CURS 01 Teoria Arhitecturii TA02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH.
TRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
CURS 01
Putem vorbi de o paradigma a
arhitecturii ?
Este ea universal valabila ?
Exista un limbaj al
arhitecturii, cu care sa
putem compune si descifra
arhitectura ?
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
INTRODUCERE
TA02
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
ORDINELE CLASICE
VITRUVIU LEON KRIER: (despre clasicism)
In trecut s-au facut asemena
Vitruviu a stabilit regulile de baza progrese in stabilirea regulilor in
arhitectura incat astazi putem cu
ale arhitecturii clasice,
clasice, reguli care greu sa inregistram evolutii.
sunt valabile si astazi.
astazi.
El a facut din arhitectura o stiinta,
stiinta,
totul fiind precis determinat
determinat..
Vitruviu a integrat arhitecturii
1. Arta constructiei = firmitas
2. Functionalitatea = utilitas
3. Estetica = venustas
Elementele de baza ale teoriei
preluate apoi de Renastere sunt sunt::
a. Ordinea geometrica a tramei si
trimpartitia = reguli ale
pozitionarii elementelor
2 | SEMESTRUL
arhitecturale
b. Reguli ale celor 5 ordine
c. Simetria
Simetria,, ritmul si proportiile =
| 2009-2010
INTRODUCERE
reguli de compozitie a intregului
TA02
ORDINUL COLOSAL
La inceputuri arhitectura se
adresa nu oamenilor ci zeilor,
Scara arhitecturii era colosala
De
De-
-a lungul timpului a existat o
permanenta tentatie a raportarii
la univers,
univers, dincolo de scara
2
umana
| SEMESTRUL
Fiecare epoca isi are propriul

ORDIN COLOSAL.
| 2009-2010
INTRODUCERE
TA02
MISCAREA MODERNA
NEGAREA TRADITIEI
noi motivatii si teoretizari ale arhitecturii
respingerea vehementa a traditiei în general
un nou program estetic
cautarea de noi limbaje plastice
implicarea arhitectului în politica sociala
sociala
noi tehnologii / materiale:

peretii portanti au fost
inlocuiti cu stalpi –
plinul nu mai e dominant
se modifica sensul tectonicii
cladirile se desprind de pamant
echilibrul nu mai este bazat pe
simetrie ci pe modul de
dispunere a maselor
2
Acoperirea cladirilor in
| SEMESTRUL
terasa in loc de pante

| 2009-2010
INTRODUCERE
TA02
POST-
POST-MODERNISMUL
Recuperarea limbajului formal al
arhitecturii traditionale si decoratiei
Citare si reinterpretare
Distorsionarea scarii elementelor
Mizarea pe conflict si contradictie
Postmodernismul a avut un istoric

Charles Jencks care a catalogat
toate miscarile post-
post-moderne si
un teoretician – Robert Venturi
2 | SEMESTRUL
Complexity & Contradiction in

Architecture (1966) LESS I A BORE
| 2009-2010
INTRODUCERE
TA02
DECONSTRUCTIVISMUL
Expresie a filozofiei lui Derrida in
arhitectura, incercarile grupate sub
aceasta denumire se cantoneaza in
jurul ideii ca o societate ca cea de
astazi – internet, virtual, media, 3D
reasezarea relatiilor de familie
mobilitate maxima, disparitia
apartenentei de loc, comunitate
noi tehnologii si materiale
Nu se mai poate exprima printr-un

Limbaj apartinand altro epoci
Arhitectura in cautarea unei

Noi paradigme,
paradigme, unei noi
identitati
2 | SEMESTRUL
Limbajul arhitectural in
plina transformare
| 2009-2010
INTRODUCERE
TA02
Existenta unor principii relativ
stabile in arhitectura este astazi
contestata de un numar din ce in ce
mai mare de istorici ai arhitecturii.
Aceasta idee pare sa fie justificata de:
Diversitatea istorica
Karnak-Egipt Notre-Dame Paris Angkor-Cambodgia
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
Existenta unor principii relativ
stabile in arhitectura este astazi
contestata de un numar din ce in ce
mai mare de istorici ai arhitecturii.
Aceasta idee pare sa fie justificata de:
Pluralitatea contemporana
Charles Moore Mario Botta Alvaro Siza
2 | SEMESTRUL
Incercam sa gasim un raspuns intrebarii.

| 2009-2010
Sa gasim principiile comune arhitecturii

Cum se scrie si se descrie arhitectura.
TA02
Care sunt mijloacele arhitectului.

