Sunteți pe pagina 1din 11

geometrie

descriptivă
perspectiva

album casa9

LINIA ORIZONTULUI
Imaginaţi-vă că sunteți pe
u n c â m p ș i f a c e ţ i c â te v a
observaţii:
1- este
acea linie unde ni se pare că cerul
se uneşte cu pământul
2- toţi oamenii cu aceeaşi
înălţime au privirea pe linia
orizontului
3- ca o consecinţă a
punctului 2, putem spune că
distanţa măsurată pe verticală de
la orice punct de pe suprafaţa
pământului până la linia orizontului
este aceeaşi (în cazul unui om
convenţional, această distantă este 1,80m)

DREPTE ORIZONTALE ÎN PERSPECTIVĂ


Imaginaţi-vă în continuare
casa10 că vă aflaţi în apropierea unei linii
de cale ferată. Se observă că cele
două șine care sunt paralele par
că s-ar uni într-un punct pe linia
orizontului.
De aici, o concluzie
extrem de importantă: toate
dreptele orizontale și paralele, în
perspectivă se unesc într-un punct
pe linia orizontului.
Excepție de la această
regulă o fac dreptele care sunt
paralele cu linia orizontului
(traversele) şi care sunt din ce în ce mai mici pe măsură ce sunt din ce în ce mai
departe. Dimensiunea lor poate fi determinată prin raportare la linia orizontului.

DREPTE VERTICALE ÎN PERSPECTIVĂ


În perspectivă, dreptele
verticale rămân verticale.
Lungimea unei drepte verticale
poate fi determinată pentru că o
raportăm la o distanță cunoscută:
distanța de la piciorul verticalei
până la linia orizontului
geometrie
descriptivă
perspectiva
casa13 PROPRIETĂȚI GEOMETRICE

Perspectiva are următoarele proprietăţi geometrice:


— păstrează punctul, dreapta şi intersecţia;
— păstrează relaţiile de incidenţ㠗 coliniaritatea şi concurenţa dreptelor;
— păstrează biraportul a patru puncte coliniare;
— raportul a trei puncte nu se păstrează în perspectivă;
— dreptele paralele din spaţiu apar în perspectivă concurente în punctul de
fugă;
— în perspectivă nu se păstrează relaţiile metrice — dimensiunile liniare,
suprafeţele şi unghiurile;
— curbele îşi păstrează gradul şi tangenţa.

CONSTRUCȚIA

Studiul teoretic al perspectivei şi practica de proiectare au evidenţiat


patru metode distincte de construcţie a perspectivei.
Metoda descriptivă sau dependentă recurge la epura de geometrie
descriptivă (plan — vedere) şi constă în a determina punctele de intersecţie ale
razelor vizuale cu tabloul. A fost iniţiată şi dezvoltată de Brunelleschi, Leonardo
da Vinci, Monge. Este o metodă exactă, dar anevoioasă şi neintuitivă.
Metoda liberă sau directă permite construcţia perspectivei fără a folosi
direct dubla proiecţie ortogonală, bazându-se pe invarianţii proiecţiei conice.
Este o metodă intuitivă, deoarece toate operaţiile se rezolvă direct în tabloul de
perspectivă. Cei care au iniţiat-o şi dezvoltat-o au fost Desargues, Lambert,
Poncelet.
Metoda axonometrică constă în trasarea desenului direct pe o reţea
perspectivă (desenul cu grasa...e mai jos) dinainte construită pe tablou.
Reţeaua conţine şi unitatea de măsură pe cele trei direcţii, materializate de
Pentru a obţine rapid o perspectivă bine construită şi obicei prin reţele pătratice. Iniţiată de pictorii Renaşterii italiene, această
expresivă, trebuie să se ţină seama de următoarele: metodă a fost dezvoltată de Desargues, Abraham Bosse şi Pierre Olmer.
— metoda de construcţie a perspectivei se Perspectiva de observaţie este metoda desenului după natură şi
alege în funcţie de tipul perspectivei şi de obiectele practicarea ei poate duce la descoperirea legilor perspectivei, formînd şi o bună
ce compun ansamblul de desenat; vedere în spaţiu. Studiul perspectivei de observaţie apropie desenul de
— traseele geometrice şi succesiunea lor să realitatea văzută.
reprezinte clar fenomenul geometric din spaţiu. În practica curentă, aceste metode se întrepătrund, lăsînd perspectivei
Pentru aceasta se recomandă să nu se folosească dependente sarcina de a pune în mare volumele în perspectivă, după care prin
construcţii geometrice abstracte; perspectiva liberă sînt finisate detaliile.
— metoda de construcţie aleasă trebuie să
creeze o imagine spaţială care să permită
desenatorului să-şi controleze desenul încă de la
primele linii;
— construcţiile grafice să nu depăşească cu
mult tabloul de perspectivă şi, în orice caz, să se
poată executa în cadrul planşetei;
— este de dorit să se folosească construcţii
grafice cât mai simple, cu o liniatură cât mai discretă,
pentru a nu încărca desenul în mod inutil;
— se recomandă evitarea intersecţiilor la
unghiuri prea ascuţite, acestea conducând la
construcţii lipsite de precizie;
— dreptele trebuie determinate prin unirea a
două puncte cât mai depărtate, pentru a evita de-
formările;
— pentru a mări precizia desenului, se
recomandă utilizarea multiplelor verificări;
— la punerea în perspectivă a unor ansambluri
de volume complicate, acestea trebuie înscrise în
volume simple ce sunt uşor de construit şi controlat
în perspectivă (de exemplu, prisma dreaptă drept-
unghiulară).
geometrie
descriptivă
perspectiva

