţilor asupra
germinaţiei seminţelor de fasole.
3. decembrie ,,Legenda bradului” -prezentarePPT;

43
 -colaj.
-confecţionarea de ornamente pentru brad din
,,Din deşeuri noi lucrăm, mediul să
îl protejăm” materialele refolosibile;
-expoziţie cu produsele confecţionate de către
elevi.
4. Ianuarie ,,Ecologistul perspicace” -concurs pe teme ecologice între elevii clasei
a –V- a şi a –VI- a.

-lecţii C.E.S pe calculator pe teme ecologice.

,,Calculatorul –prietenul micului
ecologist”

5. Februarie ,,Aşa DA , aşa NU !’’ -dezbatere cu privire la comportamentele

pozitive şi negative faţă de mediul
înconjurator.

,,Eco-mărţişorul’’
-confecţionarea unor mărţişoare ecologice şi
realizarea unei expoziţii.

6. Martie Nu risipim , ci refolosim! ” -confecţionarea unor felicitări ecologice

,,Pădurea -aurul verde’’ -întâlnire cu reprezentantul Ocolului Silvic

-cunoaşterea semnificaţiei zilei de 22 martie –

Ziua mondială a protecţiei apelor
,,Apa înseamnă viaţă’’
-experiment

-acţiune de curăţenie în curtea şcolii

,, Şcoala noastră -oglinda noastră’’

7. Aprilie ,,Copiii, căsuţele şi păsările! ” -cunoaşterea semnificaţei zilei de 1 aprilie –
Ziua internaţională a păsărilor;
-construirea unor căsuţe pentru păsări.

-cunoaşterea semnificaţiei de 22 aprilie - Ziua

,,Pământul - casa noastră’’

44

,,Să îngrijim animalele’’
,,Harnicii colectori’’
8. Mai ,,Păsările şi arborii”
,,Împreună pentru un mediu mai
curat’’
9 Iunie ,,Mediu curat – oameni sănătoşi!’’ -cunoaşterea semnificaţiei zilei de 5 Iunie,
,,Cei mai buni ecologişti’’
,,Cel mai harnic colector’’
,,Urmaţi exemplul nostru!’’
,,Album de călătorie ecologică’’
45
Pământului;
- prezentarePPT.
-completarea colţului viu cu un hamster.
-predarea hârtiei reciclabile.
- cunoaşterea semnificaţiei zilei de 10 mai -
Ziua Păsărilor şi a Arborilor.
-întâlnire cu reprezentanţii Agenţiei pentru
Protecţia Mediului.
ziua Mediului;
-acţiune de amplasare de afişe ecologice şi de
distribuire de pliante în Parcul Tricolorului;
-premierea celor mai buni ecologişti;
-premierea celui mai harnic colector de hârtie
reciclabilă;
-realizarea de către elevi a unei expoziţii cu
fotografii din timpul activităţilor realizate in
cadrul proiectului.
-realizarea unui album cu fotografii
 Proiect didactic

Clasa: a - VI - a
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Cultură civică
Unitatea de învăţare: Omul şi mediul înconjurător
Tema: Îndatorirea de a proteja mediul
Tipul lecţiei: Transmitere de noi cunoştinţe

Obiective generale: Cunoaşterea şi folosirea limbajului civic în exprimarea orală şi scrisă; Formarea
atitudinii pozitive integratoare faţă de lumea înconjurătoare (lucruri, plante, animale) manifestând
comportamentele echilibrate şi ecologice.

Obiective specifice:
O1 -Să definească noţiunile de ,,îndatorire,, şi ,,mediu,,
O2-Să argumenteze importanţa unui mediu curat pentru sănătatea omului ;
O3- Să stabilească îndatoririle faţă de mediul înconjurător;
O4- Să identifice acţiunile pozitive şi pe cele negative asupra mediului;
O5-Să diferenţieze comportamentele negative faţă de cele pozitive în legătură cu mediul

Strategii didactice:
Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia,problematizarea, brainstorming,observaţia,tehnica
lotus,studiu de caz,exerciţiul
Resurse materiale: carte de ghicitori,manual,videoproiector,imagini, flipchart, fişe de lucru.

46
 Forme de organizare: individual, frontal, pe echipe

Bibliografie:
Ion Albulescu, Mirela Albulescu - Didactica disciplinelor socio-umane, Editura Napoca Star, Cluj
Napoca, 2000
Curriculum naţional - Programa Şcolară pentru elevii cu deficienţe mintale uşoară şi moderată, Iaşi,
2005
Gheorge Radu, Virginia Creţu-Cunoaşterea mediului înconjurător-Manual pentru clasa a -V-a, Şcoli
Speciale,Editura Didactică şi pedagogică,Bucureşti,1998

