EDUCATIA ECOLOGICA Raport de Cercetare

Două ţări, un scop, succes comun!
EDUCA IA ECOLOGIC
Raport de cercetare
Realizat pentru
Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare
Aprilie 2010
Cercetarea a fost elaborată în cadrul proiectului cu titlul „Development of the
Environmental Education Institutional Structure in the Cross-border Region”, finanţat
prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013,
contractului de grant HURO/0801/073.
Iniţiator:
Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare
(www.eke.ro)
© Copyright Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare
Toate drepturile rezervate.
Acest material este distribuit gratuit.
Cercetare realizată de: Agenda Setting SRL

Adresă postală: Cluj-Napoca, 400614, Str.Lacu Rosu 3/34
Adresă birou: Satu Mare, 440043, Str.Ceahlăului 3, B1 / 4
Tel: +4 0361 419 061; +4 0722 915529; Fax: +4 0364 819 110
E-mail: office@ages.ro ; WEB: www.ages.ro
Echipa de cercetare:
DEZSO Iuliana – sociolog, coordonator cercetare
Bujor Liliana – geograf, expert protecţia mediului

Glatz Beata – sociolog, expert prelucrare date
Pop Cristian – sociolog, expert analize statistice
Fotografii: stânga şi dreapta jos – Grădiniţa Tricotex, Satu Mare
Aprilie, 2010
CUPRINS:
A. Instituţii
Conceptul educaţiei ecologice şi activităţi specifice

derulate de instituţiile abilitate ale judeţului Satu Mare în
domeniu
B. Populaţie
Opinii şi cunoştinţe despre educaţia ecologică în rândul

populaţiei adulte din judeţul Satu Mare mediul urban.
C. Cadre didactice
Identificarea opiniilor, practicilor, obstacolelor şi a

nevoilor de formare în rândul pedagogilor din judeţul
Satu Mare, mediul urban.
Anexa 1. Plan de activitate APM Satu Mare
Plan de activitate propus de APM SATU MARE pentru

asigurarea funcţionalităţii complexului de educaţie ecologică şi
de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier,
pentru perioada 2010 - 2015
A. Concepte de dezvoltare şi activităţi specifice
derulate de instituţiile abilitate în domeniul
educaţiei ecologice
1. EDUCA IA ECOLOGIC - O AC IUNE PENTRU PROTEC IA

MEDIULUI ÎNCONJUR TOR
1.1 Concept şi definiţie
În anul 1970 în Nevada (SUA), la conferinţa IUCN (Uniunea Internaţională pentru

Conservarea Naturii), specialiştii şi cercetătorii au definit educaţia ecologică ca fiind: “
... procesul prin care sunt recunoscute valori şi clarificate concepte pentru a se putea
dezvolta abilităţi şi atitudini necesare înţelegerii şi aprecierii relaţiilor dintre om, cultura
din care face parte şi mediul biofizic. Educaţia ecologică include de asemenea,
exersarea luării unei decizii şi formularea unui cod propriu de conduită privind calitatea
mediului”.
La baza conceptul de educaţie ecologică se află două noţiuni fundamentale: mediul
natural, calitatea şi degradarea mediului.
Mediul natural este o noţiune fundamentală care stă la baza ecologiei ca ştiinţă. În
Legea protecţiei mediului nr.137/1995 mediul este definit ca ,,ansamblul de condiţii şi
elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale
peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi
fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior,
inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa
bunăstarea şi sănătatea omului”. Definiţia a fost preluată şi în art.1 alin.2 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.
Cei doi termeni: calitatea mediului (care vizează însuşirile esenţiale ale acestuia, în
raport de calitatea condiţiilor naturale) şi degradarea mediului (definit ca afectarea
echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată în principal de poluarea antropică)
interacţionează, influenţându-se reciproc.
www.ages.ro 1
Educaţia pentru mediu nu este doar o forma de educaţie, un instrument în rezolvarea
problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor naturale. Este un proces de o
dimensiune esenţială în recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi definirea
conceptelor privind mediul având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii. Acest tip de
educaţie urmăreşte inducerea, în special în instituţiile de învăţământ, a dinamicii sociale
cu privire la educaţie (cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori), care să stimuleze
dezvoltarea personală, abordarea colaborativă şi critică, dar şi asumarea
responsabilităţilor cu privire la deciziile luate pentru menţinerea calităţii mediului.
În procesul de învăţare, educaţia ecologică este similară cu educaţia pentru protecţia
mediului, fiind diferenţiată de aceasta prin trei abordări esenţiale:
Partea teoretică - Educaţia despre mediu care asigură înţelegerea modului de
funcţionare a sistemelor naturale, a impactului activităţilor umane asupra sistemelor
naturale ; dezvoltă capacităţile investigative şi gândirea critică. Stă la baza formării unui
suport cognitiv care să permită apoi, participarea la luarea deciziilor de mediu.
Partea aplicativă - Educaţia în mediu asigură experienţa practică a învăţării, prin
contactul direct cu componentele mediului, dezvoltă abilităţi de culegere a datelor şi de
investigaţie pe teren, stimulează preocuparea faţă de mediu.
Concluzii - Educaţia pentru mediu – finalizează educaţia în şi despre mediu,
dezvoltă sensul responsabilităţii faţă de mediu, motivaţia şi abilităţile de a participa la
îmbunătăţirea calităţii mediului. Promovează dorinţa şi capacitatea de a aborda un stil
de viata compatibil cu conceptele dezvoltării durabile. Oferă profesorilor posibilitatea de
a contribui împreună cu elevii la buna gospodărire a resurselor naturale abordând astfel
componente ale educaţiei morale, estetice, politice.
Educaţia ecologică este un proces educaţional format din cinci elemente bazate pe
concepte individuale:
- Conştientizarea “să ajuţi oamenii să devină conştienţi de faptul că sunt alegeri
pe care ei le pot face în calitate de consumatori, dar aceste alegeri pot avea
multiple implicaţii asupra mediului înconjurător”;
- Cunoştinţele “ ajută la înţelegerea interrelaţiilor din lumea vie, astfel încât
oamenii să înţeleagă cum interacţionează cu mediul, ce probleme pot apărea
precum şi cum pot fi acestea rezolvate”;
www.ages.ro 2
- Atitudinile „tendinţe consistente de selectare preferenţială a unor alternative de
răspuns în situaţii specifice, pornind de la valori sau caracteristici personale
stabile”;
- Aptitudinile - abilităţi, talentele şi aptitudini - cu caracter individual “eficienţă şi
competenţe în efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activităţi
specifice”.
- Implicarea încurajează elevii să-şi aplice cunoştinţele dobândite, să participe
activ la luarea deciziilor, să-şi susţină propria opinie. Acest proces poate duce
la schimbarea comportamentului individual şi creşterea încrederii de sine.
Particularităţile educaţiei ecologice reies din însăşi definiţia conceptului şi anume: elevul
trebuie să conştientizeze şi să-şi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte mediul în
care trăieşte; trebuie să ofere tinerilor posibilitatea să-şi exprime liber ideile personale şi
să ia atitudine atunci când e cazul; înţelegerea problemelor de mediu nu se rezolvă de
la sine, pentru a percepe mediul la adevărata valoare, elevii trebuie să vină în contact
cu natura, iar educaţia pentru protecţia mediului să fie privită ca un ”mod de viaţă”.
1.2 Relaţia dintre educaţia ecologică şi disciplinele şcolare
Ca răspuns la noua prioritate politică mondială, sistemele de învăţământ au acţionat cu

promptitudine, lărgindu-şi aria de cercetare, prin promovarea de noi concepte şi de
adaptare a conţinutului termenului de educaţie a mediului. Astfel au apărut concepte
noi, precum: educaţia în perspectiva ecologică, educaţia pentru conservarea naturii,
concepte care încearcă să rezolve o serie de probleme şi care reconsideră procesul şi
scopul educaţiei prin faptul că omul nu poate exploata la nesfârşit şi fără urmări
resursele planetei.
Una din problemele sistemului de învăţământ preuniversitar este dată de întrebarea:
cine poate preda educaţia ecologică în grădiniţe, şcoli sau licee? Cu certitudine,
profesorii de ştiinţe ale naturii şi geografie sunt specialişti în acest domeniu. Însă, la ora
actuală se pot implica şi cadrele didactice cu alte specializări (matematică, fizică,
chimie, limba maternă, religie, desen, sport etc.) dar şi membrii ONG-urilor de mediu,
din fundaţii sau asociaţii pentru acţiuni ecologice, care doresc şi sprijină promovarea
www.ages.ro 3
educaţiei ecologice. Acest proces necesită cunoaşterea şi însuşirea un volum
considerabil de informaţii despre mediu, înţelegerea conexiunilor dintre mediul ambiant,
mediu natural, mediu înconjurător şi influenţa (pozitivă sau negativă) a factorului
antropic, realizarea de programe viabile în vederea susţinerii educaţiei ecologice.
Astfel, se apreciază că educaţia ecologică nu poate fi integrată într-o singură arie de
cunoaştere, ci fiind un proces complex, necesită implicarea specialiştilor şi
cercetătorilor din diferite domenii, adică o abordare interdisciplinară.
În schema de mai jos (fig.1) se observă relaţia dintre disciplinele şcolare şi educaţia
ecologică, dar şi corelaţia acestora cu dirigenţia. În acest sens se poate trage concluzia
evidentă că, orice cadru didactic care are dirigenţie poate (şi ar fi indicat) să predea
noţiuni de educaţie ecologică.
Fig.1 Relaţia de interdisciplinaritate e educaţiei ecologice
www.ages.ro 4
1.3 Importanţa educaţiei ecologice în sistemul actual de învăţământ
Plecând de la premisa că scopul educaţiei ecologice este de a preveni deteriorarea

