Sunteți pe pagina 1din 86

EFA 2-Renasterea si Barocul

CARACTERISTICI GENERALE:

Arhitectura medievala din Italia nu a aderat cu simpatie la Gothic.

Renasterea italiana:-Renasterea timpurie(sec XV- Florenta)

-Renasterea la Apogeu(XVI-

inceputul secolului)

-Renasterea Tarzie sau Manierismul( sf. Sec XVI)

Se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului antichitatii.

Renasterea Italiana , a carui conceptie asupra spatiului era in contradictie cu goticul , revine la formele

Materiale folosite: marmura , piatra , caramida , ceramica smaltuita, sticla transparenta , sticla translucida.

Se abandoneaza treptat construirea locuintelor pe loturi inguste de teren.

Se abandoneaza sistemul de fortificatie medieval. Apare strada corridor , generate de fatadele lungi ale marilor palate.

Isi pastreaza caracterul medieval (ansambluri inchise in care primeaza ordinea si simetria)

In perioada timpurie cladirile perimetral dispuse intr-un cadru de plan dreptunghiular de preferinta se deschid catre piata prin portice primitoare

PORTICUL-da posibilitatea de asimuire a pietei cu curtile interioare ale manastirilor sau ale palatelor.

Acest mod de tratare al pietelor , constituie un moment important in evolutia arhitecturii- legatura dintre exterior si i

t

i

(

ti

t

it))

arhitecturii- legatura dintre exterior si i t i ( ti t it)) Piata din Ascoli Piceno

Piata din Ascoli Piceno

dintre exterior si i t i ( ti t it)) Piata din Ascoli Piceno San Marco-Venetia

San Marco-Venetia

exterior si i t i ( ti t it)) Piata din Ascoli Piceno San Marco-Venetia Santissimo

Santissimo Annunziata- Florenta

exterior si i t i ( ti t it)) Piata din Ascoli Piceno San Marco-Venetia Santissimo

Piata din Vigevona

Acest character specific pietelor renascentiste tine de perioada timpurie a Renasterii.

In perioada Renasterii tarzii s-au construit piete mai dinamice , in care constructiile sunt dispuse pe plan trapezoidal.

dinamice , in care constructiile sunt dispuse pe plan trapezoidal. Pienza de Rosselino Piata Capitoliului de
dinamice , in care constructiile sunt dispuse pe plan trapezoidal. Pienza de Rosselino Piata Capitoliului de
dinamice , in care constructiile sunt dispuse pe plan trapezoidal. Pienza de Rosselino Piata Capitoliului de

Pienza de Rosselino

dinamice , in care constructiile sunt dispuse pe plan trapezoidal. Pienza de Rosselino Piata Capitoliului de
dinamice , in care constructiile sunt dispuse pe plan trapezoidal. Pienza de Rosselino Piata Capitoliului de

Piata Capitoliului de Michelangelo

Palatul:

Simbolul resedintei urbane a marelui burghez.

Dimensiunile impresionante , genereaza o noua structura prin aparitia “strazilor corridor”.

Cornisa puternica si braiele de separatie dintre nivele marcheaza ritmul orizontal.

Aspectul palatelor italiene din Renastere (tarzie) cu amintita importanta a masei construite , cu cornisa care decupeaza net volumul in spatiu , este tipic mediteranean, imaginea fiind a unei cladiri , seminificativ ancorate in pamant.

Palatele renascentiste din Italia (dispuse pe orizontal) difera de cele gotice(dispuse pe vertical).

• Palatul Rucellai- Florenta Spre sfarsitul perioadei timpurii a Renasterii , pe langa marcarea pe orizontala

Palatul Rucellai- Florenta

• Palatul Rucellai- Florenta Spre sfarsitul perioadei timpurii a Renasterii , pe langa marcarea pe orizontala

Spre sfarsitul perioadei timpurii a Renasterii , pe langa marcarea pe orizontala a palatelor se realizeaza si ritmarea pe vertical, prin pilastrii sau coloane angajate.

Palatul Vendramin -Venetia

In curtea interioara constructia se deschide prin portice.

Nivelul 1-piano nobile(cel mai important)-cuprinde: Sali mari, spatioase, de obicei acoperite cu bolti.

Parterul-sunt dispuse spatii utilitare

-ferestre mici din cauza conflictelor politice(strada nu

prezenta

siguranta

Ferestre de dimensiuni relative reduse , dar suficiente pentru o iluminare buna in conditiile climatului mediteranean.

Vilele:

Asezate in afara orasului.

Organic legate de natura.

Simple resedinte ale marilor burghezi sau nobililor.

Rezolvarea scarilor din perioada Renasterii este diferita de Ev. Mediu unde scarile erau inchise , trasate in spirala , intr-un turn special amenajat. Acest sistem persista pana in perioada Renasterii la Apogeu, dar tipul scarii specific Renasterii este cel deschis , cu rampele drepte si libere. Acest tip apare din Renasterea timpurie si evoluand va deveni caracteristic perioadei Baroce. Relatia dintre sculptura si arhitectura se modifica , daca in Ev. Mediu statuile erau alipite constructiilor , in Renastere se opteaza pentru amplasarea lor intr-un cadru deschis.

I Perioada Timpurie a renasterii Italiene. Sec XV

Regiunea Toscana

Sec: XI si XII – “Protorenasterea”- model direct pentru arhitectura regiunii in sec XV

Protorenasterea are o arta plastic arhitecturala proprie derivate din cea a Romei tarzii si din arh etrusca.

Caracteristici: -este folosit arcul in plin cintru , descarcat direct pe coloane.

-in fatade arcele folosite sunt adosate masei de zidarie si

au rol decorativ:

Biserica

San Miniato al Monte

-acelasi tip de arcade are rol structural atunci cand este plasat la interior , ca element de ritmare a spatiului si de suport al acoperisului , sau cand delimiteaza porticele de curtile interioare.

-protorenasterea se distinge prin maretia cu care este realizat placajul zidariilor:-2 tipuri de marmura sau piatra cu nuante diferita.

“Piatra serena”- piatra verzui cenusie in combinatie cu marmura alba-> reprezintative pentru cladirile toscane pana in perioada Renasterii Tarzie.

cenusie in combinatie cu marmura alba-> reprezintative pentru cladirile toscane pana in perioada Renasterii Tarzie.

Elementele caracteristici ale arhitecturii renascentiste sunt:

Marcarea pe orizontala a volumului construit.

Raportul dintre plin si gol

Preluarea formelor ancadramentelor din antichitatea romana.

Filippo

Brunelleschi(1377-1466)

-Arhitect

-Sculptor

-Inginer

Primul dintre reprezentantii noi arhitecturi.

In opera lui Brunelleschi (realizat prin porticul deschis) relatia spatiului construit cu cel ambiental constituie elementul esential.

Artistul reia bicromia placajului parietal dupa modelul proto-renascentist

Studiaza si aplica legile perspective liniare , fapt ce influenteaza proiectarea de arhitectura , cat si pe cea urbana. (concluzie: nu numai constructiile sunt comensurabile ci si spatiul dintre ele)

Conceptia umanista “omul in centrul lucrurilor”- deci si in centrul spatiului construit a dus la limitarea inaltimilor(in multe cazuri alegerea tavanului drept), care au permis o mai usoara posibilitate de percepere a spatiului construit- adaptarea constructiei la scara umana.

1417-1418 se dedica exclusiv arhitecturii , castigand concursul pentru cupola catedralei Santa Maria del Fiore.

Lucrarile de proiectare si executie se datoreaza lui Brunelleschi.

pentru cupola catedralei Santa Maria del Fiore. Lucrarile de proiectare si executie se datoreaza lui Brunelleschi.

