]- fundatura bucuresteana este un spatiul al locuirii care s-a consolidat in

moderinzarea orasului, cu forme si valori arhitecturale diverse

- teoria engleza a orasului-gradina propune fundatura ca spatiu al comunitatii de
locuire si al esteticii pitorescului, dar in afara orasului
modern si in opozitie cu el
- insa, in Bucuresti, originalitatea sta in faptul ca fundatura este adusa
pretutindeni in oras, rezultand constientizarea calitatilor estetice
si de viata urbana rezultate din experienta
- fundaturile au aparut in directa legatura cu periferica bucuresteana si ca o
consecinta directa a unei conformari specifice a terenurilor marginase
astazi ele ne apar ca o caracteristica puternica a zonei centrale a orasului.
- retragere din pulsul orasului; spatii ale locuirii
- fundatura este locul in care locuirea se retrage fata de oras/strada intr-o
oarecare intimitate. se creeaza astfel un fel de spatiu tampon, deschis liber
spre viata strazii, dar si ferit de ea; uneori chiar ascuns, dar niciodata inchis.
- devine un ornament al strazii si, finalmente al orasului
- faptul ca fundatura incetineste ritmul face ca detaliile locuirii si ale
arhitecturii pe care o adaposteste sa capete alta prezenta si sa devina
mai vizibile, de altfel unele sunt chiar admirabile simeze stilistice si
tipologice:neoromanesti, eclectice, moderniste, cu case individulae sau imobile mai
dense
sau mai laxe, mai minarel, mai inverzite
- cateva astfel de fundaturi, pretioase expozitii de valoare arhitecturala
- fundatura din secolul al XIX lea- Aleea Suter
- fundaturile pot fi vazute ca intarsii ale unei domesticitati discrete in rigoarea
logicii orasului
- de la infundatura la intrare, le putem intelege ca pulsatie a spatiului
bucurestean, ca supape ale agitatiei strazii, dar si ale scarii urbane
care se imblanzeste in domestic fara ca aceasta sa insemne neaparat scaderea
inaltimii.
- felul in care sunt traite ne vorbeste despre o functie a fundaturilor pe care am
pute-o numi <<microidentiara>>: in feluri diverse, fundaturile
ii reprezinta pe discret si distinct de locuitorii lor, individual si/sau ca mic
grup. Prin acestea, fundatura, indiferent de forma, invita discret la vecinatate
la convivialitate intre cei care o locuiesc, fara sa-i izoleze brutal de oras, dar
suficent de personalizat incat sa permita o identificare cu locul. <<Fundatura>>
devine un fel de <<vestibul- impreuna>> al locuirii individuale, poate chiar o
<<sufragerie urabana>>.
- proiectate in acord cu normele urbanismului modern, cu deschideri regulamentare,
aliniere unitara si gandire cu o mica rotonda de intoarcere
in capat, unele dintre fundaturi demonstrau o grija sporita pentru estetica urbana,
reflectata la nivelul tesutului rezidential de masa----
intrarea slobozia din parcelarea gramont, unitate data de realizarea loc tip si
proiectarea unor gabarite similare pt toate constructiile.