Licenta Geodezie

Studiu topografic
cu privire la
inscrierea unui
imobil in cartea
funciara
Lucrare licenta Zbirnea Mihai Gabriel
Lucrarea de fa ii propune a prezenta principalele aspecte teoretice i
practice n desfasurarea unei lucrari de specialitate pentru inscrierea unui
imobil in cartea funciara
Indrumator stiintific Prof. Univ. Dr. Ing. Gabriel Popescu
Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

funciara
CUPRINS
Lista figurilor................................................................................................. 4
Lista tabelelor...............................................................................................4
Lista Anexelor................................................................................................ 4
Introducere....................................................................................................5
Definitii si precizari.......................................................................................................... 6
CAP. I........................................................................................ 7
1.A Tehnologii Geodezice spatiale...................................................................7
I.A.1 Principii generale de determinare a poziiei prin tehnologii GNSS.............7
Fig.1 Principiul GNSS....................................................................................................... 7
Sisteme de timp utilizate in GNSS...................................................................................7
Sisteme de referin utilizate in GNSS.............................................................................8
Orbtele sateliilor............................................................................................................ 8
NAVSTAR GPS.................................................................................................................. 8
Fig.3 Segmetul de control................................................................................................ 9
I.A.2 Semnalul Satelitar................................................................................10
Semnalul GPS................................................................................................................ 10
Codurile GPS................................................................................................................. 10
1.A.3 MRIMI MSURABILE SI MODELE MATEMATICE DE.................................11
POZIIONARE PE BAZA ACESTORA.................................................................11
Msurtori de pseudodistane pe baza codurilor...........................................................11
Modelul matematic de poziionare in cazul msurtorilor de pseudodistane pe..........12
baza codurilor............................................................................................................... 12
Masurtori asupra fazei purttoarei..............................................................................13
Fig.4 Masuratori pe faza purtatoarei..............................................................................13
Modelul matematic de poziionare in cazul msurtorilor fazei purttoarei..................14
Msurtori Doppler........................................................................................................ 14
Ecuaii de simpl, dubl si tripl diferen....................................................................14
Fig.6 Ecuatia de dubla diferenta....................................................................................15
Ecuaii de tripl diferen.............................................................................................. 15
Utilizarea ecuaiilor diferen........................................................................................16
Fig.8 Utilizarea ecuatiilor diferenta................................................................................16
1.A.4. TEHNICI SI PRINCIPII DE POZIIONARE.................................................16
Generaliti. Clasificri.................................................................................................. 16
Poziionarea absolut.................................................................................................... 17
Poziionarea relativ...................................................................................................... 17
Poziionare relativ static............................................................................................ 18
Poziionare cinematic.................................................................................................. 18

funciara
Poziionarea relativ pseudocinematic........................................................................18
Poziionarea diferenial................................................................................................ 19
Fig.9 Principii de pozitionare diferentiala.......................................................................20
Principii DGPS................................................................................................................ 20
Principii RTK................................................................................................................... 21
ROMPOS........................................................................................................................ 21
Fig.10 Virtual Reference Station............................................................................................. 22
1.A.5. SURSE DE ERORI N GNSS....................................................................22
Generaliti................................................................................................................... 22
Erori cauzate de orbitele satelitare................................................................................23
Erori cauzate de ceasurile sateliilor..............................................................................23
Erori cauzate de propagarea semnalului.......................................................................24
Efectele ionosferei......................................................................................................... 25
Efectele troposferei....................................................................................................... 25
Fig.13 Drumul geometric/optic......................................................................................26
Eroarea cauzat de reflexia semnalelor satelitare pe diverse corpuri...........................26
Erori cauzate de ceasurile receptoarelor.......................................................................27
Erori cauzate de intreruperile semnalului......................................................................27
Influena geometriei sateliilor in precizia de poziionare..............................................27
Fig.15 Geometria constelatiei satelitare........................................................................27
Interferena in cazul GNSS............................................................................................ 28
Incadrarea reelelor realizate prin observaii GNSS in reele existente..........................28
1.B. TOPOGRAFIE INGINEREASCA..............................................29

1.B.1 Proiectarea traseului de drumuire........................................................29
Operaii de teren........................................................................................................... 29
Marcarea punctelor de drumuire...................................................................................30
Msurarea laturilor de drumuire....................................................................................30
Msurarea unghiurilor verticale.....................................................................................30
Fig.16 Masurarea unghiului vertical...............................................................................30
Msurarea unghiurilor orizontale...................................................................................31
1.B.2 Drumuirea planimetric sprijinit la capete pe puncte de coordonate
cunoscute i laturi cu orientri cunoscute.....................................................31
Etapa de calcule............................................................................................................ 32
1.B.3 Ridicarea planimetric a detaliilor, Metoda coordonatelor polare...........34
Calculul distanelor orizontale.......................................................................................34
Fig.18 Ridicarea detaliilor.............................................................................................. 34
1.C. Aparatele de masura utilizate pe parcursul derularii lucrarilor.................34
1.C.1 Leica Geosystems GS20.......................................................................................34
1.C.2 Leica Builder series T100.....................................................................................36
Bibliografie.................................................................................................. 38
CAP. II..................................................................................... 39

funciara
II.A Etapa de proiectare, organizare si executie a lucrarilor............................39
Motivatie....................................................................................................................... 39
Obiectivul lucrarilor....................................................................................................... 39
Fig.20 Piata Amzei vedere de sus Google Maps.............................................................40
Planificarea si executia lucrarilor...................................................................................40
Materializarea puctelor de sprijn...................................................................................41
Rapoartele GPS............................................................................................................. 43
Punctul B....................................................................................................................... 49
Punctul C....................................................................................................................... 50
Punctul A....................................................................................................................... 52
II.B Prelucrarea datelor.............................................................................53
Formulele de calcul....................................................................................................... 53
Fig.22 Tabel de calcul orientari corectate......................................................................53
Fig.23 Tabel de calcul cresteri de coordonate................................................................53
Functia Teta................................................................................................................... 54
Foaie de calcul Drumuire sprijinita la capete.................................................................55
Tabel 1 Calculul orientarilor corectate...........................................................................55
Calc. Cresterilor De Coordonate....................................................................................56
Tabel 2 Calculul cresterilor de coordonate si a cooronatelor punctelor noi....................56

