Cuprins

Caracteristici Neoromanesc ..1

Ion Mincu..2
Petre Antonescu....10
Horia Creanga.. 19
Henrieta Delavrancea.. .29
Cristofi Cerchez37
 1

Caracteristici neoromnesc

- amestec de elemente bizantine (arcada scurta, coloane mici i groase), motive arhitecturale i
etnografice rneti locale
- verande din lemn sculptat similare cu cele ale caselor rnti
- ornamente asemenea bisericilor brncoveneti
- turnul de cul
- arc trilobat
- foiorul
- stlpii de lemn
- includerea acoperiului n imaginea faaderi ca element de ornament
- brul sub forma de funie rsucit de factur religioas
- organizare planimetric dup modelul curii interioare a ansamblurilor religioase
- pilierii ornamentali de sub streasine
- juxtapunerea de ornamente istoriciste
- arce frante otomane care decoreza ferestrele
- simbolul soarelui
- aspectul masiv, de cetate, al cladirii
- tipul de cladire care sta la baza stilului neoromanesc este cula, un tip de casa fortificata
 2

Ion Mincu (1852- 1912)

Nscut n 1852 n Focani, judetul Vrancea unde i

ncepe formarea intelectuala, inconjurat de un peisaj
arhitectonic influenat de stilul brncovenesc,
caracterizat de construcii bogat ornamentate, cu
scri exterioare i bolte.
Absolvent al Scolii Nationale de Poduri si Sosele
din Bucuresti.
Proaspatul inginer Ion Mincu decide sa plece la
Paris, unde studiaza la Scoala de Arte Frumoase.
Obine premiul Societatii Centrale a Arhitectilor
Francezi.
Mincu se ntoarce n ar i promoveaz un nou stil
arhitectonic, inspirat de elemente specific romanesti.
Stilul pe care il va crea si promova arhitectul Ion Mincu poarta denumirea de stil neoromanesc,
imbinand in principal elemente din:
- arhitectura rural, de unde preia elemente ca foiorul i cerdacul
- arhitectura veche romaneasc, de unde preia elemente ca ornamentaia
exterioar bogat i coloanele scurte
- arhitectura bisericeasc, de unde preia elemente ca planimetria curii
interioare i folosirea stucaturii

Printre cele mai cunoscute lucrari arhitectonice ale lui Ion Mincu se afla Casa Lahovari, Casa
Vernescu, Scoala centrala de fete, Bufetul de la Soseaua Kiseleff (toate in Bucuresti), Vila
Robescu in Sinaia, Palatul Administrativ din Galati.
Ion Mincu a fost profesor la coala Superioar de Arhitectur, transformat azi n
Universitatea de Arhitectura i Urbanism Ion Mincu.
A fost deputat n Parlamentul Romniei.
Acesta s-a implicat n afirmarea statutului profesional al arhitecilor din Romania, ca membru
i apoi preedinte al Societii Arhitecilor Romni, ntre 1903 i 1912.
 3

Bufetul din oseaua Kiseleff - Ion Mincu

Adres: os. P.D. Kiseleff 4, sector 1, Bucureti

Iniial, Bufetul era destinat s reprezinte Romnia la Expoziia Universal de la Paris, din 1889.
n 1893, construcia se ridica dup planurile lui Ion Mincu.
Sursa de inspiraie a arhitectului n realizarea construciei sunt casele romneti cu pridvor i
scar interioar, scara fiind protejat de o poal lsat a acoperiului.
Avnd o volumetrie energic i puternic articulat, casa este format din dou volume diferite,
asemenea caselor din zona de deal a Romniei, primul format din subsol, parter i etaj, iar al
doilea format doar din parter. Elementul dominant al casei este foiorul format din arce n
acolad frnt, sprijinite pe coloane din lemn cioplit. Timpanul arcelor este modelat cu
elemente de ceramic multicolor, o decoraie floral n relief, specific epocii brncoveneti.
Deasupra antablamentului, format din faian colorat, o friz cu nsemne de podgorii i o
corni decorat cu arce i frunze, toate acestea inspirate din arhitectura clasic i
brncoveneasc, a fost amplasat o streain proeminent.
S-au folosit materiale precum: cramid, diverse tencuieli, decoraii din ceramic smaluit
multicolor, lemn, igl smluit, iar ca tehnici de zidrie s-au folosit planee i arpante din
lemn, zidrie portant, stlpi din lemn.
 4

coala Central de fete din Bucureti Ion Mincu

Adres: str. Icoanei, nr.3-5, sector 2, Bucureti

Lucrarea este nceputa n anul 1889 i este finalizat n anul 1890.
Sursa de inspiratie pentru realizarea acestei cladiri a fost, in parte, tot arhitectura traditionala
romaneasca: Solutia a venit din planul ansamblurilor manastiresti de secol 17 si 18 din
Muntenia, coborat cu tipul de chiostro din manastirile occidentale.
Fatadele sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului
dintre parter si etaj.
Planul cladirii este simplu, dreptunghiular, compus din patru aripi cu parter si etaj, ordonate
simetric in jurul unei curti interioare. Initial, la parter se aflau salile de clasa, iar la etaj
 5

dormitoarele internatului; in prezent, internatul mai ocupa o suprafata foarte mica, iar mare
parte a spatiului de la etaj este alocat salilor de clasa. Deosebirea dintre cele doua tipuri de sali
de curs este evidenta prin dimensiune, cele vechi remarcandu-se ca marime si mod de
amenajare. Spatiile interioare sunt asezate dupa o schema simpla: la parter, in cele doua aripi
laterale sunt asezate salile de clase, iar in bara orizontala din mijlocse afla amfiteatrul si
laboratoarele. La etaj, deasupra salilor de clasa din cele doua aripilaterale, se afla amenajat
internatul, compus din sase dormitoare comune, fiecare dormitor dispunand de anexe si intrari
separate. Circulatia la parter si accesele in toate spatiile interioare de la parter se fac prin
intermediul unor galerii largi cu arcade, ce inconjoara curtea interioara cat si bara orizontalace
contine amfiteatrul, accesibil si el din aceleasi coridoare. Curtea este elementul central al
cladirii, care se impune prin amplasare si dimensiune. Asezata in mijlocul compozitiei, ea aste
amenajata ca o gradina, un spatiu de recreere; ea are si rolul de a lumina circulatiile principale,
iar aceste lucruri confera o nota deosebita acestei tratari. Astfel, ea este marginita la parter de o
suita continua de arcade trilobate in acolada, sprijinite pe colonete de piatra. Ca si la foisorul
Bufetului, zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din
ceramica colorata.
 6

