Cuprins

1) Începutul Conceptualismului ........................................................................................ 2

2) Ce este Conceptualismul? ............................................................................................ 2
2.1) Exemplul Grecesc ........................................................................................... 3
2.2) Conceptul în artă și filosofie ......................................................................... 3
3) Conceptualismul secolului XX ...................................................................................... 4
4) Concluzii ........................................................................................................................ 5
5) Bibliografie .................................................................................................................... 5

1
1. Începutul Conceptualismului
Secolul XX a jucat un rol deosebit în dezvoltarea arhitecturii: perioada lungă al marelui
stil a fost schimbată de multe ori în contradicție cu concepte creatoare de formă. O asemenea
schimbare cardinală în parametrii și condițiile procesului arhitectural de bază a fost o reacție la
promovăriile epocii și rezultatul unor procese lungi evolutive din interiorul sistemului nivelelor
multiple de “societate – personalitate – arhitectură – forțe de producție”.
Realizarea valorii abordării individuale a oricărei sarcini artistice a avut loc în Italia, în
secolul al XIV-lea, ca rezultat al unei scăderi în sistemul minții cauzate de procesul de
liberalizare treptată burgheze a vieții și a culturii. Un echivalent natural al acestei schimări
revoluționare a valorilor a fost un fenomen mondial – epoca Renașterii, cu realizarea moștenirii
arhitecturale clasice.
Datorită unui decalaj mare de timp din epoca antică a făcut posibilă inventarea în mod
liber “noul stil clasic”, bazându-se pe interpretarea autorului formelor “nou inventate”. Astfel, a
fost creată baza pentru abordarea autorului conceptual al arhitecturii.
Cu toate acestea, chiar și inventatorii proeminenți al timpului Renascentist nu au putut
depăși inerția culturii transpersonale “primare”, deoarece rădăcinile ei erau prea adânc înfipte
în conștiința socială a epocii. Sistemul de comandă bazat pe structura aproape matematic
conținea insăși “gena universalității”, care a făcut posibilă integrarea tuturor variațiilor
individuale ale arhitecturii clasice în stil mare al epocii.

2. Ce este arhitectura conceptuală?

Arhitectura conceptuală este o formă a arhitecturii care utilizează conceptualismul,
caracterizată prin introducerea unor idei sau concepte din exteriorul arhitecturii, deseori ca o
metodă de a extinde această disciplină a arhitecturii. Aceasta produce, în esență, diferite tipuri
de clădiri decât cele produse la scară largă de modelul “arhitecturul ca un maestru
constructor”, în care principiile de ghidare sunt meșteșugul și construcția. Clădirea finală ca și
produs este mai puțin importantă în arhitectura conceptuală, față de ideile care o ghidează, idei
reprezentate în primul rand prin texte, diagrame sau chiar instalații artistice. Arhitecții care
lucrează pe această ramură sunt Diller+Scofidio, Bernard Tschumi, Peter Eisenman și Rem
Koolhaas.
Louise Kahn spunea despre Frank Lloyd Wright: “Nu merge. Nu trebuie să meargă.
Wright avea forma concepută cu mult înainte ca el să știe ce va fi înăuntru. Eu susțin că aici e
locul de începere a arhitecturii, cu acest concept”.
Arhitectura conceptuală explorează sensuri și materiale diferite pentru a aduce noi idei
într-o clădire, construind ceva cu totul nou în afară de construcțiile și designul tradițional.
Când vedem o clădire cu un design tradițional, îi aplicăm cu ușurință adjective, de regulă
“urât” sau „frumos”. Nu ne putem exprima cu privire la lucrul arhitectural deoarece este o

2
repetiție al unui concept vechi, bătut și îndoit, așa utilizat anterior încât nu mai este considerat
un concept. Dar când lucrarea terminată evocă alte sentimente deoarece, pe lângă aspectul
estetic, observăm ceva diferit în acea lucrare, o posibilă lăgătură cu un concept nou sau
neobișnuit.
Nu există nici o lucrare fără concept, dar unele clădiri au mai multe eforturi conceptuale
care conduc privitorul spre sentimente puternice, de noutate sau chiar ciudățenie.
Arhitecții caută arhitectura conceptuala adecvată elementelor tehnologice, materiale și
estetice pentru a determina starea de spirit dorită, chiar dacă este vorba de indiferență, apatie
sau dezgust. De multe ori, rezultatele acestei creații sunt doar pur și simplu cladiri a căror
simplitate si puritate poate fi, de asemenea, utilizat ca pe un concept, mai ales atunci când se
potrivesc cu practicalitatea.
Este dificil sa definești un concept de arhitectură, care la urma urmei, poate fi orice – un
sentiment, o proporție, un cuvânt, o atitudine, o culoare sau o activitate. Orice poate deveni un
concept puternic, care la randul său, va fi responsabil pentru o arhitectură bună. Este pur și
simplu arhitectul care știe că tu ești cel care o definești, o exprimi sau o explorezi.