funciara
Lista figurilor
Fig.1 Principiul GNSS
Fig.2 Constelatia satelitara
Fig.3 Segmetul de control
Fig.4 Masurtori asupra fazei purttoarei
Fig.5 Ecuatia de simpla diferenta
Fig.6 Ecuatia de dubla diferenta
Fig.7 Ecuatia de tripla diferenta
Fig.8 Utilizarea ecuatiilor diferenta
Fig.9 Principii de pozitionare diferentiala
Fig.10 Virtual Reference Station
Fig.11 Orbitele sateliilor
Fig.12 Estimarea erorii de ceas a satelitului
Fig.13 Drumul geometric/optic
Fig.14 Eroarea cauzata de unda reflectata
Fig.15 Geometria constelatiei satelitare
Fig.16 Masurarea unghiului vertical
Fig.17 Drumuire planimetrica
Fig.18 Ridicarea detaliilor
Fig. 19 Amplasament Piata Amzei
Fig.20 Piata Amzei vedere de sus Google Maps
Fig.22 Tabel de calcul orientari corectate
Fig.23 Tabel de calcul cresteri de coordonate
Lista tabelelor
Lista Anexelor
Anexa
Anexa
Anexa
Anexa
Anexa
1
2
3
4
5
Tabel de calcul orientari corectate drumuire + puncte radiate

Tabel de calcul cresteri de coordonate drumuire + puncte radiate
Plan A3 Schita drumuirii
Plan A3 Overlay Google Maps
Plan A3 Plan de amplasament si delimitare a imobilului

funciara
Introducere
Lucrarea de fa ii propune s prezinte

principalele aspecte teoretice i practice n
desfasurarea unei lucrari de specialitate pentru
inscrierea unui imobil in cartea funciara, avnd
rolul de a sublinia problemele des intilnite in
realizarea unor astfel de lucrari in mediul urban
si de a implementa solutii practice n vederea
obinerii unei lucrari de calitate.
Coninutul lucrrii prezint problematica
lucrarilor in mediul urban, care prin natura ei
strbate mai multe
discipline, respectiv: Geodezie Spatiala ca solutie pentru situatiile in care crearea
unor puncte de sprijin prin metode clasice nu este posibila implicind un volum
prea mare de lucrari dar care la rindul ei se bazeaza pe metode complexe de
masurare pentru asigurarea preciziei Topografia Inginereasca pentru asigurarea
bazei de sprijin in preluarea datelor elementelor din teren si crearea unor harti
sau planuri adecvate a acestora Masuratori prin unde pentru ridicarea efectiva a
elementelor din teren si Organizarea lucrarilor de cadastru pentru planificarea
masuratorilor si determinarea costurior de efectuare a acestora.
n acest sens primul capitol abordeaz aspectele teoretice cu privire la
metodele de masurare, tehnologiile utilizate in efectuarea lucrarilor.
n capitolul al-II-lea Studiu de caz este realizat o prezentare general a
obiectivului vizat, aspecte ale dificultatii lucrarilor, solutiile de abordare a
acestora cit si derularea efectiva a lucrarilor pentru intocmirea proiectului.
Sectiunea denumita Prelucrarea datelor din teren reprezint substana
principal a lucrrii. Aici sunt abordate metodele de prelucrare a masuratorilor
facute cu calcule efective ce au ca rezultat coordonate in teren. Tot n cadrul
acestui capitol este abordat metoda de obtinere a planului obiectivului cu
masuratorile realizate in teren si prelucrarea acestora in AutoCad.
Rezultatul final al proiectului este totalitatea planurilor si al datelor
necesare pentru incrierea imobilului in cartea funciara.
Lucrarea, atit din vedere teoretic cit si practic, nu prezinta un grad de
dificultate ridicat dar faptul ca aceasta ma obliga sa adopt solutii de ralizare din
mai multe discipline pentru a depasi obstacole, cu care un inginer se va intilni in
mod frecvent, au fost indeajuns de convigatoare pentru a o realiza.
Situatia intilnita este una reala iar solutiile pe care le-am adoptat erau
singurele aplicabile la o lucrare de aceasta avengura fiind rapide, elegante si
asigurau precizia necesara.

funciara
Definitii si precizari
Cartea funciara reprezinta cartea de identitate a unui imobil. Terenul, constructia

intraga sau o componenta dintr-o constructie (un apartament, de exemplu) au in acest fel un
pasaport unic care ramine valid pe toata durata existentei imobilului, indiferent de faptul ca
proprietarii se schimba in timp prin vinzare, donatie, mostenire, sau hotarari judecatoresti.
Cartea funciara se compune din trei parti:
a) Foaia de avere contine descrierea imobilului. Structura imobilului se poate
modifica prin dezlipire sau alipire.
b) Foaia de proprietate continind drepturile tabulare care au ca obiect imobilul
descris in foaia de avere.
c) Foaia de sarcini continind servitutile, sarcinile, faptele sau raporturile care
greveaza imobilul
Felurile de inscrieri in C.F.
Inscrierea se face pe baza unui iscris autentic notarial,a unei hotarari judecatoresti
definitive, a certificatului de mostenitor sau in baza unui act administrativ, atunci cind legea
prevede acest lucru. (art. 888 NCC)
a) Intabularea incrierea unui drept real cu privire la un imobil
b) Inscrierea provizorie inscrierea alto drepturi reale precum:
Drepturile afectate de modalitati
Drepturile avind ca obiect o constructie viitoare
Drepturile stabilite printr-o hotarire judecatoreasca nedefinitiva
Drepturile pentru care ambele parti au consimtit doar la inscriere
provizorie
c) Notarea inscrierea altor drepturi, acte, fapte, sau raporturi juridice cu privire la
imobil

funciara
Cap. I
Teoria masuratorilor
Acest capitol are rolul de a prezenta tehnologiile si metodele de masurare aplicate in

intocmirea proiectului precum: tehnologiile GNSS si metodele de masurare cu ajutorul
aparatelor GPS, teodolitul si metodele de masurare aplicate pentru materializarea in teren a
unei drumuiri sprijinita la capete, statia totala si metode de masurare aplicate pentru crearea
planului de situatie.
1.A Tehnologii Geodezice spatiale