Palatul de Justiie din Bucureti Ion Mincu, Albert Ballu

Adres: Splaiul Independenei 5, sector 4, Bucureti

Lucrare realizat ntre anii 1890 i 1895 dup planurile arhitecilor Albert Ballu i Ion Mincu,
care a condus i lucrrile de construcie i a desenat i schiele decoraiunilor interioare,
respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scri, mobilier.
Exteriorul cldirii are influene urbane, iar corpul central este construit ntr-un stil al Renaterii
franceze. Partea central a faadei este puin decroat i marcat de ase pilatri puternici. Sub
bolile construciei, deasupra intrrii principale, sunt amplasate ase statui alegorice, care
semnific (de la stnga la dreapta): Atenia, Vigoarea, Legea, Justiia, Elocina i Adevrul.
Alte dou statui, care flancheaz ceasul de pe acoperi, semnific Fora i Prudena.
Cldirea Palatului de Justiie are demisol, parter, parial mezanin i etaj, cu o nlime variabil
de cca 20 m peste nivelul terenului, acoper o arie construit de aproximativ 8500 m i o
suprafa desfurat de aproximativ 27700 m, avnd n plan forma unui patrulater neregulat,
cu dimensiuni generale de 140 x 90 m.
 7

Casa Monteoru - Ion Mincu

Imobil construit n ultimul sfert al sec.XIX, situat pe Calea Victoriei nr. 115, Bucureti
A fost c umprat de Grigore Constantinescu-Monteoru i renovat de Ion Mincu i Nicolae
Cuarida ntre 1887-1889
Nicolae Cuarida a refcut interioarele n stil eclectic francez, cu plafoane n stuc pictat, cu
lambriuri i a fost amenajat scara monumental
Eclectismul presupune combinaia de elemente din diverse stiluri istorice ntr-o singur lucrare
Din 1952, casa a slujit drept sediu Uniunii Scriitorilor din Romnia

Casa Vernescu - Ion Mincu

1820

Imobil situat pe Calea Victoriei, nr. 133

n anul 1 886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gun Vernescu, la
solicitarea cruia arhitectul Ion Mincu a efectuat lucrrile de restaurare i decoraie interioar,
alturi de pictorul George Demetrescu Mirea
Edificiul are dou nivele - parter i etaj - iar centrul su este ocupat de un vast hol de form
eliptic.
Elementele interioare cele mai interesante sunt scara n spiral, ce duce la o rotond cu arcade,
plafoanele, pictate de Mirea, ornamentaiile bogate, marmura cu decoratii aurite, care
inzestreaza tavanele si peretii, vitraliile si oglinzile masive in stil eclectic
 9

Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos este o biseric ortodox, construit n stil brncovenesc, n centrul

oraului Bucureti. Hramul bisericii este Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil. Numele Stavropoleos
este forma romneasc a cuvntului grecesc Stauropolis, care se traduce prin Oraul Crucii.
Biserica Stavropoleos cuprinde, pe lng biserica ridicat n 1724 de ctre arhimandritul
Ioanichie, i incinta construit la nceputul secolului al XX-lea, dup planurile arhitectului Ion
Mincu.
Din construcia iniial a incintei mnstirii i hanului s-a pstrat numai biserica, una dintre cele
mai reprezentative ctitorii post brncoveneti. Celelalte cldiri sunt rezultatul unui vast proiect
de restaurare i construcie nceput n 1897, dup planurile arhitectului Ion Mincu. n incinta
mnstirii s-au amenajat o bibliotec, o trapez i o colecie de obiecte vechi bisericeti, unele
recuperate de la bisericile drmate n timpul regimului comunist.
Stilul brncovenesc se distinge prin expresivitatea conferit de volumele arhitectonice ale
scrilor exterioare, ale foioarelor sau loggiilor, care variaz n mod pitoresc aspectul faadelor.
Sistemul tradiional al decorrii cu arcaturi de ciubuce mai este nc aplicat, dar ornamentica
bogat a ancadramentelor, a coloanelor i a balustradelor trdeaz prin motivele vegetale
compuse n vrejuri influena baroc. Proporiile devin mai zvelte i mai armonioase, ele
dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Att decorul ct i spaiile libere, structurate de
coloane, neag masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un
 10

element reprezentativ al cldirilor. Boltirea se face de obicei n semicilindru sau cu cupole

semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatr sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. n
decoraia din piatr predomin motivele florale, n stuc sunt des ntlnite ornamente de tip
oriental.