Momentele Ob Activitatea Activitatea Resurse Resurse

lectiei op materiale
profesorului elevilor procedurale
Moment Verifică prezenţa elevilor Se pregătesc pentru
organizatoric Se stabileşte climatul
lecţie.
necesar bunei desfăşurări a
activităţii
Captarea Citeşte câteva ghicitori Ascultă ghicitorile şi
atenţiei despre elementele care au prezintă răspunsul Conversaţia Carte
legătură cu mediul:apă, aer, de
animale, plante ghicitori
Comunică subiectul Notează în caiete
Anunţarea lecţiei: titlul lecţiei Conversaţia
subiectului şi ,,Îndatorirea de a proteja
a obiectivelor mediul ”
Prezintă pe înţelesul
elevilor obiectivele lecţiei
Dirijarea Realizează o scurtă Spun diferite cuvinte Conversaţia
invăţării conversaţie cu elevii: legate de îndaorire şi Brainstorming
O1 -La ce vă gândiţi când mediu, care se scriu pe Problematizar
auziţi cuvântul ,,îndatorire tablă e
? Participă la
-La ce vă gândiţi când conversaţie şi răspund
auziţi cuvântul,, mediu,,? la întrebări
-Cum trebuie să fie mediul Conversaţia Manual
înconjurător? Explicaţia
-Ce se întâmplă dacă nu Citesc lecţia din
avem grijă de mediul manual şi răspund la

47
 înconjurător? întrebări Observaţia Videopro-
Conversaţia iector
Solicită elevilor să
citescă lecţia din manual şi Urmăresc prezentarea
să răspundă la întrebări facută cu ajutorul
videoproiectorului
Se prezintă cu ajutorul
videoproiectorului o Indică imaginile care
O2 animaţie în legătură cu trebuie selectată, iar
protecţia mediului care apoi ascultă
cuprinde urmatoarele informaţiile redate
secvenţe:
1.Natura, prietena mea
Propune elevilor să indice Observaţia Imagini
imaginile care înfăţişează Indică etichetele care Explicaţia Flipchart
acţiuni care protejează natura trebuie puse la Tehnica
pentru a fi puse la ,,Aşa da,, imaginile Lotus
şi imaginile care înfăţişează corespunzătoare, iar
O3
acţiuni care distrug natura apoi ascultă
pentru a fi puse la ,,Aşa nu,, informaţiile redate
2.Protecţia şi păstrarea
mediului Privesc atenţie
Propune elevilor să indice imaginile şi ascultă
etichetele cu sfaturi bune şi cerinţele prezentate de
sfaturi rele pentru a fi puse la către profesor
O2 imaginea corespunzătoare Fiecare echipă aşează Studiu de caz
naturii protejate sau naturii nuferii care conţin Dezbaterea
distruse imagini cu acţiuni
pozitive şi negative
Distribuie fiecărui elev asupra mediului la
câte o imagine cu un nufăr locul corespunzător,
pe care sunt scrise diferite ţinând cont de
cuvinte:părinţi, animale, menţiunile ,,fapte
profesori, flori, parcuri, bune ,, şi ,,fapte rele,,
fraţi etc
Propune elevilor să aşeze
pe o planşă numai nuferii
care conţin cuvinte legate
de mediu.
Propune împărţirea Comentează fiecare
elevilor în două echipe şi caz în parte şi
distribuie nuferi pe care menţionează soluţia
sunt înfăţişate acţiuni corectă
pozitive şi negative aupra
mediului.
Solicită echipelor să

48
 aşeze corect nuferii pe
aceeaşi planşă , ţinând cont
de acţiunile care reprezintă
fapte bune şi fapte rele

Fixarea noilor Se realizează o Diferenţiază Conversaţia Videopro-

cunoştinţe prezentare power point cu comportamentele Prezentare iector
O4 titlul ,,Prietenii naturii,, pozitive faţă de cele PPT
Sunt prezentate diferite negative în legătură cu
comportamente pozitive şi mediul
negative faţă de mediu şi
provoacă elevii la discuţii
pe baza fiecărei imagini
prezentate.
Evaluare Distribuie elevilor fişe de Lucrează la fişele de Fişe de
lucru(Anexa 2 ) lucru Exerciţiul lucru
După completarea fişelor, Prezintă ceea ce au
se va face verificarea lor cu scris în fişă
întreaga clasă
Încheierea Se trag unele concluzii
activităţii privind respectarea
îndatoririlor ce revin faţă de
protejarea mediului
înconjurător
Se va evidenţia gradul de
participare al clasei la lecţie

49
 Proiect didactic

Clasa: a - V - a
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Cultură civică
Unitatea de învăţare: Noi şi celelalte vieţuitoare
Tema:,, Nevoia de plante şi animale’’
Tipul lectiei: mixtă

Obiective generale:
Cunoaşterea necesităţii animalelor şi plantelor pentru viaţa omului;
Inţelegerea legăturii dintre plante, animale şi om;
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de plante şi animale.

Obiective operaţionale:
O1-Să evidenţieze importanţa plantelor şi animalelor în viaţa omului;
O2-Să identifice şi să descrie plantele şi animalele prezentate în imagini;
O3-Să prezinte foloasele care se pot obţine de la plante şi animale;
O4-Să argumenteze rolul plantelor şi animalelor în menţinerea echilibrului ecologic.