Filippo Brunelleschi(1377-1466) Santa Maria del Fiore (1420-1434)

Brunelleschi (1377-1466) Santa Maria del Fiore (1420-1434) • Ultima constructive gotica si prima constructive a
Brunelleschi (1377-1466) Santa Maria del Fiore (1420-1434) • Ultima constructive gotica si prima constructive a

Ultima constructive gotica si prima constructive a Renasterii italiene.

Cupola sprijina pe un tambur octagonal cu diametrul de 43 m. Realizata din opt felii eliptice , compuse din doua coji de zidarie paralele , cupola este intarita cu nervuri si lestata de un lanternou. Inaltimea sa de la nivelul pardoselii este de 107 m.

La aceasta constructie , ce va deveni un insemn al arhitecturii Renasterii Florentine si un model pentru etapele urmatoare , Brunelleschi continua in Solutia structurala principiile valoroase ale arhitecturii gotice , illustrate si prin elanul vertical al cupolei.

in Solutia structurala principiile valoroase ale arhitecturii gotice , illustrate si prin elanul vertical al cupolei.
in Solutia structurala principiile valoroase ale arhitecturii gotice , illustrate si prin elanul vertical al cupolei.

Filippo

Brunelleschi(1377-1466)

San Lorenzo(1421)

Santo Spirito

(1436)

(1377-1466) San Lorenzo(1421) Santo Spirito (1436) Spatiul este ritmat , iar directionarea orizontala catre
(1377-1466) San Lorenzo(1421) Santo Spirito (1436) Spatiul este ritmat , iar directionarea orizontala catre
(1377-1466) San Lorenzo(1421) Santo Spirito (1436) Spatiul este ritmat , iar directionarea orizontala catre
(1377-1466) San Lorenzo(1421) Santo Spirito (1436) Spatiul este ritmat , iar directionarea orizontala catre

Spatiul este ritmat , iar directionarea orizontala catre altar este accentuate de doua cornise interioare. Cheia rezolvarii spatiale o constituie- ca si in Romanic sau Gotic- treveea colateralului , considerate in cele trei dimensiuni ale sale. In functie de ea este modelat intreg spatiul , dar relatiile matematice simple sunt utilizate de artist in intentia obtinerii unor rapoarte care sa conduca la un spatiu lipsit de tensiuni , la scara umana si

Elemente preluate din arhitectura romanica

Tipul structural bazilical

Arcadele in plin cintru

Nava centrala acoperita de plafon drept

Ordinea si seninatatea-> specific perioadei renascentiste.

Filippo Brunelleschi(1377-1466)

Biserica Santa Maris Degli Angeli (1434)

Constructie de tip central ,riguros inspirata de antichitatea romana.

Prima constructive de tip central realizata in Renastere

de tip central ,riguros inspirata de antichitatea romana. • Prima constructive de tip central realizata in
de tip central ,riguros inspirata de antichitatea romana. • Prima constructive de tip central realizata in

ilippo Brunelleschi(1377-1466) Capela Pazzi-Florenta:

Constructie de tip central, este incununata cu o cupola poligonala pe nervuri , tip structural frecvent utilizat in Renastere. Arhitectura interioara este subliniata prin detalii de inspiratie clasica , realizate intr-o tratare bicroma , motiv curent in arhitectura florentina.

In plastic de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului toscan cu cele antice romanice.

arhitectura florentina. • In plastic de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului toscan cu cele antice
arhitectura florentina. • In plastic de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului toscan cu cele antice
arhitectura florentina. • In plastic de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului toscan cu cele antice
arhitectura florentina. • In plastic de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului toscan cu cele antice
Filippo Brunelleschi(1377- 1466) Ospedale degli Innocenti (1421) • Spatiul construit se deschide spre piata Ssa.
Filippo Brunelleschi(1377- 1466) Ospedale degli Innocenti (1421) • Spatiul construit se deschide spre piata Ssa.

Filippo Brunelleschi(1377-

1466)

Ospedale degli

Innocenti (1421)

Spatiul construit se deschide spre piata Ssa. Annunziata printr-un portic cu arcade descarcate direct pe coloane. Arhitectura vioaie si gratioasa este imbogatita si de decoratia cu medalioane din ceramica. Raportul rafinat dintre parterul tratat cu portic primitor si etajul strapuns de goluri distantate , proportionate si decorate dupa principii renascentiste si axate pe traveele porticului, subtila dimensionare a arhitravei ce separa cele doua nivele vadesc maestria primului mare architect al Renasterii Italiene.

dimensionare a arhitravei ce separa cele doua nivele vadesc maestria primului mare architect al Renasterii Italiene.
Filippo Brunelleschi(1377- 1466) Palazzo Pitti(????) • Compozitia simetrica a planului vadeste noile preocupari de

Filippo Brunelleschi(1377-

1466)

Palazzo Pitti(????)

Compozitia simetrica a planului vadeste noile preocupari de organizare a spatiului. Fatada catre strada datand din prima perioada a executiei , insa inca apropriata de conceptia medieval. Paramentul este executat din piatra al carui relief scade in adancime de la parter catre ultimul etaj.

Elementele caracteristice noii arhitecturi sunt :

-marcarea pe orizontala a

volumului

construit ,

-raportul dintre plin si gol

-preluarea formelor ancadramentelor din antichitate

Michelozzo de Bartolomeo (1396-

1472)

(1444)

Palatul Medici-Ricardi

Unul dintre cele mai celebre palate Florentine , specific Renasterii timpurii , este compus in plan dupa principia medieval , cu o curte interioara de tip patio.

Elementele caracteristice sunt: fatada cu o tratare gradata a bosajelor de piatra , marcarea pe orizontala a etajelor , goluri mai putin numeroase la parter si cu ancadramente de facture antica , iar la etaj ferestre largi de tip bifore , inspirate din formele medieval.

•

Cornisa monumentului , ampla , incununand intreaga constructive , este un element nou care a institit o preocupare de seama pentru arh Renasterii.

, incununand intreaga constructive , este un element nou care a institit o preocupare de seama
, incununand intreaga constructive , este un element nou care a institit o preocupare de seama
, incununand intreaga constructive , este un element nou care a institit o preocupare de seama
, incununand intreaga constructive , este un element nou care a institit o preocupare de seama
, incununand intreaga constructive , este un element nou care a institit o preocupare de seama

Beneditto de Majono (1442-1497)

Palatul Strozzi (cca 1490) Florenta:

Exemplul devenit “clasic” pentru programul de resedinta patrician urbana din Florenta Renasterii Timpurii , palatal reia in compozitia de fatada toate elementele specific acestei etape. Se constata o sensibila evolutie a tipului de plan , compus tot in jurul curtii interioare , dar cu o vadita preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi reprezentative , generoase.

interioare , dar cu o vadita preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi reprezentative ,
interioare , dar cu o vadita preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi reprezentative ,
interioare , dar cu o vadita preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi reprezentative ,
interioare , dar cu o vadita preocupare pentru simetrie si pentru obtinerea unor incaperi reprezentative ,

Leon Battista Alberti (1404-1472)

“Om universal”:

-musician -jurist -scriitor -pictor -mathematician -atlet -architect -theoretician de arhitectura

-atlet -architect -theoretician de arhitectura Studiaza la universitatile umaniste de la Podova si Bologna

Studiaza la universitatile umaniste de la Podova si Bologna

Lucreaza in serviciul Vaticanului unde studiaza monumentele antice

Defineste reguli general valabile ale frumosului

Stabileste proportiile armonice

unde studiaza monumentele antice Defineste reguli general valabile ale frumosului Stabileste proportiile armonice
unde studiaza monumentele antice Defineste reguli general valabile ale frumosului Stabileste proportiile armonice
unde studiaza monumentele antice Defineste reguli general valabile ale frumosului Stabileste proportiile armonice

Leon Battista Alberti (1404-

1472)

Palatul Rucellai-Florenta (1447)