Vila Robescu din Galai- Ion Mincu

str. Mihai Bravu, nr. 28

Casa R obescu a fost construit la sfritul secolului al XIX-lea, ntre anii 1896 i 1897, dup
proiectul arhitectului Ion Mincu, avnd filiaii cu Casa Lahovary i Bufetul din Bucureti,
lucrri n care arhitectul a ncercat s realizeze cldiri cu o inspiraie din tradiia naional.
Casa are 460 mp, 41 de camere, subsol supranlat, dou etaje cu foioare-balcon i un alt
balcon la parter,cu stlpi de lemn sculptai
Decoraiile exterioare sunt din ocnie cu butoni, plci de ceramic lustruit i bru n stil
brncovenesc.
Ornamentaia exterioar are motive inspirate din arta romneasc veche, pictate pe ceramic
smluit policrom.
Deasupra ferestrelor, un motiv inspirat din pomul vieii. Iniialele proprietarului rezist i acum
pe o mare fereastr.
 11

Petre Antonescu

Afost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de

monumente istorice i academician romn
Arhitectul, care a abandonat studiile n drept pentru a se
nscrie la coala Naional de Belle Arte din Paris
marcheaza activitatea arhitectural din prima jumtate a
secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural
neo-romnesc
Stilul arhitectonic pe care l-a promovat cu precadere a fost stilul
neoromanesc, pe care il mosteneste cultural de la Ion Mincu, cu
amestecul sau de elemente bizantine si otomane, dar mai ales
elemente tipice ruralului romanesc, atat decorativ etnografic, cat si
prin constructie. Din pacate, stilul neoromanesc a intrat in umbra o
data cu instaurarea la puterea a comunistilor si masacrele arhitectural
istorice pe care acestia le-au savarsit timp de decenii.

Elementele tipic romanesti care au atras atentia lui Petre Antonescu au fost loggia, balustrada
brancoveneasca, chenarul moldovenesc si braul sub forma de torsada, pe care le-a folosit cu precadere
atat pentru constructiile private de locuinte, cat si pentru constructiile publice. Original si fara
precedent in creatia arhitectonica a sa a fost introducerea stilului neoromanesc pentru constructiile
garilor.
 12

Palatul Facultii de Drept - Petre Antonescu

situat pe bulevardul Mihail Koglniceanu 36-46

construcia n stilul Art Deco, a fost finalizat dup numai 2 ani, n 1936.
Accesul n corpul central se face pe o scar larg. Faada este ritmat de pilatri nali. n
golurile dintre pilatri de afl ui de intrare n cldire. Deasupra uilor sunt aezate statui care i
nfieaz pe marii juriti dinantichitate: Licurg, Solon, Cicerone, Papinian i Justinian
Pe corpurile de cldire laterale sunt dispuse basoreliefuri sculptate de Mac Constantinescu, ale
cror subiecte sunt: pe stnga Eliberarea unui sclav n faa magistrailor din Forul roman, pe
dreapta Justinian nconjurat de magistrai.De remarcat c la inaugurare pe frontispiciu scria
Facultatea de Drept n timp ce astzi scrie Universitatea.
Cldirea a fost ridicat n mijlocul fostului teren de sport Romcomit, devenit un parc cu o
vegetaie bogat. Corpul central al palatului este dominat de marea sal circular, Aula Magna,
cu un diametru de 28 m i o nlime de 17 m
 13

Palatul Administrativ- Petre Antonescu

Construita in 1909
Cldirea situat n centrul municipiului Tg-Jiu, vis-a-vis de catedrala ortodox, sediu al
Prefecturii i Consiliului Judeean Gorj, are un istoric aparte, fiind una dintre acele cldiri ce
ofer zonei centrale a municipiului Tg-Jiu o amprent arhitectural definitorie

A fost amplasat pe locul fostului Arest Preventiv (nchisoarea oraului) i pe cteva terenuri
particulare aflate n vecintate.
Proiectantul cldirii, arhitectul Petre Antonescu, a prevzut-o cu dou corpuri laterale care,
ns, au fost drmate n anul 1969, cnd au nceput lucrrile de construcie ale noului sediu
politico-administrativ al judeului Gorj
 14

Arcul de Triumf - Petre Antonescu

Monument situat n partea de nord a Bucuretiului, n sectorul 1, la intersecia oselei Kiseleff
cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu i Alexandru Constantinescu.

A fost construit n perioada 1921-1922, renovat n perioada 1935-1936, i din nou renovat n
perioada 2014-2015.
El comemoreaz victoria Romniei n Primul Rzboi Mondial, monument nchinat Unirii
Tuturor Romnilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936 pentru a srbtori 18 ani de la
eveniment.
Arcul de Triumf are 27 m nlime, cu o singur deschidere i este de form paralelipipedic
pentru cioplirea marmurei de Ruchia, pe lng sculptorii autohtoni, s-a apelat i la un numr
de zece sculptori din Italia.
 15

Primaria municipiului Bucuresti- Petre Antonescu

Acest palat a fost construit intre anii 1906 1910, in stil traditional, neoromanesc, pe terenul
situat vis-a-vis de Gradina Cismigiu. Imediat dupa terminarea constructiei, in anul 1910 in
cladire, a fost instalat Ministerul Lucrarilor Publice.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Petre Antonescu a renovat cladirea, i s-a adaugat inca un
etaj, aceasta devenind ulterior sediul Primariei Generale.Pana in anul 2010 cladirea a gazduit
sediul Primariei Municipiului Bucuresti, incepand cu acest an cladirea a intrat in process de
consolidare si renovare.
 16

Cazinoul Sinaia-Petre Antonescu

Este situat n partea nordica a parcului "Dimitrie Ghica";

A fost construit la iniiativa lui Carol I;
Construcia a nceput n anul 1912 i a fost terminat un an mai trziu pe locul in care se afla
vila Ghica, prima vila a statiunii;
Cazinoul l-a avut ca prim acionar pe baronul de Marcay, acionar i al cazinoului din
Monte-Carlo, dup arhitectura cruia este speculat ca a fost construit i cel din Sinaia. In
realitate insa, exista doar cateva asemanari ale interiorului care ar putea confirma acest lucru;
 17