I.A.1 Principii generale de determinare a poziiei prin
tehnologii GNSS
Principiul de poziionare prin tehnologii GNSS se poate reduce la o intersecie liniar
tridimensional in care distanele satelit receptor sunt determinate fie prin msurarea
timpului de propagare a semnalului, fie din msurtori asupra fazei acestuia, fie prin alte
metode.
Principiul se regseste si in cazul tehnologiilor GNSS in
spaiul cu trei dimensiuni. In acest spaiu, locul geometric al
punctelor egal deprtate de un punct fix, numit centru, este o
sfer. Intersecia celor dou sfere determinate astfel genereaz
un cerc. Pentru a putea determina poziia in acest caz, ar mai fi
nevoie de o alt distant care s genereze o a treia sfer
intersectat cu cercul obinut mai devreme, s-ar
obine dou puncte, din care unul ar fi usor eliminat prin
cunostine a priori asupra poziiei (unul dintre cele dou
puncte ar fi foarte deprtat de suprafaa terestr).
Fig.1 Principiul GNSS
Sisteme de timp utilizate in GNSS
Pentru a putea determina distanele satelit-receptor pe baza timpului de propagare,

este nevoie s fie determine cu o oarecare precizie momentele emiterii si recepiei
semnalului, si astfel este necesar definirea unor standarde de timp precise. In cele ce
urmeaz vor fi prezentate anumite scri de timp ce sunt utilizate in prezent in domeniu.
Pentru a putea defini o scar de timp, sunt necesare dou elemente: o origine si o
perioad (o frecven sau un tact). De-a lungul timpului, oamenii au incercat s asocieze
acest tact unor fenomene fizice pe care le puteau observa si care aveau anumit
repetabilitate.
Sistemul GPS menine propriul standard de timp,denumit si GPS Time (GPST) si
reprezint o valoare medie a observaiilor efectuate asupra ceasurilor atomice aflate la
bordul sateliilor si asupra ceasurilor atomice de la sol. Acesta a fost sincronizat cu UTC la
7

funciara
epoca standard GPS 6 ianuarie 1980 ora 0h la acel moment diferena intre TAI si UTC era de
19s, ceea ce face ca diferena intre GPST si TAI s fie de 19s. Un anumit moment de timp pe
scara de timp GPST este identificat pe baza sptmanii GPS (GPSWEEK ce reprezint
numrul de sptmani scurse de la epoca standard GPST), zilei GPS (GPSDAY
ce reprezint numrul zilei din sptman GPS) si a secundei GPS (GPSSEC ce reprezint
numrul de secunde scurse de la inceputul sptmanii).
Sisteme de referin utilizate in GNSS
Pentru a putea formula matematic problema navigaiei bazat pe sisteme satelitare,

este necesar alegerea unui sistem de referin la care s se raporteze poziiile satelitului si
cele ale receptorului. Definirea unui sistem de referin implic definirea unui model care
s aproximeze cat mai bine suprafaa Pmantului, definirea parametrilor ce leag modelul
definit de Pmant si definirea unui sistem de coordonate la care s raportm poziiile.
Sistemul de referin utilizat pentru aplicaii GPS este sistemul WGS84 realizat de
DOD. Acesta conine un model geometric ce aproximeaz forma Pmantului (un elipsoid
echipontential) dar si un model gravimetric detaliat (EGM). Setul de parametri prezentai
mai jos se refer la forma geometric a modelului elipsoidal - semiax mare (a) si turtire
(f), viteza de rotaie a acestuia () si constanta sa gravitaional (GM).
Orbtele sateliilor
Conform celor prezentate in subcapitolul 1.2, pentru a putea poziiona un receptor

aflat pe suprafaa Pmantului cu ajutorul tehnologiilor satelitare, este necesar s
determinm distanele dintre un numr minim de satelii si receptor la un anumit moment,
pe baza principiului interseciei liniare spaiale, cunoscut din topografie. Sateliii nu au o
poziie fix in raport cu observatorii de pe Pmant, ci se misc pe anumite traiectorii
denumite orbite. Trebuie astfel cunoscut poziia satelitului la momentul efecturii
observaiilor in scopul determinrii distanei satelit-receptor. Similar geodeziei clasice in
care o precizia de determinare a punctelor vechi se regsea in precizia de determinare a
punctelor noi, cunoasterea eronat a poziiei sateliilor are ca efect in cazul tehnologiilor de
radionavigaie cu ajutorul sateliilor o determinare eronat a poziiei receptorului. Din acest
motiv, paragrafele urmtoare trateaz succint elementele unei orbite la modul general,
clasificarea acestora si vor fi studiate unele cazuri particulare de orbite.
NAVSTAR GPS
Sistemul GPS este, ca si celelalte sisteme GNSS, un

sistem de radionavigaie cu ajutorul sateliilor si este alctuit,
la modul general, din 3 subsisteme sau segmente:
Segmentul satelitar sau constelaia satelitar format
din sateliii ce graviteaz in jurul Pmantului, transmiand
semnalul necesar poziionrii si informaiile de navigaie ctre
receptoarele utilizatorilor, precum si alte informaii suplimentare
legate de starea de sntate a sateliilor.
Fig.2 Constelatie
satelitara
Segmentul de control format din staiile de control de la sol ce monitorizeaz

segmentul satelitar din punct de vedere al sntaii sateliilor. De asemenea,
8

funciara
segmentul de control are rolul de a estima, prezice si inrca in satelii informaiile legate
de traiectoriile acestora (efemeride difuzate) impreun cu coreciile de ceas siale
acestora.
Segmentul utilizator format din totalitatea receptoarelor adecvate ce pot folosi
semnalul satelitar pentru navigaie, poziionare etc.
Segmentul satelitar a fost conceput
iniial ca avand 24 de satelii (SV space
vehicles), dispusi in asa fel incat s asigure
o poziionare global. Astfel, s-a hotrat in
final dispunerea celor 24 de satelii in 6
plane orbitale, avand o inclinare de 550,
cate 4 satelii in fiecare plan orbital, cu o
altitudine de 20 230 km deasupra
Pmantului.
Fig.3 Segmetul de
control
Perioada de revoluie a sateliilor este de jumtate de zi sideral (adica 11 ore si 58 de

minute), ceea ce inseamn c in timp ce Pmantul face o rotaie complet de 3600 in jurul
axei sale, satelitul va efectua dou miscari de revoluie. Guvernul Statelor Unite a investit
masiv in sistemul GPS iar durata mare de via a sateliilor, raportat la durata preconizat de
via, a fcut ca actuala constelaie s cuprind pan la 30 de satelii.
Segmentul de
control este alctuit dintr-o staie de control principal (Master Control Station MCS) aflat
la baza Falcon Air Force (Colorado Springs), o staie de control principal de rezerv aflat la
Cape Canavral, alte 4 staii de monitorizare situate in Hawaii, Kwajalein, Diego Garcia si
Ascension Island precum si alte 10 staii de monitorizare ale National Geospatial Intelligence
Agency. In acest moment, orice satelit poate fi vazut din cel puin 2 staii de monitorizare.
O dispunere a acestor staii poate fi observat in figura alturata.
Segmentul utilizator este alctuit din totalitatea receptoarelor de la sol sau din aer ce
utilizeaz semnalul transmis de sateliii GPS pentru a-si determina poziia. Utilizatorii GPS se
impart in utilizatori civili si utiliztori militari in funcie de gradul de accesibilitate la
capabilitile sistemului.