mediului, în acest sens omul trebuie să acţioneze conştient pentru menţinerea şi
îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestuia.
În prezent, societatea umană se confruntă cu o serie de probleme negative: limitarea
rezervelor şi resurselor naturale, degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii
globale etc. Dacă la începutul anilor 1980 acestea erau considerate ca fiind de
domeniul specialiştilor, a liderilor din diferite domenii, pe parcurs au devenit probleme
concrete pentru umanitate. Astfel, s-a ajuns la conturarea şi definirea conceptului
“problematica lumii contemporane” care a generat o serie de acţiuni şi manifestări ca:
apărarea păcii modiale, protecţia şi conservarea mediului natural, promovarea unei noi
ordini economice.
1.4 Educaţia ecologică - disciplină reformatoare a învăţământului românesc
Actualele probleme de mediu sunt grave şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar
educaţia şclară reprezintă o soluţie viabilă. Astăzi, copiii - ca viitori gestionari şi
consumatori ai resurselor naturale, pot interveni prin acţiuni constructive (sensibilizarea
propriilor părinţii, a cetăţenilor indiferent de vârstă) la salvarea mediului înconjurător.
În general, majoritatea elevilor din România nu au formată o educaţie ecologică - pungi,
ambalaje, cutii de plastic etc. aruncate în curtea şcolii sau pe stradă, stau mărturie lipsei
de educaţie ce ar trebui să provină din familie şi să fie consolidată în instituţiile de
învăţământ. În prezent, ca disciplină şcolară, educaţia de mediu este materie opţională.
În opinia unui fost ministru al Mediului (Korodi Attila) "în şcoli, o oră pe săptămână
alocată studiului mediului înconjurator este insuficientă". În declaraţia făcută, domnia sa
a subliniat că va propune Ministerului Educaţiei să pună accent deosebit pe studierea
problemelor de mediu în instituţiile de învăţământ, că doreşte mai multă educaţie
ecologică (după modelul european) în şcolile generale şi liceele româneşti. Modelul
european Green Package al “cutiei verzi” prevede lecţii cu tematică despre mediul
www.ages.ro 5
înconjurator înglobate tuturor materiilor şcolare (matematică, fizică, chimie, limbă
maternă etc.) este considerat a fi cel mai potrivit pentru introducerea în învăţământul din
Romania. “Problemele de mediu trebuie studiate nu doar dintr-o singură carte, ci şi la
fizică, chimie ori biologie şi vom încerca să integrăm cutia verde în cât mai multe
materii” a afirmat fostul ministru al Mediului, care a adăugat că: “acest model se
implementează în paralel în mai multe ţări europene”.
Actualul ministru al Mediului Borbely Laszlo, a declarat că îşi doreşte ca ecologia să
devină disciplină obligatorie la şcoală, subliniind că speră în schimbarea mentalităţii.
"Avem un aşa-zis Green Package, deci un pachet verde pentru Ministerul Educaţiei pe
care sper să îl introducem de anul viitor nu numai în manualul şcolar, ci şi ca acţiuni
pentru a conştientiza nu numai copiii, ci şi părinţii cât de important este să aperi
mediul", a declarat Borbely. Totodată a precizat că deşi această disciplină există, ea
este doar opţională între clasele V-VIII. "Va trebui să discut cu ministrul Educaţiei să
încercăm totuşi să introducem ca disciplină obligatorie şi să schimbăm şi materia care
se predă, în sensul în care să aibă cât mai multe activităţi interactive de ieşit în mediu,
de a arăta cum colectezi deşeuri în mod selectiv", a arătat ministrul.
În prezent, în România sunt implementate proiecte şi programe de educaţie ecologică,
de la nivel de grădiniţe la instituţii de învăţământ superior. Exemplificăm câteva dintre
acestea:
- NE JUC M ŞI RECICL M - program de educaţie ecologică pentru preşcolari,
implementat în judeţul Satu Mare, în perioada 1.12.2008 – 1.06.2009. A fost
iniţiat la nivel judeţ de APM Satu Mare in parteneriat cu Clubul LIONS SOMEŞ
Satu Mare, ISJ Satu Mare, IF Tehnology SA, Garda de Mediu - Comisariatul
Judeţean Satu Mare şi se adresează perşcolarilor din 36 de grădiniţe înscrise
în program.
- ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE - Organizaţia Internaţională de Protecţia
Mediului WWF (World Wide Fund for Nature) a lansat pentru perioada
05.01.2010 - 31.05.2010 proiectul educaţional şi concursul naţional “Şcoli
pentru un viitor verde”. Acesta se adresează tuturor şcolilor şi grădiniţelor din
România având ca scop informarea preşcolarilor, a elevilor, cadrelelor
didactice, părinţilor şi comunităţii locale cu privire la problemele actuale ale
mediului. Concursul este organizat în trei secţiuni, după categoria de vârstă a
www.ages.ro 6
participanţilor: PIPO pentru grădiniţe şi preşcolari, DOXI pentru învăţământul
primar şi TERRA MAGAZIN pentru învăţământul gimnazial şi liceal.
- ECO-ŞCOALA - este un program internaţional ce are ca scop îmbunătăţirea
calităţii mediul, având activităţi specifice ce reprezintă o alternativă ecologică,
de petrecere a timpului liber. Plecând de la ideea implicării elevilor în
rezolvarea problemelor locale de mediu, proiectul urmăreşte ca acest program
să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a elevilor în privinta
problemelor de mediu şi a elementelor dezvoltarii durabile, prin studiu în clasă
şi acţiuni concrete în cadrul şcolii şi comunităţii.
La nivel international, programul Eco-Şcoala este coordonat de Fundaţia de
Educaţie pentru Mediul Înconjurător (F.E.E.), care reuneşte organizaţii
neguvernamentale ce acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei pentru
o dezvolatare durabilă. Eco-Şcoala a debutat ca program-pilot în anul 1994 cu
sprijinul Comisiei Europene, iar acum se află în diferite stadii de implementare
în 24 de state europene şi în Republica Africa de Sud, înglobând peste 7.000
de şcoli participante şi 2.360 de Eco-Şcoli. Deşi sub alte denumiri (Green
Schools, Eco-Scuole, Umweltschule etc.) programul se desfăşoară în toate
aceste ţări dupa aceleaşi reguli, cu aceleaşi teme şi urmărind aceiaşi “7 paşi”,
fiind susţinut la nivel internaţional de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu
(UNEP). În România, programul Eco-scoala a debutat în anul 1999, cu 5 şcoli
pilot, sub coordonarea Centrului Carpato-Dunarean de Geoecologie (CCDG) în
calitate de membru asociat al FEE. În prezent, 32 de judete sunt deja
reprezentate în reţeaua Eco-Şcoala din care: peste 150 de şcoli sunt înscrise,
65 sunt participante şi numai 10 au statut de Eco-Şcoală. Programul Eco-
Şcoala se desfăşoară în România cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Industriei şi
Resurselor (Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor) şi al Comisiei
Nationale UNESCO.
www.ages.ro 7
1.5 Metode de predare a educaţiei ecologice în şcolile româneşti
Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate şcolară, activităţi
ştiinţifice, artistice, practice, sportive sau religie. Din multitudinea formelor de
manifestare menţionăm: observaţii în natură, experimente, povestiri ştiintifice, desene,
plimbări, drumeţii, excursii, vizionare de diapozitive sau expuneri power point, jocuri de
mişcare instructiv - distractive, labirinturi ecologice, vizitarea muzeelor, expozitii,
spectacole, vizionari de emisiuni TV cu specific educaţional, concursuri. Tematicile care
pot fi parcurse sunt stabilite în funcţie de subiectul propus: "Să ocrotim natura",
"Poluarea în diferite anotimpuri", "Ce se întamplă iarna cu plantele şi animalele?", "Ce
ştim despre pădure?" "Natura se trezeşte la viaţă", "Copac tânăr, copac bătrân", "Ce ne
învaţa natura?", "S.O.S. natura...", "Culorile şi sănătatea", "Aspectul cartierului meu,
satului meu", "Curiozitati ecologice", "Pământul, planeta vie", "Măşti şi costume
ecologice", etc.
Specialiştii în teoria şi practica educaţională definesc metoda de predare ca fiind
„modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora elevii, sub îndrumarea profesorului îşi însuşesc
cunoştinţe, îşi formează priceperi, deprinderi, îşi dezvoltă aptitudini şi iau atitutdini„.
Realizarea acestor acţiuni este asigurată de baza teoretică structurată a metodelor şi
mijloacelor de învăţare, de strategii privind organizarea procesului predării-învăţării
materializate în comunicarea dintre profesor şi elev. Procesul de învăţare este susţinut
de materiale didactice variate, mijloacele audio-vizuale, aplicaţii de teren, utilizate în
practica educaţiei ecologice.
Metodele şi tehnicile folosite în educaţia ecologică sunt adaptate în funcţie de grupele
de vârstă ale copiilor (preşcolari, şcolari sau liceeni), fiind grupate în patru categorii:
a. Metode de comunicare: orală (pozitive, interogative, rezolvarea problemelor);
scrisă (consultarea manualelor şi analiza pe text); vizuală (limbajul cuvântului,
imaginii, sunetului); de comunicare interioară (bazate pe limbajul intern).
b. Metode de explorare sistematică a realităţii obiective: directă (observaţia
sistematică, cercetarea documentelor, studiul de caz) şi îndirectă (demonstraţia,
modelarea etc.).
www.ages.ro 8
c. Metode fundamentate pe acţiune practică: externă, reală (exerciţiul în aer liber,
lucrările practice, activităţi creative) şi fictive sau simulare (jocuri didactice, jocuri
de simulare).
d. Instruirea informaţională: instruirea cu ajutorul calculatorului (lecţiile interactive
prin programul AEL-Advanced eLearning); simularea unor procese şi fenomene
naturale în laboratoarele şcolare sau în cadrul lecţiilor AEL; folosirea hărţilor
interactive şi a imaginilor satelitare etc.
Aceste metode vizează: cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de mediu în descrierea şi
explicarea unor fenomene obiective şi a relaţiilor din mediul natural, dezvoltarea
spiritului de observare, investigare şi cercetare la elevi şi formarea unui set de valori
pozitive faţă de mediu şi a motivaţiei de a participa la menţinerea calităţii mediului.
1.6 Potenţialul instituţiilor de învăţământ sătmărene - factor decisiv în derularea

proiectelor de educaţie ecologică
Învăţământul are o tradiţie îndelungată în istoria judeţului Satu Mare, primele şcoli medievale
fiind atestate documentar în secolul al XIV-lea. Satu Mare se caracterizează prin diversitatea
interculturală, care, de-a lungul timpului a făcut posibilă convieţuirea armonioasă între etniile
conlocuitoare: români, maghiari, ucrainieni, germani, fiind un exemplu şi în actualitate. La baza
relaţiilor şi interrelaţiilor din comunitate, se află sistemul educaţional dezvoltat local şi regional.
În anul şcolar 2005-2006 un număr de 18 unităţi de învăţâmânt (9 grădiniţe, 6 şcoli cu clasele I-
VIII, un grup şcolar şi 2 colegii naţionale) se înscriau în Programul internaţional ECO-Şcoala.
Dintre acestea numai Colegiul Naţional „Ioan Slavici” a fost declarat eco-şcoală, fiind
primul liceu din judeţ care a obţinut steagul verde.
Ca urmare a eforturilor depuse, în anul 2009-2010 în Programul internaţional Eco-
Şcoala au fost aprobate alte trei instituţii de învăţământ din judeţ: Grădiniţa cu program
prelungit Draga mea, Grădiniţa cu program prelungit nr.6 şi Şcoala generală cu clasele
I-VIII Vasile Lucaciu (toate din Satu Mare).
www.ages.ro 9
INSTITU II DE ÎNV MÂNT ÎNSCRISE ÎN PROGRAMUL
“ECO-ŞCOALA” 2005-2006
Judet
Unitatea şcolară Coordonator Director
Localitate
Satu-Mare Şcoala cu clasele I-VIII
Barna Maria Hanc Liliana
Satu-Mare “Octavian Goga”
Satu Mare Eco-Colegiul Naţional Negreanu Angela
Dragoş Elena
Satu Mare “Ioan Slavici” Maria
Satu Mare Nadas Francisc
Grup Şcolar Agricol Török Janeta
Carei Mircea
Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII nr 5 Földeş Ildikó Dumitru Aurora
Satu Mare
Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII Volcovinschi
Liliana Mărcuş
Satu Mare ”Ion Creangă” Tamara
Satu Mare Colegiul Naţional
Precup Mirela Lupuţi Gabriela
Satu Mare “Doamna Stanca”
Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII
Olyus Gabriella Hudak Ildiko
Satu Mare “Dr.V.Lucaciu”
Satu Mare Gradinita Cu Program Prelungit
Eubank Linda Ghiţ Leontina
Satu Mare “Dumbrava Minunată”
Satu Mare Grădinita cu program
Vaida Doina Golban Daniela
Satu Mare Prelungit nr 10
Satu Mare Grădinita cu program
Nuszer Eleonora Ghetina Iuliana
Satu Mare Prelungit nr 6
Satu Mare Grădiniţa cu program prelungit
Toth Maria Toth Maria
Satu Mare “Voinicelul”
Satu Mare Grădinita cu program Prelungit nr 2
Kiss Elisabeta Veres Rodica
Satu Mare Clădirea B
Satu Mare
Grădinita cu program Prelungit nr 3 Robotin Monica Cuc Cornelia
Carei
Satu Mare Grădinita cu program Prelungit
Cionca Maria Sabo Maria
Satu Mare “Draga mea”
Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII,Viile Muntan Enikö Cheşcheş Floare
Viile Satu Mare
Satu Mare Grădinita cu program normal Foriş Maria Farcău Adriana
www.ages.ro 10
Tăsnad nr 2 Egreta
Satu Mare Grădiţa de copii cu program normal
Pech Maria Pech Maria
Beltiug – Beltiug
Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII
Cseh Maria Eniko Ioan Popşa
Satu Mare “Dariu Pop”
2009-2010
ECO-GR DINI A CU PROGRAM PRELUNGIT
Inst. MARIA CIONCA Ed. MARIA SABO
“DRAGA MEA”, SATU MARE
ECO-GR DINI A CU PROGRAM PRELUNGIT NR 6, Ed. EUGENIA- Prof. ELEONORA
SATU MARE FLOARE CHIŞ NOEMI NUSZER
ECO-ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 21, “DR. Inst. NICOLETA Prof. ILDIKO
VASILE LUCACIU”, SATU MARE MARIANA CIONTOS HUDAK
În prezent, sistemul educaţional al judeţului Satu Mare se desfăşoară în 505 unităţi de