Monumentul reprezinta o noua etapa in evolutia fatadei palatului renascentist , care este rimata pe vertical prin pilastrii suprapusi. Treaveea ritmica si ordonanta suprapusa

renascentist , care este rimata pe vertical prin pilastrii suprapusi. • Treaveea ritmica si ordonanta suprapusa
renascentist , care este rimata pe vertical prin pilastrii suprapusi. • Treaveea ritmica si ordonanta suprapusa
renascentist , care este rimata pe vertical prin pilastrii suprapusi. • Treaveea ritmica si ordonanta suprapusa

Leon Battista Alberti (1404-

Templul Malatestian (biserica gotica San Francesco din

1472)

Rimini)

Vechea Biserica medieval este imbracata cu o fatada noua, conceputa dupa principiile teoretice ale lui Alberti si inspirata din motivul arcului triumfal roman.

cu o fatada noua, conceputa dupa principiile teoretice ale lui Alberti si inspirata din motivul arcului
cu o fatada noua, conceputa dupa principiile teoretice ale lui Alberti si inspirata din motivul arcului

Leon Battista Alberti (1404- 1472) Biserica Santa Maria Novella- Florenta (1470):

Alberti intervine in spirit renascentist in compozitia fatadei gotice a monumentului , introducand motivul central al portalului. O idee noua este si modul de legare in fatada prin volute a volumului suprainaltat al navei central , cu colaterale.

O idee noua este si modul de legare in fatada prin volute a volumului suprainaltat al
O idee noua este si modul de legare in fatada prin volute a volumului suprainaltat al

Leon Battista Alberti (1404- 1472) Biserica Sant`Andrea (Mantova)

(1470)

Compozitia se caracterizeaza prin incercarea de imbinare a planului de tip central(in partea de est) cu cel traditional bazilical. O inovatie o constituie si inlocuirea colateralelor prin capele , alternand ca forma si dimensiuni , elemente care schimba imaginea spatiala traditionala si raspund unor necesitati functionale. Fatada dezvolta ideea arcului central ca dominant , iar pilastrii care cuprind cele trei etaje anunta compozitii de ordin colossal din etapa urmatoare. Intreaga rezolvare plastic urmareste redarea formelor clasice dupa conceptia teoretica a marelui architect.

urmatoare. Intreaga rezolvare plastic urmareste redarea formelor clasice dupa conceptia teoretica a marelui architect.
urmatoare. Intreaga rezolvare plastic urmareste redarea formelor clasice dupa conceptia teoretica a marelui architect.

Leon Battista Alberti (1404-

1472)

San Sebastiano di Mantova

Introducerea ordinului colosal Rezolvarea solutiei de tip central

(1404- 1472) San Sebastiano di Mantova • Introducerea ordinului colosal • Rezolvarea solutiei de tip central
(1404- 1472) San Sebastiano di Mantova • Introducerea ordinului colosal • Rezolvarea solutiei de tip central

Bernardo Rossellino

(1409-1464)

Colaborator principal al lui Alberti

Reprezinta executia in premiera a unui program urbanistic renascentist

Prin forma trapezoidala a pietei de la Pienza , Rosselino anunta tendinta dinamica a ansamblurilor proto-baroce.

• Prin forma trapezoidala a pietei de la Pienza , Rosselino anunta tendinta dinamica a ansamblurilor
• Prin forma trapezoidala a pietei de la Pienza , Rosselino anunta tendinta dinamica a ansamblurilor
• Prin forma trapezoidala a pietei de la Pienza , Rosselino anunta tendinta dinamica a ansamblurilor
• Prin forma trapezoidala a pietei de la Pienza , Rosselino anunta tendinta dinamica a ansamblurilor

Regiunea

Veneto:

Caracterul specific al arhitecturii Venetiene se manifesta prin permanenta intentie de deschidere a cladirilor catre exterior , cu logii si ferestre mari , prin spontaneitatea expresiei arhitecturale , prin decoratie vioaie si colorata.

In Venetia legatura cu goticul se face usor peste Alpi. Venetia este unul dintre orasele unde traditia goticului s-a pastrat indelung.

Sunt introduse :-vocabularul decorativ

-plasticade fatada

(dar se pastreaza fondul specific arh venetiene)

Ansamblul de marca al orasului:

Piazza San Marco si Piazzetta

Piata San Marco:- important spatiu pe plan trapezoidal

-are in ax Catedrala (gotica)

-flancata pe contur de constructii executate in diferite etape , dar toate deschise prin logii si portice catre piata.

Piazzetta :- mai mica

-tot pe plan trapezoidal

-lagatura cu piata se face in unghi drept

-spatiul Piazzettei se deschide catre laguna

-constructiile au portice catre exterior.

Legatura dintre piete este punctata de turnul campanil (gotic)

catre laguna -constructiile au portice catre exterior. • Legatura dintre piete este punctata de turnul campanil
catre laguna -constructiile au portice catre exterior. • Legatura dintre piete este punctata de turnul campanil

Palatul Dogilor:

Luciano da Laurana (cca1420-

1497)

Cel mai reprezentativ

Francesco di Georgio Martine

Dateaza din perioada gotica si este

(1439-1501/2)

continuat in Renastere

Caracteristici ale arhitecturii venetiene care dateaza inca din primele etape de construire:

-deschiderea catre exterior prin logii si portice

-plastica arhitecturala

Corpul medieval cu turnulete este completat in ax de compozitia renascentista , realizata prin logii suprapuse.

Element noi pentru tratarea plastic a curtilor interioare in Renasterea timpurie , este ritmarea etajului cu pilastrii angajati care reiau traveea porticului de

curtilor interioare in Renasterea timpurie , este ritmarea etajului cu pilastrii angajati care reiau traveea porticului
curtilor interioare in Renasterea timpurie , este ritmarea etajului cu pilastrii angajati care reiau traveea porticului

Palatul Dogilor , Scala dei Giganti si curtea interioara:

Pietro Lombardo (1435-1515) Antonio Rizzo(1430-1499)

In ansamblul curtii interioare a palatului Ducal Antonio Rizzo realizeaza monumentala scara exterioara cunoscuta sub numele de “Scala dei Giganti” datorita celebrelor statui executate in secolul urmator de Sansovino. Rezolvarea ampla, decoratia pretioasa exprima importanta ce o capata scarile , elemente functionale care vor avea un rol plin din ce in ce mai insemnat in economia constructiilor si org spatiului in urmatoarea perioada.

Curtea interioara a palatului Ducal exprima trecerea de la faza gotica la cea a Renasterii Timpurii , prin ingemanarea formelor arhitecturale ale celor doua

exprima trecerea de la faza gotica la cea a Renasterii Timpurii , prin ingemanarea formelor arhitecturale
exprima trecerea de la faza gotica la cea a Renasterii Timpurii , prin ingemanarea formelor arhitecturale

Pietro Lombardo (1435-1515)

Santa Maria dei

Miracoli(1481-1489)

Structura si spatiul interior al bisericii venetiene ,nava unica acoperita cilindric si corul cu cupola flancat de turnul scarii catre clopotnita sunt sincer exprimate in volumul construit.

Fatadele divizate in doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei.

Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.

doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei. • Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.
doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei. • Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.
doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei. • Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.
doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei. • Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.
doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei. • Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.
doua registre pe orizontala sunt ritmate printr-o succesiune de travei. • Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.

Ducatul

Urbino:

Unul din cele mai renumite centre umaniste ale vremii

Luciana da Laurana (1420-1479) angajat ca architect la extinderea Palatului Ducal , executa numeroase ancadramente de piatra pentru portale si ferestre , intr-un delicat stil renascentist.

Capodopera sa este curtea interioara unde reia stilul Renasterii Florentine , contribuind insa la evolutia sa prin ritmarea etajului cu pilastrii angajati.

Amenajarile de la palatul din Urbino marcheaza trecerea catre apogeul Renasterii.

etajului cu pilastrii angajati. • Amenajarile de la palatul din Urbino marcheaza trecerea catre apogeul Renasterii.