funciara
I.A.2 Semnalul Satelitar

Pentru a inelege metodele de poziionare si implicit preciziile de poziionare pe
baza tehnologiilor de radionavigaie cu ajutorul sateliilor este important s fie inelese
tipul observaiilor sau msurtorilor ce pot fi realizate. In acest sens trebuie studiate iniial
semnalele generate de sateliii sistemelor GNSS.
Semnalul GPS
Sateliii GPS au la bord oscilatoare ce genereaz o frecvena fundamental f0 egal

cu 10.23 MHz cu o stabilitate de 10-13-10-14 pe perioade relativ indelungate. Pe baza acestei
frecvene fundamentale sunt generate, prin multiplicarea cu numerele intregi 154 si 120,
dou semnale in banda L (vezi Fig. 16) denumite L1 si L2. Semnalul L1 are o frecven
f1=1575.42 MHz si o lungime de und 1=19.05 cm, iar semnalul L2 are o frecven
f2=1227.60 MHz si o lungime de unda 2=24.45 cm. Trebuie menionat c, pe lang aceste
dou semnale, sateliii GPS vor emite si pe o a treia frecven obinut prin multiplicarea
frecvenei fundamentale cu 115 si denumit L5. Deoarece semnalul L5 este momentan
transmis doar de un singur satelit si este folosit doar in scopuri de analiz a semnalului si
cercetare, acesta nu va fi menionat in partea de generare si combinare a semnalelor GPS,
dar se vor face referiri la utilizarea sa, si in special la avantajele pe care aceasta le va
aduce.
Semnalele GPS sunt modulate pe baza unor coduri binare al cror scop este acela
de a fi folosite pentru poziionare (ranging signals). De aceea semnalele descrise mai
devreme au rolul de a purta informaia si sunt denumite uneori in literatura ca unde
purttoare. Modulaia semnalului presupune modificarea uneia dintre proprietile
acestuia in conformitate cu informaia ce trebuie transmis. Modulaia se poate face
modificand amplitudinea, frecvena sau faza semnalului, in funcie de informaia ce trebuie
transmis (vezi Fig. 17). In cazul GPS, pentru semnalele actuale, modulaia aplicat este o
modulaie de faz a semnalului, denumita modulaie binar bifazic (Binary Phaser Shift
Keying BPSK sau biphase modulation). In acest caz, modulaia se realizeaz prin
schimbarea fazei semnalului cu 1800 la fiecare schimbare ce are loc in codul sau secvena
modelatoare.
La nivelul receptorului, exist un demodulator care identific schimbrile de faz si
obine secvena iniial transmis.
Codurile GPS
Codurile utilizate pentru modulaia semnalelor reprezint secvene binare (o

succesiune de valori de 1 sau 0). La prima vedere aceste secvene par aleatoare, dar ele
sunt cunoscute si se pot genera in echipamentele de recepie folosind registre de deplasare
cu retroalimentare (tapped feedback registers).
Un registru de deplasare cu retroalimentare este un echipament electronic capabil s
genereze o succesiune de valori binare pseudoaleatoare. Scopul utilizrii acestora este
10

funciara
acela de a avea o memorie intern foarte mic. Un astfel de registru conine 10 poziii in
care sunt stocate valori binare. La fiecare moment registrul deplaseaz spre dreapta cele 10
poziii, iar ultima valoare va deveni un numr binar in cadrul codului transmis. Prima
poziie va fi ins neocupat iar valoarea ce va intra in registru este generat pe baza
valorilor anterioare din cod folosind porti logice. In cazul codurilor pseudoaleatoare GNSS
sunt folosite pori XOR (sau exclusiv) aplicate valorilor de pe anumite poziii ale
registrului.
Intrucat combinaiile folosite nu ar fi suficiente pentru a acoperi toate codurile
transmise de sateliii GPS, sateliii folosesc dou registre pentru a genera secvenele
pseudoaleatoare (PRN Pseudo-Random Number).
Coreland semnalul recepionat cu cel generat in echipamentul de recepie, se poate
determina timpul de propagare a undei si implicit distana satelit receptor. In cazul GPS,
fiecare satelit emite continuu, pe aceleasi frecevente, alte coduri, tehnic numit acces
multiplu cu diviziune in cod (CDMA Code Division Multiple Acces), pentru ca
receptorul s poat identifica satelitul de la care primeste semnalul.
1.A.3 MRIMI MSURABILE SI MODELE MATEMATICE DE

POZIIONARE PE BAZA ACESTORA
Msurtori de pseudodistane pe baza codurilor
Dup cum s-a menionat in paragraful anterior, semnalul transmis de ctre sateliii
GNSS poate fi reprodus de ctre receptoare. Pe baza corelrii semnalului, conform celor
descrise in capitolul 2.6, se poate determina timpul de propagare al acestuia de la satelit la
receptor. Fie Tsat momentul de timp raportat la GPS Time la care a fost emis semnalul si
Trec momentul de timp raportat la GPS Time la care semnalul a ajuns la acesta. Tsat este
afectat de o abatere a ceasului satelitului fa de standardul de timp GPST, pe care o vom
nota cu tsat, iar Trec este afectat de o abatere a ceasului receptorului fa de acelasi standard
pe care o vom nota cu trec. Astfel, timpul de propagare ce va fi determinat pe baza
corelrii semnalului receptat cu cel generat (notat in cele ce urmeaza cu ) va conine si
aceste erori de ceas ale sateliilor Dac dorim s calculm distana geometric neafectat de
erorile de ceas ale sateliilor si receptoarelor, calculele trebuie s
se raporteze la durata de timp T aferent acestei distane.
= T rec + t rec( T sat +t sat )= T +t rect sat
(1)
Inmulind relaia de mai sus cu viteza luminii (c), vom trece de la durate de timp, la
distane, obtinandu-se:
c= Tc+ ( t rec t sat )c
(2)
sat
PR sat
rec =D rec +t recct satc
(3)
In relaia precedent, cu s-a notat distana geometric satelit-receptor, iar cu PR

