PROGRAMA PENTRU OPŢIONALUL

“METODE CREATIVE PENTRU FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC”

Prof. Irimia Aneta, Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad, jud. Vaslui

Denumirea opţionalului: „Metode creative pentru formarea comportamentului ecologic”

Timpul: Opţional ca disciplină nouă
Durata: 1 an
Numărul de ore pe săptămână: 1 h
Autorul: Prof. Irimia Aneta
Instituţia de învăţământ: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad

Argument:
Prin această lucrare dorim să oferim soluţii practice de educare a comportamentului ecologic
prin metode creative care să determine elevii să treacă de la nivelul declarativ al "Iubitorului de
natură" la nivelul faptic de păstrător şi apărător al mediului înconjurător.
Dacă în cercetarea ştiinţifică interdisciplinaritatea reflectă obiectiv unitatea ştiinţelor naturii,
este necesar să se formeze un nou mod de gândire didactic, în pas cu evoluţia de la ştiinţe
autonome spre ştiinţe de graniţe sau ştiinţe interdisciplinare, care duc la corelarea eforturilor şi a
metodelor de cercetare spre o ştiinţă exactă.
Integrarea ecologiei cu celelalte obiecte de învăţământ se realizează printr-o selecţie şi
ordonare a conţinutului acestui obiect, precum şi printr-o organizare a procesului instructiv-educativ
de către profesori, astfel încât ele să pună în evidenţă următoarele elemente, comune pentru fizică şi
alte obiecte „învecinate”:
- domenii de cercetare (fapte naturale)
- metode de cercetare
- limbaj.
Prezenta programă îşi propune:
- cunoaşterea şi înţelegerea termenilor şi a conceptelor specifice ecologieii, dar în perspective
legăturii acestora şi cu alte domenii (geologice, geografice, etc.).
- formarea cetăţenilor în a opera creativ cu: cunoştinţe de natura ştiinţifică, atitudini apreciative
faţă de contribuţia celorlalţi la dezvoltarea cunoaşterii şi a societăţii.
- formarea unor valori şi atitudini privind impactul cunoaşterii ecologiei asupra naturii şi
societăţii.
- formarea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare creatoare între elevi, cât şi între elevi şi
profesori.
Acest curs se adresează elevilor de liceu, filiera teoretică şi tehnologică, profil umanist
şi servicii, specializarea ştiinţe sociale şi economic, care termină studiul fizicii şi clasa a X a.
Competenţe generale:
1. Organizarea informaţiilor de natura ştiinţifica, în funcţie de domeniul de interes
2. Aplicarea unor metode explicative şi ştiinţifice în interpretarea fenomenelor naturale şi
sociale.
3. Evaluarea calităţii informaţiilor ştiinţifice, pe baza surselor şi a metodelor care au generat-o,
în contextul evoluţiei umanităţii.
1.Educaţia ecologică:
Ecologia, ca ştiinţa,are ca obiect de studiu ecosfera, adică sistemul global ce include
viaţă ţi mediul ambiant (Barry Commoner). Bogdan Stugren spunea în bazele ecologiei generale:
"Ecologia este ştiinţa relaţiilor reciproce, a interacţiunilor vieţii şi mediului pe niveluri
supraorganismice".
Problemele de ecologie nu mai sunt de domeniul SF-ului de multă vreme.Sunt probleme cu
care societatea noastră se confruntă zilnic,iar fiecare individ are un rol cât de mic.