2.1) Exemplul Grecesc

Când marii maeștri constructori, meșteșugari, sculptori și munctori au construit propiile
lor structuri civile, cum este Partenonul, care este, fără îndoială, cea mai mare expresie a
arhitecturii clasice, au vrut să construiască cea mai înaltă, cea mai impresionantă clădire cât mai
perfectă posibilă. Nu numai ca și clădire, dar, de asemenea și estetic. Dorința de perfecțiune
ghidată de dezvoltarea fiecărui element. Utilizarea de materiale și modul în care au lucrat
împreună au evocat sublimul și frumosul.
Conceptul de frumusețe și evocarea sublimului au definit de la început modul în care s-
ar fi desfășurat clădirile, modul în care s-ar construi și care ar primi ornamente. Acesta este
doar unul dintre multele exemple de concept puternice realizate prin activitatea arhitecturii.

2.2) Conceptualismul în artă și filosofie

În artele vizuale și istoria artei, termenul „conceptualism” a dobândit o semnificație
diferită de utilizare în alte domenii, cum ar fi filosofia. În cazul artei, conceptualismul se referă
la o tendință spre un mod extrem de intelectualizare a practicii artistice, care a crescut deosebit
de pronunțat în arta lumii, de la începutul declinului modernismului de la mijlocul secolului al
XX-lea.
Conceptualismul, în filosofie, este o poziție luată pe problema universaliilor, inițiată de
Peter Abelard. Acesta este un termen folosit pentru a desemna curente filosofice care ocupă o
poziție intermediară între realismul medieval și nominalism în rezolvarea rpoblemei
universaliilor.

3
 Bertrand Russell obișnuia să spună că bunul simț este suficient pentru problemele
comune, dar că problemele interesante necesită o abordare mai disciplinată si vigilentă.
Henri Bergson susținea că numai exercitarea aparent artificială a filosofiei ne-ar putea
salva de calea falsă a obișnuinței mentale.

3) Conceptualismul secolului XX
Începutul secolului XX ajungea la stadiul în care cunoașterea s-a confruntat cu forța
democratizării – o valoare incontestabil bună pentru politică, în cazul în care gândirea și cultura
nu era neapărat necesară.
Este desigut epoca maselor: cultură în masă, producție în masă și consum în masă. Este
epoca în care toate disciplinele moderne s-au conturat și s-au întâlnit cu provocările – și
aproape întotdeauna contraintuitivă – noilor forme de cunoaștere.
O contradicție ascunsă între conceptualitatea timpurie al individualismului și inerția
consecventă a tradiției meșteșugărești, au adus în cele din urmă diviziunea dintre doua fluxuri
separate – clasicismul non-personal și barocul emoțional, care a făcut un alt pas spre
arhitectura conceptuală.
Baza integral metodică și „tehnologică” a arhitecturii “istoricistă” face posibilă
caracterizarea perioadei de relevanță globală a acestei metode artistice stilistice ca o altă
perioadă al marelui stil, dezvoltat în condițiile proto-conceptualismului.
Un pas către conceptualism în secolul XX a fost o perioadă scurtă de modern, atunci
când, în multe țări, noul stil a fost conceput aproape simultan. Un succes de scurtă durată a
stilului conceptual al modernului poate fi explicat prin coincidența sa cu cerința zilei.
Primul concept inovator de creare a formei care nu depindea de conceptul istoric a fost
suprematismul care a fost poziționat de K. Malevici ca o nouă ordine arhitecturală. Acest
concept a influențat indirect multe tendințe în arhitectura din secolul XX.
Conceptul de formalism, elaborat sub conducerea lui N. Ladovskij, a declarat prioritatea
formei arhitecturale înainte de alți factori.
Conceptul de funcționalism (purismul) a fost primul conceput care a influențat pe scară
largă procesul de creare a formei în secolul XX.
Stucturalismul a devenit baza pentru conceptul de metabolism, ale cărui autor a fost un
grup de arhitecți japonezi sub conducerea lui Kiyonori Kikutake. În ceea ce privește structura
urbană, metabolismul înțelege succesiunea ciclică a etapelor de dezvoltare; în ceea ce privește
arhitectura, aceasta însemna negarea formelor completate și ideea că acestea nu trebuie să fie
conectate la scara umană.

4
4) Concluzii
Varietatea abordărilor creatoare de formă, care ar fi fost imposibil de realizat înainte,
arată în mod clar că secolul XX a îndeplinit misiunea cultural istorică – a finalizat procesul de
lungime de tranziție de la epoca la nivel mondial al marelui stil la stadiul în esență, democratic
și liberal. Dezvoltarea neîngrădită a arhitecturii se bazează pe pluralismul estetic bine stabilit și
capacitățile tehnologice de extindere continuă în domeniul construcțiilor.

Acest lucru determină concluziile care sunt importante pentru a înțelege esența
arhitecturii moderne:
- Caracteristica definitorie a arhitecturii în secolul XX este varietatea sa conceptuală;
- Secolul XX a îndeplinit misiunea culturală – ea a finalizat procesul de tranziție de la
epoca marelui stil la pluralism;
- În a doua jumătate a secolului XX, întreaga gamă de stiluri arhitecturale au fost formate
și puse în aplicare.

5) Bibliografie:
http://archtech.arch.ntua.gr/forum/harvard-design-magazine/19_kwinter.pdf
http://www.idosi.org/wasj/wasj23(pac)13/30.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Conceptual_architecture
http://www.brighthubengineering.com/building-construction-design/48813-notes-on-
conceptual-architecture/
http://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780199920105/obo-
9780199920105-0091.xml