Palatul Navigatiei Galati - Petre Antonescu

Palatul este situat pe strada Portului nr. 34, Judeul Galai, municipiul Galai;
Este prima construcie din Romnia la care s-a folosit un schelet monolit din beton armat;
Cladirea este clasat ca monument istoric;
Edificiul impuntor a fost executat din crmid cu planee de beton, fiind dominat de un turn
i mbinnd soluii tehnice pentru realizarea unor decoraiuni geometrice specifice artei
populare romneti;
arpanta acoperiului este executat din lemn, nvelitoarea din ardezie, cu streini pe console i
cpriori de stejar. Tencuielile exterioare sunt din piatr artificial, iar deasupra uilor, la
intrarea pe peronul grii fluviale se afl un acoperi protector al scrii exterioare, susinut de
console din lemn de stejar, ornamentate cu motive geometrice .
 18

Hotel Palace

Situat n parcul central al staiunii,

Parcul Ghica, hotelul Palace construit n
anul 1911, n numai opt luni (intre 26
noiembrie i 15 iulie), dup planurile
arhitectului Petre Antonescu, a stabilit
un record de construcie pentru acele
vremuri.

Cladirea are subsol, parter si trei etaje,

partial patru (in corpul
central),arhitectura sobra fiind generata
de un plan simetric al carui ax orientat
est-vest trece prin holul de intrare. La
parter, holul se extinde catre parc cu un
volum in forma poligonala. Zona
superioara a fatadei, sub streasina este decorata cu cartuse avand o decoratie de tip art nouveau.

Materiale : Caramida, beton armat, lemn, tabla de zinc

Tehnici : Zidarie portanta din piatra bruta de Busteni la subsol si parter si din piatra si caramida in
etaje, plansee din beton armat, sarpanta de lemn acoperita cu tabla de zinc

Influente : Arhitectura eclectica cu elemente de decoratie art nouveau

Context urban : Situat in parcul central, hotelul Palace este asezat perpendicular pe fatada
principala a cazinoului, fiind orientat est vest. Pe fatada de vest, amplasata la strada se afla
intrarea principala, fatada de est se dechide catre parc si valea Prahovei.

Imobilul a fost corect restaurat la sfarsitul anilor 1990 de catre arhitectul Constantin Rulea.
 19

Accademia di Romania
 20

n 1921, Primria Romei a concesionat suprafaa de 50.000 de metri ptrai n parcul Valle Giulia,
pe Villa Borghese, pe care, cu sprijinul financiar al BNR, a fost ridicat cldirea, dup planurile
arhitectului Petre Antonescu. La 27 ianuarie 1928 s-a pus piatra fundamental a noii cldiri din
Valle Giulia n prezena lui Nicolae Titulescu, mai trziu n 1932, instituia s-a mutat n noua
cldire, care a fost inaugurat oficial la 10 ianuarie 1933.

Cldirea a fost construit cu banii Bncii Naionale a Romniei, de ctre arhitectul Petre
Antonescu, dup mai multe modificri ale proiectului iniial, care a fost redus i fcut s
semene ct mai mult cu cldirile nconjurtoare i s conin ct mai puine elementele de
arhitectur tradiional romneasc. Era vremea regimului fascist n Italia i, chiar dac
guvernele celor dou ri ntreineau relaii cordiale, nu era indicat s deranjezi anumite
sensibiliti...
 21

Horia Creanga

Horia Creang (n. 1892, Bucureti d. 1943, Viena) a fost un arhitect romn. Promotor al
arhitecturii moderne nRomnia, a construit mai multe edificii (peste 70) administrive,
social-culturale, industriale, dar i cldiri de locuine (cea mai cunoscut fiind blocul ARO).
Alte construcii realizate dup planurile arhitectului: Teatrul Giuleti,Uzinele Malaxa, Grupul
colar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-Malaxa, i altele.
Horia Creang a fost nepotul scriitorului Ion Creang.
 22

Vila ing. I. Miclescu 1930, Strada Paris

Miclescu este unul dintre cele mai contradictorii proiecte semnate de Horia Creanga.
Este un duplex cu gol pe doua niveluri, utilizand un simbol al modernitatii, are doua fatade de
un purism geometric incredebil, si cu toate acestea nu este o vila cu adevarat moderna.
Functiunea este complicata prin plasarea bucatariei la subsol, ceea ce ii confera o alura mai
putin rationala, in contradictie cu modernitatea terasei.
Structura spatiala a camerei de zi nu se reflecta decat in mica masura in desenul fatadei
principale.
Cele doua fatade vizibile din strada au un desen abstract si foarte pur
 23

Imobilul Burileanu-Malaxa 1935-1937, Bd. Blcescu Nicolae 35-35 A

Amplasamentul , desi intr-o intersectie , nu incita la o rezolvare de colt deosebita, frontul fiind
puternic retras fata de bulevardul Magheru. Imobilul se defasoara in consecinta ca o bara
perfect simpla , formata din doua tronsoane foarte asemanatoare, singura diferenta fiind
rezolvarea capetelor acestora.
Parterul este ocupat in intregime de spatii comerciale si agentii, care se organizeaza liber in
jurul structurii regulate care decurge din conceptia etajelor curente.
. Un rol important in caracterul foarte elegant al spatiilor il joaca prezenta benzii continue de
fereastra cu tamplarie metalica,
 24

Structura desenului fatadelor urmareste perfect structura planimetrica a etajului curent: o masa
dominanta centrala - corespunzatoare apartamentelor identice de camp, care se perturba la
capete in mod diferit - corespunzator modificarilor apartamentelor din margine. In
consecinta fatada principala se percepe ca o alternanata de benzi orizontale continue, de fereste
si de parapeti.
Fatada laterala este tratata in doua registre verticale categorice, unul mai ingust, ritmat de
parapetii metalici ai logiilor de la apartamentele de colt, al doilea ceva mai lat, fiind un simplu
plin vertical, putin mai retras.