produsul dintre timpul de propagarea msurat si viteza luminii, pe care il vom denumi in
continuare pseudodistan, intrucat acesta nu ofer direct distana geometric satelitreceptor, ci o valoare ce este influenat si de erorile de ceas ale satelitului si receptorului,
precum si de alte erori.
11

funciara
Modelul matematic de poziionare in cazul msurtorilor de

pseudodistane pe
baza codurilor
Distana geometric dintre satelit si receptor poate fi scris, in funcie de

coordonatele carteziene geocentrice, conform urmtoarei relaii:
2
2
2
= ( x sa t x rec ) + ( y sat y rec ) + ( z sat z rec )
(4)
,unde cu indice superior s-au notat coordonatele carteziene geocentrice ale

satelitului, iar cu indice inferior coordonatele carteziene geocetrice ale receptorului in
sistem de coordonate ECEF. Intrucat in sistem ECEF poziia receptoarelor este constant
(in cazul in care receptorul este static), iar poziia sateliilor este dependent de momentul
efecturii observaiei, coordonatele satelitului trebuie raportate la epoca observaiei de
aceea, in relaia (4), coordonatelor satelitului li s-a atasat intre paranteze marca de timp
corespunzatoare efecturii observaiei.
Introducand relaia (4) in relaia (3), se obine:
2
2
2
PR = ( x sat xrec ) + ( y sat y rec ) + ( z sat z rec ) + ct rec ct sat
sat
rec
(5)
Sistemul de control de la sol al sistemelor GNSS, are, printre alte atribuiuni, si

estimarea erorii de ceas a sateliilor. Astfel, aceste erori sunt modelate conform unor funcii
polinomiale de ordin II, iar coeficienii acestor funcii sunt transmisi utilizatorilor in cadrul
mesajului de navigatie, si sunt folosii pentru a elimina o mare parte din efectul pe care il are
eroarea de ceas a satelitului in determinarea pseudodistanei. De aceea, in relaia (5), acesta nu
mai este considerat o necunoscut. De asemenea, poziia satelitului la mometnul efecturii
observaiei este cunoscut, fie din cadrul mesajului de navigaie transmis de ctre satelii
(efemeride difuzate), fie determinat pe baza unor efemeride precise (in cazul postprocesrii
observaiilor GNSS).
Pentru o mai buna interpretare a ultimei ecuaii prezentate, vom trece in membrul
stang al identitii elementele msurate (pseudodistana) sau cunoscute (eroarea de ceas a
satelitului ce poate fi estimata), separand astfel necunoscutele de termenii liberi.
2
2
2
PR sat
rec +ct sat = ( x sat xrec ) + ( y sat y rec ) + ( z sat z rec ) + ct rec
(6)
Se poate observa c rman ca necunoscute in procesul de estimare cele 3 coordonate

carteziene geocentrice, ce exprim poziia receptorului in sistem de coordonate
ECEF, si eroarea de ceas a receptorului. Pentru a putea estima cele 4 necunoscute, este
nevoie de un sistem de minim 4 ecuaii. In cazul modelului Gauss-Markov de prelucrare
(modelul msurtorilor indirecte), pentru fiecare msurtoare se poate scrie o ecuaie de
corecie si astfel ar fi necesare minim 4 msurtori pentru a putea rezolva problema.
In acest caz, sistemul de ecuaii ar fi urmtorul:
12

funciara
= ( x
= ( x
= ( x
1
PR sat
rec + ct sat 1= ( x sat 1x rec ) + ( y sat 1 y rec ) + ( z sat 1z rec ) +ct rec
2
PR sat
rec + ct sat 2
3
PR sat
rec +ct sat 3
4
PR sat
rec + ct sat 4
sat 2
x rec ) + ( y sat 2 y rec ) + ( z sat 2z rec ) + ct rec
sat 3
x rec ) + ( y sat3 y rec ) + ( z sat 3z rec ) + ct rec
sat 4
xrec ) + ( y sat 4 y rec ) + ( z sat 4 z rec ) +ct rec
Sistemul din relaia precedenta este neliniar, iar, pentru a-l putea rezolva, acesta
trebuie adus in form liniar prin dezvoltare in serie Taylor in jurul unor valori provizorii.
Pentru coordonate, valorile provizorii sunt de regul ultimele valori determinate, in timp ce
pentru eroarea de ceas a receptorului se poate considera c aceasta este nul, estimand-o direct
ca valoare in procesul de compensare.
0
X R= X R + dX
Y R =Y 0R +dY
Z R=Z 0R + dZ
Dup liniarizare, sistemul de ecuaii de mai sus va avea forma generala dat de:
X sat X 0
Y sat Y 0
Z sat Z
sat
PR sat
dX
dY
dZ+ ct rec
rec +ct sat = rec
(7)
sat
sat
sat
0
rec
rec
rec
In cazul in care sunt observai mai mult de 4 satelii, estimarea poziiei trebuie s
rezulte in urma unui proces de compensare rezolvat conform metodei ptratelor minime:
v = A* x -l (8)
unde v reprezint vectorul coreciilor.
Masurtori asupra fazei purttoarei
Pentru un semnal periodic se poate arta c disana parcurs de semnal poate fi

determinat pe baza numrului intreg de perioade, a fazelor iniiale si finale si a lungimii
de und a semnalului cu relaia:
0
D=N+ f
2
,unde D este distana, N este numrul de
perioade, este lungimea de und iar f si 0
sunt fazele iniiale si finale ale semnalului.
Plecand de la acest principiu, si inind
cont c receptoarele GNSS pot face observaii si
asupra fazei undei purtatoare, pe lang
msurtorile de pseudocod, ne propunem in
acest parte a capitolului s artm c aceste
msurtori pot fi folosite pentru
determinarea distanelor satelit-receptor in cazul
observaiilor GNSS.
13

funciara
Fig.4 Masuratori pe faza

purtatoarei
Dup cum se stie, frecvena circular sau pulsaia poate fi definit si ca derivata fazei
d
f=
in raport cu timpul.
dt , relaie din care se poate obine faza prin integrarea frecvenei
t
= f dt
circulare in raport cu timpul pentru un interval dat.
t0
(8)
Presupunand o frecven constant si faza initiala ( ) 0 0 0 t = = , ecuaia fazei unui