Strategii didactice:
Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observaţia, problematizarea, tehnica lotus, exerciţiul,
jocul didactic
Resurse materiale: planşă, fişe de lucru, flipchart, videoproiector

50
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Bibliografie:
Ion Albulescu, Mirela Albulescu - Didactica disciplinelor socio-umane, Editura Napoca Star, Cluj
Napoca, 2000
Curriculum naţional - Programe Şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2004
Dumitra Radu,Gherghina Andrei, Educaţie civică -M anual pentru clsa a-III-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2005

Momentele Ob. Activitatea Activitatea Resurse Resurse

lectiei Op. materiale
profesorului elevilor procedurale

Moment Verifică prezenţa Se pregătesc pentru

organizatoric elevilor
lecţie.
Se stabileşte clima-
tul necesar bunei
desfăşurări a activi-
tăţii
Captarea Se citesc câteva Ascultă ghicitorile
atenţiei ghicitori despre şi prezintă răspun- Conversaţia Carte de
plante şi animale sul ghicitori

Reactualiza-rea Se pun întrebări Răspund la

cunoştinţelor referitoare la lecţia întrebările puse de Conversaţia
din lecţia anterioară: către profesor
anterioară ,,Proprietatea asupra
lucrurilor”

Comunică elevilor Notează în caiete

Anunţarea subiectul lecţiei: titlul lecţiei Conversaţia
subiectului şi a ,,Nevoia de plante şi
obiectivelor animale”
Prezintă pe înţe-
lesul elevilor
obiectivele lecţiei
Dirijarea Solicită elevii să Privesc imaginile
invăţării privească imaginile din manual şi Conversaţia Manual
O1 din manual şi să răspund la
răspundă la întrebări întrebările puse de
de tipul: către profesor

51
 -De ce cumpără
oamenii fructe şi
legume ?
-De unde provine
carnea, laptele,
ouăle ?
-Care este importan-
ţa acestor produse
alimentare pentru
om ?

Se prezintă elevilor Descriu plantele şi

o planşă pe care sunt animalele Observatia Planşă
ilustrate plante şi Răspund la întrebă- Conversaţia
O2 animale rile puse de către
Îndeamnă elevii să profesor
vorbească despre ele
şi să specifice
foloasele pe care le
aduc omului

Propune împărţirea Elevii fiecărei gru- Tehnica Flipchart

elevilor în două pe se consultă între lotus
grupe. ei şi completează
O3
Solicită ca elevii floarea de lotus prin Exerciţiul
unei grupe să scrie scrierea produselor
pe petalele florii de corespunzătoare
lotus produse care se
obţin de la animale şi
o altă grupă să scrie
produse care se pot
obţine de la plante

Se realizează o pre- Poartă discuţii pe Prezentare PPT Video-

O4 zentare power point baza imaginilor Problematizarea proiector
despre rolul pe care prezentate
îl au plantele şi ani- Evidenţiază rolul
malele în păstrarea plantelor şi anima-
echilibrului ecologic lelor în viaţa
Propune elevilor omului
sa-şi închipuie cum
ar fi viaţa fără plante
şi animale
Sunt coordonate
discuţiile care se

52
 iniţiază

Se trag unele con- Notează în caiete Exerciţiul

cluzii privind impor- concluziile trase
tanţa plantelor şi
animalelor în viaţa
omului şi propune
elevilor să le noteze
în caiete

Se va urmări fixarea Se grupează în Explicaţia

Fixarea noilor conţinutului.lecţiei doua echipe Joc didactic
cunoştinţe prin intermediul unui Îşi însuşesc reguli-
concurs pe echipe: le jocului
,,Cine ştie câştigă’’ Membrii echipei
Se explică regulile se consultă în pri-
jocului vinţa răspunsurilor
Se pun întrebări şi îşi desemnează
referitoare la nevoia un reprezentant
de plante şi animale pentru a le transmi-
te
Evaluare Se distribuie elevi- Lucrează la testul Explicaţia Test de
lor un test de evalua- de evaluare Exerciţiul evaluare
re formativă formativă.
Prezintă rezultatele Primesc lămuriri
testului şi fac apre- asupra notelor
cieri asupra lor acordate
Se realizează
notarea şi explicarea
notelor acordate
Încheierea Se va evidenţia
activităţii gradul de participare
al clasei la lecţie,
fiind remarcaţi elevii
cu.contribuţii
deosebite

53
 Proiect didactic

Clasa: a - V - a
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Cultură civică
Unitatea de învăţare: Noi şi celelalte vieţuitoare
Tema:,, Atitudinea faţă de plante şi animale’’
Tipul lectiei: Dobândirea de noi cunoştinţe

Obiective generale:

Însuşirea unor modalităţi de îngrijire a plantelor şi animalelor;

Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de plante şi animale.

Obiective operaţionale:

O1-Să explice sensul cuvântului ,,atitudine’’;

O2-Să menţioneze plantele şi animalele care sunt ocrotite prin lege;
O3-Să stabilească comportamente corespunzătoare faţă de plante şi animale;
O4-Să prezinte modalităţi de îngrijire a plantelor şi animalelor;
O5 -Să argumenteze necesitatea unei atitudini pozitive faţă de plante şi animale.