1
 Educaţia ecologica este ştiinţa ce studiază influenţa activităţilor umane asupra mediului
înconjurător. În acest context, educaţia ecologică studiază în mediul natural şi cel artificial
vieţuitoarele ,inclusiv omul şi contribuie la înţelegerea circuitului energiei şi materiei. Ea trebuie să îi
ajute pe copii să înţeleagă influenţa comportamentului lor asupra calităţii mediului. Educaţia
ecologică se bazează pe cunoştinţe referitoare la sistemele sociale şi ecologice, dar are şi o
componenţă afectivă: domeniul responsabilităţii, sistemul de valori , atitudinile necesare construirii
unei societăţi durabile.
Scopul educaţiei ecologice este asimilarea de către tineri a cunoştinţelor despre ecologie
şi de a forma valori şi atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.
Educaţia de mediu reprezintă procesul care serveşte la recunoaşterea valorilor mediului
înconjurător şi la clarificarea conceptelor privind mediul înconjurător.
Scopul său este de a promova formarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare pentru a
întelege inter-relaţiile dintre oameni, cultură şi mediul înconjurător, pentru dezvoltarea activităţii
conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului. Societatea umană
este înzestrată cu o fortă de producţie de o putere colosală , cu o mare capacitate distructivă. Fără
schimbarea bruscă a atitudinii faţă de natură este imposibilă păstrarea naturii şi asigurarea existenţei
pentru generaţiile viitoare. O problemă acută şi actuală este informarea maselor despre starea
actuală a naturii, a monumentelor naturale unicate, restabilirea şi păstrărea armoniei între om şi
natură în scopul menţinerii biotopurilor naturale şi exploatarea raţională a resurselor naturale.
Avalanşa informării insuficiente se răsfrânge, în special, asupra maselor de tineret.
2.Dimensiunile comportamentului ecologic:
Problema raportului dintre om şi mediul ambiant nu este nouă.Ea a apărut odată cu cele
dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenţa şi spiritul creator care îl definesc, nu s-a mulţumit
cu natura aşa cum era ea, ci a pornit cu curaj şi tenacitate la opera de transformare a ei potrivit
nevoilor sale.Multiplicându-se neîncetat, specia umana a adăugat peisajului natural privelişti noi,
prefăcând mlaştini şi pământuri înţepenite în văi roditoare, ţinuturi aride în oaze de verdeaţă, a creat
noi soiuri de plante de cultură şi a domesticit animale sălbatice. Până aici echilibrul natural nu a avut
de suferit decât, poate, pe arii foarte restrânse care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit odată cu revoluţia industrială şi, mai cu seama, cu noua revoluţie
tehnico-ştiinţifică, graţie căreia avioane şi rachete brăzdează, astăzi, văzduhul şi străpung norii, nave
tot mai mari şi mai puternice despică luciul mărilor şi al oceanelor, cascade de hidrocentrale
trasformă puterea apelor în salbe de lumină, în energie ce alimentează parcul de maşini în creştere
vertiginoasă. Într-un cuvânt, ştiinţa şi tehnica modernă, sporind nemăsurat puterea omului, au ridicat,
în medie, nivelul de viaţă de pretutindeni.
Comportamentul ecologic presupune o activitate observabilă a individului care constă in
respectarea şi protejarea mediului înconjurător prin acţiuni concrete şi prin evitarea unor
comportamente nocive pentru natură. Valorile şi atitudinile specifice comportamentului ecologic sunt:
grija faţă de ceilalţi şi faţă de mediu, respect pentru adevăr, interes şi curiozitate, iniţiativă personală,
spirit critic şi autocritic, încredere în adevărurile ştiinţifice, acceptarea "jocului de rol", dorinţa de
informare şi de afirmare.
Predarea educaţiei ecologice pentru a forma un comportament ecologic prezintă următoarele
etape:
Perceperea şi observarea naturii. Această primă etapă poate fi realizată prin ieşirile în natură,
excursiile de studiu şi expediţii. Sub îndrumarea profesorului elevii vor percepe vizual, auditiv, olfactiv
şi tactil ceea ce îi înconjoară.Acesta este primul pas de contact nemijlocit şi constitue premiza
etapelor următoare.
Definirea senzaţiilor şi sentimentelor dobândite în urma perceperii mediului înconjurător. În
această etapă profesorului îi revine rolul de a discuta aceste aspecte şi de a sublima apartenenţa
noastră la sistemele naturale de viaţă şi comuniune care trebuie să existe între noi şi mediul de viaţă.
Implicarea personală. Prin discuţii, în urma stabilirii locului şi rolului în spaţiu şi timp a
fiecăruia, pot fi relevate modalităţi de implicare individuală, modul în care putem fi de folos.