semnal receptat devine:
=f ( t t )=f (t )
(9)
, unde t reprezint timpul de propagare a undei de la
c
emitor la receptor.
In cazul GNSS, fie sat faza semnalului receptat avand o frecven fS si rec faza
semnalului generat de receptor cu o frecventa f R . Pe baza relaiei (8) se pot obine
urmtoarele ecuaii:
sat =f s tf s 0sat
c
0
rec =f R rec
t
Transpunand erorile de ceas ale satelitului si receptorului in msurtori de faz,

acestea pot fi scrise:
0sat =f st sat
0
rec =f Rt rec
Din diferenta relatiilor (9), se obtine:
sat
rec = recsat =( f Rf )t + f
s
f t sat + f Rt rec
c
Abaterile frecvenelor f S si R f de la frecvena nominal f sunt neglijabile si, de

acceea, ecuaia poate fi scris sub o form mai simpl, inmultind cu lungimea de unda,
obtinindu-se:
sat
rec=ct sat + ct rec (10)
,relatie care inseamna:
La momentul pornirii unui receptor la o anumit epoca t0, se msoar aceast
sat
diferen instantanee rec (t 0 ) , numrul intreg iniial N de lungimi de und dintre satelit si
receptor rmanand necunoscut. Dac semnalul satelitar nu este pierdut, acest numr intreg
N, denumit ambiguitate, rmane neschimbat si poate fi estimat prin anumite metode
statistice (metoda LAMBDA, metoda OMEGA, etc).
14

funciara
Modelul matematic de poziionare in cazul msurtorilor fazei
purttoarei
Dac vom particulariza ecuaia de pseudodistan determinat pe baza observaiilor de

faz, pentru o observaie de la receptorul rec la satelitul sat la o anumit epoc t, si vom ine
cont de relaia (10), aceasta devine:
sat
sat
sat
rec =rec ct sat + ct rec + N rec (11)
Introducind relatia (4) si raportul dintre frecventa si lungimea de unda se obtine:
2
2
2
sat
sat
rec = ( x sat x rec ) + ( y sat y rec ) + ( z sat zr ec ) ft sat +f t rec + N rec
In ecuaia de mai sus, pe lang necunoscutele legate de poziia receptorului si

eroarea sa de ceas1, mai apar si un numar nj de necunoscute reprezentate de ambiguitile
semnalelor (nj reprezint numrul de satelii vizibili). Pentru o anumit epoc, numrul de
ecuaii de tipul celei din relaia (11) ce poate fi scris este dat de numrul de satelii
observai (fiecare observaie o ecuaie). Vom avea astfel, pentru o singur epoc (nj + 3 +
1) necunoscute nj ambiguiti, 3 necunoscute pentru poziia in sistem de coordonate
cartezian geocentric si o necunoscut pentru eroarea de ceas a receptorului. Cum numrul
de ecuaii pentru o epoc este mai mic decat numrul de necunoscute ce trebuie estimate, o
singur epoc de observaii nu va fi suficient.
Msurtori Doppler
Efectul Doppler const in variaia frecvenei unei unde emise de o anumit surs de
oscilaii, dac aceasta se afl in miscare fa de receptor. Frecventa msurat creste atunci
cand sursa se apropie de receptor si scade atunci cand aceasta se deprteaz. Astfel de
msuratori se pot face si in cazul receptoarelor GNSS.
Ecuaii de simpl, dubl si tripl diferen
In cazul in care dou receptoare amplasate in punctele A si B (vezi figura alaturata) fac
observaii simultane (la aceeasi epoc t) asupra semnalului provenit de la acelasi satelit k, pe
baza celor mentionate in paragraful anterior, se pot scrie dou ecuaii de observaie primare:
k
A = A N A +ct A ct A
kB =kB N kB + ct Bct kB
15

funciara
Fcand diferena intre cele dou observaii,
se obine o noua ecuaie, in care
termenul corespunztor erorii de ceas a satelitului
este redus, eliminand astfel o eroare
sistematic din observaii, pentru a simplifica
scrierea ecuaiei vom folosi operatorul pentru
a nota operaia de simpl diferen intre elemente
similare si vom obine:
kAB = kAB N kAB +c t AB
Fig.5 Ecuatia de simpla diferenta
In cazul in care dou receptoare amplasate in
punctele A si B (vezi figura alaturata) se fac observaii
simultane (la aceeasi epoc t) asupra semnalului
provenit de la doi satelii k si j, pe baza celor prezentate
in paragraful anterior se pot scrie dou ecuaii de simpl
diferena (una pentru satelitul k si receptoarele A si B si
una pentru satelitul j si receptoarele A si B), astfel:
kAB = kAB N kAB +ct AB
j
j
AB
= AB
N jAB +ct AB
Fig.6 Ecuatia de dubla

diferenta
Facand diferena intre cele dou observaii, se obine o nou ecuaie, in care
termenul corespunztor diferenei erorilor ceasurilor receptoarelor se reduce, eliminand
astfel o alt eroare sistematic, pentru a simplifica modul de scriere a ecuatiei precedente,
vom utiliza operatorul pentru a nota operatia de dubla diferenta intre elementele similare
jk
jk
jk
si astfel vom obtine: AB= AB N AB (12)
Ecuaii de tripl diferen
In cazul in care sateliii j si k din cazul dublelor

diferene sunt observai timp de mai multe epoci (vezi
figura alaturata), pe baza celor prezentate anterior, se pot
scrie dou ecuaii de dubl diferen (sateliii j si k si
receptoarele A si B la epoca t1 si sateliii j si k si
receptoarele A si B la epoca t2), astfel:
Fig.7 Ecuatia de tripla
diferenta
jk
jkAB (t 1)= jkAB (t 1 ) N AB
(t 1)
jk
jkAB (t 2)= jkAB (t 2) N AB
(t 2 )
In acest caz, dup cum menionam in capitolul 3.3, ambiguitile rman constante
atat timp cat nu s-a pierdut semnalul satelitar. Astfel, fcand diferena intre cele dou
ecuaii, vom obine o alt ecuaie in care termenul corespunztor dublei diferene de
16

funciara
ambiguiti va fi redus:
jk
jkAB (t 12)= AB
( t 12)
Utilizarea ecuaiilor diferen
Desi aparent modelul ecuaiilor de tripl diferen pare cea mai avantajoas soluie
de prelucrare a observaiilor in vederea obinerii unei soluii pentru poziionare, modelul nu
este suficient de robust, intrucat, eliminarea din prelucrare a necunoscutelor
corespunztoare ambiguitilor, duce la o pierdere a preciziei in poziionare, aceasta fiind
dat tocmai de determinarea statistic, cu un grad de incredere sporit, a numrului intreg de
lungimi de und dintre satelit si receptor la iniializarea observaiilor proces denumit si
fixare a ambiguitilor.
Ecuaiile de tripl diferen sunt, de regul, folosite ca o prim aproximare in
procesarea observaiilor pentru obinerea unei valori grosiere a poziiei. De asemenea,
tocmai pentru c ambiguitile au fost eliminate, in ecuaiile de tripl diferenp pot fi
detectate cu usurin intreruperile de semnal (cycle slips).
Programele de prelucrare preiau valorile obinute din prima iteraie (vezi figura de mai
jos), ce foloseste ecuaiile de tripl diferen, si le introduce in sistemul de ecuaii de dubl
diferen. In aceast a doua iteraie se obin valori reale (ne-fixate) pentru ambiguiti, cu
abateri de pan la +/-0.12 .
Fig.8 Utilizarea ecuatiilor diferenta
1.A.4. TEHNICI SI PRINCIPII DE POZIIONARE