album casa48
1

Un volum sau o compoziţie


formată din obiecte pot fi desenate
de regulă într-o perspectivă la două
puncte de fugă (1).
Există posibilitatea redării
unui volum într-o perspectivă la un
punct de fugă (2) în cazuri destul de 2
rare, în general când se urmărește
obținerea unor efecte de
profunzime sau de dinamism
deosebite.

casa50

ALEGEREA PUNCTULUI DE VEDERE


Vo m f o l o s i u n
paralelipiped pe care îl vom privi
din diverse poziţii. Scopul este de
a descoperi și interpreta diversele
imagini ale paralelipipedului
geometrie
descriptivă
perspectiva

album
casa49

Pentru a stabili direcţia după care volumul se vede cel mai bine, ne
situăm pe o traiectorie circulară și încercăm să explicăm diferitele situaţii
întâlnite

casa45

Vedem doar faţada scurtă, nu avem nici o informaţie despre volumetrie

Vedem doar faţada scurtă, încă nu avem nici o informaţie despre


volumetrie, deşi se vede puţin și din faţada alăturată
Deşi se văd cele două faţade, există o egalitate
supărătoare care nu ne permite să apreciem corect
proporţiile paralelipipedului
casa44
Din acest punct avem o imagine corectă
asupra volumului și dimensiunilor sale
Vedem doar faţada lungă, încă nu avem nici o
informaţie despre volumetrie, deşi se vede
puţin și din faţada alăturată

Vedem doar faţada lungă, nu avem nici o informaţie despre


volumetrie
Constatăm că din poziţia 4 obţinem o perspectivă care păstrează
”adevărul „ despre volum : fațada scurtă se vede scurtă , faţada lungă se vede
lungă (exprimare de mare exceptie !). Astfel am stabilit direcţia după care vom
privi volumul.
Vom analiza în continuare această situaţie încercând să stabilim
distanța față de obiectul de studiu
geometrie
descriptivă
perspectiva

album hârtie
S-a constatat că obiectele privite
de la o distanță prea mică, apar pe foaia de
cu deformaţii inacceptabile,
indiferent de metoda de construcţie a
perspectivei pe care o folosim. Acest lucru
casa29 se întâmplă pentru că este imposibil, aşa
cum am subliniat mai devreme, să obţinem
o imagine asemănătoare cu vederea
umană. O explicaţie mai detaliată a
fenomenului o găsiţi in cartea menţionată la
începutul capitolului.
Cert este că în practica desenului
s-a convenit, pentru a elimina deformările 37º

excesive și supăratoare, ca unghiul sub


care să fie privit obiectul sa fie de 37º.