învăţământ, din care: 248 de grădiniţe, 230 şcoli primare şi gimnaziale, 3 şcoli
speciale pentru deficienţi, 26 licee, o şcoală de arte şi meserii, o şcoală postliceală şi
5 secţii sau filiale ale unor unităţi de învăţământ superior. După nivelul de educaţie,
judeţul Satu Mare ocupă locul 26 în ierarhia judeţelor României, cu un grad de cuprindere a
învăţământului complex (preşcolar - universitar) de 67% şi un indice de alfabetizare de 97,4%.
În oraşul Satul Mare funcţionează un număr de 15 şcoli generale cu clasele I-VIII, 5 licee cu
diverse profile, 7 colegii, 5 grupuri şcolare, 1 centru şcolar pentru educaţie inclusivă, şi o şcoală
post liceală sanitară şi un număr de 34 de grădiniţe.
În luna februarie 2010, clasele a II-a şi a VI-a din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII “Mircea
Eliade” Satu Mare, coordonate de învăţătoare şi diriginte au organizat două manifestări
incluse în Programul Eco-şcoala.
În cadrul competiţiei “Şcoli pentru un viitor verde” organizat de WWF (World Wide Fund
for Nature), editura CD PRESS şi cu sprijinul Ministerului Mediului şi Pădurilor, s-au
înscris 1.800 de unităţi de învăţământ din România, care concurează pentru titlul de
"cea mai verde şcoală". Cele 2.315 de echipe verzi, formate din 6.945 de cadre
didactice şi 41.670 de elevi, se vor întrece până la sfârşitul anului şcolar în diverse
acţiuni ecologice, care le-ar putea aduce titlul de cea mai verde şcoala. Între acestea s-
au înscris un număr de 32 de copii preşcolari- echipa verde din Culciu Mare - judeţul
Satu Mare. Mesajul preşcolarilor este că: nu toate produsele alimentare care ne plac
sunt sănătoase, trebuie să consumăm produse naturale pentru un organism sănătos,
www.ages.ro 11
iar ceaiurile din plante medicinale trebuie să treacă în topul lichidelor consumate zilnic.
În Programul Educaţional şi la Concursul Naţional "Şcoli pentru un viitor verde" la
secţiunea DOXI, sub îndrumarea învăţătoarelor, s-au implicat elevii claselor a II-a, a IV-
a şi a IV-a de la Şcoala cu clasele I-VIII "Lucian Blaga" din Satu Mare.
www.ages.ro 12
2. ACTIVIT I SPECIFICE DERULATE DE INSTITU IILE
ABILITATE ÎN DOMENIUL EDUCA IEI ECOLOGICE
Analiza referitoare la activităţile specifice axate pe educaţia ecologică s-a bazat pe o

serie de interviuri individuale aplicate persoanelor publice şi analiza documentelor
secundare existente la nivelul instituţiilor respective. Culegerea datelor s-a efectuat în
luna aprilie 2010 la următoarele instituţii din judeţul Satu Mare:
- Primăria Satu Mare (PSM)
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM)
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM)
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM)
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM)
Departamentele şi birourile în cadrul cărora au fost culese date sunt următoarele:

- Din cadrul Primăriei Satu Mare au participat patru persoane din care, doi
reprezentanţi ai Biroului de amenajare a spaţiilor verzi şi doi reprezentanţi ai
Biroului Programe de dezvoltare economico-socială şi relaţii externe, respectiv
Integrare Europeană.
- La interviul din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare au participat
reprezentanţi ai birourilor Managementul proiectelor, respectiv Serviciul de
implementare – Managementul Regional al Deşeurilor Urbane.
- La interviul din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM)
a participat coordonatorul departamentului de Relaţii Publice, Comunicare,
Programe, Proiecte.
- La interviul din cadrul Inspectoratului Judeţean Şcolar Satu Mare a participat
Inspectorul de Specialitate în Biologie.
- În cadrul Primăriei comunei Micula a participat reprezentantul biroului de
Integrare Europeană.
www.ages.ro 13
Culegerea datelor a avut la bază un ghid de interviu referitor la interesul faţă de
subiectul educaţiei ecologice, programele şi proiectele derulate în acest domeniu,
bugetele alocate, precum şi planurile de viitor care vizează educaţia ecologică.
2.1. Gradul de interes faţă de tematica educaţiei ecologice la nivel de judeţ/oraş
- Primăria Satu Mare (PSM) - indirect, autorităţile afirmă că nu au printre responsabilităţi

activităţi de educaţie ecologică. Totuşi, prin proiectele derulate în domeniul protejării
mediului, are loc şi o informare / educare (în mod indirect) a populaţiei. Aceste
proiecte sunt derulate în colaborare cu APM sau Garda de Mediu.
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - indirect, aceste activităţi sunt în general
acţiuni complementare în cadrul unor proiecte de infrastructură sau de specialitate mai
complexe.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - direct, la nivel judeţean şi de
oraş, dar şi la nivel naţional şi chiar internaţional.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - indirect, inspectoratelor de ştiinţe
biologice şi educativ revenindu-le această sarcină.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - indirect, în cadrul activităţilor de
protecţia mediului.
Concluzie: într-o reprezentare grafică, instituţiile sunt interesate indirect de educaţia
ecologică, excepţie fiind Agenţia pentru Protecţia Mediul din Satu Mare, care se ocupă
şi promovează educaţia ecologică constant.
www.ages.ro 14
2.2 Abordarea subiectului educaţiei ecologice în timp
O întrebare adresată subecţilor a fost cea referitoare la anul în care au început să

trateze subiectul educaţiei ecologice ca tematică aparte în instituţie. Răspunsurile au
fost următoarele:
- Primăria Satu Mare (PSM) - 2001-2002 (indirect)

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - 2003-2004 (indirect)
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - din anul 2000, când s-
a întreprins prima acţiune legată de conştientizarea importanţei educării în spirit
ecologic a adulţilor prin tineri (copii preşcolari şi şcolari).
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - constant, este parte
integrantă a materiei de biologie, a materiilor predate de educatori şi învăţători
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - recent, arealul comunei
face parte din aria protejată ce se află în custodia Societăţii Carpatine
Ardelene. (Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare, în calitate de custode
al rezervaţiei naturale „Râul Tur” şi-a asumat responsabilitatea de a asigura o
stare de conservare ridicată ariei protejate şi realizarea unui management
durabil al resurselor naturale în colaborare cu comunităţile locale, organizaţii
civice şi autorităţi publice locale.)
Concluzie: autorităţile locale cunosc problemele actuale de mediu, dar preocupări
specifice au început abia după anul 2000 prin Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu
Mare, urmat de primăria municipiului şi Consiliul Judeţean. Se observă că la nivel de
comune, această preocupare este recentă, luând amploare odată cu dezafectarea
depozitelor de gunoi şi promovarea acţiunii de colectare selectivă a deşeurilor.
2.3. Principalele rezultate obţinute în trecut în domeniul educaţiei ecologice
- Primăria Satu Mare (PSM) - amenajarea a 12 curţi de grădiniţă (unele din ele
dotate cu aparate de joacă din lemn – Grădiniţa Voinicelu din Micro 16),
amenajare parcuri de joacă pentru copii în Micro 17, Carpaţi I şi Carpaţi II –
www.ages.ro 15
realizate din Fondul de Mediu, sprijin pentru amenajarea curţilor instituţiilor
preşcolare şi gimnaziale. Au fost plantate 300 conifere, 200 arbuşti, 500 copaci.
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - proiectele care vizează protejarea
mediului sunt în derulare, nu pot fi amintite rezultate concrete până în
momentul de faţă.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - 2008 - înfiinţarea
Cercului Ecoprieteni – în cadrul căreia în prezent 50 de copii cu vârsta între 14-
18 de ani participă săptămânal la şedinţele organizate în fiecare miercuri şi
discută despre problemele cu care se întâlnesc zilnic. Copiii se organizează în
grupe de acţiune, inclusiv pentru rezolvarea acelor probleme în care au
posibilitatea de a se implica; şi 2009 înfiinţarea Corpului Agenţilor Ecologici
Voluntari cu 136 de voluntari în prezent (realizat ca urmare a aplicării legii
aferente). Pe lângă aceste rezultate, APM a derulat şi derulează o serie de
proiecte amintite mai jos.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - 95% din ceea ce se solicită
din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe tema
educaţiei ecologice se implementează de profesorii de biologie în cadrul
materiei de bază. Au fost iniţiate cursuri de formare pentru cadrele didactice pe
tema educaţiei ecologice, concursuri şi competiţii între şcoli la nivel judeţean şi
naţional. Concursurile la nivel de şcoală sunt organizate de profesorii de
specialitate, iar dacă sunt la nivel judeţean sau zonal (între mai multe şcoli) –
se organizează de inspectorul de specialitate în biologie.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - S-a informat populaţia
despre importanţa selectării corecte a deşeurilor şi s-au sprijinit instituţiile de
învăţământ, în special şcoala generală, în activităţile organizate cu privire la
educaţia în scop ecologic.
Concluzie: Se observă o activitate permanentă şi susţinută de menţinerea unui mediu
curat şi amenajat, prin efortul susţinut al autorităţilor locale şi a profesorilor din
învăţământul primar şi gimnazial.
www.ages.ro 16
2. 4. Programele/proiectele derulate în ultimii 5 ani de instituţii pentru educaţia
ecologică în judeţul/oraşul Satu Mare
Nr. Instituţia Proiectul derulat

- Amenajare parcuri de joacă pentru copii – realizate din
Fondul de Mediu
- Participare organizată a angajaţilor Primăriei la strângerea
gunoiului de pe malul Someşului alături de APM şi Garda
1. Primăria Satu Mare
de Mediu
- Participarea săptămânală a asistaţilor de la Serviciul Social
la acţiuni de strângere a deşeurilor din spaţiile
neamenajate
2. Consiliul Judeţean Satu Mare Nu există
- ”Viaţă pentru mediu - Viaţă pentru om”
- „Mână cu mână pentru un mediu curat”
- “Educaţie prin copii, pentru adulţi”
- Programul Internaţional „ Eco – Şcoală”
- “Cercul Eco- Prieteni”
- “Să dăm viaţă parcurilor”
- “Satu Mare - oraş verde, Satu Mare – oraş curat”
- “Milioane de oameni, milioane de copaci”
- Campania “Închide, stinge, reciclează”
Agenţia pentru Protecţia Mediului - ”Ne jucăm şi reciclăm”
3.
Satu Mare - Săptămâna mobilităţii europene: ,,Mobilitate= Sănătate,,
- “Complex de educaţie şi de monitorizare a calităţii aerului
în context transfrontalier”
- “Campanie de colectare a uleiurilor uzate,,
- “AMBROSIA - Factor de risc pentru mediu şi sănătate”
- Concurs de colectare a deşeurilor de PET cu ocazia Zilei
Mondiale a Curăţeniei
- Simpozion de evaluare ale programelor şi proiectelor
implementate „EDUCA IE PENTRU MEDIU – EDUCA IE
PENTRU VIITOR”
- "Şcoli pentu un viitor verde" - Şcoala Mihai Eminescu, Satu
Mare
Inspectoratul Judeţean Şcolar
4. - Concurs ,,Împreună în UE,, a 7-a ediţie, cuprinde liceele
Satu Mare
din Satu Mare. Participă Ungaria şi Slovacia
- „Împreună pentru protejarea biodiversităţii” – Flora şi fauna
www.ages.ro 17
din zona Viile Satu Mare; Cercetare în teren
- Programul internaţional de educaţie ecologică „Viaţă pentru
mediu, viaţă pentru om” , -implementat ca partener cu APM
Satu Mare
- Programul transfrontalier „Împreună în Europa”
Primăria comunei Micula, judeţul
5. Nu există
Satu Mare
Concluzie: Se observă că o preocupare deosebită în alcătuirea şi derularea proiectelor

de mediu au avut-o Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare şi Inspectoratul
Judeţean Şcolar, având ocazional şi sprijinul Primăriei.
2.5. Bugete alocate implementării activităţilor de educaţie ecologică în ultimii 5

ani
Nr.
Instituţia Bugetul alocat
crt.
1. Primăria Satu Mare Nu a existat buget alocat cu destinaţia educaţie ecologică
2. Consiliul Judeţean Satu Mare Nu a existat buget alocat cu destinaţia educaţie ecologică
Costurile acţiunilor întreprinse de APM au fost acoperite
Agenţia pentru Protecţia Mediului integral de către organizaţiile civile colaboratoare, care la
3.
Satu Mare rândul lor au obţinut fondurile din sponsorizări/donaţii ale
firmelor din judeţ
Inspectoratul Judeţean Şcolar Sponsorizările sunt cea mai importantă sursă de venit pentru
4.
Satu Mare activităţi
Primăria comunei Micula, judeţul
5. Ocazional s-a sprijinit şcoala cu 2000-3000 Ron
Satu Mare
Concluzie: Din răspunsurile primite se trage uşor concluzia că autorităţile locale nu

alocă sume sau nu au buget special pentru susţinerea proiectelor de educaţie
ecologică, acestea realizându-se prin alte mijloace (donaţii, sponsorizări etc.).
www.ages.ro 18
2. 6. Programe, proiectele derulate în prezent de instituţii pentru educaţia
ecologică
Nr. Instituţia Proiecte în prezent
- Reamenajare Bulevard Cloşca – proiect depus spre finanţare

