Reutilizarea antichitatii in Evul Mediu

In evul mediu, oamenii erau incapabili de a construi corect si nu apreciau arta arhitecturala din antichitate.
Acestia luau coloanele antice si le foloseau la alte constructii (in special biserici). Se aducea pt aceeasi
constructie coloane din diferite locuri, cu stiluri diferite.
Oamenii din evul mediu utilizau in mod distructiv constructiile antice, fara a realiza valoarea lor. Cand
acestia inteleg in sfarsit antichitatea, apare renasterea.

Conformari de tip renascentist in Goticul florentin (Loggia dei Lanzi)

Loggia dei Lanzi (1370-1380)

stil gotic predominant
Are bolti semicirculare, premergatoare renasterii
(nu frante ca la gotic)
Spatiu deschis catre exterior, catre public, unde se
tineau adunari intre conucatori, simuland
democratia.

Protorenasterea toscana (San Miniato al Monte, Pistoia, baptisteriul din Florenta etc)

1. San Miniato (sec. XI-XII)

Arta romanica
Inspirata de un clasicism solid si geometric
Inspirat din cladirile monumentale romane
Impartit in 2 segmente (inferior si superior)
In partea inferioara gasim 5 arce in plin cintru
sprijinite pe coloane cu capitel corintic din
marmura alba (aminteste de primele bazilici
timpurii crestine)
In partea superioara se observa geometria si
bicromia fatadei, impodobite de un mozaic ce il
infatiseaza pe Hristos intre Fecioara Maria si Sf.
Miniato. (sec. XIII)
Se utilizeaza marmura alba si cea gri-verzuie
(pietra serena)

2. Baptisteriul din Florenta (sec. XI)

Cea mai veche constructie din Florenta situata in fata la Santa Maria Del Fiore
Stil florentin-romanic
Renumit pt. Cele 3 seturi de usi din bronz in relief. Usile de est numite de Michelangelo
Portile Paradisului
Nobilii renascentisti(Fam. Medici, Dante)erau botezati aici.
Forma octogonala (obisnuita pt baptiseriile din acea
vreme) cu un adaos dreptunghiular in partea de Vest.
Fatadele sunt geometrice din marmura alba si verde i.
Cupola din interior este realizata din mozaic.
Santa Maria dei Fiori in perioada Renasterii (realizarea cupolei)

Santa Maria dei Fiori (sec. XIV-XV)

Ultima construcite gotica si prima constructie
renascentista
Plan de bazilica in cruce latina cu arce gotice
frante.
Fatada e in stil gotic, cu panouri de marmura
policroma verde si roz, conturate cu margini
albe.
E construita in 2 etape (biserica fara cupola,
cupola lui Brunelleschi)
Cupola este pe un plan octogonal cu diametrul
43m, sprijinita pe 10 coloane de marmura. E compusa din 8 felii eliptice din 2 coji de
zidarie (cea interioara o sprijina pe cea exterioara) si este intarita cu 8 nervuri.
Realizarea cupolei il are ca actor principal pe Brunelleschi care castiga in anul 1418 concursul
pentru constructia sa. Secretul sa consta in zidaria de tip oaselor de hering. El a mai conceput
si utilaje pentru transportul materialelor de la sol la cupola.

Ospedale degli Innocenti din Florenta

Arhitect Brunelleschi
Plan dupa traditie medievala cu incaperi desfasurate in jurul unei curti interioare cu portic.
Se deschide spre piata Ssa. Annunziata printr-un portic cu arcade semicirculare descarcate direct pe
coloane.
Arhitectura imbogatita cu medalioanele de ceramica.
Parterul tratat cu portic iar etajul cu goluri dimensionate, proportionate dupa principii renascentiste,
axate pe traveele porticului.
Capela Pazzi, Florenta (1429-1461)

Prima constructie renascentista cu plan central.

Prima constructie a lui Brunelleschi dupa Santa Maria del Fiore.
O bijuterie a renasterii.
Cupola poligonala pe nervuri (12 felii) tip structural frecvent in renastere.
Acoperisul vizibil din fatada principala, a fost proiectat initial ca fiind temporar insa a ramas
permanent.
Fatada are elemente romanice toscane imbinate cu elemente antice.
Initial, capela a avut destintia de capela mortuara pentru familia Andrea dePazzi

Palatul florentin in perioada Renasterii timpurii (Medici Ricardi, Strozzi, Pitti etc)

Generalitati despre palatele renascentiste:

Porneste de la planul medieval cu curte interioara.
Marcarea orizontalei prin cornisa puternica si braiele de separarare a nivelelor
Placate cu piatra, cu gradatie descrescatoare de relief de la parter spre ultimul etaj.
Raport plin-gol
Preiau din arhitectura antica.
Nivelele constructiei au o importanta gradata, cel mai insemnat fiind etajul 1 (piano
nobile), cu Sali spatioase dispuse in anfilada. Parterul, in care sunt dispuse spatiile
utilitare are fatade cu goluri mici si asigurate. La ultimul etaj sunt distribuite
incaperile destinate locuirii curente.