Ne aflăm pe direcţia stabilită și ne apropiem de volum astfel încât să îl


casa28 cuprindem în totalitate în unghiul de 37º. Ne oprim in punctul 1 și observăm
imaginea. Dacă ne depărtăm față de acest punct și ne situăm în 2, observăm că
obiectul nu suferă modificări esenţiale (doar se micşorează).
În cele din urmă ne apropiem de obiect (privind tot timpul în centrul
geometric al volumului), ne oprim în punctul 3 și observăm imaginea obţinută:
obiectul se măreşte, evident, și apar deformări supărătoare ale unghiurilor care
se ascut peste limita cu care suntem obişnuiţi.
geometrie
descriptivă
perspectiva

album
Toată această teorie cu alegerea distanței față de obiect este valabilă
pentru obiectele care sunt dezvoltate în plan orizontal și perspectiva se face la
nivelul ochiului. Dacă se face perspectiva unui turn, nu unghiul pe orizontală de
37º este determinant, ci unghiul de 28º pe verticală. Urmăriţi succesiunea
casa26 imaginilor 1,2,3

28º

casa46
37º

distanța dictată de
unghiul de 28 de grade

casa47

Stabilim direcția după care privim, ne așezăm astfel încât în plan


clădirea să intre în unghiul de 37 de grade

casa12 În vedere stabilim distanța față de obiect, astfel încât acesta să intre în
unghiul de 28 de grade

Distanța aflată în vedere o aducem în plan și astfel am stabilit distanța


de la care construim perspectiva turnului
geometrie
descriptivă
perspectiva

recomandare perspectiva construită


Desenul perspectiv este în cele din urmă un
desen geometric și prin urmare poate fi mărit.
Există numeroase metode de a construi o perspectivă, toate plecând
Această operaţie este necesară atunci când se
de la dubla proiecţie ortogonală. De obicei, punctele de fugă sunt situate la
doreşte, din diverse motive, mărirea perspectivei
distanță mare de obiectul pus în perspectivă, aceasta făcându-le inaccesibile
direct pe tabloul perspectivei fără a relua întreg
în foaia de hârtie. Mai sus am ilustrat o metodă în care nu am folosit punctele de
procesul de construcţie. În practică am întâlnit mai
fugă, și care totuşi pot fi accesate în măsura în care e nevoie de o verificare.
frecvent două situaţii.
Construcţia pleacă de la epură și de la fixarea punctului de vedere
Situaţia cea mai frecventă este cea în care P(p,p'). Urmăriţi succesiunea trasării liniilor 1,2,3….
doresc să păstrez linia orizontului și să măresc
perspectiva în mod echilibrat, astfel încât noul desen 8
s㠔îmbrace„ uniform volumul iniţial. Pentru aceasta
se alege un punct A pe linia orizontului ( se poate
alege chiar punctul P ’), se duc raze prin colțurile
volumului, apoi se duc paralele la laturile volumului, 4 10
2 11
după cum se vede în imaginea alăturată
3 14
15
4 2

p’

A x
o
3 16
5 12
1 6
6
7
Dacă dorim să mărim desenul și în acelaşi
timp să-l deplasăm într-o direcţie, alegem punctul A
în afara desenului iniţial pe direcţia dorită și în sens
opus sensului de deplasare a noului desen. În
această construcţie se modifică și poziţia liniei
orizontului. Cel mai uşor de aflat noua poziţie este să
determinăm un punct de intersecţie al ei cu una din
muchiile volumului.
3

5
4
2 1 13
A
9

1
5 6
geometrie
descriptivă
perspectiva

album perspectiva liberă


Perspectiva liberă este metoda de a obţine direct pe tablou perspectiva
obiectelor date în spaţiu şi de a rezolva asupra lor orice problemă geometrică.
Distingem două categorii de probleme :
vacanță6 1. probleme ce tratează relaţiile de poziţie (conţinere, intersecţie, concurență,
tangență, paralelism, etc.)
2. probleme ce tratează relaţiile metrice (lungimi și unghiuri)

A
În perspectivă, punctul se
reprezintă printr-un bipunct
„A,a” (punctul din spaţiu „A” și
proiecţia lui pe planul orizontal
m „ a ” ). Dacă este cunoscută
a
distanța ”m„ se poate determina
cota la care se află punctul. Orice
punct de pe planul orizontal se
află la distanța ”m„ de linia
orizontului.