2
 Asumarea responsabilităţii. Această etapă este esenţială în formarea unei structuri
comportamentale adecvate. Existând implicare trebuie să existe şi responsabilitate. Până în acest
punct etapele de desfăşurare a educaţiei ecologice asigură adoptarea comportamentului ecologic.
Accentul se pune pe percepţia senzorială, analiza senzaţiilor, încadrarea în sistemul natural de viaţă,
definirea rolului personal, respectiv implicarea individuală şi asumarea responsabilităţii.
Alcătuirea unei strategii de acţiune. Această etapă reprezintă trecerea spre acţiune concretă.
Faptul că, în calitate de învăţători, organizăm acţiuni diverse cu participarea elevilor nu este
suficient.Realizarea, într-adevăr importantă, ar fi să oferim elevilor posibilitatea de a învăţa cum se
organizează astfel de acţiuni. Abia atunci reuşita educaţiei ecologice ar fi deplină, iar noi nu am avea
de ce să ne temem pentru viitor.
Formele de realizare ale educaţiei ecologice sunt diversificate: observaţii, experimente,
povestiri ştiinţifice, desene, activităţi practice, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive,
jocuri de mişcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecţii, expoziţii, spectacole,
vizionări de emisiuni TV, expediţii, tabere, scenete ecologice, concursuri.
Noi am ales să abordăm problema mediului prin alegerea opţionalului "Educaţie
ecologică" pe parcursul întregului an şcolar pentru a oferi posibilitatea însuşirii cunoştinţelor într-un
mod plăcut şi util.
La această disciplină ne-am planificat următoarele teme:
1.Noţiuni elementare despre mediul înconjurător (Ecosistem- elementele vieţii: apa, aerul,
focul şi pământul, Toamna în grădina de legume activitate practică, Vizită la Muzeul „Vasile Pârvan”)
2.Igiena mediului (Igiena clasei, Igiena locuinţei)
3.Acţiunea omului asupra mediului înconjurător (Poluarea şi tipuri de poluare, Localitatea
natală-surse de poluare, Efectele poluării - asupra plantelor şi asupra animalelor)
4.Protecţia mediului înconjurător ( Ape curate, pământ curat, Protejarea stratului de ozon,
Animale şi plante protejate de lege, Produse alimentare ecologice, Să ne hrănim sănătos- piramida
alimentaţiei sănătoase)
5.Deşeurile (Tipuri de deşeuri şi greşeli în depozitarea lor, Colectarea corecta a deşeurilor,
Activitate practică de colectare a deşeurilor de hârtie, Reutilizarea hârtiei- activitate practică)
6.Micul ecologist (Ghid de comportament ecologic- atitudine responsabilă faţă de plante şi
animale. Igiena mediului; Aşa da, aşa nu- comportamente ecologice, Analiza unei probleme din
natura şi găsirea unor soluţii; Copacul meu vara- activitate practică; Jocuri, Experimente)
3.Metode creative pentru formarea comportamentului ecologic
Ecologia constitue un domeniu al ştiinţelor despre viaţa care are din ce în ce mai multă
importanţă. Ca în cazul multor discipline numele şi definiţia conferite ecologiei, spun mult despre cei
chemaţi să-i cunoască conţinutul şi să-i pătrundă semnificaţiile. O serie de evenimente, cu un
puternic impact social, precum celebrele maree negre ori accidente nucleare în frunte cu cel de la
Cernobâl (26 aprilie 1986) au zguduit din inerţie opinia publica şi au introdus treptat ecologia în
rândurile preocupărilor individului şi comunităţilor. Etimologic, ecologia reprezintă ştiinţa habitatului,
respectiv o ramură a biologiei care studiază interacţiunile dintre fiinţele vii şi mediul lor. Dar evident,
semnificaţiile sale au fost mult amplificate şi diversificate de-a lungul timpului.
Studiul ecologiei în şcoala la orele de biologie/geografie, în cadrul activităţii extracurriculare,
oferă elevilor baza teoretică pentru înţelegerea ansamblului de preocupări şi măsuri ale societăţii
umane îndreptate în direcţia ocrotirii Planetei Albastre. Este importantă implicarea elevilor în proiecte
de tipul "SOS Natura" prin realizarea şi distribuirea de materiale informativ educative pe teme
ecologice.
- pliante ecologice
- orare ecologice pentru elevi( cu specii de plante protejate de lege)
- îndrumare practică pentru orele de ecologie ( pentru efectuarea unor ore practice de ecologie
şi protecţia mediului)
- realizarea şi distribuirea de pliante despre deşeurile menajere şi cele refolosibile

