Harta nr. 1.

Harta nr. 2
1 1

2 2

Unitatea de învăţare:
ea VI. Mişcări de emancipare social-politică
în secolul al XX-lea

Testul nr. 12. Unităţi de conţinut: Mişcări anticomuniste în Europa

postbelică*. Căderea regimurilor comuniste în Europa
I. Exerciţii de cunoaştere şi înţelegere a informaţiei istorice (23 de puncte) Analizează
sursele istorice şi rezolvă itemii propuşi.
Sursa A. „în toate ţările din Europa de Est intrate în sfera de influenţă politică a URSS, formele
de rezistenţă faţă de procesul de comunizare au fost, în linii mari, aceleaşi: greve ale muncitorilor,
revolte şi răscoale ale ţăranilor care s-au opus colectivizării agriculturii sau regimului de cote
obligatorii impus de stat, proteste ale intelectualilor etc. O caracteristică generală tuturor
regimurilor de tip sovietic a fost reprimarea dură şi trecerea sub tăcere a tuturor acestor acte de
opoziţie şi de disidenţă faţă de direcţia politică impusă de autorităţi.”
(N. Enciu, Istoria Românilor, Epoca Contemporană)

Sursa B. „Spuneţi, vă rog, oamenilor din ţară că mai există un colţ din regatul României care nu
şi-a plecat capul înaintea comuniştilor. Spuneţi-le să-şi păstreze încrederea că într-o zi România
va fi liberă”.
(Din cuvântarea lui I.G. Ogoranu, şeful partizanilor din Munţii Făgăraş (1948-1957))

1.1. Asociază procesului istoric descris în sursa A termenul istoric corespunzător.

Explică termenul dat.
Termenul istoric__________________________________________________
Explicaţia ______________________________________________________

2.1. Atribuie câte două evenimente care au schimbat/influenţat radical demersul

istoric din Europa de Est şi de Sud-Est, utilizând hărţile de la sfârşitul testului.

3.1. Precizează obiectivitatea/subiectivitatea mesajelor din sursele A şi B, prezen-

tând câte o dovadă.
Sursa A________________________________________________________
Dovadă ____

Sursa B
_
Dovadă

i Xll-a Caiet de exersare pentru formarea competenţelor la istorie. Clasa a Xll-a 75

 4.1. Determină câte o relaţie de cauzalitate, pornind de la informaţia din sursele A
şi B.
Sursa A ________________________________________________________

Sursa B

5.1. Apreciază în trei enunţuri consecinţele sovietizării ţărilor din Europa de Est si
de Sud-Est.

II. Exerciţii de sinteză şi integrare (29 de puncte)

Sursa C. „Memorabilele şi, în acelaşi timp, tragicele evenimente din 1956 din Ungaria, care au
finalizat cu o tentativă destul de serioasă de destalinizare în această ţară, au devenit unul din
momentele-cheie nu numai ale istoriei contemporane ungare, dar şi cele europene [...]. Nagy şi
alţi politicieni din anturajul lui au tins spre construcţia socialismului democratic şi dobândirea
independenţei naţionale şi a suveranităţii complete a Ungariei. începând cu 24 octombrie, într-un
termen scurt, s-a făcut mult în scopul destalinizării sistemului: a fost lichidat monopolul unui
singur partid asupra puterii, [...] a fost reorganizat partidul [...]. Realizarea scopurilor democratice
ale revoluţiei a fost împiedicată [...] de intervenţia militară sovietică...”
(B.I. Jeleţki, istoric ungar, despre evenimentele din
1956) Sursa D. „Pătrunderea celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia a constituit o mare
greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume. Este de
neconceput ca astăzi [...] statele socialiste să încalce libertatea şi independenţa altui stat. Nu
există nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv de admitere, pentru o clipă numai,
ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist frăţesc [...].”
(Discursul lui N. Ceauşescu, 21 august 1968)

Caiet de exersare pentru formarea competenţelor la istorie. Clasa a Xll-a

76
Nr. Item Scor jj
2.1. Construieşte o afirmaţie în care vei prezenta propria atitudine cu referire la 0
pătrunderea celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia, utilizând doi termeni 1
specifici istoriei contemporane. 2
3
4

2.2.
Atribuie schimbărilor survenite în Europa de Est şi de Sud-Est (anul 1989) o 0
cauză şi două consecinţe. Argumentează-ţi răspunsul cu trimitere la hărţile de la 1
sfârşitul testului şi la cunoştinţele anterioare. 2
3
Cauza 4
5
6
3 ,
Consecinţa 1. 4 9

&
Consecinţa 2.

3.2. Compară opiniile autorilor cu referire la implicarea URSS în evenimentele din 0

statele Europei de Est în perioada postbelică, exprimându-ţi argumentat propria 1
opinie faţă de acestea. 2
3
Comparaţia -
4
5

Opinia proprie argumentată -

Caiet de exersare pentru formarea competenţelor la istorie. Clasa a Xll-a ~] ~]

4.2. Explică legătura dintre cauzele şi consecinţele mişcării de democratizare a 0
Ungariei, în conformitate cu principiile dreptului internaţional. 1
2
3
4
5

5.2. 0
Demonstrează două schimbări intervenite în mentalitatea colectivă din Europa
1
de Est şi de Sud-Est drept urmare a colapsului regimului totalitar comunist,
2
prezentând câte un fapt istoric.
3
1. 4
5
6

$
2.

