UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCII I ARHITECTUR

Domeniul: Arhitectur i Urbanism
Program de studii: Arhitectur
Anul de studiu: VI

REFERAT
Procesul de proiectare arhitectural ntre actual i viitor

Autor:

student arh. Simuleac Lucian

ndrumtor:

lect.dr. Gabriela Popoviciu

An univ. 2014-2015

- sesiunea ian. 2015 -

1
CUPRINS

CAPITOLUL I.

PROCESUL DE PROIECTARE IN ARHITECTURA IN PREZENT .........

1. INTRODUCERE.SCURT ISTORIC.

1.1 PREZENT.

1.2 VALORILE PROIECTARII IN ARHITECTURA..

CAPITOLUL II.

PROCESUL DE PROIECTARE IN ARHITECTURA IN VIITOR..

ARHITECTURA PARAMETRICA

CONCLUZII ............................................................................................

Bibliografie ................................................................................................

2
1.1INTRODUCERE IN ARHITECTURA.SCURT ISTORIC AL PROIECTARII DE
ARHITECTURA

Inca din Antichitate,arhitectura,arta proiectarii cladirilor a avut o interferenta apropiata

cu arta plastica din cel putin trei motive.In primul rand majoritatea cladirilor din aceea vreme ce
aveau o valoare arhitecturala ridicata erau lucrari publice in special religioase.Ca urmare erau
implicate serviciile unei game largi de artsti si mesteri decorativi.In al doilea rand multe dintre
aceste cladiri actionau ca vitrine pentru arta plastic:frize si basoreliefuri,vitralii,mozaicuri sau
decoratii metalice.In al treilea rand programele de constructi publice au mers mana in mana cu
dezvoltarea artelor vizuale si a majoritatii miscarilor artistice precum
Renasterea,barocul,rococoul,neoclasicismul etc influentand atat arhitectura cat si artele plastice.

Arhitectura timpurie avea doua functii importante:sa consolideze securitatea si puterea iar
a doua sa multumeasca zeii.Cu cat securitatea era mai puternica cu atat celelalte functiuni
deveneau si ele mai bogate.

3
 Printre primele imperii si
civilizatii ce au adus un aport
in imbogatirea artei si
arhitecturii au fost Imperiu
Egiptian,Imperiul
Chinez,Imperiul Sumerian si
Persian dar si arhitectura
megalitica din spatial
European.

Primii ce au inceput sa
teoretizeze arhitectura au fost
grecii.Aceasta teorie era bazata
pe comenzi clasice a
proiectarii de arhitectura bazata
pe proportiile partilor
individuale ale cladirii.Acest
lucru a dus la o aparenta de
consistenta estetica indiferent
de dimensiune sau materiale
folosite.Arhitectura greaca a
definit trei ordine:ionic,doric si
corintic.

Civilizatia romana a
adoptat exigentele grecesti si a
adus noi inovatii in
proiectare.Designul a fost
consolidat prin evolutia
arhitecturala in constructia de
arcade si cupole de
acoperis.Arcele au imbunatatit
eficienta si capabilitatea
podurilor si a apeductelor
reducandu-se astfel coloanele
de sprijin pentru a sustine
structura.In timp ce acoperisurile rotunde permit construirea de spatii deschise mai mari sub,in
acelasi mod acestea creeaza un aspect exterior impresionant de grandoare si maretie.

4
Evolutia materiala a fost de asemenea cruciala cum povestea arhitectul Vitruvius in cartea sa De
Architectura.Acest lucru este exemplificat prin inventia de beton romanic(opus
cementicium),un amestec de mortar var, nisip,apa si pietre. De architectura este un tratat al
arhitecturii greceti i romane, dedicat mpratului Augustus. Reprezint una din puinele lucrri
majore ale arhitecturii antice care a supravieuit pn n prezent.Pentru evidenierea valorii
acesteia, se pot meniona cteva concepte i teorii care apar aici:

Un edificiu trebuie s aib trei caliti: firmitas, utilitas, venustas, adic stabilitate, utilitate,
estetic.

Arhitectura este o imitaie a naturii. Aa cum psrile i albinele i construiesc spaiul locuibil,
astfel i oamenii trebuie s foloseasc elemente naturale i mai ales edificiile arhitectonice s se
integreze mediului, peisajului nconjurtor, concept de o puternic actualitate.

Ordinele arhitecturale inventate de greci: doric, ionic, corintic, arat c acetia erau nzestrai cu
un puternic sim al proporiilor. Punctul culminant l constituie nelegerea proporiilor corpului
uman. Ulterior, Leonardo da Vinci avea s reprezinte grafic, cu specifica sa miestrie, omul
vitruvian (un corp uman nscris n cerc i ptrat, figuri fundamentale ale ordinului cosmic).