54
Strategii didactice:
Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, problematizarea,observaţia, ciorchinele, exerciţiul, joc
de rol
Resurse materiale:videoproiector, jetoane, flipchart, fişe de lucru
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Bibliografie:
Ion Albulescu, Mirela Albulescu - Didactica disciplinelor socio-umane, Editura Napoca Star, Cluj
Napoca, 2000
Curriculum naţional - Programe Şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2004
Dumitra Radu,Gherghina Andrei, Educaţie civică - Manual pentru clsa a-III-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2005

Momentele lectiei Ob Activitatea Activitatea Resurse Resurse

op profesorului materiale
elevilor procedurale

Moment Notează absenţele Se pregătesc pentru

organizatoric Stabileşte atmosfera
bunei desăşurării a lecţiei
Captarea atenţiei
Citeşte poezia
,,Căţeluşul şchiop” şi se
discută pe marginea
acesteia
Anunţarea Comunică subiectul
subiectului şi a noii lecţii: ,,Atitudinea
obiectivelor faţă de plante şi animale”
Prezintă obiectivele
operaţionale pe înţelesul
elevilor
Dirijarea
învăţării Explică sensul
O1 cuvântului ,,atitudine”şi
se solicită elevilor să
alcătuiască propoziţii.
,,Atitudine” - mod de
comportare.
lecţie
Poartă discuţii Conversaţia
asupra modului cum
se comportă copiii
cu căţeluşul
Notează în caiete
titlul lecţiei. Conversaţia
Exerciţiul
Scriu în caiete sen- Exerciţiul
sul cuvântului,
,,atitudine”, iar apoi
alcătuiesc oral pro-
poziţii
Prezentare

55

O Realizează o pre-
zentare power point
2
despre plantele şi
animalele pe cale de
dispariţie
Oferă informaţii
suplimentare despre
necesitatea ocrotirii
acestor animale
Distribuie fiecărui elev
câte două jetoane pe care
sunt înfăţişate atitudini
pozitive şi negative faţă
de plante şi animale
Propune elevilor să
O3
identifice atitudinile
negative şi să stabi-lească
care ar trebui să fie
comportamentele
corespunzătoare
Solicită elevilor să aşeze
fiecare jeton în
ciorchinele corespun-
zător de pe flipchart
Provoacă elevii care au
animale şi grădină să
vorbescă despre modul
cum îngrijesc animalele
şi plantele
Dirijează discuţiile prin
O4 întrebări ajutătoa-re şi
încurajează elevii să pună
întrebări colegilor care
vorbesc despre modul de
îngrijire
Propune elevilor să
participe la jocul de
rol:,,Cum şi de ce? ”
Îndeamnă elevii să se
O5 organizeze în două echipe
şi să joace rolul unor
56
Privesc imaginile PPT Video-
şi identifică Conversaţia proiector
plantele şi animalele Problemati-
pe cale de dispariţie zarea
Explicaţia Jetoane
Identifică atitudini- Conversaţia
le negative şi stabi- Ciorchinele Flipchart
lesc care ar trebui să
fie comportamentul
corespunzător faţă
de plante şi animale
Selectează
jetoanele şi le lipesc
pe cior-chinele
corespunză-tor
Conversaţia
Prezintă modalităţi
de îngrijire a plante-
lor şi animalelor
Răspund la
întrebă-rile adresate
Elevii formează o
echipă a plantelor şi
una a animalelor
Fiecare elev îşi Joc de rol
ima-ginează că este
o plantă sau un
animal şi va spune
cum ar dori să se
poarte cei din jur cu
el
În încheiere va Exerciţiul
argumenta de ce şi-
ar dori acest lucru
 plante şi animale care Notează în caiete
discută între ele despre concluziile trase
cum ar dori să se poarte
cei din jur cu ele
Solicită argumentarea
acestei dorinţe

Solicită elevilor
trecerea în revistă a te-
mei abordate şi se trag
unele concluzii privind
necesitatea unei atitu-dini
pozitive faţă de plante şi
animale
Se va urmări fixarea Completează Exerciţiul Rebus
Fixarea conţinutului lecţiei prin rebusul
noilor cunoştinţe completarea unui rebus

Evaluare Se distribuie elevilor fişe Lucreaza pe fişele Exerciţiul Fişe de

de lucru de evaluare Explicaţia lucru
Prezintă rezultatele Primesc lămuriri
fişelor şi face aprecieri asupra notelor
asupra lor acordate
Se realizează notarea şi
explicarea notelor
acordate
Incheierea Se fac aprecieri asupra
activităţii modului cum s-a
desfăşurat activitatea

57
 Proiect didactic

Clasa : a VI-a A
Aria curriculara : Om şi societate
Disciplina : Cultură civica
Lectia : Protejarea mediului inconjurator
Tipul : Recapitulare, consolidare, evaluare
Scopurile lectiei :
a) Cognitive :
S1 – Formarea şi dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi inţelegere a realităţilor
din mediul inconjurător
S2 – Dezvoltarea atenţiei şi spritului de observaţie
S3 – Diferenţierea acţiunilor de poluare/protejare a mediului inconjurător
S4 – Soluţionarea rebusului despre mediul inconjurător
b) Afective :
S5 – Formarea unei atitudini pozitive despre mediul inconjurător
S6 – Dezvoltarea simţului estetic şi critic
S7 – Dezvoltarea spiritului de echipă
c) Formative :
S8 – Reactualizarea / consolidarea cunoştinţelor despre acţiunile de poluare,
distrugere/protejare a mediului inconjurător
S9 – Observarea unor imagini ce prezintă aceste acţiuni
S10 – Cunoasterea de catre elevi a unor notiuni cum ar fi : poluare, protejare, deşeuri,
dăunători.

