1.

Următoarea listă cuprinde câteva tipuri de evaluări foarte cunoscute:

• evaluare orală curentă („ascultarea” elevilor),
• test scris la sfârşit de capitol („lucrarea de control”),
• lucrare scrisă semestrială („teza”),
• examen de bacalaureat.
Identificaţi funcţiile îndeplinite de fiecare formă de evaluare enumerată. Argumentaţi
răspunsurile. Ce funcții ați asocia evaluărilor naționale ? Dar celor internaționale ?

Evaluarea orală curentă – după părerea mea funcția pe care se bazează acest tip de evaluare
este funcția de control și anume datorită faptului că aceasta ne permite să constatăm și să
apreciem rezultatele obținute în urma procesului de învățământ în timp real (în același timp
cu evaluarea în sine), iar feedback-ul este mult mai rapid.
Deasemeni putem spune că i se potrivește pe deplin și funcția de predicție deoarece
aceasta favorizează dezvoltarea capacităților de exprimare și ne dă posibilitatea de a depista
și clarifica, corecta imediat eventualele erori sau neînțelegeri ale copiilor.

Test scris la sfârșit de capitol – acestui tip de evaluare îi atribuim cu desăvârșire funcția de
control ,dar și funcția educativă . În baza acestor funcții și datorită acestor teste pentru
depistarea nivelului de cunoștințe acumulate de către elev pe parcursul capitolului putem
deduce și nivelul de pregătire pentru lucrări sau examene cu grad de dificultate mai ridicat cât
și asimilarea de cunoștințe pe parcursul capitolului. Testele dela sfârșitul fiecărui capitol ne
mai dau posibilitatea de ai face pe elevi să-și conștientizeze greșelile comise oferindu-le
oportunitatea de a se autoaprecia în baza testelor scrise și totodată motivându-se și
stimulându-și interesul pentru învățare.

Lucrarea scrisă semestrială - ca și în celelalte tipuri de evaluare atribuim loc de onoare

funcției de control, dar care va fi urmată neapărat de funcţia de reglare a sistemului deoarece
ne permite verificarea unui număr mai mare de elevi în timp relativ scurt cât și compararea
rezultatelor acestora cu cele ale semenilor săi. Evaluarea fiind obiectivă ne permite să
propunem unele schimbări în abordarea elevilor de către sistemul învățământului, astfel încât
activitășile desfășurate pe viitor să fie adaptate copiilor după potențialul fiecăruia în parte.

Examen de bacalaureat – (examenul maturității) cu siguranță acestei evaluări îi vom oferi

,,loc de cinste” și anume datoritâ faptului că acest examen oferă doar două posibilități: de a
merge mai departe sau de a rămne în același loc. În baza lui se iau decizii importante legate
viitorul fiecarei persoane de aceea putem spune că funcția fundamentală este nelipsita funcție
de control care este urmată cu precădere de funcţia de predicţie, prognosticare şi orientare;
Funcţie de reglare a sistemului, de ameliorare a activităţii şi de optimizare a rezultatelor
Funcţia de clasificare şi selecţie ;Funcţia educativă care ar trebui sa conştientizeze, sa
motiveze şi să stimuleze interesul pentru studiu ;Funcţia socială prin care se realizează
informarea autorităţilor şcolare, a comunităţii şi a familiei asupra rezultatelor obţinute de
elevi. După cum ne dăm bine seama examenului de bacalaureat îi sunt atribuite toate
funcțiile evaluării deoarece este unul dintre cele mai importante evaluări de cunoștințe.
Evaluările naționale ți internaționale – acestor tipuri de evaluări aș putea spune că le sunt
caracteristice aceleași funcții deoarece ambele se bazează pe aceleași criterii ți anume:
identificarea și verificarea achizițiilor informaționale; identificarea nevoilor pentru căile de
instruire acordate de viitor; recunoașterea socială a dezvoltării și schimbării efectuate pe
parcursul anilor de învățămnt și multe altele. Cum putem deduce de aici, aceste tipuri de
evaluare au funcții atât de control cât și de predicție sau clasificare și selecție, dar și funcție
educativă.