1. Palatul Pitti
Se presupune ca ar fi fost realizat de Brunelleschi, dar nu este 100% sigur
Compozitie simetrica a planului
Fatada de la strada este apropiata de stilul medieval
Parament din piatra, a carui relief scade catre ultimul etaj.
2. Palatul Medici-Ricardi (1444)
Specific renasterii timpurii
Plan dupa principii medievale cu curte
interioara
Fatada cu tratare graduala a reliefului pietrei
Marcarea pe orizontala
Goluri putine la parter si ancadramente de
factura antica, la etaj ferestre mai largi bifore
Cornisa impunatoare = o problematica pt
arhitectii renasterii

3. Palatul Strozzi (1490)

Exmplu clasic pentru programul de resedinta patriciana din Florenta Renasterii timpurii.
Intruneste toate elementele specifice acestei etape
Planul e compus tot in jurul unei curti interioare dar se pune mare accent pe simetria
acestuia.
Biserica renascentista timpurie la Florenta (San Lorenzo, Santo Spirito)

Bisericile San Lorenzo si Santo Spirito exprima sptiul arhitectural al sec. al XV-lea italian.
Elemente prezente din perioada crestinismului timpuriu si al romanicului, specifice traditiei
italiene.
Plan bazilcal cu nava principala acoperita cu tavan drept
Directia orizontala catre altar este accentuata

1. Biserica San Lorenzo

Prototip de renastere timpurie
Proiectata de Brunelleschi
Se vad etapele de santier (nu a fost terminata niciodata)
Tavanul este casetat

Cattedrala metropolitana di San Giovanni BattistaTorino- fatada renascentista

Biserica gotica cu fatada renascentista

Sprijinirea navei centrale de niste triungiuri cu volute
Sant Andrea Mantova

Planul este o imbinare intre stilul planului central si cel bazilical

Inlocuieste colateralele cu capele de diferite dimensiuni
Fatada este evidentiata de arcul central (dominanta) si cei 4 stalpi care sustin cele 3 etaje.
Se urmareste redarea formelor clasice

Tempio di Malatesta din Rimmini

Structura biserica gotica cu fatada reconceputa in stil renascentist de catre alberti

Este inspirata din arcul de triumf roman insa nu a fost terminata
Acoperisul este cu capriori de lemn de tip medieval
Fatadele laterale sunt elegante, cu arce renascentiste si cu ferestre gotice
Planul initial al bisericii era rectangular, lipsit de capele, terminandu-se in 3 abside.

Inovatii in compozitia palatului Rucellai

Etapa noua in evolutia fatadei

Se accentueaza verticala prin intermediul
pilastrilor suprapusi la fiecare nivel.
Intrarea nu mai este robusta
Evitarea impartirii perfecte, o dezordine
controlota.
Zidria este jucata
Urbanism in ren. timpurie Pienza

Lucrarile de la Pienza-program urbanistic renascentist, la comanda Papei Pius al II-lea

Fostul nume era Corsigniano
Piata este trapeizoidala
Planul cuprinde: 1) Biserica 2)Palatul Picolomini 4)Palat Episcopal 5) Primaria 6) Fantana
desenata 3) Gradina

1. Biserica
Domina piata
Are o fatada veche renascentista, tripartita, arcea semicirculare ce se descarca
direct pe stalpi.
Planul e de triplu naos, colateralele fiind aprope cat nava principala
2. Platul Picolomini
In vestul bisericii
3 etaje, parterul cu ferestre mici iar ultimele 2 etaje cu ferestee mari, impartite la
mijloc de stalpi subtiri.
Se contureaza orizontalitatea prin intermediul traveelor si a cornisei
Are deschidere cadre oras cu 3 fatade, cea de-a 4-a avand perspectiva catre vale.
panul e construit in jurul unei curti interioare simetrice
3. Gradina
fatada cu deschidere catre gradina are un portic.
Prin gradina se realizeaza o imbinare cu natura deosebita
Este marginita in 3 parti de un gard acoperit de iedera
4. Palatul episcopal
In estul bisericii
Conceput pt a gazdui episcopii ce vin la papa.
Remodelare a vechii primarii din corsingiano
5. Primaria (palazzo comunale)
Peste drum de biserica
A fost necesara cu noua statura urbana a orasului Pienza (mai mult de ochii lumii)
La parter are un portic cu arce semicirculare, in concordanta cu fatada bisericii.
Atasat este si turnul clopotnitei
Primele manifestari ale Renasterii la Roma

1. Se manifesta in sec XV si se contureaza in sec. XVI

2. Din motive istorice, Roma va cunoaste doar renasterea la apogeu.
3. Se pune accent pe constructia bisericilor si a palatelor cu curte interioara
4. Simetria este obligatorie
5. Arhitectura actuala se inspira din arh. Antica Romana.
6. Revine monumentalitatea

Palate romane de tranzitie Gotic-Renastere (Palazzo Venezia, Palazzo della Rovere)

1. Palazzo Venezia
Intial a fost o constructie modesta
medievala-gotica, construita in jurul
unui turn
A devenit mai apoi resedinta papala si s-
au adus modificari insemnate
Noul Design = Alberti
Este folosita piatra din carierele din
apropiere

2. Palazzo della Rovere

Inspirat de palazzo venezia roma

Loggia de la biserica San Marco din Roma (+ modele)

Loggia regasita pe una dintre fatade (pentru inecuvantari) a

fost construita in stil renascentist de catre alberti. Desi acum
se presupune ca ar fi lucrat doar ucenicul sau.
Este imbracata in marmura alba luata de la colosseum
Este asemanatoare cu cea de la biserica Sf. Apostoli Petru si
Pavel

San Pietro in Vincoli din Roma (+Claustrul)

Sec 5
Naos cu abside +transept si o absida semicirculara
Napsul si transeptul sunt acoperite de un acoperis in
forma de t
Absida principala are propriul acoperis
Fatada principala cu portic.
Fatada de la etajul superior adaugata peste veche
structura
Claustrul este in sudul bisericii si este foarte bine pastrat si in ziua de astazi insa a fost
pavata. Coloanele sun originale
In claustru se gaseste si o fantana
Palazzo della Cancellaria