Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului


Specializarea: Masuratori Terestre si Cadastru
Proiect
Proiectii Cartografice
An III Semestrul al II-lea
Proiectiile Azimutale
Intocmit de:
Burlacu Veronica (!"#$
Toma %icoleta (!"#$
Stoian &lena (!"!$
Badulescu Bianca (!"#$
Custura %arcis (!"#$
Proiectiile Cartografice
Proiecia cartografic reprezinta procedeul matematic folosit pentru
transpunerea n plan a suprafeei sferice a Pmntului.
Harta este o imagine deformat a suprafeei Pmntului cu tot ceea ce
este pe ea.
Deformrile hrilor pot afecta trei elemente geometrice:
- lungimi
- unghiuri
- arii
Pentru alegerea celei mai potrivite proiecii trebuie s cunoatem felul i
mrimea deformaiilor induse! precum i modul n care sunt rspndite.
Pe fiecare reea cartografic e"ist un punct sau o linie pe care nu se afla
deformri! acestea numindu-se puncte sau linii de deformare zero #nul$.
Clasificarea proieciilor cartografice:
- Dup intersecia planului de proiecie cu %lobul&
- Dup aspectul reelei cartografice normale&
- Dup caracterul deformrilor&
- Dup poziia pe %lob a centrului reelei cartografice.
Dup intersecia planului de proiecie cu %lobul:
- 'angente&
- (ecante.
Dup aspectul reelei cartografice normale :
)zimutale *ilindrice *onice
2
Dup caracterul deformrilor:
- *onforme #echiunghiulare! ortoforme! unde +,-$&
- .chivalente #homalografice! unde /- , 0$&
- )rbitrare #afilactice sunt echidistante pe anumite directii$.
Dup poziia pe %lob a centrului reelei cartografice:
normale /
-
, 1-2 'ransversale /
-
, -2 oblice -23 /
-
3 1-2
Proiectiile Azimutale
4umele provine de la proprietatea de a nu deforma unghiurile dintre liniile
care pleac din punctul central al reelei cartografice.
Proiecia azimutal se realizeaz pe suprafa plan.
5n proieciile azimutale! Pmntul! considerat de obicei sfer! se reprezint
pe un plan care poate fi tangent sau secant la sfer. Poziia planului tangent se
stabilete prin coordonatele /o i 6o ale polului proieciei 7-. Poziia planului
secant se stabilete prin coordonatele /-! 6- i prin distana z8! a
almucantaratului de secionare:
3
."ist 9 modaliti de contact ntre plan i suprafaa terestr:
:n alt criteriu de clasificare a proiectiilor azimutale este dupa utilizarea legilor
perspectivei liniare. Din acest punct de vedere! ele pot fi:
- neperspective! cand nu utilizeaza legile perspectivei liniare&
- perspective! cand imaginea plana se obtine prin utilizarea perspectivei
liniare.
(ecant 'angent
4
;n proiectiile azimutale drepte! reteaua normala coincide cu reteaua de
meridiane si paralele! care se reprezinta astfel:
- meridianele! ca drepte concurente intr-un punct! care este imaginea
plana a polului geografic si a polului 7<& unghiurile dintre aceste drepte
sunt egale cu diferentele de longitudine dintre meridianele respective&
- paralelele! ca cercuri concentrice! cu centrul in pol& razele = ale acestor
cercuri variaza de la o proiectie azimutala la alta! functie de
caracteristicile proiectiei azimutale respective.
;n cazul proiectiilor azimutale oblice si al celor transversale! reteaua
normala coincide cu imaginile plane ale verticalurilor #),const$ si ale
almuncantaratelor #z,constant$. )spectul general al retelei este acelasi! numai
ca:
- verticalurile se reprezinta prin drepte concurente in polul 7< sub
unghiurile egale cu diferentele dintre azimutele respective de pe sfera&
- almuncantaratele se reprezinta prin cercuri concentrice! cu cercul in
polul 7< si raze =.
Aspectul general al retelei normale in proiectiile azimutale
;n proiectiile azimutale oblice si in cele transversale! reteaua de meridiane
si paralele se reprezinta prin curbe! care se construiesc prin puncte. >eridianul
mediu #6<$ se reprezinta printr-un segment de dreapta! care este a"a de simetrie
si a"a " "? pentru coordonatele plane rectangulare.
Directiile principale! pe care modulii de deformatie liniara au valori
e"treme! corespund directiilor retelei normale si vor fi notati: m#pe meridian$! n
#pe paralel$! respectiv @0 #pe vertical$! @9 #pe almuncantarat$.