In sens mai larg
Actul de creatie in Arhitectura este
un proces de rezolvare a unui set de probleme
In faza initiala, orice proiect

este un
proces de identificare a conditiilor ce pun
probleme si de luare a unor decizii pentru a
gasi solutiile convenabile acestor conditii.
Deci arhitectul , inainte de orice,

isi defineste contextul = setul de probleme.
Aceasta este faza critica a procesului de

2
proiectare, atata timp cat natura solutiilor

| SEMESTRUL
propuse este legata inexorabil de cum este

contextul problematic perceput,
| 2009-2010
definit si articulat.
TA02
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH Piet Hein (poet danez):
Arta
“ consta in rezolvarea unor probleme
ce nu puteau fi formulate inainte de a fi
solutionate. Formularea unei intrebari este
parte a raspunsului la intrebare.”
Unarhitect va prefigura inevitabil

solutii la problemele cu care se confrunta.
Dar de profunzimea si complexitatea

vocabularului de care dispune va
2 | SEMESTRUL
Depinde atat stiinta de a-si pune intrebarile

cat si modul in care va gasi raspunsurile.
limbajul
| 2009-2010
Daca este limitat, atunci si

gama posibilelor solutii va fi restransa.
TA02
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH Scopul acestui curs este de a defini
elementele de vocabular care sa
va contureze un limbaj cat mai complex,
mai clar si mai coerent.
Pentru a va imbogati acest vocabular vom

elementele
studia mai intai si
principiile sale esentiale.
Apoi vom parcurge o gama larga de

solutii prin analiza unor proiecte
2 | SEMESTRUL
exemplare, pentru a intelege cum s-au

gasit de-a ungul istoriei solutii la
arhitecturale.
| 2009-2010
problemele
TA02
Ca arta arhitectura este mai
mult decat simpla satisfacere a unor
nevoi functionale.
In mod fundamental arhitectura,

prin aspectele ei fizice, concrete,
influenteaza desigur activitatea
noastra.
Cu toate acestea rezolvarea conditiilor

functionale nu este suficienta,
ordonarea si aranjarea formelor si
spatiilor putand sa ne
2 | SEMESTRUL
influenteze comportamentul si sa ne
comunice semnificatii.
| 2009-2010
TA02
Ne vom concentra eforturile pe
analiza formala a
arhitecturii.
Asta nu inseamna insa ca ignoram
importanta altor factori determinanti
ai arhitecturii – aspectele economice,
sociale, politice precum si componenta
simbolica si poetica a
arhitecturii.
Ne vom concentra asupra formei si
spatiului, nu ca scop in sine ci

2 | SEMESTRUL
ca mijloc de a solutiona probleme drept

raspuns la conditiile impuse de
functiune context
| 2009-2010
si ,
adica determinante arhitectural.
TA02
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH Trebuie sa invatam si sa intelegem
alfabetul inainte de a alcatui
cuvinte si a contura un vocabular;
trebuie sa intelegem regulile gramaticii
si sintaxa inainte de a face
propozitii; trebuie sa intelegm
principiile compozitiei
inainte de a scrie poeme, eseuri sau
romane.
La fel este necesar sa fii in stare sa

recunosti elementele de baza ale
formei si spatiului si sa
2 | SEMESTRUL
intelegi cum pot fi manipulate si

organizate in dezvoltarea unui
concept,
| 2009-2010
inainte de a jongla cu
semnificatii complexe.
TA02
In orice situatie, aceste elemente si sisteme ar trebui sa

fie inter-relationate pentru a forma un tot cu o structura
unitara si coerenta.
Ordinea in arhitectura este creata cand
Organizarea partilor face vizibil sistemul lor de
2
relationare si structura lor ca un intreg.