1.1 PREZENT

5
Valorile proiectarii de arhtiectura alcatuiesc o parte importanta a ceea ce influenteaza
arhitectii si designerii atunci cand iau deciziile lor in proiectare.Cu toate acestea arhitectii si
designerii nu sunt intotdeauna influentati de aceleasi valori si intentii.Acestea difera de la o
miscare la alta arhitecturala.De asemenea difera intre scolile de arhitectura si scolile de
proiectare precum si intre arhitecti individuali si designeri.

Diferentele dintre valori si intentii sunt direct legate de pluralismul de rezultate in ce

exista in arhitectura si design.Un alt factor important ce contribuie la procesul de proiectare
este modul in care se realizeaza interactiunea intre el si client.

Extinderea ideilor din proiectarea arhitecturala si industriala ce au avut loc in cursul

secolului trecut a creat o realitate estetica diversa intre aceste doua domenii.Aceasta realitate
estetica pluralista si diversa a fost tipica ultimelor miscari de proiectare arhitecturala si
industriala cum ar fi:Modernismul,Postmodernismul,Deconstructivismul,post-
structuralismul,Neoclasicismul,Neoexpresionismul,Supermodernismul etc.Toate aceste
realitati estetice reprezinta un numar de valori estetice divergente in plus fata de valorile
generale .Unele dintre dinstictiile stilistice constatate in aceste diverse realitati estetice
reflecta diferente profunde in valorile de proiectare si gandire dar acest lucru nu e este cazul
pentru toate distinctiile stilistice.

Aceste valori estetice si diverse expresii sunt intr-o anumita masura o reflectare a dezvoltarii
care a avut loc in comunitatea artistilor.Majoritatea schimbarilor au avut loc in societatile
occidentale din cauza dezvoltarii tehnologice,economice,politice etc.Cu toate acestea diverse
expresii estetice sunt de asemenea o reflectare a arhitectilor si designerilor ce reprezinta o
exprimare personala bazata pe tendinta de a exprima prin forma,material precum si
ornament pentru a creea noi stiluri estetice si de vocabular estetic.

1.2 ESTETICA PROIECTARII

Estetica proiectarii contine sapte valori estetice:

6
a.Aspectele artistice si auto-exprimare

Aceasta este carcaterizata de o credinta in care are loc o auto-exprimare a interiorului

cuiva si a imaginatiei creatoare.Resursele interioare si intuitia sunt utilizate in
proiectare.Aceste sentimente sunt un numar al valorilor artistice gasite in miscari cum ar fi
expresionismul si miscarea de avantgarda.

b.Spiritul valorii de proiectare a diverselor vremuri din ultimul secol

Aceasta valoare se bazeaza pe conceptia ca fiecare epoca are un anumit spirit sau un set
de atitudini commune care ar trebui sa fie utilizate in proiectare.Spiritul timpurilor denota
climatul intelectual si cultural al unei anumite epoci care poate fi legat de o experienta,de o
anumita viziune asupra lumii,simtul gustului si a costiintei colective.Aceasta forma de
expresie se gaseste in aerul acelei epoci iar fiecare generatie vine cu aerul e ce
genereaza un stil estetic ce exprima unicitatea referitoare la acea vreme.

c.Valoarea structural,functionala si materiala

Onestitatea structurala este legata de ideea ca o structura trebuie sa fie afisata cu scopul ei
adevarat si nu decorativ.Onestitatea functionala este legata de idea ca o forma de cladire sau
un produs se poate modela pe baza functiei sale destinate de multe ori cunoscut ca forma
urmeaza functia.Presupune ca materialele ar trebuie sa fie utilizate si selectate pe baza
proprietatii lor si ca si caracteristica un material ar trebui sa influenteze forma pentru ceea ce
este folosit.

d.Valoarea proiectarii minimaliste si simplitiste

Aceasta valoare de proiectare se bazeaza pe ideea ca forme simple,fara ornamente

considerabile,geometria simpla,suprafetele netede etc.reprezinta forme care sunt atat de
adevarate,reale si reprezinta inteleptciune.Aceasta valoare implica faptul ca cu cat mai
cultivate o persoana devine cu atat decoratiunea dispare tot mai mult.In plus este legata de
ideea ca formele simple vor elibera oamenii din dezordinea de zi cu zi contribuind astfel la
liniste si relaxare.

e.Natura si proiectarea ecologica

Aceasta valoare de proiectare se bazeaza pe ideea ca natura (ex.numeroase organisme

vii,legi numerice cum ar fii ratia de aur etc.) poate oferi inspiratie,indici functionali si forme
estetice pe care arhitectii le utilizeaza ca baza pentru modele.Modele bazate pe aceasta
valoare de proiectare tind sa fie caracterziate prin curbe,curgere libera,linii asimetrice si
forme expresive.Aceasta valoare poate fii rezumata la forma urmeaza curgerea.