3
 - fluturaşe despre pesticide şi îngrăşăminte ( evidenţierea riscului poluării cu îngrăşăminte
chimice şi pesticide)
Activităţile menţionate mai jos sunt activităţi potrivite pentru a se desfăşura pe întreg parcursul
anului şcolar pentru a sărbători evenimente legate de mediu. Vom enumera în continuare doar
câteva exemple de activităţi ce se pot desfăşura pe parcursul unui an şcolar.
Club de protecţia mediului: activităţi de curăţire în şcoală, creaţi programe de reciciclare în
şcoală, desfăşuraţi excursii, găsiţi fonduri pentru dezbateri pe tema mediului cu invitaţi.
Concursuri pe teme de mediu: concurs de postere, eseuri, design de tricouri, fotografie sau
concurs de desene, pe o temă de mediu.
Expoziţii de mediu: expoziţie de mediu cu scopul de a-i informa pe cei din şcoala. Creaţiile se
pot afişa şi în afara şcolii pentru a educa membrii comunităţii, în locuri ca şi biblioteca publică, muzeu
sau primărie.
Plantarea copacilor: copacii pot fi donaţi de către agenţia locală pentru protecţia mediului şi
pot fi plantate pe terenul şcolii pentru a sărbători o zi specială pentru şcoala.
Harta verde a comunităţii: şcoala poate să alcătuiască o hartă a comunităţii din care turiştii să
poată afla care sunt spaţiile verzi în comunitate.
Cei care organizează cursuri şi activităţi de acest gen în şcoli trebuie să dezvolte strategii
creând programe efective de educaţie a mediului. Fie că se lucrează cu preşcolarii sau elevii din
gimnaziu, din zone rurale sau urbane, în programele de educaţie a comunităţii sau ca profesor,
trebuie introdusă educaţia mediului în activităţile şcolare sau extraşcolare. În ciuda părerilor multor
oameni, educaţia mediului nu se leagă numai de planul de învăţământ al obiectului ştiinţe, ci se
intersecteaza cu celelalte obiecte de studiu, inclusiv în afaceri, economie, arta limbajului, istorie,
studii sociale şi umanitare.
Un prim pas constă în modificarea mentalităţii actuale conform căreia rezolvarea problemei
deşeurilor nu este doar responsabilitatea autorităţilor, ci şi a organizaţiilor neguvernamentale de
mediu ce deseori sunt privite precum " gunoierii de rezervă" ai zonelor verzi. Este necesară:
- conştientizarea problemelor de mediu şi sănătate generate de actualul mod de abordare a
deşeurilor şi conştientizarea rolului pe care îl are fiecare din noi la crearea acestei probleme;
- înţelegerea rolului pe care îl poate avea fiecare dintre noi în diminuarea problemei deşeurilor
aplicând soluţii simple, aflate la îndemâna tuturor;
- transformarea şcolilor implicate în puncte focar ale unei campanii publice, şcolile respective
oferind un exemplu de bună practică în gestiunea deşeurilor proprii şi implicarea comunităţii;
- crearea unui cadru educaţional adecvat şi a unui colectiv de formatori capabili să susţină un
proces educaţional de lungă durată privind problematica deşeurilor, proces care să aibă o
componenţă practică şi să fie orientat către implicarea comunităţii.
Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este uşoară, dar fără o educaţie în acest sens, orice
acţiune de ocrotire a mediului este supusă eşecului.Educaţia în domeniul ocrotirii naturii trebuie să
înceapă din frageda copilărie şi să fie continuată în tot timpul anilor de şcoala, cât şi în afara şcolii.
„Echipele specialiştilor”
În cadrul unor drumeţii organizate în natură se vor forma echipe astfel:"poeţi","cercetători
ştiinţifici","interpreţi" şi "actori şi dansatori" pentru a-i îndruma pe copii să simtă natura:cu ochii privind
mai departe de ce se vede în mod obişnuit,să asculte cu ochii închişi şi să desluşească zumzetul
albinelor,foşnetul vântului printre frunze,să miroase,să pipăie,să se bucure cu întreaga lor fiinţă.
Lingviştii vor realiza scurte poezii,apel la grijă pentru locul unde au venit să se recreeze şi de care ar
trebui să se poată bucura şi cei care vin după ei.Muzicienii vor cânta "imnuri" dedicate naturii(cântece
cunoscute sau adaptate situaţiei).Cercetătorii vor spune câteva informaţii ştiinţifice despre o specie
de copac sau plantă(pregătite anterior sau pe baza cunoştinţelor) şi vor fi reporteri adresând celor din
parc sau colegilor întrebări pe teme de mediu.În final vor formula soluţii pentru problemele de mediu
întâlnite în spaţiul natural vizitat."Actorii şi dansatorii" vor organiza un marş,împodobiţi cu sticle de
plastic,hârtie,ambalaje şi chiar cutii de conserve,vor confecţiona pancarde şi vor compune lozinci
anti-poluare,interpretând cântecul excursionistului cu mesajul ca acesta să lase locul curat la