Obiectiv general : Protejarea mediului de către copii

58
Obiective operationale :
Pe parcursul şi la sfarşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
O1 – Sărecunoasca activitati pozitive/negative ale omului asupra mediului inconjurator
O2 – Să compare desene / imagini prezentate cu privire la actiunile desfasurate de om in mediul
inconjurator
O3 – Să identifice surse de poluare, distrugere din materialele prezentate
O4 – Să analizeze materialele si sa gaseasca solutii pentru situatiile prezentate
O5 – Să formuleze raspunsuri corecte, clare, precise cu privire la aspectele prezentate

Strategii didactice :
a) Metode şi procedee : conversaţia, ciorchinele, cubul, observaţia, analiza , munca independentă
şi in echipa, brainstorming.
b) Mijloace de realizare : plicuri cu sarcini, fişe , cartoane de desen, creioane colorate, jetoane de
recompensa, foarfeca, lipici.
c) Forme de realizare : in echipe
d)
Bibliografie :
Ghidul programului de informare /formare a institutorilor/ invatatorilor – MECT 2003
Cunoasterea mediului, manual cl. a II-a , Tudora Pitila, Cleopatra Mihailescu, ed. Aramis 2003

59
 Scenariul didactic
Momentele lectiei Ob Continuturile invatarii Strategii Evaluare
op didactice
1. Organizarea clasei Elevii sunt impărţiţi in trei grupe. Se impart -conversaţia
materialele necesare (creioane, foi, -explicatia
foarfece, lipici ).
2. Anuntarea temei si Se anunta organizarea activitatii sub forma -conversaţia
a scopului de concurs intre cele trei grupe. Se anunta -explicaţia
elevii ca vom avea ca tema de intrecere
« Protejarea mediului inconjurator » , iar
scopul este sa vedem cat de bine suntem
pregatiti pentru a proteja mediul.
3. Captarea atentiei O4 Fiecare grupa va alege un plic in care se icebreaking Găsirea
O5 afla o ghicitoare. O vor citi impreuna si vor -munca in raspunsului corect
gasi raspunsul. In functie de raspuns vor echipa la ghicitoare
primi ecusoanele pentru grupa. -conversaţia
Raspunsurile corecte vor fi punctate cu
jeton (delfin)
4. Evocare O1 Fiecare grupa va primi o coala pe care va -metoda Calitatea si
O4 trebui sa scrie actiuni daunatoare ale ciorchinelui cantitatea
omului in diferite componente ale termenilor inscrisi
mediului. pe coală.
La sfarsitul timpului acordat, raspunsurile
corecte vor fi recompensate cu un jeton.
5. Realizarea O1 Fiecare grupa va primi o fisa cu doua -munca in Frontală
sensului O2 imagini referitoare la actiunea omului in grup
O3 mediul inconjurator (actiuni -metoda
O4 benefice/daunatoare). Dupa metoda cubului
cubului, elevii vor completa fisa grupei.
Descrie →compara →asociaza
→analizeaza →aplica →argumenteaza.
Fisele se afiseaza pe tabla si se discuta.
Se apreciaza fisa completata cel mai bine
si echipa castigatoare va fi recompensata cu
un jeton
6. Reflexia O4 Fiecare echipa primeste un rebus. Echipa - munca in
O5 care va termina prima si va completa corect grup
va fi recompensata cu un jeton.
7. Extensia O3 Fiecare echipa va primi o coala de desen pe -activitatea Pe grupe
O4 care va trebui sa realizeze un desen indicat in grup Individuală
de biletul surpriza. Vor decupa si vor lipi -activitatea
pancartele potrivite dupa etapele : individuala
Citeste ; decupeaza -metoda
Deseneaza ; lipeste cubului
Coloreaza ; ajuta
8. Evaluare O2 Turul galeriei. - turul Pe grupe
O4 Grupele vor trece pe rand sa vada lucrarile galeriei

60
O5 celorlalte grupe si isi vor exprima parerea.
Lucrarea cea mai reusita va fi
recompensata cu un jeton. Se vor face apoi
aprecieri cu privire la intreaga activitate a
elevilor

61
 FIŞĂ DE LUCRU

1.În imaginile de mai jos sunt prezentate diferite acţiuni pozitive şi negative.Puneţi
un,,X,, în cerculeţul desenelor cu care sunteţi de acord.

2.Puneţi ,,A,, (adevărat) sau ,,F,, (fals) în faţa următoarelor propoziţii

Numai părinţii noştri au îndatorirea să ocrotească mediul.
Animalele şi plantele trebuie îngrijite.
Fiecărui copil îi revine îndatorirea de a proteja mediul.
Mediu curat înseamnă viaţă sănătoasă.

3. Scrieţi în fiecare desen câte o îndatorire a copiilor faţă de mediu.

ÎNDATORIRI

62
 FIŞĂ DE LUCRU

1.Ce activităţi este îndemnat să desfăşoare micul ecologist?