Vila Elisabeta Cantacuzino, 1934, arhitecti Horia Creanga si H.H. Georgescu. Aleea
Alexandru nr. 15
Cladirea alcatuita din demisol, parter, un etaj si un etaj partial .
Este compusa din doua volume adiacente, inguste, care se petrec atat in plan, cat si pe verticala.
Volumul mai inalt este aproape in intregime orb, generand plinuri viguroase, strapunse doar de
golul intrarii si de cateva ferestre ce potenteaza plinul.
Intrarea principala se face prin capatul volumului cel mai avansat, ceea ce accentueaza
decalarea volumelor.
Logica planului este perfect pusa in evidenta de volumetrie: "Vila Cantacuzino este cel mai
indraznet exercitiu compozitional pe tema organizarii interioare si volumetrice. ()" (Ana
Maria Zahariade)
 25

In fatade sunt de descoperit subtilitati precum tratarea diferita a orizontalelor ferestrelor,

divizate de fini spaleti verticali, amintind legile tectonicii in parter, sau unite in bandoul
continuu de ferestre din etaj.

Vila Petru Groza

 26

(https://www.google.ro/maps/@45.884945,22.900228,3a,75y,352.45h,89.25t/data=!3m4!1e1!3m2!1sC
GC-Hh-JuHOt_ZfQfOFxig!2e0)
Vila Petru Groza (1927-1929), Strada Avram Iancu , Deva
-Prima lucrarea a lui Creanga din Romania-Are o volumetre simpla
-Scara este plasata central pe fatada
-Din punct de vedere al raportului plin gol domina plinul

Blocul Patria (imobilul ARO)

(https://www.google.ro/maps/@44.442734,26.099111,3a,75y,134.36h,124.93t/data=!3m4!1e1!3m2!1s
3gvGH8VwUyza6DlJnqhEuA!2e0)
-1929-1931, Bulevardul Magheru, Bucuresti
-ilustreaza conceptul modernist de dezvoltare urbana a fatadelor
- contine o sala de cinema de 1200 de locuri, magazine si coexista cu locuinte si spatii de birouri
-are 7 etaje delimitate de benzi continue orizontale de ferestre
-volumul vertical este rotit pentru a prelua unghiul intersetiei
 27

 28

Hotel Aro Palace

(https://www.google.ro/maps/@45.645547,25.590647,3a,75y,200.21h,97.39t/data=!3m4!1e1!3m2!1s
mPNIuAYkXgAxNRDNSNZ0vA!2e0)
-Brasov, 1937-1938, Bulevardul Eroilor, 27
-este o copie a primei versiuni a imobilului Aro de pe Calea Victoriei
-turnul are 9 etaje iar aripile laterale doar 4
-Parterul este ocupat de holul si receptia hotelului
-pe terasa ultimului etaj care este retras se afla o piscina cu cao de 100 000l de apa, o esplanada
perimetrala si un ring de dans
Colaborarea dintre societatea de asigurari ARO si Horia Creanga a durat 10 ani de-a lungul carora
s-au realizat proiecte mari, ce devin punctede reper in arhitectura romaneasca
 29

Imobilul Davidoglu - 1932,Bucuresti

Imobilul este construit dupa ce arhitectul parcurge experiente definitorii pentru evolutia
conceptiilor sale: varianta finala a imobilului ARO, fatadele vilei Miclescu si Vila Bunescu,
forma cladirii fiind mult simplificata.
Amplasamentul pe colt favorizeaza desfasurarea compozitiei sub forma unei interpretari
discrete de volume, in care volumul major este decrosat net de limitele parcelei.
Ideea articularii de volume prin interpenetrarea lor este intarita prin intercalarea planurilor
succesive ale straturilor de fatada, a caror perceptie da un efect de adancime, care nu
corespunde realitatii; aceasta ipoteza se confirma prin compararea fatadei initiale cu cea finala.
Tratarea laterala este mult mai simpla, pentru ca urmareste sa puna in valoare forta
expresiva a unghiului usor ascutit al parcelei.
Desfasurarea pe verticala a fatadei principale anunta un alt principiu compozitional
frecvent in creatia ulterioara a lui Horia Creanga, cel al tripartitiei verticale.
Apartamentele, doua pe scara, renunta complet la traditionalul hol, reducandu-se la
schema apartamentului de 3 camere decomandate.
 30

Vila Marelui Voievod Mihai (Yacht Club) Eforie, 1932-1933

Constructia destinata initial Marelui Voievod Mihai, a fost transformata destul de repede
in yacht-club.
Partiul clubului este subordonat situarii sale in raport cu intregul ansamblu: orientarea
este exclusiv spre sud si bineinteles, spre est, spre mare, partea dinspre nord fiind complet
opaca.
Un volum simplu, paralelipipedic, asezat perpendicular pe panta falezei, preia denivalarea
accentuata a terenului.
Terase puternic scoase in consola insotesc zonele complet vitrate ale spatiilor interioare
destinate publicului
Rigoarea geometrica a constructiei este dusa pana la extrem intr-un limbaj arhitectural
coerent, obtinut cu mijloace foarte reduse: mari suprafete de zidarie, decupaje pe goluri precis
articulate, balustrade din profile metalice, care asigura transparenta totala.
La interior vom regasi acelasi limbal laconic; spatii clar decupate, stalpi rotunzi, scari cu
balustrada de zidarie si mana curenta din bara metalica etc.
 31

Stadionul O.N.E.F.