4
plecare,să nu distrugă natura.Echipa "actorilor" va improviza o mica scenetă în care se vor juca rolul
parcului,al copiilor cuminţi şi al celor necivilizaţi.
Jocul "Cercul naturii"
Scopul jocului este ca elevii sa înţeleagă conexiunile,legăturile care se fac între plante şi
animale.Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar
fi:lup,grau,vierme,pasăre,şoarece,iepure,iarbă,arbore,cerb,bufniţă,insectă,oameni.Aceste etichete se
prind în piept.Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plantele şi animalele pe care le
reprezintă elevul care reprezintă "iarba" se va uni cu elevul care are ecusonul "cerb",care se va
prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul "oameni",etc.În final toţi copiii se vor prinde de
mâini,formând cercul naturii.
"Poluarea râului"
5 sau 6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui rău.Apoi,5 sau 6 elevi vor
reprezenta peştii,imitând mişcările peştilor prin apă.În apă vor apărea 5-6 elevi care au în piept
etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau
poluanţi:"gunoaie","chimicale","detergenţi","sticle","ambalaje",etc.În momentul în care poluanţii intră
în apă,peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească,ghemuindu-se la pământ.Apar 3 copii care
curăţă apele de gunoaie,iar "peştii" îşi revin şi încep să înoate iar în apă.
"Ştafeta gunoiului"
Elevii sunt împărţiţi în două echipe egale.Se aşează pe două şiruri.În fata fiecărui şir la o
distanţă de 5 m se aşează câte un coş de gunoi.Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un
ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte,pe care să o arunce în coşul de gunoi.La comanda
start,elevii aleargă spre coşurile de gunoi,aruncă deşeurile în cos,apoi se întorc în fugă,dând ştafeta
următorului elev.Câştigă echipa care termină mai reprede,aruncând toate gunoaiele în coş.
“Ce putem învăţa de la animale?”
Se alege un animal,elevii se gândesc la caracteristicile lui deosebite,apoi se concluzionează
ce putem învăţa de la acest animal.Exemplu:de la căprioară învăţăm să fim blânzi,de la albină să fim
harnici,să nu fim lacomi ca vulpea,să fim puternici ca ursul,să fim strangatori ca şoarecii şi să nu
risipim resursele naturale,să ocrotim natura aşa cum fac ciocănitorile care salvează viaţa
copacilor,etc.
“Studiul unui ecosistem poluat”
Propun o activitate practică ce se va realiza cu elevii pe malul Pârâului Valea Seacă:
Studiul unui astfel de ecosistem este uşor de întreprins şi motivant pentru micii elevi.În acest
sens urmărim dezvoltarea unei atitudini pozitive privitoare la mediu prin observarea unui râu.
Copiii şi-au pus întrebări asupra unei probleme de poluare şi degradare a acestui ecosistem
(ex aruncarea necivilizată a gunoaielor, poluarea lacului prin ape provenite din terernurile agricole
care utilizează pesticide sau îngrăşăminte sau prin deversarea de apă menajeră.
De asemeni mai urmărim şi achiziţia unor cunoştinţe ecologice şi anume că populaţia din
mediu acvatic este constituită dintr-o mulţime de specii,dintre care o mare parte nu se găsesc în alte
medii;diferite specii prezintă între ele relaţii elementare care explică echilibrul global.
Vom observa dacă apa provenită din diferite activităţi modifică starea mediului şi vom recolta
unele elemente poluante;deşeuri din plastic(sticle,flacoane,pungi),hârtii,diverse ambalaje,deşeuri din
metal(cutii de conserve,fier vechi)
În această activitate elevii vor coopera în echipă pentru realizarea unei sarcini comune,ţinând
seama de ideile altora,dar îşi vor pune în valoare şi propriile idei.
4.Proiect de monitorizare biologică a pârâului Valea Seacă – „Râurile să curgă libere şi
curate!”
În ultimii ani, problema degradării resurselor acvatice devine din ce în ce mai acută. Asociaţia
Astronomică Sirius încearcă, într-o măsură oarecare, să înfrunte această problemă, deoarece ea
poate fi rezolvată corespunzător numai în cooperarea cu cei care gestionează resursele de apă, cu
cei care e utilizează şi, nu în ultimul rând, cu cei care le poluează.