f.Designul clasic,traditional si estetica vernacular

Valoarea se bazeaza pe credinta ca o cladire ar trebui sa fie conceputa pe principii

atemporale care depasesc anumite stiluri,culturi si climate.Implicit in aceasta valoare de

7
design ideea este ca daca sunt folosite aceste forme publicul va aprecia o frumusete
atemporala si sa inteleaga imediat modul de utilizare a unei anumite cladiri. Aceasta valoare
este legata de diferentele regionale si anumite variabile climatice,culture folclor ce creeaza
expresii estetice distinctive.

g.Proiectarea regionala

Aceasta valoare a proiectarii se bazeaza pe convingerea ca constructia ar trebui sa fie

conceputa in conformitate cu caracteristicile specific ale unui loc specific.In plus ea este
legata de scopul de a obtine armonie vizuala intre o cladire si imprejmuirile sale,precum si
realizarea continuitatii intr-o anumita zona.Cu alte cuvinte se straduieste sa se realizeze o
legatura intre trecut si present.In cele din urma aceasta valoare este de asemenea de multe ori
legata de mentinerea si creea de identitate regional si nationala.

Multi arhitecti au o motivatie puternica in a servi bunul public si nevoile populatiei ce va

utiliza acea arhitectura.Mai mult decat atat constientizarea sociala si valorile sociale din
arhitectura reflecta valorile sociale in cadrul in care acestea se materializeaza.

In secolul 20 a inceput sa se puna accent tot mai mult pe introducerea de proiectarii

ecologice in societatile occidentale.Grija fata de mediu nu este noua si poate fii gasita intr-un
mod variabil de-a lungul istoriei si este inradacinata intr-o serie de perspective,inclusive in
scopul de a gestiona ecosistemele pentru randamente sustenabile ale resurselor ce se
exploateaza,precum si ideea ca totul in natura are o valoare intriseca.Problemele de mediu si
provocarile gasite in secolul 20 au condus la o dezvoltare in care valoarea mediului a
devenit importanta in unele sectiuni a societatilor occidentale.Accentul pe designul eco a
fost marcat cu redescoperirea si dezvoltarea in continuare a multor competente si tehnici ce
se stiau din antichitate.Aceste abordari conventionale traditionale se pot combina cu
tehnologia high-tech.Multe orase au inceput formeze sis a introduca eco-reglemntari privind
resursele regenerabile,consumul de energie,cladiri inteligente,material reciclate si
durabilitatea.Acest lucru nu poate fi surprinzator deoarece in prezent 50% din consumul de
energie din Europa si 60% din SUA este produs de cladiri.

Valorile designului eco:

a.Design verde si sustenabilitate

Aceasta valoare se bazeaza pe credinta ca o abordare durabila si ecologica a constructiilor

este benefica pentru utilizatori,societate si generatiile viitoare.Concepte cheie in aceasta
valoare de proiectare sunt:conservarea energiei,managementul resurselor,reciclarea,material
netoxice etc.

b.Reciclarea si modificarea

Aceasta se bazeaza pe convingerea ca cladirile existente pot fi folosite in mod continuu prin
actualizari.In cadrul acestei valori exista doua scoli separate de gandire cu privire la
estetica:o tabara se concentreaza pe elemente noi care sunt sublimate la un estetic de

8
 ansamblu precum si alte avocatii de contrast estetic,dihotomia si chiar disonanta intre vechi
si nou.

c.Sanatatea

Aceasta valoare a proiectarii se bazeaza pe convingerea ca mediul construit poate contribui

la asigurarea unui mediu de viata sanatos.Construit in aceasta valoare se creeaza principii
cum ar fi:corpurile de cladire ar trebui sa fie de sine statatoare,siturile trebuie sa fie
distribuite pentru a maximiza cantitatea de lumina care ajunge la structurile individuale.Se
pune accentual si pe reducerea emisiilor toxice prin selectarea materiei adecvate.

2.PROCESUL DE PROIECTARE IN ARHITECTURA IN VIITOR

Voi incepe printr-o remarca simpla:Daca detii prezentul,vei controla trecutul si apoi vei
detine viitorul.

In prezent suntem martorii unei noi revolutii pe plan global si aceasta se numeste
revolutia informationala/cibernetica.La fel cum revolutia industriala a schimbat definitoriu
evolutia umana in ultimii 200 de ani aceasta penetrand fiecare ramura si domeniu la fel a inceput
sa schimbe si va continua inca multa vreme sa schimbe si sa contureze in noi perspective
domeniile de activitate din prezent si viitor calculatorul si software-urile.

9
 In arhitectura si-a facut aparitia inca destul de rapid si anume la inceputul anilor `80 prin
intermediul programelor de proiectare asistata pe calculator si anume CAD(computer aided
design).Daca la inceput acestea erau doar o unealta pentru arhitecti si designer ce favoriza
rapiditatea muncii in prezent a inceput sa devina un redutabil coechipier al proiectantului ce il
ajuta in orice aspect al conceptiei cladirii.