Este primul stadion modern din Romania, folosit apoi ca model pentru constructia stadionului
din Varsovia si comparabil, in multe privinte, cu cele mai noi constructii de acest fel din
Europa anilor30.
Horia Creanga nu a urmarit evidentierea, cu emfaza, a cladirii sau a structurii sale de rezistenta,
ci preia cu multa naturalete diferenta de nivel dintre terenul de joc si incinte ONEF, in timp ce
la partea dinspre fosta str, Izvor, tribunele erau exprimate printr-un prete continuu, ritmat doar
de accese.
Semnificativa dpdv.arhitectural este tratarea tribunei principale si, in special, formula plastica
adoptata pentru fatada acesteia.
Creanga va utiliza cu maximum de eficienta spatiul de sub gradene, amplasand vestiarele, salile
de antrenament, de forta etc.
Tribuna, lunga de cca. 200m inchidea latura de nord a unei piatet alungite, dleimitata pe latura
sudica de ansamblul amorf al cladirilor ONEF.
Intr-o prima varianta, Horia Creanga ritmeaza fatada cu pilastratura suficient de viguroasa,
oprita intr-o profilatura orizintala, continua
Varianta a doua,cea care a fost si realizata, a modificat radical conceptia generala a plasticii.
Fatada este redusa la suprafata plana e peretelui, ritmata de accentele sobre ale intrarilor spre
tribuna. O fanta ingusta si continua, vitrata, accentueaza orizontalitate intregii compozitii.
 32

Henrieta Delavrancea-Gibory

Cautati-va personalitatea daca credeti ca o aveti,dar fiti romani!

Biografie
Henrieta [Riri] Delavrancea-Gibory (1894-1987) Arhitect.
Fiica scriitorului Barbu tefnescu-Delavrancea.
Crete nconjurat de mari nume ale culturii bucuretene,
(Octavian Goga, Alexandru Vlahu, Ion Luca Caragiale, Nicolae
Grigorescu, Ion Mincu, Horia Creanga.)
Face primele studii n particular i din 1915 ncepe cursurile
la coala Superioar de Arhitectur din Bucureti, pe care o ntrerupe n timpul rzboiului, cnd
se nroleaz ca infirmier voluntar. Acum l cunoate pe mile Gibory (ofier n misiunea), cu
care se va cstori n 1918. Reia studiile de arhitectur n 1924, absolvindu-le n 1927.
Arhitectura de factura neo-romaneasca a Henrietei Delavrancea Gibory este influentata de
maestrul sau preferat prof. arh. Petre Antonescu, rector al colii Superioare de Arhitectura.
Cladiri
Delavrancea se face cunoscut prin construciile de la Balcic, unde stilul balcanic este asociat cu
elemente din arhitectura internaional. Printre cele 22 vile proiectate aici se numr
Vila poetului Ion Pillat,
Vila Lupoaicei,
Casa Constantiniu,
Casa Iunian,
Casa Ministrului de Finane Cancicov,
Casa Eliza Brtianu,
Casa Moescu, alturi de construcia Pavilionului de ceai i renovarea Pavilionului
grnicerilor de la Palatul Regal.
Alte lucrri (in Bucureti):
Casa Cantuniari,
palatul prinului Nicolae din Snagov,
Consulatul Franei
Institutul de Igien i Sntate,
Institutul de Oncologie,
 33

Spitalul Fundeni
Cinema Capitol

Casa Constantiniu (Balcic)

Descrierea casei( distrusa in anii 70) facuta de Milita Sion in Henrieta Delavrancea Gibory -
arhitectur 1930-1940 Editura Simetria 2009
1. primul nivel subsolul, incastrat partial in terenul denivelat, are in general servicii sau pivnita
2. al doilea nivel parterul, contine zona de acces la nivelul strazii si spatiile de primire (salon,
sufragerie, birou, terasa acoperita)
3. al treilea nivel, scos intotdea-una in consola, include spatiile de dormit si poarta un acoperis cu
streasini mari, cu invelitoare cu olane
4. logiile de colt sunt dispuse alternat (aici si la Casa Pilat in proiectul initial, spre deosebire de
Casa Cancicov si Casa Iunian unde sunt dispuse suprapus)
5. friza de ferestre spre coltul constructiei opus logiei este prezenta la parter cat si la etaj
 34

6. terasele, zidurile de sprijin din piatra rezolvate cu abilitate, aseaza constructia pe malul abrupt, in
directa vecinatate a marii.
In compozitia volumelor vilelor de la Balcic sunt urmarite notiuni precum simplitate,armonie si
echilibrul proportiilor.
Exista o comunicare intre spatiul interiori si cel exterior facuta prin logiile si tamplaria de colt
ce ofera o buna perceptie a orizontului marii.
Este utilizat bovindoulcaracteristic arhitecturii meridionale si balcanice.
Acoperisul plat,marginit de cornise ample,protectoare,este potrivit climatului insorit al marii.
Se folosesc materiale locale:
Piatra la socluri,ziduri de sprijin
Caramida la peretii zugraviti in alb stralucitor
Lemn fasonat la console, bovindouri, si streasina,
Olane la acoperisurile plate

Palatul Regal
 35

Palatul Snagov-Astazi Palatul Snagov nu mai partreaza din arhitectura Henriettei decat
intrarea,holul si scara care duce la etaj.
 36

Vila Cantuniari

Spitalul Fundeni
 37

Casa Ministrului de Finane Cancicov

Accesul de la nivelul strazii se face la parter fata de nivelul curtii.

