„Cauzele şi efectele nerespectării codului deontologic”

Codul deontologic propune principiile de bază, de conduită

profesională, în baza cărora, comunitatea diferitor domenii de
specialitate îşi construieşte întreaga activitate, îşi soluţionează dilemele
profesionale.
După părerea mea, codul deontologic reprezintă o parte
componentă a productivităţii eficiente a specialiştilor din diverse
domenii, iar nerespectarea acestuia poate duce la efecte negative, atât
pentru specialist, cât şi pentru compania ce l-a angajat.
Nerespectarea codului etic a unui anumit domeniu profesional
rezultă din diverse cauze, şi anume: conflictul de roluri, competiţia
puternică, personalitatea, cultura organizaţiei ş.a.
Conflictul de roluri se referă la faptul că, un specialist uită de rolul
său de a fi un lucrător profesional şi îşi asumă rolul birocratizmului,
oferind mită, daruri patronilor sau cerând de la clienţi, pentru „ un
rezultat mai eficient într-un timp mai scurt”. Aceasta merge în raport cu
dorinţa de obţinere a unui venit cât mai mare. Aici, specialistul poate
îndeplini obligaţiunile sale, faţă de client, nu până la capăt, necalitativ
sau nerespectând toate condiţiile contractului.
O altă cauză o reprezintă competiţia puternică, dintre companii sau
membrii unui colectiv dintr-o companie. Poate duce la afişarea
comportamentului neetic prin stimularea jocurilor de afaceri, cât şi prin
formularea actelor ilegale.
Personalitatea este şi ea o cauză. Deci, fiecare specialist dintr-un
anumit domeniu are normele sale morale, astfel, există puncte de
vedere diferite în condiţii normale. Ca rezultat, o persoană din cinci
poate efectua acţiuni neetice din punct de vedere a codului etic, însă
normale pentru aceasta din punct de vedere moral.
La fel, cultura organizaţiei şi a domeniului de activitate, poate fi o
cauză a comportamentului neetic. În acest caz, specialiştii colaborează
sub sloganul „succes cu orice preţ”, dând uitării codului deontologic şi
obligaţiilor acestora, incluse în contractul de serviciu.
Printre efectele negative a nerespectării codului deontologic, pentru
specialişti, se enumeră: teama permanentă pentru a nu fi prinşi sau
şantajaţi de cineva; risipa de energie pentru a nu se afla despre
acţiunile ilegale efectuate; pierderea aprecierii din partea şefului şi a
colegilor, în cazul în care cunosc despre acţiunile specialistului;
pierderea serviciului, care poate duce la violenţă în familie, suicid (în
cazul în care starea emoţională trece limita), alcoolism sau
narcomanism, în dependenţă de tăria morală a individului.
Dacă specialistul totuşi nu se lasă biruit de problemele apărute,
acesta, în orice caz, va avea o caracterisică proastă de la locul
precedent de muncă. Acest fapt îl va împiedica să-şi construiască o
carieră de succes, chiar dacă acesta şi-a înţeles greşelile.
Compania, însă, îşi poate pierde baza de clientelă fidelă şi renumele,
acestea ducând la scăderea vânzărilor; probleme cu agenţia fiscală;
pierderea locului atât pe piaţa internaţională, cât şi naţională. Toate
acestea duc, la rândul său, la falimentul companiei şi, respectiv, la
pierderea, lucrătorilor acestei companii, a locurilor sale de muncă.
Deci, nerespectarea codului deontologic poate duce la succes, prin
înşelăciune, doar că fiind de scurtă durată , „până la un timp”, ducând
în spate un şir de efecte negative atât pentru specialişti, cât şi pentru
companie însuşi. Este necesar să fim conştienţi în momentul în care
decidem să facem un pas spre nerespectarea codului deontologic, să
cântărim toate efectele posibile, reieşite din acţiunile noastre.