;n proiectiile azimutale! punctele din plan#harta$ se determina fie prin
coordonate plane polare! fie prin coordonate plane rectangulare.
*oordonatele plane polare se noteaza:
5
unghiul polar;
raza vectoare.
*a a"a polara! in cazul proiectiilor azimutale drepte! se poate considera
imaginea oricarui meridian #de e"emplu! a meridianului de origine sau a celui
opus lui$. ;n cazul proiectiilor azimutale oblice si al celor transversale! ca a"a
polara! se ia dreapta prin care se reprezinta meridianul 6- al polului 7<.
(istemul de a"e de coordonate rectangulare plane! "<A! se alege astfel
incat originea sa coincida cu imaginea polului proiectiei! iar a"a ""? sa coincida
cu a"a polara.
'inand cont de aspectul general al retelei normale si de modul de definire
a sistemului de referinta pentru coordonatele plane! pot fi deduse formule
generale! variabile pentru diferite grupe de proiectii azimutale.
;n cazul proiectiilor azimutale drepte! formele generale ale coordonatelor
plane polare sunt:
= ;
= f ();
in care 6 trebuie considerat ca o diferenta de longitudine! masurata de la
meridianul luat ca a"a polara.
*oordonatele plane rectangulare pot fi calculate functie de cele plane
polare! cu formulele generale:
sistem de axe pentru coordonatele plane in proiectiile azimutale
Pentru deducerea unor formule generale ale modulilor de deformatie!
folosim figura de mai Bos ! in care:
(!)este un punct oarecare de pe sfera de raza C&
" este un arc elementar de meridian! pe sfera&
# este un arc elementar de paralel! pe sfera&
$! "$! # $ sunt imaginile plane ale punctelor D! D0! D9 de pe sfera.
6

Pentru modelul de deformatie liniara pe meridiane! rezulta:
% = &s$
%
'&s
%
= $
"
$'
"
= (&')& sau % = &')&*
in care semnul minus din prima formula se datoreaza faptului ca atunci cand /
creste = descreste. Pentru modulul de deformatie liniara pe paralele rezulta:
n = &s$

'&s

= $$
#
'
#
= &'r& = 'r = ')cos
deoarece E , 6.
Arce de meridian si de parale: pe sfera (a) si pe planul de proiectiei (b)
Formula generala a modulului de deformatie areolara in proiectiile
azimutale drepte se deduce din formula generala:
p = % + n + sin i
in care se ia sin i , 0! pentru ca imaginile plane ale meridianelor sunt
perpendiculare pe imaginile paralelelor! si rezulta:
p = % + n
Pentru calculul deformatiilor unghiulare ma"ime se utilizeaza formulele
generale cunoscute! valabile pentru toate proiectiile.
Formulele generale ale proiectiilor azimutale drepte! pentru reprezentarea
sferei de raza C! sunt:
E , 6 &
= , f#/$&
" , =Gcos E&
A , =Gsin E&
m , - d=HCd/ , d=HCdI&
n , =Hr , =HC cos/&
7
p , mGn&
sin (,'#) = (a(-)'(a.-) sau tg(/01. ,'/) = 2(a'-)
Pentru reprezentarea elipsoidului de rotatie in proiectiile azimutale drepte!
formulele generale difera de cele ale sferei! prin e"presiile modulilor de
deformatie liniara! adica:
% = ( &'3& = &'3&*;
n = 'r = '4+cos;
in care D este latitudinea pe elipsoid! iar I este colatitudinea.
Clasificarea proiectiilor perspective:
- Ortografice
o Polar
o .cuatorial
o <rizontal
- Stereografice
o Polar
o .cuatorial
o <rizontal
- Centrale (gnomonice)
o Polar
o .cuatorial
o <rizontal
Clasificarea proiectiilor neperspective:
- Echidistant ostel !uillaume(lui "att)
o Polar
o .cuatorial
o <rizontal
- Echivalent a lui #ambert
o Polar
o .cuatorial
o <rizontal
Proiecia azimutal perspectiv ortografic polar
)re punctul de vedere situat la infinit.
Cazele proiectante sunt paralele ntre ele i perpendiculare pe planul de
proiecie.
8
Ceeaua cartografic este format din cercuri concentrice #paralele$ i din
razele acestor cercuri #meridianele$.
Proiecia este echidistant pe paralele.
(e folosete pentru construcia hrilor circumpolare.
Proiecia azimutal perspectiv ortografic polar
Proiecia azimutal perspectiv ortografic ecuatorial
Paralelele se prezint ca i linii drepte cu distane din ce n ce mai mici
spre poli.
>eridianele sunt arce de elips.
(e poate reprezenta doar o emisfer #vestic sau estic$.
