FIȘĂ DE LUCRU - VÎNAT NERĂPITOR CU PENE

1. În România, biotopul favorabil cocoşului de 7. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte 16. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în
munte este reprezentat de: pe zăpadă este dată de: perioada :
a) pădurile întinse de răşinoase ; a) imprimarea a trei degete; a) martie – aprilie;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri b) imprimarea a cinci degete; b) aprilie – mai;
c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”. c) octombrie – început de noiembrie.
agricole divers cultivate;
8. Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte? 17. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu a) lamele cornoase crescute pe degete; este:
monoculturi. b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor; a) slab pronunţat;
2. Activitatea cocoşului de munte are caracter c) smocul de pene ce atârnă sub cioc. b) puternic pronunţat;
preponderent: 9. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte c) inexistent.
a) auroral şi nocturn; sunt: 18. Cocoşul de mesteacăn este specie:
b) crepuscular şi nocturn; a) mirosul şi văzul; a) poligamă;
c) diurn. b) văzul şi auzul; b) monogamă;
3. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este: c) mirosul şi auzul. c) rareori poligamă.
a) slab pronunţat; 10. Cocoşul de munte este specie: 19. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
b) puternic pronunţat; a) migratoare; a) animală şi vegetală;
b) sedentară; b) exclusiv vegetală;
c) inexistent.
c) eratică. c) exclusiv animală.
4. Cocoşul de munte este specie: 11. Cocoşul de munte are ciocul: 20. Care din imaginile de mai jos reprezintă
a) poligamă; a) drept; masculul de cocoş de mesteacăn:
b) monogamă; b) încovoiat; a) A;
c) rareori poligamă. c) turtit dorso – ventral. b) B;
5. Hrana cocoşului de munte este de origine: 12. Vârzobii la cocoşul de munte sunt: c) C.
a) animală şi vegetală; a) permanenţi;
b) exclusiv vegetală; b) temporari, doar în perioada de iarnă;
c) exclusiv animală. c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.
6. Care din imaginile de mai jos reprezintă 13. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte
poartă denumirea de:
masculul de cocoş de munte:
a) învârtit;
a) A; b) alergat;
b) B; A B C
c) rotit 21. Cocoşul de mesteacăn este specie:
c) C. 14. Câte ouă depune găina cocoşului de munte? a) migratoare;
a) 6 – 10; b) sedentară;
b) 2 – 4; c) eratică.
c) 16 - 18. 22. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
15. Rotitul cocoşului de munte are loc: a) păduri de mesteacăn;
a) în februarie - martie ; b) păduri de fag;
b) în septembrie – octombrie; c) jnepenişuri şi golul alpin.
A B C c) în aprilie – mai.
23. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
 FIȘĂ DE LUCRU - VÎNAT NERĂPITOR CU PENE

a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase; 31. Care din imaginile de mai jos reprezintă
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri femela de fazan: 37. Care este vârsta maturităţii sexuale a
agricole divers cultivate; fazanului?
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
a) A;
a) 5-6 luni;
24. Fazanul este specie: b) B; b) 10 luni;
a) autohtonă; c) C. c) 16 luni.
b) alohtonă; 38. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
c) migratoare. a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu
25. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
coronamentul bogat;
a) lungimea penelor din coadă;
b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în
b) forma şi mărimea ciocului;
c) mărimea şi forma pintenilor. interiorul pădurii;
A B C c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu
26. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
32. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu iarbă şi pene.
a) auroral şi nocturn;
urma de: 39. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn. a) cocoş de munte; a) 10 – 12;
27. Dimorfismul sexual la fazan este: b) raţă; b) 4 - 6;
a) slab pronunţat; c) potârniche. c) 2 - 4.
b) puternic pronunţat; 33. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul 40. Cât durează incubaţia la fazan?
c) inexistent. unui an? a) 24 de zile;
28. Constituirea “haremurilor” la fazan are loc: a) 1;0 b) 36 de zile;
a) primăvara, devreme; b) 3; c) 48 de zile.
b) vara; c) 5. 41. La fazan, clocirea o face :
c) tot timpul anului. 34. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de a) femela;
29. Fazanul este specie: un an şi cei mai mari de un an se face după: b) femela ajutată de mascul;
a) poligamă; a) forma şi mărimea pintenilor; c) masculul.
b) monogamă; b) lungimea ciocului; 42. La fazan, creşterea puilor o face :
c) rareori poligamă. c) forma capului. a) femela;
30. Hrana fazanului este de origine: 35. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt: b) femela ajutată de mascul;
a) vegetală şi animală; a) mirosul şi văzul;
b) exclusiv vegetală; c) masculul.
b) văzul şi auzul; 43. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
c) exclusiv animală.
c) mirosul şi auzul. a) varietate a fazanului comun cu penajul
36. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a de culoare neagră cu nuanţe de albastru
crescut este: şi verde pe cap, gât şi spate;
a) puternic pronunţată; b) subspecie a fazanului comun cu penajul
b) pronunţată; de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-
c) puţin pronunţată; metalic;
c) specie de fazan cu penajul de culoare
44. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de: neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler
 FIȘĂ DE LUCRU - VÎNAT NERĂPITOR CU PENE