2. Care sunt modalitățile obișnuite prin care realizați evaluarea formativă?

Evaluarea scrisă, orală și practică
3. Care credeți că sunt factorii care influenţează evaluarea formativă?
numărul de elevi, timpul disponibil, situaŃia particulară a fiecărei clase şi a fiecărui elev,
specificul obiectului de studiu etc.
4. Cum știți că ați realizat o evaluare formativă de calitate?
Când reușim să evidențiem progresul unui elev sau lacunele şi obstacolele în învățare.
Cand Feedback-ul furnizat de evaluarea dată poate fi utilizat imediat pentru ameliorarea
rezultatelor.
5. Cum s-a modificat comportamentul elevilor când ați realizat consecvent evaluări
formative de calitate?
Elevii vor fi motivați în învățare și vor da dovadă de mai multă implicare în procesul de
învățare, vor fi mai sârguincioși și vor începe a-și conștientiza singuri greșelile.
6. Ce recomandări ați face colegilor pentru a realiza astfel de evaluări de calitate?
observarea îndelungată asupra fiecărui elev;
implicarea tuturor elevilor în diferite activități;
obiectivitate în formarea cât și evaluarea copiilor;
predarea centrată pe elevi și pe procesul său de dezvoltare;
orientarea activităților spre descoperire și analiză;
implicarea metodelor interactive pentru a înțelege și memora mai ușor etc.

7. Identificați avantajele și dezavantajele probelor orale.

Ce ați întreprinde pentru a crește valoarea și eficiența probelor orale?

 Comportament afectiv-atitudinal
 Evaluare flexibilă
 Posibilitatea de exprimare
 Completarea și intervenirea cu întrebări suplimentare
 Interacțiunea dintre profesor-elevi
 Feed-back
 Dezvoltarea capacității de exprimare
 Corectarea imediată
 Libertatea de manifestare a originalității elevului
 Argumentarea liberă
 Aplicarea cunoștințelor in diferite forme
 Naturalitatea și normalitatea expunerii cât și relaționarea.
 Pregătirea specifică a cuprinsului de întrebări din timp
 Întrebările stabilite să fie organizate în așa fel încât să cuprindă și cel mai mic detaliu
  Folosirea unor metode specifice care le vor veni în ajutor elevilor (scheme, diagrame,
imagini, obiecte etc).
 Interacțiunea dintre colegi cu scopul de a completa informația redată de ceilalți
 Solicitarea părerilor și opiniilor referitoare la anumite aspecte neabordate etc.

8. Identificați avantajele și dezavantajele probelor scrise. Ce ați întreprinde pentru a

crește valoarea și eficiența probelor scrise?
 evaluarea unui număr mare de elevi în timp scurt
 compararea rezultatelor obținute
 obiectivitatea analizării lucrărilor
 răspunsuri individualizate ale elevilor
 avantajarea tuturor elevilor în exprimare
 elevii își pot analiza greșelile fără loc de interpretări
 efectuarea însemnărilor asupra subiectelor neînțelese și revenirea asupra lor
 analiza eficientă a lucrărilor în grupul de elevi
 anonimatul etc.
dezavantaje:

 feed-back mai slab sau inexistent

 întârzierea rezultatelor
 orientarea elevilor prin întrebări
 acoperirea materialului strict necesar
 interacțiunea și dezvoltarea comunicarii
 interacțiunea dintre oral și scris
 metode interactive de exprimare
 axarea nu doar pe metode din materia specifică în formularea răspunsurilor
 încurajarea exprimării netradiționale etc.