| SEMESTRUL
Cand aceste relationari sunt percepute ca facand parte

| 2009-2010
integranta dintr-un tot, intarindu-se reciproc, atunci

exista ordine conceptuala.
TA02
SISTEMELE ARHITECTURII
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH SPATIUL
STRUCTURA
INCHIDERILE Numim sistemele arhitecturii constituentii
care conditioneaza arhitectura.
arhitectura.
DEPLASAREA Aceste elemente ale arhitecturii pot fi

SPATIU - TIMP percepute si traite.
traite.
TEHNOLOGIILE
PROGRAMUL
FUNCTIUNEA
2
Unele se dezvaluie intelectului si simturilor

| SEMESTRUL
noastre imediat,
imediat, direct, altele nu.
Unele sunt mai importante,
importante,
CONTEXTUL
altele joasa un rol secundar
| 2009-2010
Unele sunt generatoare de imagini,

imagini,
altele de semnificatii.
semnificatii.
TA02
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH SPATIUL Scheme de organizare / relationari /ierarhie
STRUCTURA Imagine formala si definirea spatiala / claritate
INCHIDERILE Contur / culoare / textura / scara / proportii
Calitatea suprafetelor / colturi / goluri
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
Apropierea de obiectul arhitectural / intrarea
DEPLASAREA
Configurarea traseului / accesul
SPATIU - TIMP
Secvente ale spatiului
Lumina / vazul / atingerea / auzul / mirosul
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
TEHNOLOGIILE Structura / inchideri
Protectia mediului / confortul
Sanatate /siguranta / bunastarea
Durabilitatea / sustenabilitatea
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
PROGRAMUL Cerintele utilizatorului / nevoi / aspiratii
FUNCTIUNEA Factorii socio-culturali
Factorii economici
2 | SEMESTRUL
Legislatie / Constrangeri
Traditii istorice / precedente
| 2009-2010
TA02
2 | LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
| SEMESTRUL
CONTEXTUL Situl / mediul / vecinatatile
| 2009-2010
Clima: soare / vant / temperatura / precipitatii

Geografia: terenul / topografia / vegetatia / apa
TA02
Caracteristici senzoriale / culturale ale locului

Arhitectura este in general
conceputa pentru a raspunde unui set
existent de conditii.
conditii de natura pur functionala

sau reflectand intr-o anume masura
climatul politic, economic, social.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FUNCTIUNE = TEMPLU
TA02
BRUNO ZEVI:
“Templu grec se caracterizeaza printr-o mare absenta si un

element ce detine suprematia.
Absenta o constituie lipsa cu desavarsire a spatiului
interior iar suprematia o detine scara umana.”
Zeitatile convietuiesc
cu muritorii: templul
nu contine un spatiu ci
este mai curand un tipar
absolut al casei zeului.
Arhitectura templului
este conceputa in raport
cu dimensiunile pmului
avand insa perfectiunea
2 | SEMESTRUL
ce se cuvine zeitatii.
| 2009-2010
FUNCTIUNE = TEMPLU
TA02
LUCIAN BLAGA
Trilogia culturii
Catedrala gotica este expresia

perfecta a crestinismului de tip
occidental unde preotul este
intercesorul intre Divinitatea –
inaccesibila, indepartata,
autoritara – si credinciosi.
Catedrala este spatiul sacru unde

este invocata Divinitatea.
Spatiul interior este foarte

inalt si scaldat in lumina.
Cladirea are o silueta ce

2
“inteapa” cerul in mod simbolic.

| SEMESTRUL
| 2009-2010
FUNCTIUNE = TEMPLU
TA02
San-Pietro / Vatican
Este mai mult decat o

catedrala occidentala.
Este expresia formala si

spatiala a catedralei
crestinatatii, a
Bisericii Stat.
Cladirea bisericii este

intregita de exedra lui
Bernini si de obelisc.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FUNCTIUNE = TEMPLU
TA02
LUCIAN BLAGA
Trilogia culturii
Biserica ortodoxa este expresia

crestinismului de tip oriental
unde Divinitatea este accesibila,
iubitoare si iertatoare.
Misterul comuniunii credincios –