a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase; 52. Care din imaginile de mai jos reprezintă alb.
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole masculul de potârniche:
diverse; a) A;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi. b) B; 58. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai
45. Arealul potârnichii, în România, este: este:
c) C.
a) din zona de câmpie până în golul alpin; a) pronunţată;
b) doar în zonele de câmpie; b) puţin pronunţată;
c) doar în zonele de câmpie şi deal. c) nu este fidela locului de trai.
46. Nuanţa generală a potârnichii este: 59. Potârnichea este o specie
a) cenuşie; a) sedentară;
b) ruginie; b) migratoare;
A B C
c) ruginie – marmorată. c) oaspete de vară.
53. Potârnichea este specie:
47. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin: 60. Potârnichea îşi face cuibul:
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept a) poligamă; a) în arbori;
este mai evidentă; b) monogamă; b) în scorburile arborilor bătrâni;
b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt c) rareori poligamă. c) pe sol.
atât longitudinale, cât şi transversale; 54. Hrana potârnichii este de origine: 61. Care este vârsta maturităţii sexuale a
c) coada vizibil mai lungă a masculului. a) vegetală şi animală; potârnichii?
48. La potârniche cloceşte: b) exclusiv vegetală; a) 5-6 luni;
a) numai femela; c) exclusiv animală. b) 10 luni;
b) numai masculul; 55. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu c) 14 luni.
c) ambele sexe. 62. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte
urma de:
49. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche astfel:
într-un an:
a) cocoş de munte; a) individual;
a) o singură pontă; b) raţă; b) în perechi;
b) două ponte; c) fazan. c) în stoluri.
c) 3-4 ponte. 56. Hrana puilor de potârniche, în primele două 63. Hrana prepeliţei este de origine:
50. Activitatea potârnichii are caracter preponderent: săptămâni de viaţă este preponderent: a) vegetală şi animală;
a) auroral şi nocturn; a) vegetală; b) exclusiv vegetală;
b) crepuscular şi nocturn; b) animală; c) exclusiv animală.
c) diurn. c) minerală şi vegetală. 64. Care din imaginile de mai jos reprezintă
51. Dimorfismul sexual la potârniche este: 57. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche prepeliţa:
a) slab pronunţat; a) A;
sunt:
b) puternic pronunţat; b) B;
a) mirosul şi văzul; c) C.
c) inexistent. b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
 FIȘĂ DE LUCRU - VÎNAT NERĂPITOR CU PENE

65. Prepeliţa este specie: 72. Prepeliţa mai poartă denumirea populară
a) migratoare; de:
b) sedentară; a) cocoşar;
c) eratică. b) găinuşă ;
66. Prepeliţa îşi face cuibul: c) pitpalac. A B C
a) în arbori; 73. În România, biotopul favorabil cocoşului de
b) în scorburile arborilor bătrâni; munte este reprezentat de:
c) pe sol. a) pădurile întinse de răşinoase ;
67. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an? b) trupurile mici de pădure alternând cu
a) 1-2; terenuri agricole divers cultivate;
b) 3-4; c) terenuri agricole din zona de munte cultivate
c) 4-5. cu monoculturi.
68. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat
de: 74. Activitatea cocoşului de munte are caracter
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti; preponderent:
b) păduri întinse din zona de deal; a) auroral şi nocturn;
c) păduri situate în zona de munte. b) crepuscular şi nocturn;
69. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc c) diurn.
preponderent în luna: 75. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte
a) iulie; este:
b) septembrie; a) slab pronunţat;
c) noiembrie. b) puternic pronunţat;
70. Activitatea prepeliţei are caracter c) inexistent.
preponderent: 76. Cocoşul de munte este specie:
a) auroral şi nocturn; a) poligamă;
b) crepuscular şi nocturn; b) monogamă;
c) diurn. c) rareori poligamă.
71. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de 77. Hrana cocoşului de munte este de origine:
iarnă astfel: a) animală şi vegetală;
a) în perechi; b) exclusiv vegetală;
b) în stoluri; c) exclusiv animală.
c) nu rămâne peste iarnă în România.
 FIȘĂ DE LUCRU - VÎNAT NERĂPITOR CU PENE

Barem de corectare

1-a, 2 –c, 3 – b; 4 – a; 5 – a; 6 – c; 7 – c; 8 – a; 9 – b; 10 – b; 11 – b; 12 – b; 13 – c; 14 – a; 15 – c; 16 – c; 17 – b; 18 – a; 19 – a; 20 – b;
21- b; 22 – c; 23 – b; 24 – b; 25 – c; 26 – c; 27 – b; 28 – a; 29 – a; 30 – a; 31 – c; 33 – a; 34 – a; 35 – b; 36 – c; 37 – b; 38 – c; 39 – a; 40 – a;
41 – a; 42 – a; 43 – a; 44 – b; 45 – a; 46 – a; 47 – a; 48 – a; 49 – a; 50 – c; 51 – a; 52 – a; 53 – b; 54 – a; 55 – c; 56 – b; 57 – b; 58 – a; 59 –
a; 60 – c; 61 – b; 62 – c; 63 – a; 64 – a; 65 – a; 66 – c; 67 – a; 68 – b; 69 – b; 70 – c; 71 – c; 72 – c; 73 – a; 74 – c; 75 – b; 76 – a; 77 – a;