9. Identificați avantajele și dezavantajele probelor practice. Ce ați întreprinde pentru

a crește valoarea și eficiența probelor practice?
 Identificarea capacităților de aplicare practică a cunoștințelor
 Însușirea unor priceperi și deprinderi
 Dezvoltarea creativității, comunicării și a nevoii de autoconducere
 Însușirea materiei cu ajutorul aplicabilității
 Oferirea condițiilor necesare aplicațiilor practice
 Aprovizionarea cu materiale necesare
 Stabilirea obiectivelor urmărite
 Oferirea de modele, proiecte
 Crearea diferitor situații speciale pentru a vedea modul de reacție etc.

10. Stabiliți principalele caracteristici ale fiecărei metode (analizînd informația,

lucrînd în grupuri)
observarea directă a elevilor în timpul activității - Urmărirea sistematică a participării
elevilor la desfăşurarea activității instructiv-educative: contribuțiile elevilor pe parcursul
activităților; modul de realizare a sarcinilor de lucru, maniera de colaborare cu colegii în
cazul practicării învățării în grup; calitatea prestațiilor în munca independentă; manifestările
de interes sau dezinteres; dificultățile, erorile în învățare etc.
Datele observate pot fi colectate în jurnalul sau caietul profesorului şi pot fi utilizate prin
asociere cu alte metode de evaluare.
investigația - gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; capacitatea de
a identifica şi a selecta procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a
datelor; abilitatea de a formula şi testa ipotezele; modul în care elevul prezintă metodele de
investigaţie folosite; conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute .
proiectul - Lucrare cu caracter teoretic şi/sau aplicativ, pe baza unei teme date; Activitate
amplă, de durată, care implică muncă şi efort intelectual; Există proiecte disciplinare sau
pluridisciplinare care completează activitatea din timpul orelor şi proiecte socioculturale.
Etape de elaborare: delimitarea temei de interes; formularea de întrebări despre temă;
stabilirea unor obiective de informare; identificarea şi consultarea surselor de informare;
realizarea unui plan al investigației; colectarea datelor; analiza şi prelucrarea informaŃiilor;
elaborarea produsului final.
Portofoliul - o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele
care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor,
talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică
pentru elev de a se autoevalua, de a î şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele
greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea continuă,
progresivă şi multilaterală cu activit atea şi cu produsul final. Aceasta sporeşte motivaţia
învăţării.
hărţile conceptuale - duc la uşurarea reprezentării procesului de învăţare şi în evaluarea
sistemelor de cunoştințe; poate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja existente în mintea
elevului; se deschid pespective către un proces de învăţare activ şi conştient; stimularea celui
care învaţă să acorde atenţie relaţiilor existente între concepte; facilitează înţelegerea şi
cunoaşterea şi uşoara aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică; permit vizualizarea
relaţiilor dintre cunoştinţele elevului; relevă modul cum gândesc participanţii şi cum folosesc
ceea ce au învăţat.
metoda R.A.I. - Exersează abilităţile de comunicare interpersonal; capacităţile de a formula
întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns; Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei
mai timizi elevi se simt încurajaţi, comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate
care are în vedere atât învăţarea cât şi evaluarea.
tehnica 3-2-1 - este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei
activităţi contribute la depistarea însușirii termenilor
studiu de caz - Contribuie la dezvoltarea capacităţii intelectuale; Formează abilitatea de
argumentare şi analiză; Pregăteşte elevii pentru a lua decizii eficiente
evaluarea asistată de calculator – obiectivitatea evaluării rezultatelor școlare; feedback
rapid atât pentru elev cât și pentru cadrul didactic; oferă posibilitatea unei analize; expunerea
independentă a cunoștințelor elevilor; diminuarea emoțiilor; adaptarea testelor în dependență
de abilitățile fiecărui elev etc.
evaluarea reciprocă, autoevaluarea etc. – cadrul didactic dobândește confirmarea
aprecierilor sale în opinia elevilor referitoare la rezultatele constatate; elevul exercită rolul de
subiect al acțiunii pedagogice, de participant la propria formare;îl ajută pe elev să aprecieze
rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite;
cultivă motivația lăuntrică față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă, față de
propria activitate.
referatul – caracter formativ și creativ, reușind să înglobeze zone întinse de conținut; permite
abordarea unor domenii noi; se pot realiza conexiuni cu alte obiecte de învățământ;relevă
motivația intrisecă de ănvățare sau documentare, a unoe elevi față de majoritatea elevilor; se
pot organiza organizat activități de cercetare bibliografică independentă