Comunicarea interiorului cu exteriorul este generoasa prin spatiul intermediar, logia de la etaj ,
tamplaria de colt sit erase acoperite si descoperite la nivelul gradinii. Logia de colt de la etaj la nivelul
dormitoarelor (10 m lungime x 2,5 m latime), fara elemente de sprijin intermediare si azi e o
performanta.
In jurul casei este o frumoas grdin terasat, azi din pcate nengrijit, la fel ca i vila.
 38

Casa Valcovici
 39

Locuinte Grig Arapu

Institutul de igiena

Contactul cu arhitectura de avangarda a anilor 1930,

apropierea de Horia Creanga si Lucia Creanga, care ii erau
prieteni, contribuie la definirea conceptiei proprii in
arhitectura, exprimata mai ales in lucrarile de la Balcic
dupa 1930 si mai tarziu. In 1932 castiga concursul pentru
Institutul de Igiena si Sanatate din Bucuresti, avand drept
concurent pe arhitectul Horia Creanga.
 40

CRISTOFI CERCHEZ (1872-1955)

Arhitectul i inginerul romn de origine armean Hristea Cristofi Cerchez s-a nscut la 4 iulie
1872, n comuna Bneasa-Herstru, dup cum rezult din documentele de familie.
Cerchez a fcut coala la Turnu Mgurele i Alexandria, apoi a continuat studiile la Liceul
Mihai Viteazul din Bucureti. n 1894 este absolventul colii de Poduri i osele i a beneficiat
ulterior de o burs acordat de doamna Elena Turnescu pentru a urma cursurile de arhitectur de la
Politehnica din Milano (ntre 1895-1898). Primul proiect de care se leag numele su dateaz din
perioada 1898-1900 i este vila omului politic liberal Eugen Sttescu (1836-1905), construit n
Cmpul
 41

VILA SOFIA CANDIANO- POPESCU

Imobil construit in 1911 si situat pe Aleea Modrogan nr. 19-21 actual Rabat nr.19
Modificri ulterioare n 1946-1947 i 2010-2011
Proprietarele imobilului din fosta Alee Modrogan, Parcul Filipescu au fost Sofia Candiano-Popescu,
vduva generalului Alexandru Candiano-Popescu, i fiica ei, Eliza.

Publicistul Silviu N.Dragomir, amintea de descrierea de epoc ce i se fcea vilei

Candiano-Popescu:un reper n zon prin armonia i simplitatea arhitectural.Marcheaz o nou etap
n cariera arh.Cerchez, care i contureaz stilul ncepnd cu acest moment.

Vila a fost bombardat i incendiat n 1944, apoi a fost njumtit la intervenia unui vecin. n
prezent se poate observa i un corp cu dou etaje, probabil dependene, adugate dup 1946-1947,
accesul n imobil fiind schimbat, fcndu-se prin corpul din stnga ce odinioar era capel. Putem s
presupunem c imobilului i s-a adugat un etaj-mansard, astzi ne apare un nou rnd de ferestre
ptrate sub corni.
 42

VILA EUFROSINA MTSARU

Imobil construit intre anii 1929- 1932 si situat pe Str.Emanoil Porumbaru nr. 12, parcelarea
Porumbaru/Uruguay
n 1929 arh.Cristofi Cerchez realizeaz planurile in urma unei solicitari a vaduvei farmacistului
Iacob Mtsaru ,Eufrosina, de origine armean. Farmacia acestora se afla n Calea Victoriei la nr. 110
la parterul unui imobil n apropierea Bisericii Albe, vduva locuind la aceeai adres, la etaj.

Eufrosina Mtsaru cumprase terenul nr. 14 din Parcelarea Porumbaru de la proprietarul H. Klaesi,
care n 1926 ncheiase un acord de parcelare cu Primria pentru un lot de 1000 m.p .Astfel se realizase
prelungirea str.Porumbaru ctre str.Ghika cu renumerotarea aferent, viitoarea cas Mtsaru primind
adresa str.Porumbaru nr.12. n august 1929 obine autorizaia de construcie pentru o cas cu subsol i
parter, din crmid, cu planeu de beton la subsol i grinzi de lemn la tavanul parterului, cu acoperi
din igle solzi.
 43

VILA M.V. MAXIMOVICI

Imobil construit in anul 1905 si situat pe str.Izvor nr.23

Vila Maximovici a fost conceput n stilul eclectic beaux arts, cu siguran la cererea
proprietarului. Dup mai bine de 25 de ani de activitate comercial i un renume bine stabilit n
Bucureti, Maximovici a dorit ca vila sa s impresioneze. Poziia sa era pus n valoare de vecintatea
cu zidurile mnstirii Mihai-vod i de deschiderea spre str.Sf.Ilie ctre Splaiul Arhivelor i
Dmbovia.
Resedinta impresiona printr-un aspect monumental, impunandu-se prin gradina de onoare si cupola
de la intrare, precum si prin detaliile de factura neobaroca ce-i confereau o silueta complexa.
demolat n 1986
 44

Vila Stanovici Cristofi Cerchez

A fost construit n 1914, pe Str.Remus 6, col cu str.Iuliu Valaori, fiind restaurat n
2012 de actualii proprietari ;
Decoraia interioar este un amestec de elemente romneti (stema rii Romneti,
elemente brncoveneti) i armene (crucea khachkar, decoraia contratreptelor scrii centrale,
mozaic) .
 45

Vila dr. Nicolae Minovici (Vila cu clopotei)

Imobil construit ntre anii 1904-1905, n comuna Bneasa, strada Nicolae

Minovici nr.1 ;
Arhitectura asociaza forme proprii resedintelor fortificate boieresti cu expresia
caselor taranesti din Valahia subcarpatica. Volumetria libera cu un soclu masiv,
foisorul, decupajul de fatada atesta rezonante certe intre spiritul Art Nouveau European
si cautarile unei stilistici neoromanesti ;
Contributia unor mestesuguri de arta : lemn, freasca, fier, ceramica, piatra
sculptata , apropie aceasta arhitectura de modernism de la 1900.
 46

Azilul Statescu-Petrescu

Vila lui Eugen Sttescu din oraul Campulung este primul imobil cunoscut a fi fost proiectat de
arhitectul Cristofi Cerchez. Imobilul, situat n partea de nord-vest a oraului, pe strada Lascr
Catargiu nr. 38/43, a fost construit n perioada 1898-1900, suferind ulterior o serie de modificri i
reparaii. Casa a rmas n posesia urmailor lui Eugeniu Sttescu pn n anul 1918 cnd a fost
donat Cecilia Petrescu Sttescu Eforiei Spitalelor Civile pentru nou nfiinatul Azilul
Sttescu-Petrescu. n prezent cldirea adpostete secia de pneumologie a Spitalului T.B.C. din
localitate.