Catedrala San Marco

Catedrala San Marco
Catedrala San Marco
Catedrala San Marco

Pavia –Manastire (1396-

1522)-Certoza

Monument important al primei Renasteri lombarde care a influentat in mare masura arhitectura tarilor de la N de Alpi.

Pe o structura compozitionala sunt introduse noile caracteristici ale Renasterii cu character specific Lombard.

Alpi. • Pe o structura compozitionala sunt introduse noile caracteristici ale Renasterii cu character specific Lombard.

Mario Conduci (cca1440-1504) Palatul Corner-Spinelli

In fatada dispre canal a palatului este accentuat marcata dispozitia din plan a incaperilor si aceasta constructive se inscribe in categoria celor ce exprima momentul de trecere de la arh goticului tarziu la cea a Renasterii.

constructive se inscribe in categoria celor ce exprima momentul de trecere de la arh goticului tarziu
constructive se inscribe in categoria celor ce exprima momentul de trecere de la arh goticului tarziu
Regiunea Lombardia: Antonio Fillarete (1400-1469) -theoretician -architect florentin • Joaca un rol important in

Regiunea Lombardia:

Antonio Fillarete (1400-1469)

-theoretician -architect florentin

Joaca un rol important in difuzarea Renasterii timpurii in Lombardia Introduce la Milano principiile compozitionale Renascentiste

Ospedale Maggiore- Milano Antonio Fillarete (1400-1469)

Vasta constructive a spitalului milanez este simetric realizata in jurul a numeroase curti interioare.

Arhitectura este vioaie , adaptand noile forme ale Renasterii la puternica traditie medieval lombarda.

interioare. • Arhitectura este vioaie , adaptand noile forme ale Renasterii la puternica traditie medieval lombarda.
interioare. • Arhitectura este vioaie , adaptand noile forme ale Renasterii la puternica traditie medieval lombarda.
interioare. • Arhitectura este vioaie , adaptand noile forme ale Renasterii la puternica traditie medieval lombarda.

II Perioada de Apogeu a Renasterii Italiene sec XVI 1500-1550

Conditiile istorice vitrege au impieridcat afirmarea Romei in Italia. Odata cu restabilirea autoritatilor papale si a intregirii granitelor “Statului Pontifical”??? , inca din sec XV forta economica si politica a Romei ajunge sa aiba pondere din ce in ce mai mare. Continua nazuinta catre faurirea unor cladiri central in ideea umanista ca omul , situate in centrul edificiului si al lucrurilor sa poata percepe tot spatiul.

Spatialitatea gandida de Bruneleschi nu mai poate fi insa pastrata in noile conditii sociale. Spatiul architectural devine static , preocuparea principala este indreptata catre soliditate, volumul compact construit , monumental cu o plastic decorative viguroasa.

Zidul in constructia sec XVI capata masivitate si este strapuns in decoratii cu arcade pilastrii sau coloane angajate.

Figura de “om universal” a lui Leonardo Da Vinci a influentat evolutia arhitecturii. Schitele si studiile sale au fost puncte de plecare materializate in constructiile Renascentiste.

-studii de constructii central de tip milanez

-studii pentru scara in elice cu 2 rampe etc.

Preocuparea central a arhitecturii vremii –gasirea solutiilor pentru cladirea de tip central

Donato Bramante(1444-1514)

Donato Bramante(1444-1514) Primul mare architect al Renasterii la Apogeu. Desi expresie a Renasterii la Apogeu ,

Primul mare architect al Renasterii la Apogeu. Desi expresie a Renasterii la Apogeu , constructiilerealizate la Milano de Bramante , pastreaza specificul Lombard si ceva din spontanaitatea Renasterii Timpurii. In timpul activitatii la Roma -dupa 1500- opera sa difera complet de cea realizata in perioada precedenta. Constructiile romane sunt impregnate de gravitatea si de maiestuozitatea solemna a antichitatii si vor da caracterul intregii arhitecturi a Renasterii la Apogeu , arta de sinteza, ce cauta sa patrunda in insusi sensul celei antice.

Santa Maria presso San Satiro, Milano (1479)

Donato Bramante(1444-

1514)

Refacerea bisericii Santa Maria presso San Satiro este prima comanda importanta pe care o primeste Bramante , ca architect. Aportul sau consta in reconstituirea edificiului pe un plan in forma de cruce latina. In spatiul de intersectie dintre nava si transept , ridica o cupola pe tambur. Constructia sacristiilor este prilej de a gasi solutii pentru spatiul de tip central , preocupare de baza a arhitectilor vremii.

Bramante adduce o insemnata inovatie prin tratarea in falsa perspectiva a zonei altarului , in scopul de a crea senzatia de adancime a corului , care din cauza prezentei unei strazi din partea de est a bisericii nu poate fi realizat.

senzatia de adancime a corului , care din cauza prezentei unei strazi din partea de est
senzatia de adancime a corului , care din cauza prezentei unei strazi din partea de est
senzatia de adancime a corului , care din cauza prezentei unei strazi din partea de est
senzatia de adancime a corului , care din cauza prezentei unei strazi din partea de est

Santa Maria della Grazie, Milano (1492)

nato Bramante(1444-1514)

In perioada milaneza a activitatii sale, Bramante construieste partea de est a bisericii inceputa in stil gotic. La cor si sacristie, artistul adopta Solutia spatiala de tip central.

In plastic arhitecturala , Bramante pastreaza caractere ale arhitecturii Lombarde din perioada timpuri a Renasterii.

• In plastic arhitecturala , Bramante pastreaza caractere ale arhitecturii Lombarde din perioada timpuri a Renasterii.
• In plastic arhitecturala , Bramante pastreaza caractere ale arhitecturii Lombarde din perioada timpuri a Renasterii.
• In plastic arhitecturala , Bramante pastreaza caractere ale arhitecturii Lombarde din perioada timpuri a Renasterii.
Curtea interioara a manastirii Santa Maria della Pace , Roma (1500-1504) onato Bramante(1444-1514) • Curtea

Curtea interioara a manastirii Santa Maria della Pace , Roma (1500-1504) onato Bramante(1444-1514)

Curtea interioara a manastirii Santa Maria della Pace este una dintre primele lucrari romane ale lui Bramante. El reia schema compozitionala a curtilor de la palatul Urbino si de la palatal Cancelaria de la Roma.

Semnificativ pentru evolutia carierei sale este ca in aceasta curte introduce, pentru prima oara , motive direct preluate din arhitectura antica. Ele apar la porticul de la parter, realizat cu arcade portante si coloane angajate. La porticul de la etaj utilizeaza ordinal arhitravat si prin

la parter, realizat cu arcade portante si coloane angajate. La porticul de la etaj utilizeaza ordinal

Tempietto din San Pietro in Montorio (1502-1510)

Donato Bramante(1444-1514)

Ambianta romana trasforma stilul lui Bramante , care devine mai auster , respectand riguros preceptele compozitiei clasice. Aceste mic monument , amplasat in incinta manastirii San Pietro in Montorio , este primul exemplar al apogeului Renasterii , al Renasterii clasice.

El reprezinta o noua etapa a preocuparilor constructive si teoretice ale lui Bramante , care adopta o solutie perfect central , interpretand in esenta lor formele arhitecturii antice.a

ale lui Bramante , care adopta o solutie perfect central , interpretand in esenta lor formele
ale lui Bramante , care adopta o solutie perfect central , interpretand in esenta lor formele

Palatul Vatican , Curtea Belvedere (1503)

onato Bramante(1444-1514)

Opera de maturitate a lui Bramante , curtea Belvedere , compozitie vasta , plina de grandoare , leaga palatal Vaticanului de curtea Belvedere.

