CLĂDIREA FOSTULUI

GIMNAZIU PENTRU FETE

FONDAT DE BARONESA
IULIA A. VON GHEIKING
PATRIMONIUL ARHITECTURAL AL ORAȘULUI
CHIȘINĂU
 FAMILIA VON GHEIKING

V-ați imaginat vreodată că orașul Chișinău este

nespus de bogat în istorii, legende, oameni frumoși, Iulia von Gheiking s-a născut la 1858 în Sankt
oameni deosebiți, care au clădit piatră cu piatră Petersbourg în familia generalului –locotenent Piotr
istoria scumpului nostru oraș? Stiați oare că în Osipovici Șumleanskyi. Familia generalului
Chișinău au locuit oameni, pentru care interesul
Șumleanskii se stabilește cu întreaga familie în
celor din jur a prevalat mult intereselor proprii?
Scopul existenței acestor oameni nu s-a limitat in
Basarabia la scurt timp după ce Iulia Șumleanskyi
mod prioritar la confortul personal și la bunăstarea absolvește institutul de fete nobile Smolinyi. Institutul
familiei proprii, dar s-a extins la interesul celor din Smolinyi este prima instituție de învățământ pentru fete
jur, la obiective mărețe și nobile. Aș dori să din Rusia.
evidențiez familia von Gheiking, o familie de nobili
basarabeni care a locuit în Chișinău la sfârșitul
secolului XIX – începutul sec. XX.
 Familia von Gheiking a locuit în clădirea
amplasată pe str. Gavriil Bănulescu Bodoni
La Chișinău, Iulia
3 din Chișinău, nu departe de liceul de fete.
Șumleanskyi îl cunoaște
Impresionant este faptul ca dacă am
pe baronul german
compara construcția în care a activat liceul
Alexandru von Gheiking.
de fete și clădirea în care a locuit famila von
Baronul Alexandru von
Gheiking, am realiza care de fapt au fost
Gheiking se căsătorește cu
valorile de care se conducea familia von
Iulia Șumleanskyi, cu care
Gheiking. Se știe că marea parte a
vor avea împreună patru
resureselor financiare de care dispunea
copii. Dragostea față de
familia baronului, erau îndreptate pentru
copii nu se va limita doar
întreținerea liceului. Aici se includeau atât
la copiii din famile. Astfel,
cheltuielile curente de întreținere a clădirii,
apare gimnaziul pentru
materialele didactice, cât și salariile
fete din capitală.
profesorilor. Liceul aproape în totalitate era
întreținut de familia von Gheiking.
CARACTERISTICI GENERALE

Situată pe strada Alexei Mateevici 85,

clădirea reprezintă un monument de arhitectură
de însemnătate națională construită în perioada
modernă. A fost un liceu privat de elită,
absolventele căruia au completat rândurile
familiilor nobile de mai departe. Este introdus în
Registrul monumentelor de istorie şi cultură a
municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de
Ştiinţe.
SCURT ISTORIC

Clădirea a fost construită în anii 90 ai secolului al

XIX-lea. la 1892 Baronesa von Gheiking construiește
o grădiniță pentru copii. În decurs de 10 ani,
baronesa transformă această grădiniță într-o școală
primară, iar în 1909 instituția devine liceu de fete,
care i-a purtat numele timp de 30 de ani.
În perioada postbelică aici s-a aflat sediul Sovetului
Comisarilor Norodnici ai RSSM, apoi – şcoala medie
nr. 5.
 PLANIFICAREA CLĂDIRII

Edificiul este construit în două etaje, ridicată

pe un plan unghiular, cu o aripă alungită în
adâncul parcelei. Fațada principală are o
compoziție simetrică, soluționată în spiritul
clădirilor pentru instruirea tineretului
studios. Imobilul are un aspect monumental,
fațada fiind dominată de un portic din patru
coloane a ordinului doric, partea superioară a
căruia prezintă un balcon, care întrunește și dubla
funcție de tribună în cazul festivităților școlare.
Clădirea era construită din materiale de calitate,
ușile aveau mânere din bronz, iar sobele erau din
faianță.
 Planimetria este bazată pe sistemul
de culoare, cu clasele aliniate de-o
parte, orientate spre exterior, spre
curtea interioară fiind orientate
ferestrele culoarului. O scară cu trei
rampe urca la etaj, iluminată printr-
un gol de fereastră amplu, orientat
spre curtea interioară. La etaj se
aflau clasele, cu amplasarea identică
celor de la parter, şi sala festivă,
iluminată prin ferestre în arc în plin
cintru, orientată spre stradă. La
capătul opus al intrării se afla sala
sportivă. Paramentul este tencuit, pe
suprafaţa căruia se evidenţiază
detaliile de arhitectură,
ancadramente sub forma plintelor la
ferestre şi uşi, cu lizene între
ferestre. Partea superioară a
pereţilor este dominată de o friză
netedă, deasupra căreia se află un
parapet plin din piatră.
 Clădirea gimnaziului a fost amplasată cu
o retragere de la linia roşie a străzii, pentru
crearea în faţa clădirii unui spațiu mai
desfășurat. Din cauza căderii reliefului
spre stradă, partea anterioară a clădirii este
ridicată pe un soclu înalt, dotat pentru
acces cu o suită din trepte. Faţada
principală are o compoziţie simetrică,
soluţionată în spiritul clădirilor pentru
instruirea tineretului de elită. Clădirea are
un aspect monumental, faţada fiind
dominată de un portic din patru coloane a
ordinului doric, partea superioară a căruia
prezintă un balcon, care întruneşte şi dubla
funcţie de tribună în cazul festivităţilor
şcolare. Arhitectura clădirii este în stil
eclectic cu reminiscenţe neoclasice.
STAREA ACTUALĂ
La începutul anilor '90, clădirea a devenit tot mai pustie, și
a fost abandonată în urma unui incendiu către sf.
deceniului.
La 3 decembrie 2009 clădirea deja în ruină a fost
vândută Ambasadei Germaniei în Moldova pentru suma de
1,5 milioane euro printr-o decizie specială a parlamentului
moldovenesc, în scopul unei construiri noului sediu al
ambasadei. Cu toate acestea, până în 2020, nu au fost
efectuate careva lucrări, drept urmare, clădirea a ajuns într-
o stare dezastruasă, iar reconstrucția și adaptarea acesteia
au rămas o chestiune de planuri, deși partea germană a
făcut rezervări că intenționează să recreeze edificiul
conform aspectului istoric al fostului gimnaziu.
 Schița de proiect
privind reconstrucția
obiectivului a fost
realizată de arhitectul
Ion Croitoru, dar la
etapa lucrărilor așa și
nu s-a ajuns.
 Datele statistice arată că doar în
municipiul Chișinău din cele  977 de
monumente existente la începutul
anului 2001, din cauza nerespectării
legislației,  254 din ele avut de suferit
254. Starea patrimoniului în Centrul
Istoric al Chișinăului este și mai gravă.
80 de monumente arhitecturale au fost
demolate, dintre care 36 în perioada
2006-2012. Au fost distruse 17 clădiri
istorice, fiind înregistrate și 160 de
cazuri de intervenții ilegale ce au
prejudiciat autenticitatea
monumentelor istorice. În medie, în
fiecare lună, în zona centrală dispare
câte un monument de arhitectură.