Am inceput prin acea paradigma deoarece trebuie sa continuam pe baza invataturilor

acumulate din istoria arhitecturii si a valorilor esteticii dobandite pe parcursul evolutiei noastre
ca si societate,sa ne folosim de libertatea prezentului si sa creem un viitor mai bun,o evolutie a
prezentului.Totodata una dintre cele mai mari probleme ale prezentului trebuie eliminata si
anume poluarea.Este cunoscut faptul ca cladirile sunt unul dintre principalii factori ai acestui
fenomen astfel arhitectura din viitor se va focus pe concepte cat mai ecologice si mai sustenabile.

Cunoscut sub numele de proiectare parametrica exista mari contitati de cercetari si

publicatii in acest domeniu.Scriptismul incorporeaza ceea ce este de obicei considerat modelare
algoritmica prin intermediu softwareului cum ar fi Grasshopper.Suprafete variate,elemente
diferite sunt tipuri de operatiuni scriptism.Aceste utilizari sunt deseori prpuse si pot creea
arhitectura care este receptiv la stimuli precum lumina soarelui,vant,vederi,programe,context etc.

Trebuie sa fim atenti cand un model generat de scripturi poate fii propus ca si
utilizare.Aceste geometrii sunt generate prin intermediu programelor sau prin intermediu unor
scripturi ce sunt implementate cu ajutorul limbajelor de programare precum C++ sau
Python.Calculatorul iti genereaza o multitudine de solutii,dar noi trebuie sa le alegem pe cele mai
viabile in concordanta cu situatia noastra.

Cu cat introducem mai multi parametrii cu atat Solutia obtinuta va fii mai buna.Ganditi-
va ca un calculator obisnuit poate genera 40-50 de solutii pe minut iar un supercomputer cateva

10
sute.Acest lucru face sa eficientizeze si munca de companiei de proiectare asftel nu este nevoie
de a lucre o armata intreaga de proiectanti deoarce calculatorul face munca acestora.Aspectul ce
face ca aceast current sa se adapteze cat mai rapid in arhitectura este ca putem folosi acum orice
forma geometrica si nu doar volume ce se incadreaza in cele primare si care se pot realiza
structural in prezent.Calculatorul genereaza pe langa forma si structura pana in cel mai mic
detaliu.Astfel de exemplu o forma amoeba va avea cateva sute de panouri fiecare diferita ca
dimensiune ,ca grosime,ca imbinare iar calculatorul va genera intreaga solutie.Aceasta solutie
apoi se va lega la niste roboti ce lucreaza pe banda unei fabrici ce produce piesele
constructive,iar acestea vor fii doar anasamblate la fata locului de catre firma de constructie
precum niste piese de puzzle.

Totodata calculatorul face si analizele fata de cum se va incadra forma in situl ales
indicand astfel cele mai optime solutii.In viitor va aparea o noua meserie legata de proiectarea si
anume architect programator.Acesta va avea nevoie de cunostere atat in arhitectura cat si in
structure si informatica si va putea indeplini o munca pe care acum o fac o multime de oameni.

CONCLUZIE

Elementele de baza si sistemul de valori in arhitectura vor ramane aceleasi si in viitor

cum au ramas din antichitate pana in prezent.Problemele actuale se vor rezolva in viitor.Chiar
daca tehnologia evolueaza de la o zi la alta trebuie sa fim tot timpul la curent cu orice apare nou
astfel vom evolua cu pasi marunti.Va trebuie sa invatam tot timpul,sa ne adaptam in situatii noi
si sa nu ne lasam nicioadata mintile sa se relaxeze prea mult iar astfel vom face fata cu brio la
provocarile viitorului.Chiar daca tehnologia evolueaza nu trebuie sa ne lasam prada faptului ca
ne usureaza munca ci sa incercam atunci sa compensam si sa acumulam cunostine pe cealalta
parte unde inca trebuie sa ne dezvoltam pe plan profesional.

BIBLIOGRAFIE

LERA, S. G. (1980). Designers' values and the evaluation of designs. PhD thesis, Department of
Design Research. London, Royal College of Art.

BIOPHILIC DESIGN: THE THEORY, SCIENCE AND PRACTICE OF BRINGING

BUILDINGS TO LIFE, edited by Stephen R. Kellert, Judith Heerwagen, and Martin Mador
(John Wiley, New York, 2008). ISBN 978-0-470-16334-4

Holm, Ivar (2006). Ideas and Beliefs in Architecture and Industrial design: How attitudes,
orientations, and underlying assumptions shape the built environment. Oslo School of
Architecture and Design. ISBN 82-547-0174-1.

11
12