Micul ecologist
Vrei ecologist s-ajungi?
Pomişorul să nu-l frângi!
Cel mai bine ar fi măi frate,
Să-i tai crengile uscate.
Dă-i apă la rădăcină
Şi sapă lângă tulpină,
Iar el te va răsplăti
Fructe îţi va dărui.

2.Alegeţi varianta corectă:

Ocrotirea mediului este:
a.un drept
b.o obligaţie
c.o libertate

3.Stabiliţi cu ajutorul săgeţilor corespondenţa dintre coloane

Protejarea mediului
Degradarea mediului
aruncăm gunoaie în râuri
rupem florile
îngijim animalele
tăiem copacii
îngrijim spaţiile verzi
circulăm cu bicicleta
îngrijim plantele
reciclăm deşeuri

4.Puneţi ,,A,, sau ,,F,, in dreptul următoarelor propoziţii

Numai părinţii trebuie să protejeze natura.
Copacii ne dau aer curat.
Dacă trăim într-un mediu sănătos vom fi şi noi sănătoşi

63
 FIŞĂ DE LUCRU

1Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte: mediu, activităţi

............................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................

2.Alegeţi variantele corecte

Acţiunile negative ale omului asupra mediului au efecte asupra :

a. sănătăţii omului
b. sănătăţii plantelor
a.sănătăţii animalelor, plantelor şi omului

Poluarea se poate produce asupra:

a.aerului
b.apei
c.aerului, apei şi solului

3.Puneţi ,,Da,, sau ,,Nu,, în dreptul următoarelor propoziţii

Toate activităţile omului au urmări bune asupra mediului.

Omul a transformat mediul dupa voinţa sa.
Transformările negative asupra mediului au urmări asupra sănătăţii vieţuitoarelor.

64
 FIŞĂ DE LUCRU

1.Subliniaţi cuvintele care repezintă elemente din natură:

floare, tren, iarbă, brad, magazin, bloc, apă, masă, ghiocel, carte, aer, scaun, bancă, lalea, maşină,
calculator, caiet, tramvai, urs, veveriţă, geamantan, casă, cuc, liliac, găleată, calorifer, vulpe, lup.

2.Încercuiţi litera din dreptul propoziţiilor adevărate:

a. Spaţiile verzi trebuie îngrijite.
b. Hârtiile se pot arunca la întâmplare.
c. Crengile copacilor nu trebuie rupte.
d. Natura trebuie ocrotită numai de copii.
e. Plantele şi animalele trebuie îngrijite.
f. Florile din parcuri avem voie să le rupem.

3.Stabiliţi cu ajutorul săgeţilor corespondenţa dintre acţiunile de mai jos:

îngrijirea plantelor
Acţiuni pozitive construirea fabricilor
vânatul excesiv
asupra mediului împădurirea
murdărirea apelor
Acţiuni negative distrugerea spaţiilor verzi

65
 FIŞĂ DE LUCRU

1. Încercuiţi numai elementele care asigură un aer curat:

Uzinele, copacii, maşinile, parcurile, bicicletele, florile, fabricile, pădurea, avioanele,camioanele.

2. Încercuiţi litera din dreptul propoziţiilor adevărate:

a. Aerul pe care-l respirăm trebuie să fie curat.
b. Apa dacă este curată poate provoca diferite boli.
c. In clasă este bine să avem flori care ne dau oxigen.
d. Fiinţele pot trăi fără apă.
e. Plimbările în aer liber nu sunt indicate.
f.Gunoaiele aruncate la întâmplare sunt surse de infecţii.

3. Stabiliţi cu ajutorul săgeţilor corespondenţa dintre culorile containerelor şi deşeurile care

trebuie aruncate în ele:

galben hârtie
sticlă
Container verde carton
plastic
albastru borcane
cutii de conserve

4.Completaţi spaţiile libere din următoarele propoziţii cu cuvintele potrivite:

La o acţiune de colectare a deşeurilor avem nevoie de ......................................................
Prin protecţia mediului înconjurător înţelegem...................................................................
Colectarea .......................... a deşeurilor se face în containere special amenajate.
Pădurea mai este numită şi ...................................

66
 FIŞĂ DE LUCRU

1.Alegeţi varianta corectă.

Poluarea mediului inseamnă:

a.murdărire
b. curăţire
c.aerisire

Poluarea se produce numai asupra:

a.solului
b.apei
c.apei,solului şi aerului

2.Realizaţi cu ajutorul săgeţilor corespondenţa intre coloane.

plantarea copacilor
Poluarea murdărirea apelor
fumul de la fabrici
plantarea florilor

3.Notaţi cu ,,Da ,, sau ,,Nu,, afirmaţiile următoare.

Exista numai poluare sonoră.
Circulaţia maşinilor nu produce poluare.
Copacii produc poluare.
Ingrăşămintele chimice pot polua apa din fantani şi izvoare.

67
 FIŞĂ DE LUCRU

1.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:

Salile de clasa trebuie ……….

Omul fara aer nu poate……….
Aerul este fără miros, fără culoare şi fără …………

2.Puneţi ,,Da’’ in dreptul propoziţiilor adevărate;

Aerul rezultat in urma respiraţiei omului se numeşte aer viciat.