 47

Maternitatea veche Polizu-Cristofi Cerchez

1924-1926
Str. Polizu Gheorghe nr. 38-52

n 1953 arhitectul Cerchez nota n fia de nscriere n Uniunea Arhitecilor din Romnia c ntre
1925-1927 a realizat un Spital pentru Invalizi, Orfani i Vduve n str.Polizu. Singura instituie
spitaliceasc[1] de pe strada Polizu este Maternitatea (aripa veche), preluat ulterior de Casa de
Asigurri. Stilul ei este fr nicio ndoial cel al arhitectului Cerchez, fiind un imobil dreptunghiular cu
parter, 2 etaje i mansard.

Maternitatea Polizu rmne cea mai monumental cldiri pstrat pn astzi, ce i pstreaz
elementele de decoraie (balcon, stlpi lemn, stucaturi) proprii stilului arh.Cerchez.(Din discuii cu
reprezentanii spitalului, perioada de construcie ar putea fi 1924-1926, fr ns ca cineva s fi
identificat vreun document de arhiv. n anii'50, cnd s-a realizat aripa nou de arh.Enescu, nu s-au
gsit planurile vechii construcii.)
 48

Vila Micu Zentler

Str.Mntuleasa nr.10 (fost. nr. 8)
An:1911

Vila directorului Societii pentru distribuia

produselor petrolului, Micu S. Zentler[1],
reprezint, dup cea a dr. Nicolae Minovici, un
proiect de anvergur, n care se simte dorina
arhitectului de a realiza o lucrare complex de
arhitectur, implicndu-se att n decoraia
interioar ct i n cea exterioar.
A ales s reia colaborarea cu pictorul sas Conrad
Vollrath/Veleanu cu care lucrase la vila
Minovici n 1905.
n prezent aici se afl sediul Asociaiei Fotilor
Deinui Politici, deci exist posibilitatea de a
vizita imobilul.(Micu Zentler a fost un important
donator al Templului Coral din Bucureti)
 49

Muzeul de Art Medieval "Ing. D. Minovici"

Adresa: Str. dr. Minovici Nicolae nr. 3 - sect. 1

Arhitect Enzo Camelia Construit in stil Tudor cu Elemente stilistice flamande

si venetiene(loggia),prezinta fatade din caramida aparenta.
Ferestrele bibliotecii sunt impodibite cu vitralii vechi,achzitionate
de proprietar din Europa.Donat Academiei Romane in 1945

Casa a fost ridicata intre anii 1940 1942 si la constructia sa au fost folosit doar materiale aduse din
alte tari; de la caramizi si piatra, la lambriuri pentru tavanele interioare din lemn si la pardoseala.
Caramida aparenta cu care este placata la exterior intrega casa si travertinul provin din Italia; scandura
de stejar si feroneria sunt germane si tot asa. Si meseriasii care au ridicat-o au fost straini; germani,
italieni si austrieci. Costurile construirii acestei case au depasit sapte milioane de lei- aur (in 1942).
Nimic nu este romanesc in aceasta casa; nici mobila, nici covoarele, nici obiectele de interior si se
spune ca nici macar vesela pe care o folosea zilnic nu era una obisnuita; totul... dar absolut totul este
vechi, cu semnaturi de mari maestri sau de alteliere vestite in Europa medievala. Pana si ferestrele sunt
inobilate cu vitralii cumparate de la licitatii de arta sau din anticariate.
 50

Vila fam. Cerchez/Popescu

Piaa Sf.tefan nr. 13A
1927

n octombrie 1923 vechea cas a fam. Georgescu este drmat.

n perioada urmtoare, terenul vechii proprieti Georgescu rmne liber de construcii pn n
momentul achiziionrii de ctre arh.Cerchez. El solicit autorizaie de construcie n mai
1927[1]pentru o cas cu pivni, parter i etaj pe o suprafa de 146 m.p., retras de la aliniere
Costurile sunt de 1500000 lei.

Proiectul casei a fost respectat: au fost prevzute 4 volume n retrageri succesive, pornind din partea
dreapt remarcm unul ce marca verticalitatea, cu o fereastr dreptunghiular ncadrat ntr-un arc
eliptic la nivelul subsolului i o mare fereastr cu o decoraie pe intradosul pervazului, n colurile
acestui volum fiind prezente coloane. Singura diferen care va aprea este cea a ancadramentului
marii ferestre dreptunghiulare ce prezint lateral un model geometric (cercuri i romburi) i o friz
 51

superioar combinnd modele consacrate, ale vrejului i psrii ce ciugulete din ciorchinele de
struguri, dar i 3 discuri cu floarea soarelui, deasupra aflndu-se i o corni cu denticuli.

Surse din familia arhitectului afirm c Cristofi Cerchez a locuit aici numai pn n 1933, cnd a
fost nevoit s o prseasc.[2] Dup familia Cerchez, ce se va muta n strada Sptarului n ateptarea
construirii imobilului din str.V.A.Ureche, casa i o mare parte din mobilier intr n posesia preotului
Nae Popescu[3] de la Biserica Sf.tefan. Astzi pe cas se poate vedea o plac comemorativ ce
amintete de fiul acestuia, actorul de teatru Mihai Popescu (1909-1953). Ar fi de dorit s se
consemneze i numele primului proprietar, al arhitectului Cerchez.
52