III. Exerciţii de sinteză şi integrare (25 de puncte)

Sursa E. „Fără Lech Walesa, greva însoţită de ocuparea şantierelor „Lenin” poate nu ar fi avut
loc niciodată. Fără el, „Solidaritatea” poate nu s-ar fi născut niciodată. Fără el, poate că ea nu ar
fi supravieţuit legii marţiale şi nu ar fi revenit triumfător să negocieze tranziţia de la comunism la
democraţie. Şi fără Polonia, un adevărat spărgător de gheaţă, Europa de Est ar fi încă îngheţată în
sfera de influenţă sovietică. Trecerea la democraţie s-a făcut pe cale paşnică şi a început în
august 1989.”
(T.G. Ash, revista „Time”, 1998)
Sursa F. „A fost suficient, dintr-odată, ca Ungaria să-şi deschidă frontiera cu Austria pentru ca
zeci de mii de cetăţeni din R.D.G. să profite de această măsură pentru a fugi în Germania
Occidentală. Şocul psihologic a fost enorm. Sprijinite de Biserica reformată şi de intelectualitatea
care se opunea de multă vreme statului poliţienesc, manifestaţii cu un număr imens de
participanţi, de un calm şi o hotărâre impresionantă, au arătat că acest stat durase destul. [...]
Atunci Gorbaciov a luat, probabil, cea mai importantă decizie din viaţa lui: a anunţat că în nici
un caz trupele sovietice staţionate în R.D.G. nu vor participa la reprimarea manifestaţiilor.”
(A. Fontaine, Anul 1989 în Le Monde)

Sursa G. „Faptul că statele Europei aparţin unor sisteme sociale diferite este o realitate.
Recunoaşterea acestui fapt istoric şi respectarea dreptului suveran al fiecărui popor de a-şi alege
sistemul social în funcţie de propria dorinţă sunt cele mai importante premise pentru un proces
european normal. în unele ţări, ordinea politică şi socială s-a schimbat în trecut şi, la fel de

Caiet de exersare pentru formarea competenţelor la istorie. Clasa a XI 1-a Ci

78
bine, se poate schimba şi în viitor, dar aceasta este exclusiv o problemă a popoarelor în cauză şi a
opţiunii lor. Orice amestec în afacerile interne, orice încercare de a limita suveranitatea statelor-
prietene, aliate sau alte state este inadmisibilă.”
(M. Gorbaciov, „Pravda”, 7 iulie 1989)

Sursa H. „Se deschide o pagină nouă în viaţa politică şi economică a României. [...] Scopul
Frontului Salvării Naţionale este instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român.
[...] Ca program, Frontul propune următoarele: 4. Restructurarea întregii economii naţionale pe
baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei. Eliminarea metodelor administrativ-bi- rocratice de
conducere economică centralizată şi promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea
tuturor sectoarelor economice. 5. Restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii proprietăţi
ţărăneşti.”
(Comunicatul Frontului Salvării Naţionale, 22 decembrie 1989)

Utilizează sursele şi cunoştinţele anterioare, pentru a redacta, în o pagină (format A4), un

eseu la tema:
Anul 1989 - calea spre o nouă Europă

în textul tău:
1. vei expune ideile în baza unui plan logic, care să includă introducere, cuprins,
concluzie;
2. vei utiliza corect termeni şi concepte istorice, repere cronologice şi spaţiale specifice
perioadei studiate;
3. vei integra critic informaţiile din sursele propuse;
4. vei formula argumente relevante (cel puţin trei), corecte din punct de vedere ştiinţific, pentru
a-ţi susţine opinia proprie referitoare la tema propusă;
5. vei explica relaţii cauză-efect (cel puţin două);
6. vei aprecia rolul istoric al marilor personalităţi.

Caiet de exersare pentru formarea competenţelor la istorie. Clasa a Xll-a 79

 I
Legendă A Revolte îndreptate împotriva comunismului 1956

[—] State membre ale N.A.T.O.
State membre ale Tratatului de la Varşovia
CT Iugoslavia, stat nealiniat I I State neutre
■i » Intervenţia trupelor sovietice împotriva revoluţiei
anticomuniste din Ungaria * II intervenţia Pactului de la
Varşovia împotriva „Primăverii de la Praga" (august
1968)
şi anul declanşării lor Crizele din interiorul sistemului
socialist
■ 1948 Iugoslavia — Ruptura între Tito şi Stalln
■ 1956 Revoluţia anticomunistă din Ungaria
■ 1964 Bucureşti — Declaraţia din aprilie
■ 1968 Mişcarea reformatoare din Cehoslovacia,
cunoscută drept „Primăvara de la Praga '
■1980 începutul activităţii sindicatului Solidaritatea
1955] Tratatul de stat, prin care s-a recunoscut
neutralitatea Austriei

li
Caiet de exersare pentru formarea competenţelor la istorie. Clasa a Xll-a
80