Sălile de clasă trebuie aerisite cat mai des.
Fără aer omul poate supravieţui oricat.
Vieţuitoarele nu pot trai fără aer.

3.Stabiliţi legături între coloane cu ajutorul săgeţilor

Starea de curăţenie se păstrează prin:

a.spălare
b.nearesire
c.murdărire

68
 FIŞĂ DE LUCRU

1.Alegeţi varianta corectă

Apariţia focului a determinat primele:
a.incendii
b.plantări
c.insămanţări

Poluarea a apărut in perioada:

a.agrară
b.culegător-vanător
c.industrială

2.Notaţi cu ,,Da ,, sau ,,Nu,, afirmaţiile următoare.

Poluarea este benefică pentru sănătatea omului.
Omul a creat dezechilibre in natură .
Datorită intensificării activităţii umane a crescut cantitatea de deşeuri.

3.Completaţi spaţiile libere din următoarele propoziţii cu cuvintele potrivite:

A polua înseamnă a ...............................
.........................hârtiei înseamnă prelucrarea şi refolosirea ei.
Deşeurile sunt...................din materiale.
Omul poate........................mediul prin acţiunile sale necontrolate

69
 FISĂ DE LUCRU

1.Stabiliţi legături intre coloane cu ajutorul săgeţilor:

Poluarea aerului apare datorită
Poluarea aerului are ca urmări
eliminarea gazelor
scurtarea vieţii omului
schimbarea climei
incălzirii locuinţelor
răspandirii prafului

2.Alegeţi varianta corectă:

Prin poluarea aerului se inţelege răspandirea în aer:

a.a unor substanţe dăunatoare
b.a unor substanţe sănătoase
c.a unor substanţe aromate

3.Puneţi ,,A’’sau ,,F’’ in faţa următoarelor propoziţii:

Aerul poluat este sărac în oxigen.

Poluarea este mai mare în oraşele mici.
Prin poluare aerul este curăţat.
Poluarea aerului are urmări asupra sănătăţii omului.

70
 FIŞĂ DE LUCRU

1.Alegeţi varianta corectă

Reciclarea este operaţiunea de prelucrare:

a. a unor deşeuri
b. lemnului
c. panzei

Prin reciclare materialul:

a.se reintroduce in circuitul economic
b.se distruge
c.se micşorează

2.Notaţi cu ,,Da ,, sau ,,Nu,, afirmaţiile următoare.

Deşeurile sunt obiecte noi.
Prin intermediul reciclării se consumă energie.
Prin intermediul reciclării se păstreaza aerul şi apele curate.
PET-urile sunt pungi de plastic.

3.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din paranteză.

……….. sunt folosite ca materie primă în diferite procese de producţie.

Reciclarea are mai multe ………….
Se pot recicla şi aparatele ………….
Prin reciclarea hartiei se salvează mulţi …………
(avantaje,deşeurile,copaci,electrice)

71
 CALENDAR ECOLOGIC

DATA EVENIMENTUL ANIVERSAT

02 Februarie Ziua Mondială a Zonelor Umede,
Convenţia Ramsar

15 Martie- Luna Pădurii

15 Aprilie

22 Martie Ziua Mondială a Apei

23 Martie Ziua Mondială a Meteorologiei

01 Aprilie Ziua Păsărilor

17 Aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii

22 Aprilie Ziua Pământului

24 Aprilie Ziua Mondială a Protecţiei

Animalelor de Laborator

10 Mai Ziua Păsărilor şi Arborilor

72
15 Mai Ziua Internaţională de Acţiune
pentru Climă

24 Mai Ziua Europeană a Păsărilor

05 Iunie Ziua Mediului

08 Iunie Ziua Mondială a Oceanelor

17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea

Deşertificării

21 Iunie Ziua Soarelui

11 Iulie Ziua Mondiala a Populaţiei

09 August Ziua Internaţională a Grădinilor

Zoologice şi Parcurilor

16 Septembrie Ziua Internaţională a Stratului de

Ozon

18 Septembrie Ziua Mondială a Geologilor

73
23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei

25 Septembrie Ziua Internaţională a Mediului Marin

26 Septembrie Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi

01 Octombrie Ziua Mondială a Habitatului

04 Octombrie Ziua Mondială a Animalelor

08 Octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea

Dezastrelor Naturale

16 Octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei

17 Octombrie Ziua Internaţională pentru Eradicarea

Sărăciei

31 Octombrie Ziua Internaţionlă a Mării Negre

08 Noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane

74
10 Decembrie Ziua Mondială a Drepturilor Omului

14 Decembrie Ziua Internaţională de Protest

Împotriva Reactoarelor Nucleare

29 Decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii

75
 Ghicitori despre natură

A lăsat-o Dumnezeu
Ca s-o bei şi tu şi eu.

( apa)

N-are culoare,
N-are miros;
Dar la toţi
E de folos.

(aerul)

Oglinda cerului
in adăpostul pămantului.

(apa din fantană)

Ce zboară pe sus
Şi nu-l vezi?

(vantul)

„Uşurel şi transparent
Ne-nconjoară permanent.
Eu pe nas îl trag de zor:
Fără el îndată mor.”