divinitate e esenta ortodoxiei.
Biserica este spatiul sacru unde

divinitatea se pogoara catre
credinciosi.
Spatiul interior este la scara

omului, lumina filtrata de
2
ferestre mici este plina de

| SEMESTRUL
mister.
| 2009-2010
FUNCTIUNE = TEMPLU
TA02
Functia de templu crestin de tip
occidental (catolic) a ramas aceeasi
in substanta dar arhitectura a
evoluat in timp ca urmare a
influentei unor factori determinanti
de tip social, politic, economic.
Programul bisericii
catolice spre deosebire
de cel al bisericii
ortodoxe a evoluat.
Tiparul arhitectural a
evoluat si el:
foarte putin la biserica
ortodoxa (dogmatica)
spectaculos la biserica
2
de tip occodental
| SEMESTRUL
catolic / protestant.
| 2009-2010
FUNCTIUNE = TEMPLU
TA02
O aceeasi functie publica exprimand

puterea statala, poate capata forme
diferite, in functie de conditiile
politice din epoca:
cupola ca expresie a puterii statului
(prin analogie cu un patern pre-existent –
cupola bisericii, expresie a puterii
ceresti) poate fi transparenta evocand
democratia sau supradimensionata, pentru
a inspira autoritatea dictatoriala
REICHSTAG
Cupola emisferica
putere
Transparenta
democratie
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
O aceeasi functie publica exprimand
puterea statala, poate capata forme
diferite, in functie de conditiile
politice din epoca:
cupola ca expresie a puterii statului
(prin analogie cu un patern pre-existent –
cupola bisericii, expresie a puterii
ceresti) poate fi transparenta evocand
democratia sau supradimensionata, iesita
din scara pentru a inspira autoritatea
dictatoriala
Albert Speer REICHSTAG

Cupola emisferica
putere
2
Scara exagerata
| SEMESTRUL
totalitarism
| 2009-2010
TA02
ARHITECTURA ORDINE
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH FORMA SI SPATIU FIZICA
plin / gol
interior / exterior
Perceptia senzoriala a elementelor PERCEPTUALA
fizice derulata secvential, in timp
Intelegerea relatiilor de ordine sau CONCEPTUALA

dezordine intre elemente si sisteme
si seminificatiilor pe care le evoca
CONTEXT
SPATIU
2
FUNCTIUNE FORMA
| SEMESTRUL
| 2009-2010
TEHNICI
TA02
ARHITECTURA ORDINE
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH FORMA SI SPATIU FIZICA
plin / gol
interior / exterior
Sisteme si organizari ale:
spatiului
structurii
inchiderilor
instalatiilor
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
ARHITECTURA ORDINE
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH Perceptia senzoriala a PERCEPTUALA
elementelor fizice derulata
secvential, in timp
Apropiere si indepartare
Intrare si iesire
Parcurgerea spatiilor ordonate
Functiuni si activitati
Lumina/culoare
Lumina/culoare/
/textura/
textura/sunet
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
ARHITECTURA ORDINE
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH Intelegerea relatiilor de CONCEPTUALA
ordine sau dezordine intre
elemente si sisteme si a
seminificatiilor acestora
imagini
paternuri (scheme tipice)
tipice)
semne
simboluri
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
TA02
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
Analiza grafica ilustreaza

2 | SEMESTRUL
modul in care arhitectura

intrupeaza o armonioasa
integrare a partilor aflate
| 2009-2010
intr-o relationare reciproca

in cadrul unui tot unitar si
TA02
complex
Villa Savoye/Poissy
2 | SEMESTRUL
LE CORBUSIER
1.Sistemul Spatial
Integrarea tridimensionala a
| 2009-2010
functiunilor si a spatiilor
TA02
Villa Savoye/Poissy
2 | SEMESTRUL
LE CORBUSIER
2.Sistemul Structural
Les pilotis + dala orizontala
| 2009-2010
Consola in partea accesului

marcheaza axul longitudinal
TA02
Villa Savoye/Poissy
2 | SEMESTRUL
LE CORBUSIER
3.Sistemul Inchiderilor
Planurile celor patru pereti
| 2009-2010
exteriori definesc un volum

rectangular ce adaposteste
TA02
functiunile si spatiile
Villa Savoye/Poissy
2 | SEMESTRUL
LE CORBUSIER
4.Sistemul Circulatiilor
Scara si rampa penetreaza si leaga cele trei niveluri si
| 2009-2010
inalta perceptia formelor in spatiu si lumina