A B C Dacă este cunoscută distanța


”m„ se poate afla înălţimea celor
trei verticale . În final putem
afirma că verticala B este cea
mai înaltă.

vacanță7

Da că s e tr a ns la tea z ă un
segment vertical către
profunzime pe tablou, el se
micşorează, deşi în realitate nu-
şi modifică dimensiunea. Unind
punctele extreme a două poziţii
succesive ale acestei verticale ,
se obțin două drepte concurente
pe linia orizontului în punctul F

Dacă punctul de fugă iese


deasupra liniei orizontului,
segmentul din spate este mai
mare
Dacă punctul de fugă iese
sub linia orizontului, segmentul
din spate este mai mic

În ambele cazuri, diferenţa dintre


ele se poate afla refăcând
construcția (linia întreruptă)
geometrie
descriptivă
perspectiva

album Se dau două drepte,


D1 și D2, concurente într-un
punct inaccesibil. Se cere ca
2

vacanță7 prin punctul M să se ducă o 5


dreaptă concurentă cu cele
două
În apropierea punctului M se 3
duc dreptele verticale 1, apoi 6 1
2 și 3. Se duce dreapta 4 la o 4
distanță oarecare, paralelă cu
1, apoi 5 și 6 paralele cu 2,
respectiv 3. Se obţine punctul
N. MN este dreapta căutată.

Pe o faţadă desenată Pe muchia cea mai apropiată se


într-o perspectivă al cărei stabileşte înălţimea etajelor și se
punct de fugă este inaccesibil, alege un punct F pe linia
se cere delimitarea etajelor. orizontului. Apoi se procedează
urmărind succesiunea 1, 2, 3, ...

6
2

vacanță9 5
1

Se dau două drepte


D1 si D2 paralele în plan
orizontal și se cere să se ducă
prin punctul M situat în acelaşi 8
plan, o paralelă la cele două 1
Se duc orizontalele 1 prin M şi
2 printr-un punct oarecare..
Apoi se procedează urmărind 5
succesiunea 1, 2, 3, ...
7 6 3
4

2
geometrie
descriptivă
perspectiva

album Să se împartă segmentul de


dreaptă AB situat in planul orizontal în
vacanță10 6 părţi egale
Pe dreapta orizontală din A, se iau 6
segmente egale, se duce dreapta 2
prin B pînă în K şi apoi fascicolul 3
linia orizontului

2
3

1 2 3 4 5 6
1

2
1
Să se împartă
segmentul de dreaptă AB
oarecare în 6 părţi egale

Din f se duce prin B dreapta


1, din A se duce dreapta 2.
Se împarte segmentul 3
vertical aflat în 6 părți egale
şi se duce fascicolul de linia
drepte 3
orizontului

vacanță11

În acelaşi mod se poate împărţi în perspectivă un segment dat în orice raport,


cu condiţia să se poată transpune grafic acest raport într-o proiecţie orto-
gonală.

De cele mai multe


ori, formatul tabloului nu
este suficient de mare
pentru a permite să se ia pe
o fronto-orizontală toate linia orizontului
diviziunile necesare îm-
părţirii unui segment din
perspectivă. Foarte des
poate să apară necesitatea
continuării aceloraşi
diviziuni pe o dreaptă pusă
în perspectivă.

Se continuă problema de la începutul paginii cu încă 5 diviziuni într-o zonă care


ne permite acest lucru
geometrie
descriptivă
perspectiva

album vacanță12
E momentul să facem o mică recapitulare, enunţând în
acelaşi timp şi paşii care trebuie urmaţi în elaborarea unui
desen.
1 Se cercetează punctul cel mai potrivit din care se va
face perspectiva. În acest sens se vor face câteva
perspective rapide și sumare la mâna liberă, căutând o
expresivitate maximă a volumelor.
2 Dacă avem în vedere un singur volum, se sare acest
punct. Altfel, volumele ce alcătuiesc ansamblul arhitectural
sunt înscrise într-un paralelipiped.
3 Conform metodei descrise mai devreme, se
construieşte perspectiva paralelipipedului de la punctul 2,
folosind în acest scop dubla proiecţie ortogonală.
4 Dacă volumul a ieşit prea mic în perspectivă, se va
mări, având în vedere şi poziţionarea corectă în raport cu
spaţiul de lucru şi cu celelalte piese desenate.
5 Perspectiva este continuată folosind perspectiva
liberă. Astfel, volumele care alcătuiesc ansamblul vor fi
desenate direct în tabloul perspectiv folosind dimensiunile
deja cunoscute și relaţiile geometrice amintite cu câteva
pagini în urmă.

vacanță13

DUPĂ TOATE ACESTEA URMEAZĂ PARTEA FRUMOASĂ A


DESENULUI: DESENAREA ANTURAJELOR ŞI RANDAREA
PERSPECTIVEI