„conţinut” şi „formă”. Conţinutul îl alcătuiesc gîndurile, ideile, informaţiile. Evident, aceste informaţii, tind să se organizeze într-o formă, care le-ar asigura spaţiul de existenţă şi suport. Prin urmare, formă a gîndirii numim informaţiile produse, prelucrate şi structurate de gândire într-un anumit fel, constituind un tot întreg. Empirice – se formează în procesul practicii FORMELE GÂNDIRII cotidiene. Ex: pâine, lapte,apă, mamă, etc. Raționamentul Științifice – sunt însușite în procesul unei instruiri Este forma logică prin care se special organizate. Ex: obţin informaţii noi din număr, cifră, sunet, literă combinarea celor existente etc. Judecata deja.
Este forma logică a
gândirii prin care se Inductiv – procesul de trecere afirmă sau se neagă de la judecăți particulare la una ceva. generală. Ex: 1 e Noțiunea Elevul A învață bine. 2. Elevul B Afirmative – exprimă învață bine 3. Elevii clasei I-a prezența unui lucru, învață bine Este formă logică fenomen. Ex: ,,Elevul a Deductiv – procesul de trecere elementară care răspuns bine la lecție” de la o judecată generală la constituie un ansamblu Negative – arată lipsa judecăți particulare. Ex: este de caracteristici unui obiect, fenomen inversul exemplului anterior. esenţiale şi generale ale Ex: ,,Noi nu suntem unei clase de obiecte leneși”. Exemplu Ca formă a gândirii ,judecata se exprimă în propoziții: ,, Învățarea Trecerea de la o judecată la Noţiunea este exprimată de necesită muncă și alta și de la ele la către cuvânt: disciplină” este o judecată concluzie: ,,carte” , ,,muncă”, ,,elev” care exprimă legătura 1. Florile sunt frumoase. etc. stabilă dintre noțiuni ca: 2. Mușcata ese o floare. învățare, muncă, disciplină. 3. Mușcata este frumoasă.