Forma curbata a foyerului a luat conturul accesului auto
TA02
Villa Savoye/Poissy
2 | SEMESTRUL
LE CORBUSIER
5.Contextul
Forma simpla la exterior / complexa la interior
| 2009-2010
Parterul inaltat ofera o mai buna vedere la etaj

Un atrium permite patrunderea luminii mai bine
TA02
Villa Savoye/Poissy
LE CORBUSIER
Exteriorul sever,cvasi-patrat imbraca

un interior complex;
ordinea sa interioara adaposteste
multiplele functiuni ale
unei locuinte, la o scara
2 | SEMESTRUL
domestica, si cu misterul inerent in

sensul privatului.
Ordinea exterioara exprima unitatea
ideii de casa la o scara potrivita
| 2009-2010
pajistii verzi pe care o domina …
(Robert Venturi – Complexity and

TA02
Contradiction in Architecture 1966)

CURS 02
FUNCTIUNE – STRUCTURA - FORMA
Sunt factori cu importanta egala care
determina impreuna arhitectura.
Niciunul dintre acesti factori nu ar trebuie
sa fie dominant.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
Aeroportul Barajas / Madrid
FUNCTIUNESTRUCTURAFORMA
TA02

CURS 01 Teoria Arhitecturii TA02

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 01 Teoria Arhitecturii TA02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH.

TRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Fiecare epoca isi are propriul

noi tehnologii / materiale:

terasa in loc de pante

Postmodernismul a avut un istoric

Complexity & Contradiction in

Nu se mai poate exprima printr-un

Arhitectura in cautarea unei

Aceasta idee pare sa fie justificata de:

Aceasta idee pare sa fie justificata de:

Incercam sa gasim un raspuns intrebarii.

Sa gasim principiile comune arhitecturii

Care sunt mijloacele arhitectului.

In faza initiala, orice proiect

Deci arhitectul , inainte de orice,

Aceasta este faza critica a procesului de

proiectare, atata timp cat natura solutiilor

propuse este legata inexorabil de cum este

Unarhitect va prefigura inevitabil

Dar de profunzimea si complexitatea

Depinde atat stiinta de a-si pune intrebarile

Daca este limitat, atunci si

Pentru a va imbogati acest vocabular vom

principiile sale esentiale.

Apoi vom parcurge o gama larga de

exemplare, pentru a intelege cum s-au

In mod fundamental arhitectura,

Cu toate acestea rezolvarea conditiilor

spatiului, nu ca scop in sine ci

ca mijloc de a solutiona probleme drept

La fel este necesar sa fii in stare sa

intelegi cum pot fi manipulate si

In orice situatie, aceste elemente si sisteme ar trebui sa

relationare si structura lor ca un intreg.

Cand aceste relationari sunt percepute ca facand parte

integranta dintr-un tot, intarindu-se reciproc, atunci

DEPLASAREA Aceste elemente ale arhitecturii pot fi

Unele se dezvaluie intelectului si simturilor

Unele sunt generatoare de imagini,

Clima: soare / vant / temperatura / precipitatii

Caracteristici senzoriale / culturale ale locului

conditii de natura pur functionala

“Templu grec se caracterizeaza printr-o mare absenta si un

Catedrala gotica este expresia

Catedrala este spatiul sacru unde

Spatiul interior este foarte

Cladirea are o silueta ce

“inteapa” cerul in mod simbolic.

Este mai mult decat o

Este expresia formala si

Cladirea bisericii este

Biserica ortodoxa este expresia

Misterul comuniunii credincios –

Biserica este spatiul sacru unde

Spatiul interior este la scara

ferestre mici este plina de

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

Albert Speer REICHSTAG

Intelegerea relatiilor de ordine sau CONCEPTUALA

Analiza grafica ilustreaza

modul in care arhitectura

intr-o relationare reciproca

Consola in partea accesului