Tema: Bazele teoretice ale eticii

pedagogice
 Geneza noțiunilor etică și morală
 Obiectul de studiu al eticii
 Funcțiile eticii pedagogice
 Etica profesională vs etica pedagogică
 Principiile eticii pedagogice:

1
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
  Geneza noțiunilor etică și morală
Noţiunea de „etică” provine de la cuvântul grecesc
ethos (morav, obicei, caracter).
Iniţial prin acest termen se înţelegea locul
obişnuit de trai, casa, locuinţa.
Pornind de la cuvântul ethos în sensul lui
de caracter, Aristotel a creat adjectivul etic
pentru a elucida o clasă specifică de calităţi

2
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
umane, numite de el „virtuţi etice” (calități
spiritual ale fiecărui individ).
Urmărind scopul de a traduce exact noţiunea
de „etică” din limba greacă în limba latină,
Cicero, marele filosof al Romei antice, a
creat noţiunea de „moralis” (moral), de la
latinescul moris (număr).
Ethos înseamnă caracter, temperament, modă,
obicei. Când scria despre filosofia morală,
3
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
Cicero înţelegea prin ea aceeaşi sferă a
cunoaşterii pe care Aristotel o numea „etică”.

În sec. IV d.Hr., în limba latină a apărut

noţiunea de „moralitas” (morală), care era,
de fapt, o analogie directă a noţiunii greceşti
de „etică”. În accepţia iniţială, termenii
„etică”, „morală”, „moralitate” erau utilizaţi ca
sinonime, într-un singur sens. Însă, pe
4
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
parcursul timpului, prin etică se subînţelege o
ramură respectivă a cunoaşterii, o ştiinţă
specifică, iar prin morală (moralitate), obiectul
pe care îl studiază etica.

Totodată, mulți filosofi disting etica de morală,

în acest fel: morala se referă la
comportamentul uman văzut prin prisma
valorilor (de bine şi rău, drept-nedrept etc.),
5
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
iar etica se referă la studiul a tot ceea ce intră
în această arie a valorilor şi normelor
morale în acţiune.
Totuşi putem constata că în majoritatea
limbilor contemporane, în vorbirea
curentă, cele trei cuvinte (etică, morală și
moralitate) se utilizează, de obicei, ca
sinonime şi se înlocuiesc reciproc.
6
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 Aşadar, etica este o ştiinţă filosofică
ce studiază morala ca una din cele mai
importante laturi ale existenţei umane şi
sociale ce examinează esenţa, natura şi
structura moralei, este o sferă a
cunoaşterii, o tradiţie intelectuală, iar
morala sau moralitatea este ceea ce studiază
etica, obiectul ei.

7
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
  Obiectul de studiu al eticii
Este:
- Morala sau moralitatea....unde morala, ca
fenomen social, este o formă a conștiinței
sociale care reflectă și fixează în principii,
norme, reguli, cerințe de comportare privind
raporturile dintre indivizi și dintre aceștia și
colectivitate iar
8
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
- Moralitatea aparține sferei realului, adică a
însușirii și realizării în fapt a ceea ce este
moral, a normelor morale....

9
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
  Funcțiile eticii pedagogice
Funcția cognitivă. Această funcție a eticii se
realizează prin cel puțin 4 momente
distincte ale contactului cu lumea
morală:
- momentul descriptiv, în care valorile,
normele şi faptele morale sunt puse în
evidență ca realități descoperite sau de
descoperit;
10
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
- momentul analitico-sintetic, în care toate
acestea trec din planul empiric în cel
ştiințific, fiind supuse metodelor de tip
epistemic;
- momentul explicativ, în care intră în
funcțiune doctrinele etice, acelea care dau
seamă de felul particular de interpretare a
fenomenului moral;

11
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 - momentul comprehensiv, în care universul
conceptual al eticii trece de la teoretician
spre producătorul de fapte morale,
iluminându-l pe cale rațională sau intuitivă,
între cunoaşterea comună şi cea ştiințifică
realizându-se astfel necesara unitate.

Funcția normativă (axiologică). Această

funcție reprezintă produsul relației
12
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
inseparabile dintre valoare şi normă,
în lumea moralei. Este de reținut
faptul că etica nu crează norme; ea
doar le descoperă ca fiind consecințe
ale universului axiologic. Rolul eticii
este doar unul de sistematizare, de
conceptualizare, de raționalizare şi de
comunicare.

13
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
Funcția persuasivă. Aşa cum remarca încă
Aristotel, diferența între raționamentul
categoric şi cel dialectic, specific
ştiințelor normative, printre care şi
etica, este aceea că spre deosebire de
raționamentul categoric în care totul
este demonstrabil, în raționamentul
dialectic intervine argumentarea, ca

14
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 mijloc de convingere a
interlocutorului.

Etica profesională vs etica pedagogică

Etica profesională – este utilizată pentru
desemnarea unui cod moral a unor
oameni ce aparţin unei profesii.
Spre exemplu, Jurământul lui Hippocrate,
Codul deontologic al pedagogului,
15
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 Codul cinstei judecătorului, Codul etic
al notarului etc.

Obiectul de studiu al eticii profesional

îl constituie OMUL.
Deci, etica profesională reprezintă coduri
morale specifice exponenţilor unor profesii,
care includ regulile de conduită a unei grupe
16
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
sociale concrete ce asigură caracterul moral
al acţiunilor determinate de o activitate de
munca concretă.
Etica pedagogică – compartimentul
independent al eticii ca ştiinţă care studiază
particularităţile moralei pedagogice.
Obiectul de studiu al eticii pedagogice îl
constituie MORALA PEDAGOGICĂ.
17
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
  Principiile eticii pedagogice:
- Principiul umanismului;
- Principiul democratismului;
- Principiul optimismului;
- Principiul toleranţei;
- Principiul pozitiv al educaţiei.

18
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 Principiul umanismului:
 Presupune valorile umane (viaţa şi
sănătatea omului);
 Dezvoltarea lui liberă;
 Necesită respectarea următoarelor
cerinţe:
1. Manifestarea respectului şi dragostei
pentru fiecare elev;
19
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
2. Protecţia drepturilor şi libertăţii lor;
3. Acceptarea punctului de vedere al elevilor;
4. Acceptarea elevilor aşa cum sunt ei;
5. Renunţarea la aplicarea violenţei fizice şi
psihice în cadrul dezvoltării capacităţilor
elevilor.

20
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 Principiul democratismului
Reprezintă respectarea următoarelor reguli:
1. Recunoaşterea tuturor participanţilor la
procesul educaţional;
2. Stimularea şi susţinerea iniţiativei şi
independenţei copiilor în gândirea şi
acţiunile lor.

21
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
 Principiul optimismului
Presupune:
- Ansamblu de acţiuni care predispun la
perceperea lumii înconjurătoare într-o
ambianţă echitabilă, veselă şi binevoitoare;
- Ajutarea elevilor în asimilarea
cuunoştinţelor despre obiectele şi
fenomenele lumii înconjurătoare;
22
Bazele teoretice ale eticii pedagogice
- Atitudinea pozitivă faţă de valorile:
bunătate, dreptate şi frumos la ceea ce e
nou.
Principiul toleranţei
- Respectarea drepturilor fundamentale ale
copiilor.

Principiul pozitiv al educaţiei 23

Bazele teoretice ale eticii pedagogice
- Presupune orientarea pozitivă a tuturor
acţiunilor de influenţă educativă.
- Respectarea binelui, frumosului,
adevărului, dreptăţii şi libertăţii în
educaţie.

24
Bazele teoretice ale eticii pedagogice