11. Stabiliți principalele caracteristici ale fiecărui tip de item (analizînd informația,
lucrînd în grupuri)
ITEMI OBIECTIVI constă în:
 selectarea unui răspuns corect din două sau mai multe variante de răspuns din
partea elevului.
 Sunt adecvați pentru măsurarea unor obiective diverse de evaluare
(cunoașterea unor informații factuale, aplicarea cunoștințelor în contexte
diferite).
 vizeaza preponderent capacități de ordin reproductiv
 verifică un numar  mare de elemente de conținut într-un timp relativ scurt
asigură obiectivitate în apreciere și notare
 punctajul acordandu-se integral în cazul răspunsului corect.
ITEMI SEMIOBIECTIVI. Constă în:
 elaboreze efectivă a raspunsurilor de către elevi
 permit raspunsurile scurte care permite evaluarea unui numar mare de
concepte, priceperi, capacități.
ITEMI SUBIECTIVI (CU RASPUNS DESCHIS)
 Testeaza în special originalitatea, creativitatea, capacitatea de a personaliza
cunoștințele asimilate.
 Se folosesc cu deosebire la stiintele socio-umane, avand in vedere specificul
acestora și natura competențelor pe care urmăresc să le formeze elevilor.
 Prin intermediul lor se evalueaza rezultatele complexe ale învatarii, capacitati,
competențe care apar ca efecte cumulate în timp (analiza, sinteza,
argumentare, exprimare, organizare a unui discurs).

12. Identificați tipuri de erori care apar în evaluare.

Trebuie să observăm că actul evaluării degajă, deseori, un cadru artificial, marcat de o

distanţă remarcabilă între conduita de observat şi conduita propriu-zis observată. Proba de
evaluare se poate converti într-o situaţie fabricată, în sensul că agentul evaluat (elevul) este
obligat să adopte conduita dorită, prin însăşi prescrierea implicită „ascunsă” în probă. În
vederea conceperii şi aplicării adecvate a evaluării în activităţile şcolare, ar trebui să se ţină
cont de câteva mutaţii de accent, care au survenit în ultimul timp şi care au drept consecinţe o
redimensionare şi o regândire a strategiilor evaluative, în consens cu o serie de exigenţe.
• extinderea acţiunii de evaluare, de la verificarea şi aprecierea rezultatelor la evaluarea
procesului, a strategiei care a condus la anumite rezultate; evaluarea nu numai a elevilor, dar
şi a conţinutului, a metodelor, a obiectivelor, a situaţiei de învăţare, a evaluării;
luarea în calcul şi a altor indicatori, alţii decât achiziţiile cognitive, precum conduita,
personalitatea elevilor, atitudinile, gradul de încorporare a unor valori etc.;
• diversificarea tehnicilor de evaluare şi creşterea gradului de adecvaţie a acestora la
situaţii didactice concrete;
• deschiderea evaluării spre mai multe rezultate ale spaţiului şcolar;
• necesitatea întăririi şi sancţionării cât mai operative a rezultatelor evaluării; scurtarea
feed-back-ului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea
eforturilor şi a exploatării dispoziţiilor psihice ale elevilor; centrarea evaluării asupra
rezultatelor pozitive şi nesancţionarea în permanenţă a celor negative;
• stabilirea unui raport optim între evaluarea prin note şi evaluarea prin calificative;
• transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare, prin
autoevaluare, interevaluare şi evaluare controlată.