ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII PEDAGOGICE,

DIRECȚIONAREA MORALĂ, ETICĂ,

SPIRITUALĂ
Virgil Mandacanu mentiona
ca pregătirea cadrelor didactice
este una dintre cele mai
importante etape în funcționarea
unui sistem educațional
competitiv, fundamentat pe
principii autentice și autohtone.
La baza acestei teorii este
fundamentat și principiul corelat
cu armonia dintre ştiinţă,
credinţă, cultura etnică și etica
comportamentului uman,
elemente de interacțiune cu
valorile morale și spirituale.
 CE FAPTE, FENOMENE, ASPECTE ALE
ACTIVITĂȚII PEDAGOGICE
CARACTERIZEAZĂ SISTEMUL
RELAȚIILOR, INTERACȚIUNII ȘI
INTERDEPENDENȚEI ÎN COMUNICAREA
PROFESOR-ELEV?

Curriculumul de bază școlar se alege nu în

dependență de dorințele pedagogului, ci în
dependență de factorii social-economici, adică de
Idealul Educațional.
Cel mai bine caracterizează fenomenul pedagogic al
interacțiunii, situațiile ce redau conflictele apărute în
procesul educației.
 Psihologul georgian U. D. Uznadze
consideră conflictele apărute îm procesul
educației drept izvorul așa- numitei tragedii
educaționale.
 INTERACȚIUNEA PEDAGOGICĂ
(METOTDELE,MIJLOACELE, FORMELE, CONTINUTUL)
TREBUIE SA FIE ALESE DE CATRE PEDAGOG.
INTERACTIUNEA ALEASA TREBUIE SA COMPORTE
IMPORTANTA EDUCATIONALA.

Pentru a-si putea realiza

obiectivele determinate de
idealul educational, pedagogul
alege autonom metodele,
formele, continuturile. De
libertatea alegerii depinde
eficacitatea educatiei, deci
avand libertatea alegerii in
educatie, pedagogul este
obligat sa poarteo
responsabilitate morala, etica
si spirituala.
 IN ORICE SOCIETATE AU EXISTAT SI EXISTA ANUMITE
IDEALURI, FORME SI METODE DE EDUCATIE SI IMPLICIT, ANUMITE
INTERACTIUNI PEDAGOGICE.
INTR-O SOCIETATE LIBERA, BAZAT PE IDEALUL
EDUCATIONAL ANXIOLOGIC- EDUCATIE PRIN SI PENTRU VALORI-
MORALITATEA PEDAGOGICA SE CONFORMEAZA SPECIFICULUI
EDUCATIONAL. INSA, SPRE DEOSEBIRE DE IDEALUL EDUCATIONAL
AL SOCIETATII SOCIALISTE, NORMELE MORALE ALE SOCIETATII
DEMOCRATICE SE CONFORMEAZA LIBERULUI ARBITRU SI
CONSTIINTEI EDUCATIONALE.
PRINTRE NORMELE MORALE CE TIN DE EDUCATIA LIBERA
SE NUMARA SI COMPORTAMENTUL PEDAGOGIC, CARE NU INCLUDE
NICI INTERESE DE CLASA, NICI INTERESE POLITICE, DAR NICI
INTERESE ECONOMICE SAU PERSONALE.
 Moralitatea pedaogica include un ansamblu de norme
morale, etice, spirituale, calificate drept cerinte,
exigente, reguli, drepturi, obligatii fata de sine insusi,
fata de profesie si societate. Pana in sec XX aceste
norme morale erau concepute in concordanta cu
sistemele economice, politice si sociale ale statelor,
reflectand interesele claselor dominatoare, traditiile
culturale ale popoarelor...
 Ex: V. Lenin scria ,, La baza moralitatii comuniste sta
lupta pentru insusirea si construirea comunismului.
Conform acestei moralitati, pavlik Morozov,
tradandu-si propriul parinte, este considerat model de
moralitate, acceptat si luat drept etalon pentru
educatie.
 Drept criterii de baza ale pedagogiei sovietice au fost
considerate nu atat normele propriu-zise,cat modul de
aplicare a lor in practica, raportarea lor la interesele
de clasa sau de partid.
 ,,Daca vrei sa distrugi o tara,
ucide-i sistemul de invatamint„

Marxismul a stabilit criteriile obiective

ale moralitatii pedagogice, raportindu-le la
conditiile istorice si realizindu-le in baza
normelor, cerintelor, legilor morale impuse de
morala comunista.
Criteriile obiective ale moralitatii
descoperite de etica marxista au avut importanta
metodologica pentru determinarea criteriilor
moralitatii pedagogice si pentru cultura clasei
muncitoare care ignorase valorile umaniste
fundamentale. Aceasta mentalitate mai persista si
azi la unii pedagogi, fapt care a condus la aparitia
unei societati criminale, distructive, lipsite de
moralitate.
 IDEALUL NAȚIONAL TREBUIE CULTIVAT ȘI EDUCAT ÎN
OAMENI, ȘI TREBUIE SĂ FIE PREZENT ÎN FAȚA TUTUROR
ETAPELOR DE DEZVOLTARE UMANĂ - EDUCAȚIE,
INSTRUIRIE, CUNOAȘTERE, COMUNICARE, CULTURĂ…IAR
PEDAGOGUL, ȘCOALA ESTE OBLIGATĂ ȘI TREBUIE SĂ
ÎNDEPLINEASCĂ MISIUNEA DE A EDUCA NU DOAR RAȚIUNEA
OMULUI, CI ȘI SUFLETUL”.
 Criteriile educationale ar trebui sa nu depinda de
situatia politica, economica ori sociala a tarii, ci sa
rezulte din optimusmul si idealul educational care,
spre regret, isi croieste cu multa anevoie calea spre
mintea si simtirea pedagogilor de la noi.
 Putem deci conchide ca moralitatea pedagogica
insumeaza doua criterii de baza: criteriul social-
fundamental-de evaluare a valorilor si criteriul moral,
etic, spiritual- de realizare comportamentala in
procesul educational. Intre ele este stabilita o strinsa
corelatie, iar normele morale, etice si spirituale ale
sistemului educational exprima esenta convingerilor,
constiintei, culturii si conduitei morale ale
pedagogului-in baza idealului umanist modern.
 A FI PEDAGOG ÎNSEAMNĂ-
A FI UN BUN CUNOSCĂTOR AL ȘTIINȚEI PEDAGOGICE ȘI AL ARTEI
EDUCAȚIONALE.
A FI PEDAGOG ÎNSEAMĂ -A ÎMBINA CALITĂȚILE MORALE,
INTELECTUALE ȘI SPIRITUALE CU ARTA EDUCAȚIEI, CU ARTA DE A
FI OM, CU ARTA DE A CUNOAȘTE CUVÂNTUL ȘI EXPRESIA
AUTENTICĂ A VALORILOR.
VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!