9
Proiecia azimutal perspectiv ortografic ecuatorial
Proiecia azimutal perspectiv ortografic oblic
Planul de proiectare este tangent ntr-un punct diferit de -2sau 1-2.
Paralele i meridianele sunt arce de elips.
10
Proiecia azimutal perspectiv ortografic oblic
Proiecia azimutal perspectiv ortografic
)ceste proiecii se mai numesc proiecii vizuale ntruct reeaua
cartografic apare asemenea reelei de meridiane i paralele vzut de la mare
distan.
(e folosesc mai mult pentru prezentarea cartografic a unor corpuri
cereti #Juna! planete! (oare$.
(unt puin folosite la reprezentarea Pmntului din cauz c dau
deformri mari spre margini.
Proiecia azimutal perspectiv stereografic polar
Distanele cresc de la pol spre ecuator.
*ercul care reprezint ecuatorul are de 9 ori raza Pmntului redus la
scar.
(e folosete la hrile de navigaie la latitudini mari unde proiecia
>ercator nu poate fi folosit.
11
Proiecia azimutal perspectiv stereografic polar
Proiecia azimutal perspectiv stereografic
ecuatorial
>eridianele i paralele apar ca i arce de cerc.
.cuatorul i meridianul central se prezint ca i linii drepte perpendiculare.
(e folosete pentru prezentarea emisferelor estic sau vestic sau a unor
emisfere avnd alte meridiane centrale.
Proiecia azimutal perspectiv stereografic ecuatorial
Proiecia azimutal perspectiv stereografic orizontal
Ceeaua cartografic este format din arce de cerc.
.ste folosit la hri la scar mare pentru reprezentarea rilor cu form
rotund! de la latitudini medii.
12
Proiecia azimutal Stereo 30
Folosit n Comnia ntre 01KK-01L0.
Punctul central fiind situat la K- 8m 4-M de Draov.
.lipsoidul de referinta este HaAford.
Punct astronomic fundamental: pilastrul de vest al <bs. >ilitar din Dealul
Piscului.
Dac punctul ar fi tangent deformrile ar fi de 0 m H 8m la N-- 8m
deprtare.
Prin secan deformrile erau de --!KK9 mH8mn pct. central i de O -!PL
mH8mpe margine.
)rmata incepuse sa lucreze in acest sistem neoficializat! inca din anul
01K-.
*hiar din denumire : !!stereograficaQ ! reiese ca proiectia este conforma!
calitate care permite ca masuratorile geodezice si topografice! spriBinite pe
reteaua geodezica! sa poata fi prelucrate direct in planul de proiectie! dupa
aplicarea unor corectii de reducere la plan.
*oordonatele geografice ale punctului central sunt:
- latitu&inea : 5, L0
%
--
c
--
cc
!--- 4ord #,NL
R
LN? --Q ! ---- $&
- longitu&inea : 5 , 9S
%
90
c
KS
cc
!L0- .st %reenTich #,9L
R
9K? K9Q ! SUU9 $&
Harta tarii ! in proiectia stereografica! urma sa se spriBine pe o triangulatie noua!
pentru care s-a adoptat elipsoidul international HaAfort #010-$ ! ai caror
parametrii geometrici au valorile :
a , P KUS KSS!--- m&
- , P KLP 100!1NP m &
13
f , 0 : 91U , -.--K KPU --KN&
e
#
, -.--P U99 PU--&
e$
#
, -.--P UPS 0U-9.
*oeficientul de reducere a scarii! de la planul tangent Drasov la planul
unic secant! are valoarea: c, 0- # 0HK ---$ , -!111 PPP PU!
;ar coeficientul pentru revenire la scara normala # la planul tangent$ este:
c$ = ("'c) = "!555 666 //.
;n aceasta proiectie se deformeaza distantele si ariile. ."ceptie fac
punctele situate pe cercul de deformatie nula! a carui raza este r-,9KK 8m ! si al
carui centru este originea a"elor de coordonate plane. ) rezultat raza de 9KK 8m
si coeficientul de reducere a scarii : c = 5.777 888 89.
Formula generala pentru calculul e"cesului sferic este : = :')
#

*orectia este nula! atunci cand punctul de statie! punctul vizat si originea
a"elor de coordonate sunt coliniare.
14
Cadranele din proiectia stereografica pe planul unic secant $rasov
Fiecare foaie fundamentala contine N- sectiuni topografice sau sectiuni
cadastrale! dispuse pe L coloane! numerotate de la 0 la L ! in sensul in care
creste valoarea absoluta a coordonatei V! si S linii # zone$ ! numerotate de la 0 la
S ! in sensul in care creste valoarea absoluta a coordonatei W.