5
 Scopul acestui poiect constă în evaluarea situaţiei pârâului Valea Seacă,în funcţie de numărul
de specii care vieţuiesc în mediul acvatic respectiv şi are ca obiective:
• formarea abilităţilor de documentare pentru cei 30 de elevi din grupul ţintă, în cursul anului
2006, despre organismele vii care vieţuiesc în pârâul Valea Seacă;
• utilizării inter şi multidisciplinarităţii biologie-chimie-ecologie-geografie-economie pentru
înţelegerea riscului pe care îl reprezintă consecinţele poluării pârâului Valea Seacă asupra
organismelor vii:
• identificarea calităţii apei pârâului Valea Seacă, prin aplicarea monitoring-ului biologic.
Grupul ţintă este format din 30 de elevi cu vârste curpinse între 9 şi 17 ani, membri ai
Asociaţiei Astronomice Sirius.
Activităţi realizate în cadrul proiectului:
• Organizarea echipei de proiect;
• Documentarea;
• Şedinţe de instruire cu elevii din grupul ţintă;
• Dezbatere pro şi contra;
• Activitate practică de colectare, identificare şi determinare a calităţii apei pârâului Valea
Seacă;
• Completarea chestionarului privind calitatea apelor în râuri mici;
• Diseminarea rezultatelor proiectului.
Partea teoretică a activităţilor de monitorizare a inclus un seminar de instruire privind metoda
utilizată pentru identificarea calităţii apei pârâului Valea Seacă.
Activitatea practică a constat în deplasarea grupului ţintă în amontele pârâului Valea Seacă, în
vederea aplicării cunoştinţelor achiziţionate.
În apele pârâului Valea Seacă, în locul de cercetare, am identificat 4 specii de organisme vii,
după gradul de sensibilitate la poluare: aparţinând familiei Corydalidaie-sensibili, ordinul Amphipode-
mai puţin sensibili, ordinul Coleoptera-mai puţin sensibili şi subordinul Nematocera-toleranţi.
Aparenţa exterioară a apei este clară, dar puţin colorată; depozitul fundului pârâului este
nămolos; circa 40 % din bancul râului este acoperit de plante; culoarea algelor este verde închis; 30
% din fundul pârâului este acoperit de alge; nuanţa canalului râului este de nivel mediu 40 %;
compoziţia bancului râului 10 % plante, 10 % buşteni; eroziunea bancului râului este mică 20 %;
compoziţia albiei 2 % murdărie.
Folosirea terenurilor în albia pârâului are un impact mic asupra calităţii apei râurilor. După
organismele identificate, conform normelor în vigoare, calitatea apei pârâului Valea Seacă este
satisfăcătoare.
S-a inscripţionat un număr de 50 de CD-uri de prezentare. S-a prezentat proiectul, rezultatele
sale şi maniera în care se intenţionează continuarea acestui proiect. Intenţionăm continuarea
activităţii de monitorizare biologică şi a altor pârâuri din judeţul Vaslui.
Impactul proiectului constă în conştientizarea elevilor din grupul ţintă, a cetăţenilor din
municipiul Bârlad şi a autorităţilor locale în vederea menţinerii stabilităţii ecologice a acestui fir de apă
vie.