Generaliti. Clasificri.
Pentru a inelege tehnicile de poziionare ce pot fi realizate pe baza tehnologiilor

GNSS, este necesar s definim inainte dou noiuni: sesiunea de lucru si epoca de
msurare.
Sesiunea de lucru reprezint intervalul de timp dedicat observaiilor GNSS in
cadrul msuratorilor statice, interval in care receptorul ramane fix.
Epoca de masurare reprezint un moment la care se efectueaz o msuratoare,
moment care de regul este comun tuturor receptoarelor implicate intr-o sesiune de lucru.
Metodele de poziionare se pot clasifica in cadrul tehnologiilor GNSS pe baza mai
multor criterii. Un prim criteriu ar fi dat de modul in care este determinat poziia
17

funciara
punctelor noi:
Poziionare absolut single point positioning in care poziia punctelor se
determin relativ la originea sistemului de coordonate ECEF aflat in geocentru.
Poziionare relativ in care coordonatele punctelor noi sunt determinate relativ la
cele ale unui punct cunoscut
Poziionare diferenial un procedeu combinat in care poziia punctului nou se
detemin absolut dar utilizand informaii provenite de la alte puncte pentru a imbunti
precizia de poziionare.
Poziionare absolut precis (PPP) procedeu combinat similar poziionrii
difereniale cu diferene in ceea ce priveste estimarea erorilor.
Poziionarea absolut
Acest tip de poziionare este cel mai des intalnit, intrucat el reprezint cazul
poziionrii oferite de receptoarele de navigaie. In aceast metod de poziionare se
dispune de un singur receptor ce poate face observaii de cod (sau cod si faz a purtatoarei)
si cu ajutorul cruia se determin poziia unui punct izolat. Precizia de determinare in acest
caz este limitat, deoarece marea parte a erorilor nu se poate elimina (troposfera, ionosfera,
etc.). Precizia de poziionare (pentru cazul in care tehnica SA Selective Availability nu
este activat1) este de ordinul a 10 pan la 30 m pentru poziionare planimetric, funcie de
numrul de satelii, geometria acestora, etc. Precizia poate fi imbuntit prin msurtori
statice de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Aceast metod mai poart denumirea
in literatura de specialitate de single point positioning iar rezultatul poziionarii mai este
cunoscut si ca soluie de navigaie.
Dac poziionarea se face pe baza observaiilor de cod, pentru a putea obine o
soluie, sunt necesare minim 4 ecuaii, cu alte cuvinte 4 msurtori de pseudodistane de la
4 satelii. In acest fel se pot estima cele 4 necunoscute (cele 3 coodonate reprezentand
poziia si eroarea de ceas a receptorului) .
In cazul msurtorilor de faz, s-a artat c sunt necesare mai multe epoci de
msurare pentru a putea rezolva ambiguitile.
Poziionarea relativ
Acest tip de poziionare const in efectuarea de observaii GNSS simultane de ctre

dou sau mai multe receptoare, ctre aceiasi satelii . Vectorul format de poziia centrelor de
faz ale celor dou antene ale receptoarelor poart denumirea de baz (b). Efectuand
observaiile menionate mai sus se pot determina, prin prelucrarea comun a acestora,
cresterile de coordonate sau coordonatele relative dintre cele dou puncte, in
sistem cartezian geocentric (X, Y, Z).
Dac unul dintre puncte este cunoscut (se cunosc coordonatele acestuia), in
prelucrare, acesta poate fi considerat punct vechi, in sensul in care coordonatele lui nu vor
primi corecii in urma compensrii, si se pot determina astfel coordonatele celui de-al
doilea punct in funcie de primul. In acest caz, precizia de poziionare este mult
imbuntit.
Poziionarea relativ se poate realiza in mod post-procesare sau in timp real dac
exist un sistem de transmitere a datelor de la un receptor la cellalt, pentru ca este nevoie
de observaiile de la ambele staii pentru a putea realiza acest tip de poziionare. Intrucat
18

funciara
observaiile ctre sateliii comuni trebuie sa fie simultane, are o importan deosebit
intervalul de timp la care fac observaii receptoarele. Exemplu numeric: dac unul din
receptoare face observaii la fiecare 12 secunde iar unul la fiecare 15 secunde, in cazul
poziionarii relative vor fi folosite in procesul de estimare doar observaiile simultane, iar
acestea au loc o data la un minut.
In cazul poziionrilor geodezice, preciziile necesare pentru poziionare pot fi atinse
doar prin astfel de metode, efectuand observaii asupra fazelor purttoarelor.
Exist mai multe tehnici sau metode de msurare in cazul poziionarii relative, in
funcie in general de timpul de staionare pe punct si de precizia atins.
Poziionare relativ static
In cazul acestei tehnici de msurare, atat receptoarele din punctele vechi, cat si
receptoarele din punctele noi, rman fixe pe parcursul sesiunii de lucru (vezi Fig. 40).
Durata sesiunii de lucru depinde de mai muli factori: lungimea bazei, tipul receptoarelor,
numrul de satelii, geometria constelaiei satelitare, precizia de poziionare ce trebuie
obinut. Pentru o baz de pan la 15 km, pentru receptoare ce fac observaii doar L1,
respectiv C/A, timpul de staionare poate varia de la 25 de minute pan la 2 ore. In ceea ce
priveste precizia de determinare in cazul poziionrilor relative statice, ea poate fi estimat
empiric ca fiind 5mm + 1ppm din lungimea bazei. Pentru crearea reelelor geodezice
aceast metoda este folosit cu precdere.
Pentru cazul indesirii reelelor de sprijin sau pentru cazul reperajului fotogrametric,
unde cerinele solicitate referitoare la precizie sunt mai sczute, exist anumite metode
modificate de estimare a ambiguitilor, ceea ce conduce la o reducere substanial a
duratelor sesiunilor de lucru (5-20 minute). Aceast tehnic de msurare poart denumirea
de rapid static si ofera solutii bune, din punct de vedere al preciziei, in cazul unei
geometrii bune a sateliilor si in cazul in care se utilizeaz receptoare ce fac observaii pe
ambele frecvene.
Poziionare cinematic
Procedeul cinematic de msurare, bazat pe principiul de poziionare relativ const