- Reamenajarea lacului din Grădina Romei – proiect din Fondul de Mediu
- Reamenajarea tuturor curţilor şcolilor şi grădiniţelor
- Reamenajare zona Cubic: plantări, realizare drumuri, etc. proiect în
derulare (este depusă documentaţia spre aprobare)
- Primăria anunţă şcolile cu ocazia fiecărei acţiuni de plantare a florilor în
spaţiile verzi din oraş
- Primăria publică pe site toate informaţiile de interes public (inclusiv cu
scop educativ) legate de protejarea mediului
1. Primăria Satu Mare
- Plan pe viitor: Reamenajare zonei dintre Bariţiu şi Calea Ferată
- Proiect de educaţie a copiilor pentru practicarea echitaţiei (RO-HU – în
evaluare)
- Proiect în cooperare cu Primăria din Nyiregyhaza (CBC RO-HU – în
evaluare) – cooperare mai strânsă pe toate domeniile, unul din subiecte
fiind reducerea efectelor climatice. Activităţi ce se vor derula: Conferinţe
de specialitate (grup ţintă: firme şi proiectanţi), concursuri pentru copii
(din 4 licee – 2 HU, 2 RO), realizare spot video despre reducerea
poluării, reabilitare energetică, etc.
- Proiectul “Managementul Regional al Deşeurilor şi ecologizarea rampelor

de deşeuri în judeţul Satu Mare”
- Elaborarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD),
Consiliul Judeţean
2. aprobat în luna aprilie 2010
Satu Mare
- “Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” – proiect pilot finanţat de Banca
Mondială
- Proiecte de infrastructură ce vizează ecologizarea judeţului
- Proiect finanţat prin Programul CBC Ungaria – Romania 2007 – 2013,

care are ca scop conştientizarea populaţiei judeţului şi a şcolarilor privind
zonele protejate existente în judeţul Satu Mare (RO) şi judeţul Szabolcs-
Agenţia pt. Protecţia
3. Szatmar-Bereg (Ungaria) (inclusiv zone Natura 2000).
Mediului Satu Mare
- Activitate lunară “Ne jucăm şi reciclăm” – program în care sunt implicate
35 de grădiniţe din judeţ.
- Colectare uleiuri uzate la nivel de judeţ, prin puncte de colectare special
www.ages.ro 19
amenajate. ·A fost organizată o campanie de informare şi conştientizare a
cetăţinilor asupra daunelor provocate de vărsarea uleiurilor uzate în
reţeaua de canalizare
- Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie

- Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului
naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi
Inspectoratul
formare profesională
4. Judeţean Şcolar
- Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului educativ,
Satu Mare
la nivelul unităţilor / instituţiilor de învăţământ
- Stimularea educaţiei permanente
- Reforma educaţiei timpurii
Primăria comunei
- "Proiect pe amenajare a spaţiilor verzi" depus la Fondul de Mediu (în
5. Micula, judeţul Satu
evaluare)
Mare
Concluzie: După anul 2007 până în prezent, se constată o revigorare continuă a

atitudinii instituţiilor publice cu privire la importanţa însuşirii şi aplicării normelor de
educaţie ecologică, fapt care a dus la măsuri şi acţiuni cu privire la informarea
comunităţii locale. Numărul în creştere al proiectelor vizând educaţia ecologică şi
protejarea mediului, aparţin în primul rând Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare.
2.7. Bugetul alocat implementării activităţilor de educaţie ecologică în prezent
Nr. Instituţia Buget alocat în prezent

1. Primăria Satu Mare -
Aprox. 30.000.000 EURO (pentru proiectele
2. Consiliul Judeţean Satu Mare
curente)
Costurile acţiunilor întreprinse de APM sunt
acoperite integral de către organizaţiile civile
colaboratoare, care la rândul lor obţin fondurile
3. Agenţia pt. Protecţia Mediului Satu Mare
din sponsorizări/donaţii ale firmelor din judeţ.
Anumite costuri minore (consumabile pentru
elaborarea pliantelor de informare) pot fi
www.ages.ro 20
acoperite de APM.
4. Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare Ocazional prin sponsorizări
5. Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare Ocazional se sprijină şcoala cu 2000-3000 lei
Concluzie: Instituţiile vizate de această analiză nu au bugete alocate special educaţiei

ecologice. Cu toate acestea, au fost amintite bugetele destinate protecţiei mediului în
general.
2.8. Grupurile ţintă vizate în proiectele/programele derulate de instituţii în

domeniul educaţiei ecologice
- Primăria Satu Mare (PSM) - întreaga populaţie a municipiului

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - toată populaţia judeţului Satu Mare
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - populaţia judeţului
(preşcolari, şcolari, părinţi, cadre didactice etc.), instituţiile şi organizaţii civile,
firme private etc.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - elevi, profesori, părinţi şi
alte instituţii care susţin popularizarea activităţilor de educaţie ecologică
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - populaţia în totalitate, cu
accent pe educarea segmentului populaţiei rrome, a tinerilor şi a elevilor.
Concluzie: În unanimitate, grupurile ţintă vizate au fost - întreaga populaţie. Acest

răspuns este relevant prin două aspecte: unul, conşetientizarea necesităţii de instruire a
populaţiei; doi, importanţa înfiinţării unui centru specializat pentru promovarea acestor
concepte şi formarea unei noi conduite ce va duce în final la schimbarea modului de
viaţă.
www.ages.ro 21
2. 9. Activităţile destinate: a. cadrelor didactice, b. elevilor, c. populaţiei adulte?
- Primăria Satu Mare (PSM)

a. Cadre didactice: Organizare acţiuni de plantare flori ornamentale şi,
amenajarea curţilor instituţiilor de educaţie şcolară şi preşcolară
b. Copii: Organizare plantare flori, amenajarea curţilor dela instituţiile de
educaţie şcolară şi preşcolară
c. Populaţia adultă: Distribuirea de pliante (pe subiecte alese) de la sediul
primăriei, acţiuni organizate de strângere a deşeurilor (pentru angajaţi şi
asistenţii sociali).
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - sprijină activităţi similare cu cele ale primăriei,
menţionând că: evenual, copii vor mai fi beneficiari ai campaniilor de informare din
cadrul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, dacă Comisia de Monitorizare va
decide acest lucru.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - propune, implementează,
susţine şi urmăreşte activităţi legate de educaţie ecologică şi protecţia mediului în judeţ,
a căror beneficiari sunt copii, adulţi, vîrstnici – toată populaţia judeţului.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - activităţi cu caracter permanent în
şcoli (consilii profesorale şi întâlniri cu tematică specifică de educaţie ecologică), în
afara şcolii şi legătura permanentă cu părinţii sau familia.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - a solicitat sprijinul comunităţii
locale cu privire la atingerea succesului cu privire la ecologizarea mediului, prin:
a. Cadre didactice: sprijin în elaborarea de proiecte pentru protecţia mediului
b. Copii: apel către segmentul de populaţie preşcolară şi şcolară cu privire la
păstrarea curăţeniei în general şi respectarea muncii depuse de adulţi pentru
înfrumuseţarea comunei, dar şi angrenarea în activităţi estetico-educative.
Concluzie: Se observă dorinţa generală a autorităţilor publice locale de a avea un

mediu înconjurător sănătos în care populaţia sătmăreană să îşi desfăşoare activităţile.
Deşi fiecare instituţie are o tematică specifică cu privire la ecologia aşezării, nu se pot
obţine rezultatele scontate întrucât le lipseşte coordonarea de la un centru specializat.
www.ages.ro 22
Din anul 1999 în cadrul APM, există Compartimentul de Relaţii Publice şi Proiecte, în a
cărui directă responsabilitate intră acţiunile de educaţie ecologică, fiind desemnate două
persoane care răspund de acestă activitate. Alături de ei, din fiecare departament câte
o persoană se implică în mod activ în acţiunile de educaţie ecologocă ale instituţiei.
2.10. Documente strategice ale insituţiilor - măsuri, obiective de viitor legate de

educaţia ecologică
- Primăria Satu Mare (PSM) - Până în prezent, nu sunt strategii privind educaţia
ecologică. Există rapoarte de activitate anuale a diverselor departamente (postate pe
site-ul primăriei), fără precizări concrete despre educaţia ecologică.
- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - Consiliul Judeţean confirmă lipsa unei strategii
elaborate ca document analitic. Aspecte legate de educaţia ecologică se găsesc în
Rapoartele Anuale de pe site-ul consiliului judeţean, cărora li se adaugă Planul
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) din judeţul Satu Mare sau Raportul de
Mediu pentru întocmirea PJGD.
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM). Dintre cele mai importante
documente oficiale privind educaţia ecologică amintim Rapoartele Anuale, Planul local
de acţiune (revizuit la fiecare 4 ani, cu capitol dedicat educaţiei ecologice. În anul 2010
se face următoarea revizuire), Planul de acţiune a Complexului de Educaţie Ecologică
şi de Monitorizare a Calităţii Aerului în context transfrontalier, respectiv Starea Factorilor
de Mediu – cu accent pe educaţia ecologică.
Cu o remarcabilă activitate la nivel de judeţ şi internaţională APM a elaborat un PLAN
ANUAL DE ACTIVITATE (anexa 1) pentru asigurarea funcţionalităţii Complexului de
educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, pentru
perioada 2010 - 2015.
- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - a elaborat un document strategic
pe probleme de învăţământ "Strategia inspectoralului şcolar Judeţean Satu Mare 2006-
2008", care cuprinde tangenţial şi acţiuni de educaţie ecologică.
- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - Raportul anual de activitate nu
conţine date cu privire la educaţia ecologică. Autorităţile locale ale comunei Micula au
depus un proiect pentru axa 4 - LEADER (în cadrul PNDR), împreună cu alte 7 localităţi
învecinate ale judeţului. Strategia de dezvoltare a microregiunii cuprinde obiective
www.ages.ro 23
specifice pentru protecţia mediului. Una dintre iniţiativele în cadrul parteneriatului dintre
comunele Micula – Dorolt- Lazuri este elaborarea unui proiect de ,,Şcoală Verde,,.
Ideea vine de la un grup de lucru Leader din Ungaria, prin care elevii din toată ţara să
aibă acces la ,,poteci tematice,, (tanösvény în maghiară). Elevii care sunt în clase
gimanziale au un anumit număr de ore de biologie, din care un anume procent trebuie
să se desfăşoare în aer liber. Aceste poteci tematice trebuie acreditate de la nivel
central ca să poată funcţiona cu acest statut.
Planurile de viitor cuprind idei novatoare, precum: după ce vor exista acele cărări de
învăţare acreditate să se renoveze o şcoală veche care nu mai are elevi şi să fie
transformată în ECO CENTRU. Acest Eco Centru va avea spaţii de cazare şi săli de
lectură, de activitate. Şcoala va trebui să plătească masa şi programul prestabilit.
Intenţia comunelor asociate este să ofere cazarea gratuit pentru elevi prin Asociaţia
locală Zestrea.
De asemenea se doreşte un parteneriat cu Societatea Carpatina Ardeleană (EKE
Szatmarnemeti) - filiala Satu Mare şi amenajarea un spaţiu destinat orelor de curs
pentru ca activitatea prestată de aceştia să fie competitivă pentru participanţi. De
asemenaa, se doreşte ca centrul să aibă şi o componentă socială. Prin venitul obţinut
se doreşte organizarea unor tabere de vară copiilor care provin din familii defavorizate
şi care nu îşi permit să trimită copiii în tabere în vacanţele de vară, iar scopul final fiind
de a genera venit pentru localitate.
Tot comuna Micula are ca plan de viitor întărirea legăturilor şi cooperarea cu Societatea
Ornitologică - filiala Satu Mare; cu care doreşte să dezvolte iniţiative de protecţia naturii.
A existat deja o iniţiativă de a depune un proiect transfrontalier CBC Româno –
Maghiar, unde iniţiator să fie şcoala din Micula.
Concluzie: Singurele strategii concrete de acţiune în ceea ce priveşte educaţia