Arhitectul rezolva in mod fericit o dificila problema de diferente de nivel si de unificare a imaginii spatiului exterior. Arhitectura lungilor galerii si a Exedrei Pinului reiau motive antice romane.

de unificare a imaginii spatiului exterior. Arhitectura lungilor galerii si a Exedrei Pinului reiau motive antice

Palatul Vatican , Curtea San Damasso

onato Bramante(1444-1514)

Vatican , Curtea San Damasso onato Bramante(1444-1514) • In Compozitia curtii , San Damasso, Bramante utilizeaza

In Compozitia curtii , San Damasso, Bramante utilizeaza ordonanta suprapusa de tip antic roman , unul din motivele preferate de arhitectii Renasterii la Apogeu.

Catedrala San Pietro (1504)

onato Bramante(1444-1514)

In 1504 Bramante a fost insarcinat cu reconstructia categralei Sf Petru. El adopta Solutia centrala in cruce greaca inscrisa , complet simetrica.

Domul central semisferic urma sa fie flancat de patru domuri mai mici , ridicate deasupra capelelor de colt -si ele in cruce greaca- si in exterior de patru turnuri.

Aceasta dispozitie continua traditia milaneza si cea a lui Leonardo da Vinci.

Masivele pile de zidarie care urmau sa suporte cupola sunt tratate sculptural , ajungandu-se la forme prea fragile , care nu ar fi putut suporta imensa cupola proiectata.

sunt tratate sculptural , ajungandu-se la forme prea fragile , care nu ar fi putut suporta
sunt tratate sculptural , ajungandu-se la forme prea fragile , care nu ar fi putut suporta

Palatul Cancelaria-atribuit lui Bramante(1485/6-1495/8)

Este prima constructive romana din Renastere , care a deposit in importanta cadrul local. In plastica de fatada se regaeste la etaje tratarea cu pilastrii angajati , ce aminteste de stilul initiat de Alberti la palatal Rucellai in Renasterea Timpurie la Florenta. In constructia romana ritmul obtinut este diferit si nu mai constituie ordonanta suprapusa in viziunea originara. Fiecare nivel are o expresie arhitecturala proprie . Exprima momentul de tranzitie dintre faza timpruie si cea de Apogeu.

Fiecare nivel are o expresie arhitecturala proprie . Exprima momentul de tranzitie dintre faza timpruie si
Fiecare nivel are o expresie arhitecturala proprie . Exprima momentul de tranzitie dintre faza timpruie si
Fiecare nivel are o expresie arhitecturala proprie . Exprima momentul de tranzitie dintre faza timpruie si

Lorenzotto Lotto Palatul Vidoni-Caffarelli Roma (aprox. 1525)

La aceasta constructive mult transformata , compozitia este inca echilibrata si armonioasa , desi se accentueaza sensul gandoarei si al solemnitatii. Bosajul “in rustica” al parterului este menit sa sublinieze orizontalitatea , iar coloanele duble angajate (de la etaj) dau senzatia unui relief mai puternic , neobisnuit pana acum.

orizontalitatea , iar coloanele duble angajate (de la etaj) dau senzatia unui relief mai puternic ,

Rafael Sanzio (1483-1520) Palatul Fernese , Roma (1514-1527 si 1541-1546)

Cel mai important palat al Renasterii romane- compozitie vasta, exprima o vadita preocupare pentru ordine si simetrie. Porticul architectural pastreaza inchiderea perimetrala in jurul curtii interioare , tipica pentru palatele Florentine din Renasterea Timpurie. Curtea pe plan patrat , formata din trei register suprapuse reia traditia lui Bramante. Plastica arhitecturala este conforma normelor arhitecturii romane. Ferestrele din fatada sunt tip edicul , cu colonite pe care reazama frontoanele si creaza imaginea unui mic templu. Atat in fatada cat si in curte apar frontoanele curbe , care vor fi frecvent intalnite in viitor.

Palatul este completat de Michelangelo prin interventii la fatada si la etajele curtii interioare.

in viitor. • Palatul este completat de Michelangelo prin interventii la fatada si la etajele curtii

III Renasterea tarzie in Italia

Manierismul-cca 1520-cca

1620

In faza sa de sf , Renasterea se departeaza voit de echilibrul , grandoare si gravitatea din perioada de Apogeu.

Se desprinde un nou current – MANIERISMUL

Termenul este folos pentru a define arta si arhitectura italiana pentru perioada tarzie a Renasterii si fazele de inceput ale Renasterii in celelalte tari europene.

Denumire luata din scrierile lui Vasari si a altor autori din sec XVI si XVII

Manierismul apare exact inaintea barbariei de Trista amintire care a fost devastarea Romei.

Italia-focarul de unde Renasterea se raspandeste in Europa

In arhitectura manierismului se manifesta prin reluarea formelor Renasterii clasice intr-o noua maniera.

Este momentul in care apare indoiala artistilor in capacitatile lor de a-si depasi predecesorii si in acelasi timp dorinta de a sparge tiparele devenite rigide.

Manierismul reprezinta epoca de tranzitie intre Apogeul Renasterii si urmatoarele etape ale dezvoltarii arhitecturii si artelor :Barocul si Clasicismul.

Arhitectii perioadei au reusit sa obtina o arhitectura rafinata care exprima incercarea disperata dar prezentata sub un aspect elegant si senin de a crea noul prin interpretarea Renasterii Clasiciste si a antichitatii .

Libertatea marcata a compozitiei arhitecturale , succesiunea generoasa a spatiilor , preocuparea pentru legarea spatiului construit cu cel exterior , amenajarea gradinilor in acest scop , reprezinta calitatile Manierismului.

Michelangelo Buonarotti

(1475-1564)

Pictor

Sculptor

Poet

Dedica arhitecturii o mare parte din prestigioasa sa activitate

Isi incepe cariera ca sculptor

Abordeaza arhitectura in spiritual celor 3 directii ale vremii.

Lucreaza in stilul Renasterii la Apogeu ,dar isi manifesta preferintele pentru Manierism si

celor 3 directii ale vremii. Lucreaza in stilul Renasterii la Apogeu ,dar isi manifesta preferintele pentru

Capela funerara a familiei Medici la San Lorenzo, Florenza (1520)

ichelangelo Buonarotti (1475-1564)

Lorenzo, Florenza (1520) ichelangelo Buonarotti (1475-1564) • Compozitie indrazneata , capela funerara din basilica

Compozitie indrazneata , capela funerara din basilica San Lorenzo este prima opera de arhitectura a lui Michelangelor. In decoratia interioara in care sculptura este incorporate ansamblului architectural , formele sunt ale Renasterii la Apogeu cu tendinte manieriste .

Michelangelor respecta traditia florentina prin folosirea marmurei de doua tipuri , obtinand imaginea bicroma caracteristica si sublinierea elementelor arhitecturale majore.

marmurei de doua tipuri , obtinand imaginea bicroma caracteristica si sublinierea elementelor arhitecturale majore.

Biblioteca Laurentiana (1524) –Florenta

ichelangelo Buonarotti (1475-1564)

Constructia de mare rafinament este realizata in forme manieriste , care schimba canoanele tipice Renasterii.

Este compusa dintr-un vestibule si sala de lectura. In vestibulul de acces , ingust si inalt , senzatia de constrangere este acuzata de verticalitatea compozitiei arhitecturale.

Caracterul manierist este dat de tratarea voit stranie-neconforma cu normele clasice –a elementelor de arhitectura.

Sala de lectura , relative joasa si lunga mai senina ca aspect , se diferentiaza de vestibulul cu inaltime accentuata. Se simte intentia artistului de a dirija miscarea prin spatiul astfel creat , de subliniere prin contrast a celor doua incaperi.