(aerul)

76
„De cu zori ni se arată,
Ziua toată e cu noi,
De la soare vine, iată,
Şi cu el dispare-apoi.”

(lumina)

Darnic soarele-o trimite

Primăvara pe pământ
Trezind gâzele-adormite,
Mugurii cu-al ei alint.

(căldura)

Albă ca creta
Moale ca lana
Uşoară ca pana
Piere ca spuma.

(zăpada)

„De băut, de îmbăiat

Bună-i pentru viaţa noastră,
Utilă-i la irigat
Pe planeta cea albastră.”

(apa)

„Are aer, hrană, apă,

Grăuncioare de pământ,
Când păşeşti îl simţi sub talpă,
Plantele-s al său veşmânt.

(pământul)

77
Noi il aprindem
Il lăsăm aşa.
Arde pădurea
Cu apa il stingem

(focul)

Ia gandeşte-te şi spune
Cine-i mai poluat pe lume?

(pămantul)

Urlu şi mă învârtesc
Pe drumeţi îi îngrozesc.

(viscolul)

Vântul stinge
Vântul îl încinge.

(focul)

Măr frumos şi aurit

Chiar din cer a răsărit.
Ziua-ntreagă străluceşte
Şi pământul încălzeşte

(soarele)

78
REGULAMENT ECOLOGIC

Se va păstra curăţenia în şcoală.

Se vor aerisi sălile de clasă.
Nu se va călca iarba din curte.
Nu se vor rupe crengile copacilor.
Ambalajele de la gustare nu se vor arunca pe jos.
Nu se vor distruge spaţiile verzi.
Se vor uda şi ingriji florile din clasă.
Hârtiile se vor pune în coşuri.
Nu se vor lăsa robinetele de la baie deschise.
Nu se vor lăsa becurile aprinse când este suficientă lumină în clasă.
.

79
BIBLIOGRAFIE:

1. Albulescu, I., Albulescu, M., (2000), Didactica disciplinelor socio-umane, Editura Napoca
Star, Cluj Napoca
2. Duţu, M., (2007), Tratat de dreptul mediului, Editura C.H. Beck, Bucureşti
3. Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi
4. Cuciinic, C., Pintilii A., (2000), Natura - prietena mea, Editura Aramis, Bucureşti
5. Bulboacă, O., (2006), Ne jucăm şi învăţăm - Culegere de ghicitori, rebusuri, alte jocuri
didactice şi concursuri pentru geografie şi ştiinţe ale naturii, clasele I-IV, Editura ALL
Educaţional, Bucureşti
6. Bontaş, I., (2007), Tratat de pedagogie, Editura Bicc All, Bucureşti
7. Diminescu, N., (2003), Descoperă natura, Editura Mirton, Timişoara
8. Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi
9. Gherguţ, A., (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Editura Polirom, Iaşi
10. Ionescu, M., Radu, I., (2004), Didactica Modernă, Editura Dacia Cluj-Napoca
11. Lupan, E., (2009), Tratat de dreptul protecţiei mediului, Editura C.H.Beck, Bucureşti
12. Marinescu, D., (2003), Tratat de dreptul mediului, Editura ALL Beck, Bucureşti
13. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, (2007), Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului -
Caietul elevului, clasele I-IV, Bucureşti
14. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, (2007), Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului-
Caietul elevului , clasele V-VIII, Bucureşti
15. Muntenu, A., (1998), Păsările lumii - Enciclopedie pentru copii, Editura Arc, Bucureşti
16. Nicola, I., (2003), Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti
17. Păunescu, C., (1976), Deficienţa mintală şi procesul învăţării, Bucureşti, Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti
18. Rebreanu, V., (2007), Câteva aspecte privind crearea unei conştiinţe de mediu, în volumul
“Environment & Progress” nr. 10/2007, apărut sub titlul “Tehnologii şi echipamente pentru
evaluarea şi protecţia mediului. Mediul - probleme fundamentale”, editori: Grigore Vlad,
Ruxandra-Mălina Petrescu - Mag, Editura EFES, Cluj-Napoca, p. 371-378
19. Rebreanu, V., (2003), Reglementarea juridică a accesului liber la informaţia privind
mediul, în Revista “Fiat Justiţia” nr. 2/2003, a Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir”,
Facultatea de Drept Cluj-Napoca, p. 41-55

80
20. Toth, M., (2002), Mediul înconjurător în educaţie: educaţie ecologică, educaţie pentru mediu
sau educaţie privind mediul?, Editura Studium, Cluj-Napoca
21. Ţarcă, Ş., (2005), Dreptul mediului, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti

Legislaţie:

1. Legea nr.46/2008 privind Codul silvic al României

2.O.U.G. nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi
completările ulterioare
3. H.G., nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul

Site-uri Internet

http: //www.mmediu.ro,
2. http://www.dadalos.org,
3. http://www.ecomagazin.ro/educatia-ecologica-este-premisa-dezvoltarii-durabile
4.http://www.google.ro/#hl=ro&biw=1680&bih=863&q=+conferinta+de+la+copenhaga+2009+p
rivind+mediul&a
5. http://www.mt.ro/domenii/mediu/accesul_la_informatie.pdf
6. http://www.societatedurabila.ro
7. http://www.metode didactice moderne

81