ecologică găsim la APM Satu Mare, celelalte instituţii având numeroase iniţiative, dar nu
neapărat concertate şi strategic gândite.
La final se poate afirma că educaţiei ecologice - ca proces complex de recunoaştere
a valorilor mediului înconjurător - trebuie să i se acorde şansa promovării la nivelul
comunităţii judeţului Satu Mare.
www.ages.ro 24
În acest sens APM Satu Mare a desfăşurat în anul 2009 multiple activităţi în domeniul
educaţiei ecologică, iar ca simbol al recunoaşterii pe plan internaţional a implementării
cu succes a programelor de educaţie ecologică pentru tânăra generaţie, APM a primit
“Steagul verde” din partea Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediul Înconjurător,
la sfârşitul anului 2008.
BIBLIOGRAFIE:
Bălteanu D., Neguţ S., Bran F., Popescu C., Modificările globale ale mediului -
contribuţii ştiinţifice româneşti, Editura ASE, Bucureşti, 2002
Bernadete Merenne S., Didactica geografiei, Editura All Educational, Bucureşti, 1998
Bucovală C., Cândea M., Metode moderne de educaţie pentru mediu, Bucureşti, 2003
Cucoş C. şi colab., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice
- Ediţia III, Editura Polirom, 2009
Dimitriu C., Dimitriu Gh., Psihopedagogie, Editura Alfa, Bacău, 2003
Ilinca N. şi colab., Geografia mediului înconjurător, ghid metodologic, Editura Paralela
45, Piteşti, 2002
Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2000
Ulrich C., Managementul clasei - ghid pentru profesori, Fundaţia pentru Dezvoltarea
Durabilă (F.S.D.), Bucureşti, 1999
Vlădineanu A., Negrei C., Dezvoltarea durabilă-mecanisme şi instrumente - vol.2,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1999
Zăvoianu I., Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
*** www.Internet Explorer
***date de la SC Agenda Setting Srl Cluj Napoca
www.ages.ro 25
STUDIU PRIVIND EDUCA IA ECOLOGIC
B.
Opinii şi cunoştinţe
despre educaţia ecologică
în rândul populaţiei adulte
din judeţul Satu Mare
- mediul urban -
Quality Management www.ages.ro

C. No.427408 QM08 office@ages.ro
Metodologie
Metoda de cercetare > sondaj de opinie publică pe bază de

chestionar
Populaţie ţintă > locuitorii (18 ani şi peste) din oraşele Satu Mare,
Carei, Tăşnad şi Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare
Perioada de culegere a datelor > 12-19 aprilie 2010
Mărimea eşantionului > 251 chestionare din care: 150 chestionare

aplicate în Satu Mare, 51 chestionare aplicate în Carei, 25
chestionare aplicate în Tăşnad şi 25 de chestionare aplicate în
Negreşti.

Educaţie ecologică N=251
Cât de des v‐ati întâlnit cu termenul de
educatie ecologica în ultimul an?
35,0 31,9
30,0
acum aud pentru prima oara
25,0 19,5
18,3 zilnic
20,0 16,3 13,9
15,0 saptamanal
10,0
lunar
5,0
de cateva ori pe an
,0

Gânduri legate de protecţia mediului – însumat N=753

Acţiuni ecologice N=251

Atitudini faţă de protecţia mediului N=223

Responsabilitate pentru educaţia ecologică: prima opţiune N=251

Responsabilitate pentru educaţia ecologică: a doua opţiune. N=251

Fig. 5.3:Responsabilitate pentru educaţia ecologică: a treia opţiune. N=251

Responsabilitate pentru educaţia ecologică: a patra opţiune. N=251

Responsabilitate pentru educaţia ecologică: a cincea opţiune.

N=251

Fig. 6: Acţiuni ecologice N=250

Fig. 7: Cauze pentru neocrotirea mediului înconjurător N=208

Fig. 8: Formarea opiniei despre educaţia ecologică N=485

Fig. 9: Importanţa educaţiei ecologice N=250

Fig. 10.2: Activităţi practicate pentru protejarea mediului - însumat N=753

Fig. 11: Structura după grupe de vârstă şi sexul respondentului N=251

Fig. 12: Distribuţia respondeţilor după nivelul de educaţie N=251

Fig. 13: Distribuţia respondeţilor după ocupaţie N=251

Fig. 14: Distribuţia respondeţilor după numărul de copii minori din familie
N=251

C.
Opinii şi cunoştinţe despre

educaţia ecologică
în rândul profesorilor
din judeţul Satu Mare
- mediul urban -

Metodologie
Metoda de cercetare > culegere de date pe bază de chestionar
Populaţie ţintă > cadre didactice din oraşele Satu Mare, Carei,
Tăşnad şi Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare
Perioada de culegere a datelor > 12-19 aprilie 2010
Mărimea eşantionului > 100 chestionare din care:

61 Satu Mare, 20 Carei, 10 Tăşnad, 9 Negreşti Oaş
59 profesori biologie şi geofrafie, 20 învăţători, 10 educatori şi 11
alte specializări (diriginte)

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N = 100
De câţi ani lucraţi în domeniul educaţiei şi
învăţământului?
10%
8% mai puţin de 2 ani
60% 22% de 3‐5 ani
de 6‐10 ani
de mai mult de 10 ani

La ce instituţii de învăţământ predaţi?
grădiniţă
3% 10% şcoală generală (1 ‐ 8)
32%
şcoală ucenici /
52% profesională (9/11)
3%
liceu (9 ‐ 12)
altceva

La ce categorii de vârstă predaţi în prezent?
grădiniţă (sub 6 ani)
1% 9%
primar (6 ‐ 10 ani)
30% 18%
general (10 ‐ 14 ani)
42% profesional/ liceu (14 ‐ 18 ani )
altceva

La ce materii predaţi cel mai des educaţia
ecologică?
nu predau
6% 5% geografie
6%
biologie
13% 27%
educaţie pentru sănătate
cunoaşterea mediului, ştiinţe ale naturii
17%
alt răspuns
4% 22% diriginţie
limbă maternă/ străină

În afară de orele din programa şcolară, unde vă
ocupaţi de educaţie ecologică?
altundeva
15 săptămâni tematice
14
zile tematice
38
19 cercuri tematice
16
tabere
18
şcoala în natură
80
66 excursii, drumeţii
0
zile speciale (ex. ziua Pământului)
creşă
0 100

Cât de des v‐aţi ocupat de educaţie
ecologică în decursul ultimului ani?
altceva
2
2 niciodată
18
25 de câteva ori pe ani
16 de câteva ori pe semestru
25
12 lunar
,0 10,0 20,0 30,0 săptămânal

zilnic

Educaţia ecologică în munca dvs.:
5%
37% 58%
Este importantă, de aceea o subliniez mereu când predau
Este importantă, dar nu am suficiente ocazii să mă ocup de tematică
Este importantă, dar nu cred că este rolul meu să o abordez
Nu o consider importantă, de aceea nu o predau

În opinia dvs. cine are principala
responsabilitate să educe elevii în spiritul
protecţiei mediului înconjurător?
100
56
41
50
9 3 5 6
0
cadrul didactic de profil (biologie, geografie)
dirigintele
mass ‐ media
părinţii
organizaţiile civile
altcineva

În opinia dvs., în prezent cine se ocupă cel
mai mult de tematica educaţiei ecologice?
74
100
50 11 3 6 7 9
cadrul didactic de profil (biologie, geografie)
dirigintele
mass ‐ media
părinţii
organizaţiile civile
altcineva

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100
Ierarhizați următoarele metode de EDUCAŢIE ECOLOGIC în

funcție de frecvența cu care le folosiți, respectiv eficiența acestora.
(o medodă poate avea doar o valoare 1 – cel mai bun/folosit).
Metode Ierarhie folosire Ierarhie
eficiență
a. Explicare 1 3
b. Expunere 5 13
c. Discuții interactive 2 1
d. Debate (argumentări pro-contra) 6 8
e. Expunere elevi 7 10
f. Demonstrații 3 2
g. Munca în grup 4 5
h. Muncă în perechi 10 9
i. Muncă individuală 11 11
j. Proiect 9 7
k. Jocuri, simulări 8 6
l. Experiment 12 4
m. Pedagogie dramatică 13 12

Care sunt materialele auxiliare deficitare, sau care vă
lipsesc pentru derularea cu succes a activităţilor de
educaţie ecologică?
instrumente pentru activităţi practice
echipamente pentru experimente
resurse financiare
8
13 alt răspuns
7
27 timp, ore speciale
4
7 caiete individuale
22 manuale, cărţi de specialitate, enciclopedii
4
9 aparatura IT
32
14 softuri educaţionale
23
23 materiale audio‐video
materiale didactice/ pachete educative
0 10 20 30 40 instrumente vizuale
pliante, afişe
Folosiţi următoarele instrumente de lucru?
cărţi de specialitate
instrumente vizuale
73 82 66 37 44 44 81 77 91 manuale
da
înregistrări audio
programe informatice
26 17 33 62 55 55 18 228 pachete educative
nu
internet
0% 50% 100% pliante, afişe

alte instrumente de lucru

Cât de des folosiţi următoarele instrumente?
cărţi de specialitate
instrumente vizuale
nu foloseşte 26 17 33 62 55 55 18 22 84
manuale
mai rar 10 8 2 13 5 7 10 20 2
înregistrări audio
semestrial 7 22 3 7 17 19 18 15 4
programe informatice
lunar 25 27 11 13 14 13 28 27 1 pachete educative
31 25 50 4 8 5 25 15 3 internet
săptamănal
pliante, afişe
0% 20% 40% 60% 80% 100%
alte instrumente de lucru

Cât de des aţi participat în ultimii 3 ani la
activităţi de educaţie ecologică în aer liber?
50 43 săptămânal
40
lunar
30 24 semestrial
20 anual
10 10 9
10 niciodată
3
0
alt răspuns

Cine a fost organizatorul activităţilor de
educaţie ecologică organizată în aer liber?
6%
15% Instituţia de învăţământ
Asociaţii, instituţii, voluntari
În parteneriat
79%

Perioada de desfăşurare a activităţilor de educaţie ecologică
organizată în aer liber...
16 Perioadă nespecificată
41 2010
69
2009
30
10 2008
7 2007
12
2006
0 20 40 60 80 Anual

Numărul elevilor implicaţi în activităţi de
educaţie ecologică organizată în aer liber...
sub 20
11%
9% 21‐50
36%
51‐100
44% peste 100

Vă rugăm să ne daţi câteva exemple de activităţi de educaţie
ecologică organizată în aer liber...
Colectare deşeurilor
Plantare pomi şi flori
Excursii şi activităţi tematice
35,0%
Amenajare hrănitoare/ cuib pentru păsări
30,2% Activităţi demonstrative/ de conştientizare
30,0%
Confecţionare produse eco
25,0% Concursuri şi activităţi tematice
Activităţi de observare flora şi fauna
20,0% 18,8% Expuneri
Alte activităţi
15,0%
10,9% 8,9%
10,0% 6,8%
5,2% 5,7%
4,2% 6,3% 3,1%
5,0%
0,0%

Aţi auzit de acţiunile organizate sub
denumirea de "şcoala în natură (erdei
iskola)"?
37% nu
da
63%

În opinia dvs. acesată formă de învăţare
din punct de vedere al elevilor este:
22%
foarte util
78% util

În opinia dvs. această formă de învăţare, din
punctul de vedere al profesorilor este aplicabil cu
anumite dificultăţi sau greu de aplicat pentru că...
7% 10% lipsă materiale auxiliare specifice muncii de teren
7%
lipsă resurse financiare
13% 21%
dificultăţi de deplasare
organizarea presupune multă atenţie şi responsabilitate
18% 17% 7%
lipsă timp, programa şcolară e foarte încărcată
altele
lipsă locaţie adecvată
lipsă experienţă, pregătire