Senzatia de surpriza denota o indepartare de armonie.

creat , de subliniere prin contrast a celor doua incaperi. • Senzatia de surpriza denota o
creat , de subliniere prin contrast a celor doua incaperi. • Senzatia de surpriza denota o
creat , de subliniere prin contrast a celor doua incaperi. • Senzatia de surpriza denota o
creat , de subliniere prin contrast a celor doua incaperi. • Senzatia de surpriza denota o

Catedrala San Pietro, Roma

(1546-1564)

Catedrala San Pietro, Roma (1546-1564) Michelangelo Buonarotti (1475-1564) • In conceptia planului Michelangelo

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

In conceptia planului Michelangelo pastreaza ideea lui Bramante , de constructive central – cruce greaca inscrisa- avand insa compozitia pe volumul dominant al cupolei sprijinte pe pilastrii imensi. Cupola cu nervure de forma avantat – amintind pe cea a lui Brunelleschi de la Florenta , se ridica peste un tambur inalt, ritmat de duble coloane cu rol de contraforti Opera arhitecturala de cea mai mare insemnatate in activitatea lui Michelangelo , catedrala Sf Petru marcheaza depasirea fazei Renasterii , imaginand in acelasi timp Manierismul si Barocul. Cupola de la Sf Petru , va constitui un model pentru monumentele arhitecturale europene sau americane.

si Barocul. Cupola de la Sf Petru , va constitui un model pentru monumentele arhitecturale europene
si Barocul. Cupola de la Sf Petru , va constitui un model pentru monumentele arhitecturale europene

Inceputurile lucrarii la Piata Capitoliului (1539)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

Piata trapezoidala cu latura lunga spre fatada principal a fost conceputa de Michelangelo si terminata in secolul al XVII-lea.

Compozitia creaza un spatiu urban reprezentativ , cu preocupari pentru simetrie si grandoare.

Compunerea spatiului si plastic fatadelor , decorate cu ordin colossal , anunta formele viitoare ale arhitecturii baroce.

Piata este asezata pe venerabila colina Capitolina , care domina forul antic roman.Cu un pavement rafinat conceput si in care , pentru prima oara in Renastere apare ovalul ca motiv principal.

Accesul principal se face printr-o lunga scara monumentala.

prima oara in Renastere apare ovalul ca motiv principal. • Accesul principal se face printr-o lunga
prima oara in Renastere apare ovalul ca motiv principal. • Accesul principal se face printr-o lunga
prima oara in Renastere apare ovalul ca motiv principal. • Accesul principal se face printr-o lunga
prima oara in Renastere apare ovalul ca motiv principal. • Accesul principal se face printr-o lunga
prima oara in Renastere apare ovalul ca motiv principal. • Accesul principal se face printr-o lunga

Manierismul dupa Michelangelo Baltassare Peruzzi (1481-1536) Palatul Massimo alle Collone (1532)-Roma

Compozitia ampla rezolva o dificila problema de incadrare intr-o strada curbaa.

Canoanele clasice sunt ignorate.

Constructia exprima o eleganta rafinata , care marcheaza faza manierista a arhitecturii.

Porticul de intrare cu colonada Toscana anunta prin profunzimea sa ,legatura vestibulelor si curtilor exterioare cu spatiul exterior , dar pare a nu avea nici o legatura cu tratarea plastic a fatadei de la etaje (profunzimea porticului intunecat este in contrast cu fatada al carui relief este extreme de plat.

Forma ancadramentelor ferestrelor de la etaj –de contur aproape patrat- este caracteristica Manierismului.

de plat. • Forma ancadramentelor ferestrelor de la etaj –de contur aproape patrat- este caracteristica Manierismului.
de plat. • Forma ancadramentelor ferestrelor de la etaj –de contur aproape patrat- este caracteristica Manierismului.
de plat. • Forma ancadramentelor ferestrelor de la etaj –de contur aproape patrat- este caracteristica Manierismului.

Giorgio Vasari(1511-1574) Palatul Uffizi(1560)

Monumentul are o deosebita insemnatate , pentru ca ilustreaza importante caractere ale arhitecturii manieriste.

Constructia- de dimensiuni mari- destinata cancelariei municipalitatii , se dezvolta in jurul unei curti lungi devenita azi strada.

Spatiul curtii este legat spre Piata Signoriei la un capat si spre strada din celelalt capat prin logii suprapuse , care constituie un ecran transparent ce unifica spatiul urban cu cel al curtii.

din celelalt capat prin logii suprapuse , care constituie un ecran transparent ce unifica spatiul urban
din celelalt capat prin logii suprapuse , care constituie un ecran transparent ce unifica spatiul urban
din celelalt capat prin logii suprapuse , care constituie un ecran transparent ce unifica spatiul urban
din celelalt capat prin logii suprapuse , care constituie un ecran transparent ce unifica spatiul urban

Giulio Romano(1499-1546) Palazzo del Te` (1525-1535)

Amplul palat princiar se dezvolta in jurul unei mari incinte dreptunghiulare. Imbinarea libera in plastic fatadelor , a formelor gratioase cu unele robuste , rustice , varietatea elementelor arhitecturale , incadreaza acest monument in faza manierista a Renasterii.

robuste , rustice , varietatea elementelor arhitecturale , incadreaza acest monument in faza manierista a Renasterii.
robuste , rustice , varietatea elementelor arhitecturale , incadreaza acest monument in faza manierista a Renasterii.
robuste , rustice , varietatea elementelor arhitecturale , incadreaza acest monument in faza manierista a Renasterii.
robuste , rustice , varietatea elementelor arhitecturale , incadreaza acest monument in faza manierista a Renasterii.

Bartolomeo Ammanati(1511-1592) Palatul Pitti-Florenta – gradinile Boboli

Fatadele dinspre curte , executate de Bartolomeo Ammanati intr-o arhitectura robusta , cu ordine suprapuse , sunt deschise catre gradinile Boboli. Aceasta parte a palatului florentin reia prin tratarea “in rustica” a paramentului , imaginea celui din fatada dinspre strada, construita in Renasterea Timpurie.

Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se inscribe in perioada Manierista a Renasterii.

Renasterea Timpurie. • Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se inscribe in perioada Manierista
Renasterea Timpurie. • Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se inscribe in perioada Manierista
Renasterea Timpurie. • Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se inscribe in perioada Manierista
Renasterea Timpurie. • Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se inscribe in perioada Manierista
Renasterea Timpurie. • Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se inscribe in perioada Manierista

Andrea Palladio

(1508-1580)

Arhitect de mare talent , cu puternica personalitate

Ocupa un loc de exceptie in perioada Tarzie a renasterii

Celebritatea de care se bucura se datoreaza atat constructiilor realizate cat si operelor sale teoretice.

Cele “Patru carti de arhitectura” , in care Palladio isi explica proiectele si isi enunta teoria , au avut o mare raspandire, au influentat creatia arhitecturala de viitor , au constituit baza pentru noi tratate de arhitectura

In cartile sale Paladio imbina echilibrat problemele practicii constructive cu principiile teoretice.

Este unul din cei mai mari si influenti arhitecti italieni

Arhitectura sa , va influenta creatia renascentista si clasicista in Europa si America , generand curentul cunoscut sub numele de “paladianism”.

creatia renascentista si clasicista in Europa si America , generand curentul cunoscut sub numele de “paladianism”.

Palazzo della

Ragione(1549)

Andrea Palladio (1508-1580)

Palladio este insarcinat de municipalitatea Vicenzei sa incadreze cu o fatada in stil Renascentist.

Marea sala gotica a constructiei existente Palazzo della Ragione

Geniul marelui artist se manifesta aici prin introducerea a ceea ce va ramane cunoscut in istorie ca “motivul palladian”

Armonioasa suita de arcade sprijinind pe duble colonete libere pana la nivelul impostei , fiecare travee fiind incadrata de coloane angajate.

