Subiecte IAC I A. Arhitectura este arta si stiinta de a construe bine.(cf. Viollet-le-Duc).

Problema este ca arhitectura nu se poate define ca stiinta, pentru ca nu se poate define ca ansamblu organizat de cunostinte umane privitoare la natura, societate si gandire, capatate prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor si prin explicarea lor.(cf. Larousse). Ea nu descopera si explica fenomene, dar se foloseste de rezultatele diverselor stiinte. B. Cele doua calificari, de architect si de urbanist sunt astfel complementare si trebui intelese ca facand parte din aceeasi activitate generala de edificare. Ele pun impreuna metodele specific, la care se adauga si perspectivele metodologice venite dinspre alte discipline care au legatura cu edificarea, in scopul comun de a crea un mediu construit favorabil din cat mai multe puncte de vedere. C. Intr-un anume fel, asistam la cea mai puternica si subtila legatura cu istoria pe care a cunoscut-o proiectul de arhitectura, pentru ca nu se refera numai la folosirea, continuarea, negarea unor limbaje arhitecturale anterioare, ci merge mult mai profund in interiorul conceptului care genereaza proiectul. D. Bazele teoriei arhitecturii a fost puse de Vitruviu, fundamente ce sunt si astazi respectate in precesul proiectarii, el considera ca sunt 3 conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o cladire, aceleasi ca si in arhitectura contemporana si anume conditia de utilitate, conditia de rezistenta fizica sic ea de frumusete. Pentru a proiecta un architect trebuie sa cunoasca istoria arhitecturii pentru a stii din ce se ispira sau ce respinge. E. Vitruviu, primul theoretician al arhitecturii, spunea ca arhitectura trebuie sa raspunda unor 3 conditii: utilitas, firmitas, venustas. La conditiile formulate de Vitruviu se mai pot adauga si altele care fac ca arhitectura sa fie la limita dintre arta si stiinta. Este singura arta care o finalitate practica obligatorie; manipuland mase mari de materiale, este dependent de conditii de statica a constructiei. Este de durata si roadele ei nu pot fi evitate. F. Desparitirea institutional a domeniilor de competent (arhitectura si urbanism) se refera in mod special la metodele specifice de lucru aplicabile la diversele scari de interventie asupra mediului, care s-au consolidat prin exercitiul practice de-a lungul timpului. II

A. Arhitectura vernacular este arhitectura fara architect, fara proiect desenat. Este facuta direct de utilizatori, eventual cu mana de lucru specializata a unor mesteri. Fiind facuta de utilizatori arhitectura vernacular reprezinta totdeauna transpunerea direct in forme a nevoilor practice si spiriluale a

B. C.

D.

E. F.

G.

H.

I.

membilor comunitatii. Ea a fost numita timpul 0 deoarece este cea mai veche forma a arhitecturii ce s-a nascut odata cu aparitia omului. A fost generate din necesitatea omului de a se adaposti. Arhitectura vernaculara reprezinta originea arhitecturii culte ea inca servind ca sursa pentru aceasta. Arhitectura vernaculara reprezinta o sursa de ispiratie pentru arhitectura culta ea luand in considerare atat optiunile celui care ii este adresata si dand nastere chiar unor noi curente (neoromanesc- Mincu). Ea are character regional cat si universal iar cercetarea antropologica poate servi ca fundament al unui proiect. Un exemplu elocvent ar putea fii asa numitele Palate tiganesti care se afla la limita dintr arhitectura culta si vernaculara. Desi proiectul lor a fost elaborate de un architect ele tin cont mai mult de preferintele beneficiarului si de contextual in care sunt incadrate. VEZI D Termenul de regionalism se refera la adaptarea unei constructii vernaculare tipului de relief in care a fost construita, materiei prime dominante si specificului acelei zone, iar regionalismul critic se refera la incadrarea actuala a unuei constructii intr-o anumita zona, intr-un anumit context tinand cont si de cunostintele si gusturile specialistului. Contextualismul se refera la incadrarea unei constructii intr-un anumit mediu prezent, unui context architectural si social, iar regionalismul urmareste un scop asemanator insa da imporanta mai mare si specificului opiniei arhitectului. Arhitectura vernacular serveste ca sursa de inspiratie pentru arhitectura culta dand indicia acesteia despre specificul unui anumit popor, unei anumite zone geografice, si unui anumit mediu social. Criza Arhitecturii vernacular se refera la disparitia acestui mod de edificare odata cu societatea moderna, din multiple ratiuni. Ceea ce nu inseamna ca nu exista forme contemporane de vernacular, al caror studio este in curs su de la care se asteapta numite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural. Criza arhitecturii culte este de cu totul alta factura decat cea aarhitecturii vernaculare. Ea se refera la relatia cu mediul natural pe care dezvoltaea moderna risca sa-l distruga si la relatia cu necesitatile utilizatorilor carora arhitectura moderna s-a dovedit incapabila sa le raspunda in anumita masura.

III A.

In antichitate si evul mediu arhitectura era privita ca o arta inferioara, iar in Renastere a devenit prototipul creatiei divine definindu-se mai concret cu ajutorul lui Alberti prin cartea sa DERE AEDIFICATORIA.

Abea in 1867 a fost definite print-o diploma si I s-a acordat un titlu dupa infintarea primei scoli Ecole des Beaux Art. In 1895 a fost aprobat un cod deotologic al profesiei iar in 1914 a fost eliberata prima diploma de catre guvern. B. VEZI A C. VEZI B D. VEZI C

IV A. Edificiile grecesti si romane au capatat un prestigiu care le-a instituit intr-un system international de referinta deosebit de durabil. Ordinele sunt preluate din natura fiind insusi intruchiparea ei. B. Limbajul classic a reprezentat un nou limbaj architectural independent de dicteul religios si orientat esthetic. S-a definivat limbajul classic, libaj bazat pe utilizarea dupa anumite reguli a sistemului trilitic care insotit de o decoratie specifica este codificat sub forma celor 3 ordine clasice: ionic Doric si corintic. C. Limbajul classic a fost creat de catre greci si imbogatit de romani bazandu-se pe elemente precum coloana, sistemul de proprtii, sistemul de reguli de compozitie acesta devenind garantia frumosului fiind valorificat si adaptat de catre renastere si preluat mai tarziu de catre curentele secolului XIX. D. Grecia antica , Roma antica, bizantz, renastere si neoclassicism. E. Vezi C. IN sec XIX au aparut noi probleme in fata arhitectilor cu ar fii dezvoltaea urbana fara precedent aparitia unor noi timpuri de cladiri si gasirea unor forme adecvate noilor necesitati.