Bibliografie
1.Ciubotaru M, 2005,Educatia ecologica in gradinita,Editura CD Press,
2.Ivanescu M.,2007,Educatia ecologica si de protectie a mediului inconjurator,Ministerul
Educatiei,Cercetarii si Tineretului,Bucuresti,
3.Neacsu P.,1986,Ecologia si protectia mediului.Bucuresti.Ed.Universala.
4. Albulescu I. , Albulescu M., 2000, “Predarea si invatarea disciplinelor socio-umane”, Editura
Polirom, Iasi.

6
 A cincea competiţie internaţională a proiectelor şcolare
"ENERGIE şi MEDIU"

Anul şcolar 2009-2010

FORMULAR DE APLICAŢIE PENTRU PARTICIPANŢII LA COMPETIŢIE

Ţara: ROMANIA
Titlul proiectului participant în competiţie (maxim 20 de cuvinte):
METODE CREATIVE PENTRU FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC

Grupul de nominalizare căruia îi corespunde proiectul (vă rugăm să bifaţi)

Pentru elevi 1 Pentru profesori 4

Mentionez ca doresc sa particip in calitate de profesor.

Date despre aplicant

Numele şi prenumele Irimia Aneta
Vârsta – pentru elevi (cuprinsă între 10 – 16 ani împliniţi) : ____
Numele şi prenumele profesorului/liderului de proiect: Irimia Aneta
Poziţia şi locul de muncă al profesorului coordonator (pentru elevi): __________________________________
Numele instituţiei educaţionale – pentru elevi (şcoală, club, colegiu): _____________________
_______Colegiul National Mihai Eminescu Barlad, Jud. Vaslui____________________________

Rezumatul proiectului:
Actualitate – ce probleme locale sau regionale au determinat necesitatea proiectului (maxim 20 de cuvinte) +

Educarea comportamentului ecologic prin metode care să determine elevii să treacă la nivelul faptic de
apărător al mediului înconjurător.

Conţinut principal – ce s-a făcut, ce măsuri de economisire a energiei au fost aplicate, modele de resurse
regenerabile, descrierea lecţiei etc.(nu mai mult de 60 cuvinte)

Asociaţia Astronomică Sirius încearcă, într-o măsură oarecare, să înfrunte problema degradării
resurselor acvatice, deoarece ea poate fi rezolvată corespunzător numai în cooperarea cu cei care gestionează
resursele de apă, cu cei care le utilizează şi, nu în ultimul rând, cu cei care le poluează.

Rezultate obţinute sau aşteptate (nu mai mult de 60 cuvinte)

În apele pârâului Valea Seacă, în locul de cercetare, am identificat 4 specii de

organisme vii, după gradul de sensibilitate la poluare: aparţinând familiei Corydalidaie-
sensibili, ordinul Amphipode-mai puţin sensibili, ordinul Coleoptera-mai puţin sensibili şi
subordinul Nematocera-toleranţi. S-a inscripţionat un număr de 50 de CD-uri de prezentare.
Lista anexelor, dacă există (nu mai mult de 3, fiecare de maxim o pagină):

Lucrare

Numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile (profesor) Irimia Aneta