Arhitectura lui Palladio senina si eleganta – cu certe rapeluri in arta lui Bramante – dar profund marcata de inventivitatea sa creatoare , se va raspandi uluitor de repede in intreaga lume , fenomen desigur

dar profund marcata de inventivitatea sa creatoare , se va raspandi uluitor de repede in intreaga
dar profund marcata de inventivitatea sa creatoare , se va raspandi uluitor de repede in intreaga

Loggia del Capitano , Vicenza (1571)

ndrea Palladio (1508-1580)

Compozitia este tipic paladiana si foloseste ordinal colossal. Ca si la celelalte monumente proiectate sau construite de el , Palladio introduce principiile academice bazate pe interpretarea artei clasice romane.

proiectate sau construite de el , Palladio introduce principiile academice bazate pe interpretarea artei clasice romane.
proiectate sau construite de el , Palladio introduce principiile academice bazate pe interpretarea artei clasice romane.
proiectate sau construite de el , Palladio introduce principiile academice bazate pe interpretarea artei clasice romane.

Palazzo Valmarana, Vicenza (1566)

ndrea Palladio (1508-1580)

Acesta este un tip de palat paladian a carui fatada este ritmata de ordinal colossal.

ndrea Palladio (1508-1580) • Acesta este un tip de palat paladian a carui fatada este ritmata
ndrea Palladio (1508-1580) • Acesta este un tip de palat paladian a carui fatada este ritmata
Palatul Chiericati: Andrea Palladio (1508-1580) • La acest palat , Palladio adopta pentru fatada formula
Palatul Chiericati: Andrea Palladio (1508-1580) • La acest palat , Palladio adopta pentru fatada formula

Palatul Chiericati:

Andrea Palladio (1508-1580)

La acest palat , Palladio adopta pentru fatada formula ordinelor suprapuse, cu antablament drept

Inovatie proprie a lui Palladio – inspirata de conceptia manierista si traditia venetiana – este deschiderea aproape totala a fatadei , care pastreaza o zona plina numai in centrul etajului.

traditia venetiana – este deschiderea aproape totala a fatadei , care pastreaza o zona plina numai

Andrea Palladio Constructia de vile:

Resedintele secundare pe domeniile rurale au constituit o activitate importanta in Italia Renasterii.

Palladio realizeaza constructii , care prin calitatile lor au deposit in faima multe alte cladiri cu program de arhitectura reprezentativ.

Si in realizarea vilelor Palladio isi pune problem legate de amplasarea in sit , de armonizarea constructiei cu mediul inconjurator. Vilele Palladiene sunt asezate pe inaltimi isolate, intr-un teren denivelat pe care se desfasoara in terase constructiile anexe. Arhitectul pare a modela volume construite dupa configuratia terenului si reuseste o perfecta incadrare in peisaj.

Palladio concepe 3 tipuri compozitionale si functionale pe care critica si istoria de arhitectura le-a clasificat drept: -vile palat

-vile castel

-vile templu

Vilele Palat:

Au in principal functiunea de resedinta secundara

Sunt amplasate in vecinatatea orasului unde este palatul cu resedinta principal a proprietarului

Plastica lor de fatada si volumetria se aproprie de ce a palatelor urbane

ex: Vilele Pisani , Vila Moenigo

• Plastica lor de fatada si volumetria se aproprie de ce a palatelor urbane ex: Vilele
• Plastica lor de fatada si volumetria se aproprie de ce a palatelor urbane ex: Vilele

Vile Castel:

Programul de locuire pe domeniul agricol se imbina cu cel functional de activitati gospodaresti

Spatiul de locuit este scos in evidenta , iar cel utlitar se compune complex cu acesta.

Abordarea manierista este accentuata.

Legatura dintre locuinta si gradina sau ferma este organic realizata prin porticele care asigura o trecere placuta si functionala intre casa si cladirile anexe , intre constructii si peisaj.

Ex: Vila Trissimo ,vila Barbaro

placuta si functionala intre casa si cladirile anexe , intre constructii si peisaj. Ex: Vila Trissimo
placuta si functionala intre casa si cladirile anexe , intre constructii si peisaj. Ex: Vila Trissimo

Vilele Templu:

Arhitectul pune accent pe monumentalitate.

Sunt considerate a exprima viziunea clasica a lui Palladio.

Concepute si ele ca resedinte pe domeniul agricol , sunt relative isolate de anexele gospodaresti care creaza curti separate , deschise spre peisaj.

In cazult celebrei vile Rotonda , constructia perfect simetrica de plan patrat acoperit , cu cupola peste hall-ul central, incojurat de incaperile de locuit este sugerata deschiderea spatiului interior spre exterior , prin cele 4 portice cu fronton de fatade.

Si celelalte “vile templu” acuza simetria si tratarea cu portice cu fronton a fatadelor , fapt care le justifica denumirea.

In plastic de fatada arhitectul adopta elemente manieriste prin interpretarea originala a formelor clasice.

manieriste prin interpretarea originala a formelor clasice. Ex : Rotonda, Foscari , Emo din Fanzolo, Jodi

Ex : Rotonda, Foscari , Emo din Fanzolo, Jodi della Lonedo di Lugo Vicentino

interpretarea originala a formelor clasice. Ex : Rotonda, Foscari , Emo din Fanzolo, Jodi della Lonedo
interpretarea originala a formelor clasice. Ex : Rotonda, Foscari , Emo din Fanzolo, Jodi della Lonedo
interpretarea originala a formelor clasice. Ex : Rotonda, Foscari , Emo din Fanzolo, Jodi della Lonedo

Vila Trissimo, Meledo (1570)

ndrea Palladio (1508-1580)

Casa de tara proiectata de Palladio , care adopta pentru locuinta acelasi partiu riguros ca si a Vila Rotonda.

Artistul pare fascinate de contrastul dintre masa compacta a cladirii si cadrul architectural al colonadei exterioare , aproape impalpabil , ce creeaza legatura dintre natura incojuratoare , anexele gospodaresti si constructie.

Si aceasta inovatie palladiana va constitui un model atat pentru arhitectura italiana , cat si pentru cea din restul lumii.

aceasta inovatie palladiana va constitui un model atat pentru arhitectura italiana , cat si pentru cea
aceasta inovatie palladiana va constitui un model atat pentru arhitectura italiana , cat si pentru cea
aceasta inovatie palladiana va constitui un model atat pentru arhitectura italiana , cat si pentru cea

Vila Rotonda(1567)

ndrea Palladio (1508-1580)

Una dintre cele mai appreciate si adesea luata drept model , dintre constructiile palladiene , Vila Rotonda ilustreaza perfect tipul de vila templu.

Constructie perfect simetrica pe plan patrat , acoperita cu o cupola peste hall-ul central (inconjurat de incaperile de locuit) este sugerata deschiderea spatiului interior spre peisaj prin cele patru portice cu fronton de pe fatade.

de locuit) este sugerata deschiderea spatiului interior spre peisaj prin cele patru portice cu fronton de
de locuit) este sugerata deschiderea spatiului interior spre peisaj prin cele patru portice cu fronton de

San Giorgio Maggiore(1566) Il Redentore , Venezia (1576)

Andrea Palladio (1508-1580)

Ambele constructii –de facture manierista sunt caracterizate prin modul de legare a spatiilor interioare

Astfel absidele corurilor se deschid prin colonnade catre spatii ale caror dimensiuni sunt greu de definit din interior.

Astfel absidele corurilor se deschid prin colonnade catre spatii ale caror dimensiuni sunt greu de definit
Astfel absidele corurilor se deschid prin colonnade catre spatii ale caror dimensiuni sunt greu de definit

Bar

Bar oc

oc

Bar oc

Francesco

Borromini(1599-1667)

Biserica San Carlo alle Quatro Fontane , Roma

(1638)

In ciuda dimensiunilor foarte mici este unul dintre cele mai renumite ale Barocului.

Planul oval , in care unduiesc forme curbe si contracurbe este de fapt reluarea in spirit baroc a motivului Renasterii- de cruce greaca acoperita cu cupola.

Biserica este rezultatul combinarii a cinci figure geometrice.

Borromini reuseste sa compuna o fatada care participa la “miscarea” generala a constructiei.