Fiecare sectiune topografica are dimensiunile ;<="855 % ! ;== "#05 %
si aria :=#55 ha! in planul unic secant Drasov.
4o%enclatura unei sectiuni cadastrale este alcatuita din nomenclatura
foii fundamentale geodezice! urmata de o fractie avand la numarator numarul
coloanei # cuprins intre 0 si L$! iar la numitor numarul zonei # cuprins intre 0 si S$!
in care este situata sectiunea respectiva.
15
(cheletul foilor fundamentale geodezice #fragment$ din proiectia stereografica pe
planul unic secant Drasov
Proiecia azimutal Stereo 70
16
Folosit in Comania dup 01UK.
(e menine elipsoidul de referin Xrasovs8i #01N-$! orientat la Pul8ovo ca
i n cazul proieciei %auss-Xruger. .l are paramertrii geometrici :
-semia"a mare a =8 69> #/0 !555 %
-turtirea geometrica f = "'#7>!6
Polul 7- al proieciei! denumit i Ycentrul proiecieiQ are coordonatele
geografice: = /81 Jat. 4 si = #01 est %reenTich ! raza = #5"!9 ?%.
Planul secant e cobort cu K L-9 m.
(istemul de a"e de coordonate plane rectangulare "<A are ca origine
imaginea plana a polului proiectiei! a"a <" este imaginea plana a meridianului de
9L Rsi are sensul pozitiv spre 4ord iar a"a <A are sensul pozitiv spre .st.
De retinut ca aceste a"e de coordonate sunt notate invers fata de cele din
proiectia stereografica din anul 01KK.
*oeficientul de reducere a scarii c="(("'/ 555)= 5!777 905 555
*oeficientul de revenire la scara normala! de la planul secant la cel
tangent este : c$= "'c = "!555 #05 586
Proiectia stereografica 01U- este conforma! permitand ca masuratorile
geodezice sa fie prelucrate direct in planul de proiectie! fara a se calcula
coordonate geografice! cu conditia aplicarii prealabile a unor corectii de reducere
a masuratorilor la planul de proiectie.
Proiectia deformeaza distantele si ariile! functie de departarea acestora
fata de polul proiectiei asa cum se va arata in cele ce urmeaza.
Proiectia stereografica 01U- se aseamana principal cu cea din 01KK ! dar
deosebirile privind elipsoidul! polul 7o! orientarea sistemului de a"e "<A!
coeficientul de reducere a scarii nu permite ca orice formula a proiectiei
setereografice din 01KK sa fie aplicata celei din 01U-! incepanad chiar cu
formulele lui Coussilhe.
17
Calculul coor&onatelor stereografice "795 !
functie &e coor&onatelor geografice &e pe @lipsoi&
*alculul coordonatelor rectangulare plane stereografice 01U-! functie de
cele geografice #D!J$ de pe .lipsoidul Xrasovs8i 01N- ! se face cu aButorul unor
formule cu coeficienti constanti! in functie de diferenta de latitudine si respentiv
de longitudine! dintre polul proiectiei si punctul de reprezentat.
;n acest calcul se pot deosebi doua etape:
-calculul coordonatelor stereografice in planul tangent! functie de
cele geografice de pe elipsoid #este etapa cea mai laborioasa$&
-transformarea coordonatelor stereografice din planul tangent in cel
secant ! prin modificarea scarii! cu coeficientul subunitar c! de reducere a scarii.
Pentru stabilirea formulelor! s-a pornit de la urmatoarele conditii de baza
puse reprezentarii:
-conditia 0: reprezentarea plana sa fie conforma&
-conditia 9: meridianul J- ! care trece prin 7- !sa se reprezinte printr-un
segment de dreapta ! fiind a"a de simetrie si a"a ""? cu sensul pozitiv spre 4ord&
-conditia K: originea sistemului de coordonate plane stereografice este
imaginea polului 7- si orice punct D#D! J-$! situat pe meridianul acestui pol! are
coordonata "m data de relatia :
A%=#)5+tg(B'#)5)! unde :
)5 , raza medie de curbura a elipsoidului la latitudinea D-&
B , un arc de cerc meridian ! a carui lungime este egala cu lungimea
arcului de meridian de pe elipsoid! cuprins intre latitudinea D- si D.
Celatia de mai sus este e"presia razei vectoare din proiectia stereografica
a unei sfere pe un plan tangent! #ZH9C-$ reprezentand distanta zenitala a
punctului D. Dar ! ea nu poate fi valabila decat pe meridianul central ! motiv
pentru care [proiectia stereografica 01U-Q este considerata ca fiind
!!cvasistereograficaQ # aproape stereografica$.