Dvs. aţi predat vreodată în sistem
"şcoala în natură"?
21%
da
nu
79%

Aţi avea posibilitatea să organizaţi
activităţi de tip şcoala în natură în
preajma şcolii dvs.?
da
41%
59% nu

Aţi avea posibilitatea să organizaţi activităţi de tip şcoala în
natură în preajma şcolii dvs.?
Da, pentru că...
locaţia ne permite 3
existenţa unei case de vacanţă în proprietate 6
apropierea unor rezervaţii naturale, păduri 12
apropierea malul Someşului 13
apropierea unor parcuri 15
existenţa unei curţi mari 9
alt răspuns 13
0 2 4 6 8 10 12 14 16

Aţi avea posibilitatea să organizaţi de tip şcoala în
natură în preajma şcolii dvs.?
Nu, pentru că ...
lipsa unui spaţiu adecvat în apropiere 17
lipsă resurse financiare 5
lipsă timp 5
lipsă calificare/ experienţă 4
lipsă mijloc de transport 3
lipsă materiale 2
alt răspuns 3
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Ce tip de organizare aţi prefera din următoarele?
10% 6%
84%
şcoala în natură organizată cu resurse proprii
şcoala în natură cu servicii furnizate de o instituţie acreditată
nu pot aprecia

Dvs. aţi duce grupuri de elevi la activităţi organizate

de un furnizor acreditat?
Da, pentru că ...
sunt specialişti în domeniu 25
programe, activităţi interesante în natură 19
pentru a mă putea perfecţiona la rândul meu 7
dotare mai bună, material didactic specific, adaptat 10
organizare mai bună, impact mai mare 7
ar fi beneficul copilului, copii ar fi interesaţi 7
mi se pare o metodă utilă, importantă 6
alt răspuns 8
0 5 10 15 20 25 30

În opinia dvs. pentru ce durată ar fi nevoie
să se organizeze aceste activităţi?
alt răspuns
5
48 tabere de vară
46
mai multe zile
15
o zi
0 20 40 60

În activităţile organizate în aer liber
aţi solicitat sprijinul altor specialişti?
2% 4% totdeauna
37% 31% de cele mai multe ori da
rar
26% deloc
alt răspuns

În activităţile în aer liber aţi solicitat sprijinul
altor specialişti?
Da, pentru că ...
15%
deţin experienţă şi informaţii specifice
deţin instrumente specifice
21% am apelat la diverşi specialişti
55% alt răspuns
9%

În activităţile în aer liber aţi solicitat sprijinul
altor specialişti?
Nu, pentru că ...
16% m‐am descurcat singur
nu am organizat activitati in aer liber
16% 44% nu cunosc specialisti
alt răspuns
24%

La ce tip specialişti aţi apela pe viitor?
depinde de activitatea organizată
4 silvicultori
7
13 ecologişti
18 alt răspuns
4
14 hidrologi
18
ornitologi
17
specialişti în protecţia mediului
0 5 10 15 20 biologi, botanişti

Ce greutăţi întâmpinaţi în munca cu specialişti?
nu ştiu la cine aş putea apela
30 27 nu participă cu plăcere la activităţi
20
20 folosesc limbaj prea sofisticat
9 10
10 6 greutăţi financiare
3
0 nu am întâmpinat greutăţi
alt răspuns

Dvs. cât de des aţi participat la activităţi
de protejare a mediului împreună cu elevii
(de exemplu amenjare cuiburi pentru păsări,
salvare broaşte, curăţare râuri, etc)?
lunar
de mai multe ori pe an
1% 6%
21%
o dată pe an
37%
15% mai rar
20% nu am participat deloc
alt răspuns

Dvs. cât de des aţi participat la activităţile de protejare a mediului
împreună cu elevii (de ex. amenajare cuiburi pentru păsări, salvare
broaşte, curăţare râuri, etc)? La ce tip de activităţi de protecţia mediului
aţi luat parte?
alte activităţi
14
29 concursuri şi activităţi tematice
22
plantare şi întreţinere plante, pomi
22
20 amenajare cuib şi hrănitoare pentru păsări
23 igienizare prac, curte
12
ecologizarea malul râurilor, lacurilor
0 10 20 30 adunarea selectivă a deşeurilor

Cât de des organizaţi acţiuni cu scop aplicativ al
educaţiei ecologice în ariile protejate?
săptămânal
4% 1% 2% lunar
12%
semestrial
55% mai rar
26%
niciodată
alt răspuns

Cauza dificultăţilor de a organiza acţiuni cu scop

aplicativ în educaţia ecologică în arii protejate...
nu cunosc arii naturale protejate în judeţ
10
4 dificultăţi în deplasare
13 nu am organizat astfel de activităţi
9
6 lipsă timp şi ocazie
7
lipsă resurse financiare
0 5 10 15 nu sunt în apropiere arii protejate

Perfecţionare N = 100
Cât de des aţi participat la activităţi de formare în
educaţie ecologică în ultimii 5 ani?
10% 5% nu am participat
o dată
21%
64% cel puţin de 3 ori
cel puţin de 5 ori

În anul precedent cât de des aţi aplicat cele
învăţate la curs?
săptămânal
9% 3%
lunar
15% 32%
semestrial
41% mai rar
alt răspuns

Vă rugăm să ne enumeraţi cel puţin 3 metode/ învăţăminte
pe care le‐aţi însuşit la curs:
Alte metode
Muncă în grup
20 Demonstraţie
4
Discuţii, dezbateri
6 Expunere
6
4 Explicare
15 Experiment, observare
8
9 Activităţi ecologice
10 Exerciţii practice, aplicabile
15
14 Pedagogie dramatică
Metode de proiecte
0 5 10 15 20 Jocuri, simulări

Perfecţionare N =145
Vă rugăm să ne împărtăşiţi 3 experienţe pozitive din educaţia
ecologică, pe care le‐aţi recomanda şi altor colegi.
25 25
25
23
Excursii, drumeţii
20 Conştientizare, creşterea ineteresul elevilor
pentru problemele mediului
15 15 Activităţi de ecologizare
15 14 13
Atmosfera degajată
10 Concursuri, prezentări tematice
8 7
Şcoală în natură, tabere ecologice
5
Activităţi ecologice
0 Nu am astfel de experienţe
Alte experienţe

Ce tip de curs consideraţi că ar fi necesar
pentru dezvoltarea profesională în domeniul
educaţiei ecologice?
25%
metodică teorie
53%
11%
teorie şi practică alt răspuns
11%

În ce ramuri/ tematici v‐aţi perfecţiona în domeniul educaţiei
ecologice? Vă rugăm să enumeraţi cel puţin 3 domenii/ tematici:
Identificare/ ocrotire plante şi animale
29 Colectarea şi reciclarea deşeurilor
27 Arii naturale protejate
14
Protecţia pădurilor
13
11 Economisire resurse/ energie regenerabilă
10 Probleme de poluare
10 Aplicaţii practice/ metodologii
9
Scoala în natură
8
7 Biodiversitate
6 Amenajare/ extindere spaţii verzi
5 Jocuri, pachete educative
Analize de laborator (calitatea apei, aerului, solului)
24
Protecţia apelor
Alt răspuns
0 10 20 30

Ca tip de organizare, ce curs aţi prefera?
100
71
50 26 24
3
0
conferinţă/ workshop
vizită de studiu
practică de teren
altceva

Pe ce durată aţi prefera să se desfăşoare cursurile?
59
60 câteva ore
50
o zi
40
30 24 2 ‐ 3 zile
20 13 o săptămână
10 4 2 altceva
0

Ce alte aşteptări aveţi de la un curs pe tema educaţiei
ecologice?
Alt răspuns 8
Aplicabilitate practică 16
Să fie util 7
Informaţii noi 7
Materiale informative, pachete educative 10
Cunoştinţe teoretice 5
Metode de educaţie ecologică 13
Exemple, metode şi activităţi practice 10
Acţiuni de sensibilizare, conştientizare 3
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Care a fost motivaţia dvs. pentru care aţi decis să
vă ocupaţi de tematica educaţiei ecologice?
Alt răspuns 10
Pentru a putea educa elevii 21
Dragostea faţă de natură 18
Natura profesiei e de aşa fel 20
Pentru perfecţionare profesională 11
Starea mediului, necesitatea protecţiei
37
mediului
0 5 10 15 20 25 30 35 40

Motivaţie şi probleme instituţionale N = 100
În trecut aţi beneficiat de ... ?
s pri ji n de l a pă ri nţi 49 43

s pri ji n de l a a utori tă ţi 73 19
proi ect de fi na nţa re 63 29
înfi nţa re funda ţi e/ a s oci a ţi e 79 13
muncă vol unta ră 43 49
dona ţi e 81 11
0 20 40 60 80 100
nu da

Pe viitor aţi solicita ... ?

dona ţi e 47 51
0 50 100
da nu

Aţi solicita sprijin extern pentru accesarea pe
viitor a ... ?

dona ţi e 20 78
0 20 40 60 80 100
da nu

De ce tip de sprijin aţi avea nevoie pentru
a avea succes în proiecte?
3%
22%
52%
23%
elaborare proiect
implementare proiect
elaborare şi implementare proiecte
alt răspuns

Direcţiunea (factorii decizionali) vă sprijină
activităţile de educaţie ecologică?
3%1%
totdeauna
33% de cele mai multe ori da
63% de cele mai multe ori nu
niciodată

Care este percepţia celorlalte
cadre didactice din şcoală/ instituţie,
cu privire la educaţia ecologică?
3%2%1%
cei mai mulţi o sprijină
19%
un cerc restrâns o sprijină
sunt indiferenţi
un cerc restrâns este împotrivă
75%
cei mai mulţi sunt împotrivă

Cum se raportează elevii la tematica
1% 1%
3%
13% cei mai mulţi o sprijină
sunt indiferenţi
un cerc restrâns este împotrivă
82%

Cum se raportează părinţii la tematica
2% cei mai mulţi o sprijină
14%
50% sunt indiferenţi
34% un cerc restrâns este împotrivă

Întrebări de identificare N = 100
Sexul respondentului:
15%
feminin
masculin
85%

Vârstă:
30 ani şi sub
20% 22%
31 ‐ 40 ani
22% 41 ‐ 50 ani
36% 51 ani şi peste

Nivel de şcolarizare:
colegiu
9% 1% 11%
5% facultate
liceu pedagogic
postuniversitar
74% gimnaziu

Locaţia şcolii
Satu Mare
9%
10% Carei
20% 61% Tăşnad
Negreşti Oaş Tip cadru didcatic
11%
10% profesor biologie, geografie
educator
20% 59%
învăţător
alt tip de specializare (diriginte)

