CARP NATALIA

CIMBRU GEORGIAN

Stilul
neoromanesc
Origini
• Stilul a inceput sa fie in voga printre romanii
instariti in primii ani ai secolului al XX-lea, in
Romania de dinaintea primului razboi
mondial , in zona numita „Vechiul regat”,
raspandindu-se ulterior si în Transilvania, dupa
razboi, dupa ce aceasta provincie a devenit
parte a Romaniei.
• Arhitectura neoromaneasca a fost inspirata de
stilul brancovenesc, cqare se caracterizeaza
prin folosirea unor porticuri asemănătoare cu
niște foișoare, arce trilobate sau în formă
de cocoșnic, coloane cu caneluri răsucite și
acoperișuri din țiglă ceramică sau metalică.
Caracteristici
• Influențele caselor țărănești s-au manifestat prin
ornamente și elemente folosite sub diverse
interpretări, dar care își păstrează originea. Printre
elemente se numără foișorul, arcatura trilobată,
stâlpi de lemn, o tratare a cornișei ca o streașină
obișnuită a unei case țărănești, includerea
acoperișului în imaginea fațadei ca element de
ornament, marchize sculptate din lemn, și folosirea
țiglei de ceramică. Ornamente des folosite sunt
nodurile și frânghiile, coloanele răsucite, printr-o
ceramică smălțuită policromă.
• Aceste case in stil neoromanesc se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
• -greutate si stabilitate rezultate din proportia mai mare a suprafetelor pline in comparatie cu cea a golurile; golurile incep
sa aiba o pondere mai mare comparativ cu arhitectura brancoveneasca,
• -caracter impozant datorat suprafetei mari in plan si a inaltimii cladirii,
• -etajarea pe verticala a spatiilor
• -parter – alocat functiunilor comerciale si are inaltimea cea mai mare
• -etajele superioare – alocate functiunii de locuire
• pod mansardat – alocat functiunii de locuire
• -materialele folosite la finisarea fatadelor: tencuiala culoarea gri,
• -decoratiile fatadelor:
• -soclu proeminent cu briu iesit in relief,
• -partea superioara – briu in relief cu decoratii abundente cu relief plat; se remarca decoratiile viu colorate de pe briu si
motivele florale.
• -tratarea golurilor:
• -golurile pentru usi si ferestre aveau ancadramente din tencuiala; ancadramentele aveau arcade (forma acolade) la partea
superioara,
Reprezentanti: Nicolae
Ghica Budesti
• Un  reprezentant al stilului neoromânesc este arhitectul N. Ghica Budeşti (1869-
1943), care s-a apropiat de vechea arhitectură românească de pe poziţiile unui om
de ştiinţă care priveşte elaborarea noii forme arhitecturale în funcţie de posibilităţile
de prelucrare a materialelor, de cerinţele vieţii contemporane. Pentru realizarea
celei mai importante lucrări, Muzeul de Artă Naţională de pe şoseaua Kisselef din
Bucureşti (construit între 1912 – 1939), Arhitectul Ghica Budeşti foloseşte
materiale aparente, excluzând ornamentele în tencuială şi supraabundenţa
decorativă, păstrează suprafaţa zidului neatinsă, limitându-se la tratarea decorativă a
elementelor constructive cum sunt arcele, ancadramentele.
• Aduce elemente moldovenesti in curentul neoromanesc, inspirat din creatiile
realizate pe vremea lui Stefan cel Mare, in  – proiecte precum Biserica Cutitului de
Argint din Parcul Carol.
Petre Antonescu
 -a elaborat, aplicat și dezvoltat forme plastice arhitecturale viguroase,
originale, dând o interpretare
inedită formelor și elementelor arhitecturii românești vechi.
Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără
clădirea Primăriei Municipiului București, ridicată între
anii 1906 și 1910 și completată în anii de după 1945, fosta clădire a
Palatului administrativ din Craiova (1912 - 1913) și cea a Băncii de
Investiții din București 
Alături de interpretările arhitecturii românești, Petre Antonescu a reușit
cu egală siguranță și măiestrie adaptarea într-un spirit contemporan a
stilurilor istorice prezente în monumentala clădire a Facultății de
Drept a Universității din București, zidită între anii 1933 și 1935.
Amplasată într-un generos spațiu verde, compoziția amplă, dominată
de marea aulă centrală, desfășoară principii planimetrice și plastice de
inspirație clasică, bine adaptate destinației ulterioare a structurii, dar
ponderată din punctul de vedere al echilibrului compozițional.
 Structuri: Casa Elie
Radu
• Proiectata de Giulio Magni si ridicata intre anii 1894 – 1898,
casa Elie Radu poate fi vazuta la aproximativ 100m de casa
Lahovari. O vei recunoaste datorita turnului din centru si a
ferestrelor grupate cate trei la etaj, amintind de motivul
Sfintei Treimi. Structura acestei case in stil neoromanesc
include balcon inchis, de inspiratie otomana, si elemente din
lemn, cu iz traditional romanesc.
Bufetul din soseaua
Kiseleff
• Bufetul din Șoseaua Kiseleff (nume inițial Bufetul) este o casă
din București construită în stil neoromânesc, fiind un proiect pentru expoziția de la
Paris din 1889, realizat de arhitectul Ion Mincu. A fost construită în 1892 și din
inițiativa lui Petre P. Carp, atunci ministrul al lucrărilor publice, a fost dată în
folosință ca restaurant. În anii ce au urmat, clădirea a fost extinsă adăugându-i-se
elemente în spiritul concepției originale. Din anul 2003 construcția găzduiește un
luxos restaurant, Restaurantul Doina. Construcția este clasată ca monument de
arhitectură.
Site-uri utile:
• https://casedeepoca.wordpress.com/2009/12/01/stilul-arhitectural-neoromanesc-origini-si-evolutie/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Antonescu
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Bufetul_din_Șoseaua_Kiseleff
• https://brownstone.ro/stilul-neoromanesc-in-arhitectura/
• https://profiledecorative.ro/stilul-neoromanesc/