Deoarece reprezentarea este conforma! trebuie ca # "OiA$ sa fie o functie
analitica de variabila comple"a #\Oil$ : (A.iC)= f( D.il)! in care D este latitudinea
izometrica! a carei dieferenta este : &D= 3 &' 4 cos ! iar l este lungimea
punctului masurata de la meridianul central J-. &B'&D = 4 cos
Nomenclatura
18
Hartile topografice in proiectia (tereografica 01U- au cadru de tip
geografic ! alcatuit din doua arce de meridian si doua arce de paralel ! care ! pe
elipsoid! delimiteaza un trapez.
(carile sunt standardizate ! dimensiunile trapezelor de pe elipsoid depind de
valorarea scarii si fiecare trapez are o nomenclatura corelata cu pozitia sa
geografica si cu scara.
Datorita deformatiilor inegale din planul de proiectie! trapezul de pe
elipsoid se deformeaza inegal! ai colturile sale devin varfurile unui patrulater
oarecare! luat drept cadru pentru foaia de harta respectiva.
Dimensiunile teoretice ale cadrului se calculeaza intai pe elipsoid! apoi se
reduc la planul de proiectie! apoi se reduc la scara hartii! e"primand rezultatele
finale in cm! cu doua zecimale.
Jaturile de 4ord si de (ud se calculeaza ca arce de paralel.
Jaturile de Mest si de .st se calculeaza ca arce de meridian.
;n cazul hartii topografice la scari mai mici! cand curbura laturilor
depasesc tolerantele grafice! este nevoie ca! in afara celor N colturi ale cadrului!
sa se raporteze prin coordonate si puncte intermediare.
*aroiaBul 8ilometric apare rotit fata de cadru ! cu unghiul de convergenta
meridiana din proiectia stereografica 01U-.
Proiecia azimutal perspectiv stereografic
Punctul de perspectiv se gsete pe sferoid n poziia cea mai
ndeprtat de planul de proiecie.
Cspndirea deformrilor este mai egal pe cuprinsul reprezentrii.
.ste conform.
Deformeaz lungimile de pe marginea reelei de dou ori.
Proiecia azimutal perspectiv central polar
Distanele dintre paralele cresc de la pol la ecuator.
Distanele cresc foarte repede iar ecuatorul nu poate fi reprezentat:
19
Proiecia azimutal perspectiv central polar
Proiecia azimutal perspectiv central ecuatorial
>eridianele sunt reprezentate prin linii drepte deoarece sunt cercuri mari
ale sferei.
Deformrile cresc foarte mult ctre margini:
Proiecia azimutal perspectiv central orizontal
>eridianul central al proieciei i ecuatorul sunt linii drepte perpendiculare
>eridianele sunt linii drepte care converg ctre pol
20
Paralele sunt reprezentate prin parabole sau hAperbole
(e folosesc pentru realizarea de hri la scar mic ce redau poriuni mari
din suprafaa terestr:
Proiecia azimutal Neperspectiv
4u se obin prin proiectare propriu-zis! utiliznd legile perspectivei liniare.
(e construiesc pornind de la stabilirea condiiilor pe care trebuie s le
ndeplineasc harta.
Proiecia azimutal neperspectiv echidistant Postel
polar
>eridianele sunt linii drepte care converg ctre pol iar paralele sunt
cercuri concentrice.
Distanele ntre paralele sunt nedeformate.
21
Proiecia azimutal neperspectiv echidistant Postel
ecuatorial
>eridianele i paralele sunt curbe oarecare.
Distanele ntre meridiane pe ecuator i ntre paralele pe meridianul
central al proieciei sunt egale.
roiec%ia azimutal neperspectiv echidistant ostel ecuatorial
Proiecia azimutal neperspectiv echidistant Postel
orizontal
Proprietatea de pstra neschimbate distanele de la centrul proieciei ctre
toate celelalte puncte o face foarte practic.
(e folosesc mult de ctre aviatori i seismologi.
.ste singura proiecie azimutal care permite reprezentarea ntregului
%lob.
Proiecia azimutal neperspectiv echidistant Postel orizontala
22
Proiecia azimutal neperspectiv echivalent Lambert
)spectul este aproape identic cu cel al reprezentrilor din proiecia Postel!
difer doar scara de reprezentare.
(e folosesc n special n atlasele colare! pentru hri la scri mici.
i-liografie:
*artografie >atematica! %heorghe >unteanu&
http:HHearth.unibuc.roHdoTnloadH]8eATords,atlas &
http:HHTTT.bibnat.roH*artografie-sPS-ro.htm.
23