ANEXA 1
PLAN ANUAL DE ACTIVITATE
Propus de APM SATU MARE pentru asigurarea funcţionalităţii complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context
transfrontalier, pentru perioada 2010 - 2015
Întocmit de Elisabeta BEKESSY - Agenţia de Protecţie a Mediului - Satu Mare
Frecvenţa :
-zilnic ;
-săptămânal ;
Nr. Observaţii (Justificarea necesităţii, detalii legate de activităţi,
Denumirea activităţii -lunar ;
crt. etc.)
-trimestrial ;
-permanent;
-la solicitare;
ACTIVITATE DE MANAGEMENT
Activitatea va fi coordonată de un funcţionar public de specialitate

din cadrul APM, desemnat prin decizie de conducătorul instituţiei,
care în calitate de responsabil de activităţile desfăşurate în cadrul
Asigurarea utilizării eficiente a
complexului va duce la îndeplinire obiectivele complexului cu
complexului printr-o, planificare,
respectarea prevederilor art.4.2 şi 4.3 al acordului de parteneriat
organizare şi implementare
nr.5858 din 13.02.2007 încheiat între Primăria municipiului Satu Mare
corespunzătoare atât a activităţilor
şi APM Satu Mare:
prevăzute în planul de activitate
1. Permanent “Art.4.2. Să administreze cu maximă diligenţă Complexul de educaţie
cât şi a altor activităţi iniţiate de
ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context
APM respectiv colaboratori
transfrontalier, efectuând plata utilităţilor.”
(instituţii de învăţământ, ONG-uri
“Art.4.3. Să asigure funcţionarea şi întreţinerea infrastructurii
de mediu, APL, instituţii publice
finanţate pentru cel puţin 10 ani după data finalizării proiectului, aşa
etc.) pe parcursul anului.
cum prevede Ghidul solicitantului phare CBC RO-Ucraina punctual
2.2.1.”
Programul de lucru propus la complex : 4 ore/zi
Asigurarea activităţii de Activitatea va fi coordonată de un funcţionar public de specialitate
2. monitorizare a calităţii aerului în Permanent din cadrul APM, desemnat prin decizie de conducătorul instituţiei,
zonele de frontieră cu Ucraina şi care în calitate de responsabil de activitatea de monitorizare şi
Ungaria printr-o planificare, biomonitorizare a calităţii aerului în zonele de graniţă va asigura
organizare şi desfăşurare, funcţionarea eficientă a laboratorului din complex dotat conform
conform cerinţelor în domeniu, a cerinţelor activităţilor specifice şi a reţelelor de monitorizare şi
activităţilor specifice, prin reţelele biomonitorizare .
înfiinţate în cadrul complexului şi Programul de lucru propus la complex : 4 ore/zi
prin folosirea dotărilor
achiziţionate (senzori montaţi la
trecerea de frontieră cu Ucraina ,
spectrometru cu raze X )
Utilizarea eficientă a resurselor
Bugetul necesar funcţionării în condiţii optime a complexului va fi
materiale şi financiare alocate
asigurat de ordonatorul principal de credite.
pentru funcţionarea complexului şi
Prin comp.de specialitate (RPCPP)din cadrul APM în parteneriat cu
3. accesare de programe de permanent
ONG-urile de mediu , a APL şi a instituţiilor de învăţământ, vor fi
finanţare în vederea asigurării
accesate programe de finanţare pentru asigurarea continuităţii
sustenabilităţii activităţilor
activităţilor complexului
complexului .
EDUCA IE ECOLOGIC
Activităţi ecologice desfăşurate de

În anul 2007 din iniţiativa APM s-a înfiinţat cercul “ECOPRIETENI” la
Cercul “ECOPRIETENI” – în
care s-au înscris 45 de elevi între 14-18 ani care cu ocazia întâlnirilor
scopul implicării tinerei generaţii
săptămânale, împreună cu specialişti dezbat problemele de mediu şi
cu sprijinul specialiştilor în
1. săptămânal iniţiază activităţi care să contribuie la protecţia mediului respective la
iniţierea activităţilor ecologice care
rezolvarea problemelor de mediu.
răspund aşteptărilor comunităţii şi
Membrii cercului se întâlnesc în sala de curs din cadrul complexului
promovarea acestora pe plan
în fiecare zi de miercuri între orele 14,00-16,00.
judeţean prin membrii cercului;
Programul de educaţie ecologică Program iniţiat de APM Satu Mare în colaborare cu ISJ Satu Mare în
“Viaţă pentru mediu-viaţă pentru anul 2005/2006 pe plan judeţean,iar în 2006/2007 la nivelul regiunii
om”- concurs internaţional lansat 6NV iar în 2007/2008 respectiv 2008/2009 pe plan internaţional
începând din anul 2005 la Obiectivele programului:
2. începutul fiecărui an de zilnic -promovarea simţului civic al locuitorilor prin intermediul tinerilor;
învăţământ. -îmbunătăţirea stării de curăţenie din municipii si localităţile judeţului;
Etapele concursului: -încurajarea spiritului competiţional al elevilor din şcolile sătmărene;
- Etapa zonală: Rezultate:
- Etapa judeţeană -activează în cadrul programului 69 unităţi şcolare din judeţul Satu
- Etapa internaţională Mare care, după un program stabilit desfăşoară activităţi de pregătire
pentru fazele concursului.
Activităţile specifice programului (în domeniile : protecţia calităţii apei,
aerului, biodiversitate şi gestiunea deşeurilor) se desfăşoară zilnic cu
ocazia orelor opţionale de educaţie ecologică –conform graficului
stabilit cu cele 69 instituţii de învăţământ implicate în program
Programul de educaţie ecologică
Program lansat de APM în anul 2008. Participă la program un număr
pentru preşcolari “Ne jucăm şi
de 36 de unităţi preşcolare din judeţul Satu Mare, din care 16 în
reciclăm”- lansat în fiecare an
mediul urban şi 20 în mediul rural.
şcolar începând din anul 2008,
Rezultate:
pentru asigurarea unui
- s-au colectat 667 kg de baterii uzate din care:
management integral al deşeurilor
GPP Beltiug cu 53 kg de baterii uzate colectate de 59 preşcolari,
prin creşterea nivelului de
GPN Cehal cu 14 kg colectate de 32 preşcolari, GPP nr.6 Satu Mare
3. informare, conştientizare şi zilnic
cu 50 kg de la 120 preşcolari, GPN Păuleşti cu 7 kg de 18 preşcolari,
educare a preşcolarilor în spiritul
GPP Guliver Satu Mare cu 70 kg de la 220 preşcolari şi GPN cu 13
colectării selective a deşeurilor
kg de la 51 preşcolari.
periculoase menajere (baterii
portabile uzate) provenite în
Activităţile specifice programului se desfăşoară zilnic –conform
special din jucării, în scopul
graficului stabilit cu cele 36 instituţii de învăţământ implicate în
adoptării unei atitudini ce vizează
program
dezvoltarea durabilă
„ECO – ŞCOALA”- Program
La nivelul judeţului Satu Mare un număr de 12 instituţii de învăţământ
Internaţional de educaţie
au statut de ECO ŞCOAL care, prin directa coordonare a
ecologică
responsabilului regional desemnat de CCDG şi care îşi desfăşoară
- organizat şi lansat de Centrul
activitatea în cadrul APM Satu Mare, se implică în organizare şi
Carpato Danubian de
implementare de activităţi ecologice în contextul devizei fiecărui
Geoecologie Bucureşti cu
eveniment ecologic conform calendarului evenimentelor ecologice
Federaţia Internaţională de
săptămânal şi la APM Satu Mare este prima instituţie publică care a primit în anul
4. Educaţie pentru Mediu Belgia, din
solicitare 2008 steagul verde din partea CCDG , prin urmare acordă o
anul 2000, şi implementat la
importanţă deosebită realizării obiectivelor programului la nivelul
nivelul judeţului Satu Mare de
instituţiilor implicate prin organizare de activităţi comune în spiritul
APM Satu Mare şi ISJ Satu Mare.
protecţiei mediului şi mobilizarea şcolilor şi grădiniţelor pentru a se
Exemple de activităţi:
înscrie în program.
-acumulare de cunoştinţe teoretice
Activităţile în complex se desfăşoară cu respectarea graficului stabilit
cu ocazia orelor de ecologie
de organizatori.
susţinute de specialişti APM,
SGA, Direcţia Silvică, etc.
-aplicaţii practice: realizare de
obiecte din materiale reciclabile şi
expunerea lor în spaţiul destinat
special pentru acest gen de
activităţi;
-concursuri pe teme ecologice de:
eseuri, desen, poezii, pictat pe
ou,etc;
-concursuri de filme documentare
pe teme de mediu;
Instituţiile de învăţământ, ONG-urile de mediu , APL, instituţiile
publice precum şi partenerii de peste hotare, în urma acţiunilor
commune, îşi manifestă frecvent dorinţa expunerii lucrărilor realizate
în domeniul protecţiei mediului, cu ocazia diferitelor evenimente (ziua
Expoziţii judeţene, naţionale şi
5. lunar şi la solicitare oraşelor şi comunelor, festivităţi, simpozonuri, mese rotunde etc. )
internaţionale cu caracter ecologic
Numeroase solicitări sosesc din partea aplicanţilor de proiecte cu
finanţare europeană.
Lunar şi ori de câte ori situaţia o impune vor fi organizate expoziţii
tematice cu precădere în domeniul protecţiei mediului
INFORMARE CONŞTIENTIZARE
La nivelul judeţului Satu Mare îşi desfăşoară activitatea în mod activ

16 ONG-uri de mediu, cu care APM Satu Mare are o colaborare
fructuoasă.
Întâlniri de lucru cu ONG-urile de
În vederea desfăşurării unor activităţi comune eficiente, se impune
1. mediu, în scopul stabilirii unor lunar şi la solicitare
necesitatea unei continue colaborări. În acest sens, pe diverse
activităţi comune
tematici de mediu, se desfăşoară lunar şi ori de câte ori situaţia o
impune, întâlniri de lucru între reprezentanţii ONG-urilor de mediu,
APM, Garda de Mediu, APL, instituţii publice, etc.
Facilitarea comunicării şi Cu ocazia fiecărui eveniment ecologic are loc cel puţin o manifestare
colaborării între organizaţiile care necesită un spaţiu adecvat dialogului între participanţi. Sala
2. neguvernamentale, autorităţi lunar şi la solicitare festivă cu dotarea aferentă, oferă condiţii optime desfăşurării acestui
publice, mass-media, specialişti, gen de activităţi.
industrie, oameni de afaceri şi Lunar şi la solicitare vor fi organizate manifestaţii care să contribuie
publicul larg, în vederea rezolvării la informarea şi conşientizarea publicului.
problemelor existente cu ocazia
manifestaţiilor de mediu:
conferinţe, seminarii, mese
rotunde, diverse prezentări cu
caracter local, naţional şi
internaţional
Pentru eficientizarea activităţii agenţilor ecologi voluntari, se impune
Întâlniri de lucru a Gărzii de
necesitatea întâlnirilor lunare în vederea evaluării activităţilor
3. Mediu, APM şi agenţii ecologi lunar
desfăşurate şi planificarea activităţilkor viitoare cu consultarea
voluntari
agenţilor ecologi voluntari.
Campanii de informare şi
4. lunar şi la solicitare Accesul
conştientizare a publicului
În funcţie de problemele cu care se confruntă comunitatea, vor fi
ori de câte ori
5. Dezbateri publice organizate dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor
situaţia o impune
autorităţilor abilitate în rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, cetăţenii au posibilitatea
cunoaşterii activităţilor desfăşurate în complex cu ocazia zilei porţilor
6. Ziua porţilor deschise anual
deschise, ocazie cu care vor fi organizate activităţi specifice acestui
scop: prezentări, expoziţii, editări de publicaţii: afişe, pliante.
Pentru a asigura accesul publicului la informaţii atât publice cât şi de
mediu, zilnic 4 ore, cetăţenii au posibilitatea de a vizita sediul
7. Activitatea cu publicul zilnic
complexului, unde specialiştii APM vor asigura consultanţa de
specialitate solicitată
Site-ul complexului este o altă modalitate de informare a publicului
Actualizarea site-ului complexului
8. permanent prin urmare specialiştii APM vor actualiza periodic acest site cu cele
pentru informarea publicului
mai noi informaţii de mediu
CURSURI DE PERFEC IONARE PROFESIONAL , TWININGURI, TAJEXURI
Pentru a răspunde cerinţelor legii protecţiei mediului privind