Intrunind toate atributele caracteristice Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.

caracteristice Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.
caracteristice Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.
caracteristice Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.
caracteristice Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.
caracteristice Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.

Francesco Borromini(1599-

1667)

Biserica San Ivo della Sapienza(1642) Roma

Constructia este o savanta compozitie pe plan central , rezultat din intersectia a doua triunghiuri echilaterale , combinate cu cercuri secante care genereaza capelele si planurile contracurbe.

Fatada prezinta un factor de neprevazut prin imbinarea curbei concave a corpului bisericii cu cea unduita a tamburului bisericii.

•

Compozitia rafinata este specifica stilului Baroc al lui Borromini.

bisericii cu cea unduita a tamburului bisericii. • Compozitia rafinata este specifica stilului Baroc al lui

Gianlorenzo Bernini(1598-1680) Sant`Andrea al Quirinale ,

Roma(1658)

Dispozitia planului oval orientat transversal fata de intrare , dinamica fatadei , realizata intr-un relief puternic , confera monumentului un vadit character baroc.

fata de intrare , dinamica fatadei , realizata intr-un relief puternic , confera monumentului un vadit
fata de intrare , dinamica fatadei , realizata intr-un relief puternic , confera monumentului un vadit
fata de intrare , dinamica fatadei , realizata intr-un relief puternic , confera monumentului un vadit

Pietro da Cartana(1556-1669) Santa Maria della Pace, Roma(1656)

Fatada monumentului este executata in faza de apogeu a Barocului. Miscarea dinamica este accentuata de porticul semicircular convex de la parter , caruia I se opune curba concave din partea superioara.

Acumularea de pilastrii si coloane pe aceasta fatada , relative ingusta ii confera un authentic character baroc.

• Acumularea de pilastrii si coloane pe aceasta fatada , relative ingusta ii confera un authentic
• Acumularea de pilastrii si coloane pe aceasta fatada , relative ingusta ii confera un authentic
• Acumularea de pilastrii si coloane pe aceasta fatada , relative ingusta ii confera un authentic
• Acumularea de pilastrii si coloane pe aceasta fatada , relative ingusta ii confera un authentic

Gianlorenzo Bernini(1598-1680) Carlo Maderna(1556-1629) Francesco Borromini (1599-1667) Palazzo Barberini, Roma(1628-1638)

Borromini (1599-1667) Palazzo Barberini, Roma(1628-1638) • La palatul Barberini , Bernini executa fatada si
Borromini (1599-1667) Palazzo Barberini, Roma(1628-1638) • La palatul Barberini , Bernini executa fatada si

La palatul Barberini , Bernini executa fatada si vestibulul scarii.

Partiul planului datorat lui Maderna aduce noi elemente de principiu , dezvoltand in acelasi timp teme ale palatelor si vilelor din Italia de Nord.

Corpul larg deschis catre exterior , exprima noile conceptii ale Barocului.

Ampla dezvoltare a scarii central de plan oval in doua rampe este caracteristica aceleasi conceptii . Fatada tratata printr-o suita de ordine suprapuse realizeaza o accentuata relatie exterior-interior si prezinta catre strada elemente care pana atunci erau specifice curtilor interioare romane.

Fatada senina cu un relief accentuat tine de faza clasica a barocului.

Tratarea in perspectiva falsa a arcadelor de la ultimul etaj in scopul maririi senzatiei de adancime este un artificiu des intalnit in arhitectura baroca.

Guarino Guarini (1624-1683) Palatul Carignano-Torino

Arhitect de mare telent , Guarini preia mult din traditia lombarda , pe care o imbina cu geniul sau creator ce se manifesta in spiritual barocului.

Palatul de la Torino este reprezentativ pentru acest stil , prin decoratia abundenta , formele dinamice si jocul de curbe si contracurbe.

Se observa tendinta vadita de explozie a spatiului interior catre exterior , cu Sali mari representative , intre care domina holul oval incurajat de scara monumentala dispusa pe traseu eliptic.

, cu Sali mari representative , intre care domina holul oval incurajat de scara monumentala dispusa
, cu Sali mari representative , intre care domina holul oval incurajat de scara monumentala dispusa

Guarino Guarini(1624-1683) San Lorenzo , Torino( 1666)

In compozitia acestei biserici , Guarino Guarini imbina cu incomparabila virtuazitate spatiile convexe si concave.

Domul , inspirit dupa cel al marii moschei din Cordoba, dezvolta motivul stelei cu opt colturi.

Corpul bisericii, compus din forme ovale instrainate , delimiteaza un spatiu dynamic specific barocului.

Opera lui Guarini a exercitat o importanta influenta asupra arhitecturii baroce din Spania si Europa de Nord.

• Opera lui Guarini a exercitat o importanta influenta asupra arhitecturii baroce din Spania si Europa
• Opera lui Guarini a exercitat o importanta influenta asupra arhitecturii baroce din Spania si Europa
• Opera lui Guarini a exercitat o importanta influenta asupra arhitecturii baroce din Spania si Europa
Gianlorenzo Bernini(1598-1680) Piazza San Pietro , Roma(1656) • Grandiosul ansamblu dezvolta in plan o forma

Gianlorenzo Bernini(1598-1680)

Piazza San Pietro , Roma(1656)

Grandiosul ansamblu dezvolta in plan o forma de cleste si este materializat de o nesfarsita colonada.

Compozitia pare a invita la accesul in catedrala.

Forma eliptica a spatiului de intrare in piata este tipic baroca.

Colonada dorica este tratata in arhitectura clasica si aminteste de porticele vilelor.

in piata este tipic baroca. • Colonada dorica este tratata in arhitectura clasica si aminteste de
in piata este tipic baroca. • Colonada dorica este tratata in arhitectura clasica si aminteste de
in piata este tipic baroca. • Colonada dorica este tratata in arhitectura clasica si aminteste de

Carlo Rainaldi(1611-1691) Bisericile gemene din Piazza del Papolo , 1662

Acest ansamblu urban roman este reprezentativ pentru tendintele de evolutie a orasului in perioada baroca.

Cele doua biserici identice ca expresie plastic strajuiesc stridentul de strazi care pornesc din piata spre centrul Romei.

Cele doua biserici identice ca expresie plastic strajuiesc stridentul de strazi care pornesc din piata spre
Cele doua biserici identice ca expresie plastic strajuiesc stridentul de strazi care pornesc din piata spre
Francesco De Sanatis(1693-1740) Piazza di Spagna, Roma(1723-1726) • Celebra piata caracerizata prin rezolvarea dinamica
Francesco De Sanatis(1693-1740) Piazza di Spagna, Roma(1723-1726) • Celebra piata caracerizata prin rezolvarea dinamica

Francesco De Sanatis(1693-1740) Piazza di Spagna, Roma(1723-1726)

Celebra piata caracerizata prin rezolvarea dinamica a spatiului urban , reflecta noile conceptii de sistematizare a Romei in perioada Baroca.

prin rezolvarea dinamica a spatiului urban , reflecta noile conceptii de sistematizare a Romei in perioada
prin rezolvarea dinamica a spatiului urban , reflecta noile conceptii de sistematizare a Romei in perioada
prin rezolvarea dinamica a spatiului urban , reflecta noile conceptii de sistematizare a Romei in perioada
Nicola Salvi (1723-1726) Fontana di Trevi , Roma (1723-1762) • Constituie un ansamblu urban Baroc

Nicola Salvi (1723-1726) Fontana di Trevi , Roma (1723-1762)

Constituie un ansamblu urban Baroc in care arhitectura , jocul fantanilor si sculptura sunt imbinate intr-o armonie dinamica de mare calitate artistica.

in care arhitectura , jocul fantanilor si sculptura sunt imbinate intr-o armonie dinamica de mare calitate
in care arhitectura , jocul fantanilor si sculptura sunt imbinate intr-o armonie dinamica de mare calitate