Cursuri de perfecţionare necesitatea existenţei la nivelul fiecărei APL a unui responsabil de
profesională a persoanelor trimestrial şi la mediu, vor fi organizate, cursuri de perfecţionare profesională, cu
1.
desemnate ca responsabili de solicitare implicarea specialiştilor în 4 domenii majore de interes: reglementare,
mediu la nivelul APL. biodiversitate, protecţia calităţii factorilor de mediu şi gestiunea
deşeurilor
Pentru asigurarea unor specialişti de calitate la nivelul instituţiilor
Cursuri de perfecţionare publice de mediu, conform Legii funcţionarului public, fiecare
profesională pentru funcţionarii funţionar public va participa la cursuri de perfecţionare profesională,
publici din cadrul instituţiilor care pot fi desfăşurate în condiţii optime în sălile de curs din cadrul
2. trimestrial
publice de mediu, conform complexului.
cerinţelor legii privind statutul Sunt diverse solicitări în acest sens cu ocazia implementării unor
funcţionarului public. proiecte cu finanţare europeană, în special de către ONG-uri de
mediu.
La nivelul judeţului Satu Mare în puţine cazuri s-au organizat
Twininguri şi tajexuri iniţiate de twininguri şi tajexuri din lipsă de locaţie corespunzătoare. Complexul
3. MMP, ANPM cu sprijinul ARPM- la solicitare de educaţie ecologică asigură nu numai o locaţie potrivită dar, prin
urilor şi a APM-urilor locale complex facilităm cunoaşterea de către participanţii naţionali şi
internaţionali şi a acestei zone ,,izolate,, a ţării.
În vederea educării în spirit ecologic a tinerei generaţii este necesară
o contiună perfecţionare a cadrelor didactice, lucru care se poate
Cursuri de perfecţionare
realiza în cadrul complexului cu sprijinul specialiştilor de mediu atât
profesională pentru cadrele
4. la solicitare din cadrul instituţiilor cât şi din cadrul ONG-urilor de mediu.
didactice din instituţiile de
Multe ONG-uri de mediu au şi vor avea în curs de implementare
învăţământ
numeroase proiecte cu finanţare europeană care au ca obiectiv
perfecţionarea profesională a cadrelor didactice
Solicitări de sponsorizari si
finantari interne si internationale
necesare bunei desfasurari a În funcţie de programele de finanţare operative, potenţialii beneficiari
5. activitatii complexului, în acest la solicitare cu sprijinul APM, ONG-uri de mediu, a firmelor de consultanţă vor
sens se vor elabora propuneri de elabora propuneri de proiecte pentru accesarea fondurilor europene.
proiecte în vederea accesării
fondurilor europene
ACTIVIT I DESF ŞURATE ÎMPREUN CU ALTE ORGANIZA II, ÎN SPECIAL DE MEDIU
Stabilirea şi dezvoltarea legăturilor

cu alte organizaţii şi organisme
In scopul promovării protecţiei mediului înconjurător şi a conlucrării
guvernamentale şi
1. permanent pentru ameliorarea continuă a metodelor şi tehnicilor de protecţie a
neguvernamentale, naţionale şi
mediului
internaţionale.
Infiinţarea unor structuri de
In vederea perfecţionării continue şi a desfăşurării de programe
2. realizarea a schimbului de permanent
teoretice şi practice
informaţii şi experienţă.
Majoritatea ONG-urilor de mediu nu dispun de sedii . Sălile de curs
din complex au toate dotările necesare pentru ca ONG-urile de
mediu, după un program stabilit, să se întâlneasă şi să desfăşoare
activităţi în beneficiul mediului, după cum urmează:
-elaborare şi tipărire publicaţii cu scop de cunoaştere şi/sau
aprofundare a unor domenii de vârf ale ştiinţei şi tehnologiei;
-organizarea de prelegeri, mese rotunde, expuneri, expoziţii, interviuri
la posturile locale şi naţionale de radio şi televiziune, filme
Întâlniri de lucru individuale ale documentare, video-clipuri, schimburi de experienţă, etc.;
ONG-urilor de mediu, în scopul
3. planificării, organizării şi lunar fiecare ONG -organizarea unor programe de petrecere a timpului liber în natură
implementării activităţilor de mediu -popularizarea şi protecţia valorilor culturale şi istorice
-organizarea şi coordonarea de programe de protecţia mediului şi de
conservare a biodiversităţii;
-cercetare ştiinţifică;
-organizarea de activităţi turistice, manifestări ştiinţifice, conferinţe,
expoziţii, în contextul calendarului ecologic;
-editarea de publicaţii;
-popularizarea ştiinţelor naturale, educaţie ştiinţifică;
-dezvoltare comunitară;
-promovarea alinierii la normele şi standardele europene;
ACTIVIT I DESF ŞURATE CU IMPLICAREA PERSOANELOR JURIDICE
Promovarea tehnologiilor
Numeroase firme străine cu experineţă în promovarea tehnologiilor
alternative prin facilitarea
alternative, prin adrese oficiale, îşi oferă serviciile pentru a sprijinii
întâlnirilor între reprezentanţii
trimestrial şi la agenţii economici cu probleme de mediu.
1. agenţilor economici din judeţul
solicitare APM prin personalul de specialitate răspunde acestor solicitări prin
Satu Mare cu probleme de mediu
activităţi de informare a potenţialilor beneficiari şi organizarea
majore, şi firme de succes pe plan
întâlnirilor, cu ocazia diverselor evenimente de mediu sau la solicitare
internaţional
Întâlniri de lucru a specialiştilor În domeniul colectării selective a deşeurilor reciclabile aceste
2. APM şi Garda de Mediu cu lunar activităţi vor avea ca rezultat formarea unei mentalitati general
reprezentanţii societăţilor pozitive si active de protejare a resurselor existente, de integrare
autorizate pe colectarea selectivă armonioasa a activitatilor umane in echilibrul planetei, de protectie
a deşeurilor reciclabile, în vederea precum si de refacere a ceea ce s-a distrus deja.
planificării, organizării şi În acest scop se vor elabora materiale informative audio-video
implementării activităţilor de proprii: reviste, brosuri, pliante, ziare, carti, casete video-audio pentru
conştientizare a populaţiei în acest susţinerea activităţii.
domeniu de interes
În sprijinul potenţialilor beneficiari ai proiectelor de finanţare
europeană, se impune necesitatea informării firmelor de proiectare
Consfătuiri de lucru cu firmele de cu privire la programele de finanţare operative şi a cerinţelor, din
3. trimestrial
proiectare punct de vedere al protecţiei mediului stipulate în ghidurile de
finanţare. În acest scop se vor organiza trimestrial consfături de
lucru.
MONITORIZAREA ŞI BIOMONITORIZAREA CALIT II AERULUI ÎN ZONELE DE GRANI
Verificarea functionării
corespunzătoare a conexiunii
modem prin care se transmit
datele de la punctul de frontieră Săptămânal sau ori În momentul în care se întrerupe conexiunea de la punctul de
1. Halmeu, punctul de transmitere a de cate ori este colectare date, imediat este necesară deplasarea la faţa locului în
datelor provenite de la sistemul de nevoie vederea repornirii transmisiei de date.
senzori în vederea avertizării în
timp util a eventualelor
evenimente, poluări accidentale
Calibrare echipamente de Este necesară pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare şi
2 monitorizare, la fata locului cu lunar corectă a echipementelor, verificate prin calibrări cu periodicitate
butelii de calibrare lunară, indicată de furnizori.
Din luna aprilie, după începerea
perioadei de vegetaţie, prelevarea După stabilirea traseului exact care va inconjura graniţa României cu
de probe (frunze) de pe marginea Ungaria şi Ucraina , se stabileşte exact locul prelevării . Recoltarea
drumului în vedere determinării frunzelor şi transportul acestora la laborator se va efectua în vederea
3. depunerilor de pe suprafaţa Bilunar determinării cantităţii de praf deupăsă pe o suprafaţă determinată şi
acestora . se urmăreşte în mod va avea loc determinarea la faţa locului cu aparatura specifică
special concentraţia de metale (spectrometru cu raze X, XRF) a unei game largi de metale care sunt
grele depusă după o anumită depuse pe suprafaţa frunzelor.
perioadă de timp.
Activitate de popularizare a Activitatea are ca scop deschiderea orinzontului de cunoaştere şi de
ştiinţelor chimie şi biologie în interes al elevilor, în special din ciclul gimnazial, prin implicarea lor
rândul elevilor, cu echipamentul directă în analiza factorilor de mediu, accentuând importanţa acestor
4. Săptămânal
aflat la centrul de educaţie, prin ştiinţe. Prin ilustararea materiilor teoretice cu analize practice, dorim
prezentarea unor analize din apă să creştem o nouă generaţie interesată de adevărata valoare a
şi sol. ştiinţei.
Primăria municipiului Satu Mare în calitate de aplicant în proiectul
prin care s-a realizat obiectivul , conform acordului de parteneriat
poate solicita oricând desfăşurarea în complex a unor activităţi
la solicitare
iniţiate de Primăria Satu Mare.
ALTE ACTIVIT I
La solicitare, de comun acord, se pot desfăşura şi alte activităţi
iniţiate de colaboratori.
www.huro-cbc.eu; www.hungary-romania-cbc.eu
Conţinutul acestui Raport de Cercetare nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială

a Uniunii Europene

EDUCATIA ECOLOGICA Raport de Cercetare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCATIA ECOLOGICA Raport de Cercetare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Două ţări, un scop, succes comun!

Toate drepturile rezervate.

Acest material este distribuit gratuit.

Cercetare realizată de: Agenda Setting SRL

DEZSO Iuliana – sociolog, coordonator cercetare

Bujor Liliana – geograf, expert protecţia mediului

Fotografii: stânga şi dreapta jos – Grădiniţa Tricotex, Satu Mare

Conceptul educaţiei ecologice şi activităţi specifice

Opinii şi cunoştinţe despre educaţia ecologică în rândul

Identificarea opiniilor, practicilor, obstacolelor şi a

Anexa 1. Plan de activitate APM Satu Mare

Plan de activitate propus de APM SATU MARE pentru

1. EDUCA IA ECOLOGIC - O AC IUNE PENTRU PROTEC IA

1.1 Concept şi definiţie

În anul 1970 în Nevada (SUA), la conferinţa IUCN (Uniunea Internaţională pentru

1.2 Relaţia dintre educaţia ecologică şi disciplinele şcolare

Ca răspuns la noua prioritate politică mondială, sistemele de învăţământ au acţionat cu

Fig.1 Relaţia de interdisciplinaritate e educaţiei ecologice

Plecând de la premisa că scopul educaţiei ecologice este de a preveni deteriorarea

1.4 Educaţia ecologică - disciplină reformatoare a învăţământului românesc

1.6 Potenţialul instituţiilor de învăţământ sătmărene - factor decisiv în derularea

În prezent, sistemul educaţional al judeţului Satu Mare se desfăşoară în 505 unităţi de

Analiza referitoare la activităţile specifice axate pe educaţia ecologică s-a bazat pe o

Departamentele şi birourile în cadrul cărora au fost culese date sunt următoarele:

2.1. Gradul de interes faţă de tematica educaţiei ecologice la nivel de judeţ/oraş

- Primăria Satu Mare (PSM) - indirect, autorităţile afirmă că nu au printre responsabilităţi

O întrebare adresată subecţilor a fost cea referitoare la anul în care au început să

- Primăria Satu Mare (PSM) - 2001-2002 (indirect)

2.3. Principalele rezultate obţinute în trecut în domeniul educaţiei ecologice

Nr. Instituţia Proiectul derulat

Concluzie: Se observă că o preocupare deosebită în alcătuirea şi derularea proiectelor

2.5. Bugete alocate implementării activităţilor de educaţie ecologică în ultimii 5

Concluzie: Din răspunsurile primite se trage uşor concluzia că autorităţile locale nu

Nr. Instituţia Proiecte în prezent

- Reamenajare Bulevard Cloşca – proiect depus spre finanţare

- Proiectul “Managementul Regional al Deşeurilor şi ecologizarea rampelor

- Proiect finanţat prin Programul CBC Ungaria – Romania 2007 – 2013,

- Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie

Concluzie: După anul 2007 până în prezent, se constată o revigorare continuă a

2.7. Bugetul alocat implementării activităţilor de educaţie ecologică în prezent

Nr. Instituţia Buget alocat în prezent

Concluzie: Instituţiile vizate de această analiză nu au bugete alocate special educaţiei

2.8. Grupurile ţintă vizate în proiectele/programele derulate de instituţii în

- Primăria Satu Mare (PSM) - întreaga populaţie a municipiului

Concluzie: În unanimitate, grupurile ţintă vizate au fost - întreaga populaţie. Acest

- Primăria Satu Mare (PSM)

Concluzie: Se observă dorinţa generală a autorităţilor publice locale de a avea un

2.10. Documente strategice ale insituţiilor - măsuri, obiective de viitor legate de

Concluzie: Singurele strategii concrete de acţiune în ceea ce priveşte educaţia

Quality Management www.ages.ro

Metoda de cercetare > sondaj de opinie publică pe bază de

Perioada de culegere a datelor > 12-19 aprilie 2010

Mărimea eşantionului > 251 chestionare din care: 150 chestionare

Quality Management www.ages.ro

Educaţie ecologică N=251

Quality Management www.ages.ro

Gânduri legate de protecţia mediului – însumat N=753

Quality Management www.ages.ro

Quality Management www.ages.ro

Atitudini faţă de protecţia mediului N=223

Quality Management www.ages.ro

Responsabilitate pentru educaţia ecologică: prima opţiune N=251

Quality Management www.ages.ro