in determinarea poziiilor punctelor intr-un timp foarte scurt de observaie (cateva epoci de
msurare). Problema cea mai important in acest tip de msurare este fixarea ambiguitilor
pentru msuratorile de faz a undelor purttoare, proces care, in cadrul msurtorilor
cinematice, poart denumirea de iniializare.
Exist mai multe metode de iniializare a observaiilor cinematice:
Iniializarea pe punct de coordonate cunoscute
Iniializarea pe un punct de coordonate necunoscute
Iniializarea prin permutarea antenelor (antenna swap)
Iniializarea in miscare (On the fly OTF)
Dup iniializare, unul dintre receptoare rmane fix, iar celelalte sunt mobile, fiind
deplasate prin punctele noi, cu condiia s fie asigurat in permanen contactul cu sateliii
pe care s-a facut initializarea. Dac acest contact se pierde, trebuie refcut iniializarea.
Miscarea receptoarelor se poate face continuu, sau, pentru sporirea preciziei, se
staioneaz o perioad scurt in punctele noi. Acest tip de metod se numeste stop and go
si pe baza ei se pot obine precizii centimetrice.
19

funciara
Poziionarea relativ pseudocinematic
Tehnica de poziionare pseudocinematic mai este cunoscut si sub denumirea de

reocupare. In cadrul acestei metode, receptorul din staia de referin rmane fix, iar
receptorul mobil este transportat la punctele noi, care sunt staionate pentru o perioad de
pan la 5 minute. Dup aproximativ o or, timp in care se schimb semnificativ constelaia
satelitar, punctele sunt restaionate pentru o perioad de pan la 5 minute.
Avantajul metodei este dat de faptul c, in timpul transportului, receptorul mobil nu
trebuie s rman in contact cu sateliii receptionati, fiind posibil chiar oprirea acestuia.
Din punct de vedere al preciziei, aceasta este echivalent cu cele de la metoda rapid-static.
Poziionarea diferenial
Aceasta tehnica va fi prezentata mai detaliat fiind tehnica aplicata pentru

materializarea in teren a punctelor de reper.
Tehnica de poziionare diferenial este o combinare a metodelor de poziionare
absolut si relativ, in sensul c poziia receptorului este determinat absolut, dar, pentru a
imbunti precizia de poziionare in timp real, acesta primeste un set de corecii, numite
corecii difereniale, de la o staie de referin sau un alt receptor asezat pe un punct de
coordonate cunoscute aflat in apropiere.
In concepia iniial, se determinau coordonatele staiei de referin (base) si ale
receptorului mobil (rover) pe baza observaiilor satelitare. Pentru staia de referin, acestea
erau comparate cu poziia cunoscut si se determinau coreciile pentru coordonate, care
erau apoi transmise pe o anumit cale receptorului mobil, ce folosea aceste valori pentru asi imbunti poziia determinat anterior. In concepia actual, in staia de referin nu se
mai determin corecii pentru coordonate, ci corecii pentru pseudodistanele msurate
acestea sunt transmise apoi receptorului rover, care va corecta pseudodistanele msurate,
urmand ca pe baza acestora s ii determine poziia.
In cazul in care exist informaii, respectiv corecii difereniale de la mai multe
staii de referinta ce sunt invecinate roverului, se pot colecta aceste date intr-un centru de
calcul, ce poate apoi interpola aceste corecii pentru zona de interes si crea corecii
difereniale pentru o staie virtual aflat undeva lang poziia receptorului. Pentru aceasta,
receptorul trebuie s poata s isi transmit poziia ctre centrul de calcul. Aceast tehnic
poart denumirea de VRS (Virtual Reference Station).
Transmiterea coreciilor difereniale de la staia de referin la receptorul rover se
poate face prin intermediul undelor radio, prin Internet sau cu ajutorul unor sisteme
satelitare ce transmit aceste corecii difereniale ca parte a semnalului lor. Sistemele
satelitare ce transmit astfel de corecii poart denumirea de sisteme de augmentare, overlay
sau SBAS (Satellite Based Augmentation Systems). Pentru Statele Unite, sistemul overlay
este denumit WAAS (Wide Area Augmentation System) iar pentru Europa EGNOS
(European Geostationary Navigation Overlay Service). Trebuie menionat c aceste
sisteme, pe lang coreciile difereniale transmise, ofer si un anumit mesaj legat de
integritatea informaiilor, ceea ce face ca aceste sisteme s poat fi folosite in servicii de
tipul Safety of Life (SOL) pilotarea avioanelor, navigatie, etc.
Pentru poziionri geodezice si nu numai, pe teritoriul Europei a fost dezvoltat si o
infrastructur alcatuit din staii de referin la sol, centre de calcul ce preiau informaiile
de la acestea, le prelucreaz, genereaz corecii difereniale si le transmit prin intermediul
20

funciara
internetului ctre utilizatori. Aceasta iniiativ poart denumirea de EUPOS, iar serviciul
roman de poziionare ce face parte din aceast iniiativ se numeste ROMPOS si a fost
dezvoltat de ctre Agenia Naional de Cadastru si Publicitate Imobiliar (ANCPI).
Principial, cea mai simpl metod de poziionare diferenial este reprezentat de
cazul a doua receptoare: unul asezat pe un punct cunoscut iar cellalt aflat pe un punct
necunoscut sau in miscare.
Fig.9 Principii de pozitionare diferentiala
In receptorul baz sunt introduse coordoantele cunoscute ale punctului, acesta

calculeaza coreciile difereniale si le trimite prin intermediul unei conexiuni radio ctre
receptorul mobil (rover) ce utilizeaz aceste corecii pentru a imbunti pseudodistanele
msurate si astfel precizia de poziionare.
Principii DGPS
In cazul in care se utilizeaz observaii de cod pe o singur frecven, tehnica de

poziionare diferenial poart denumirea de DGPS (Differential GPS). In cele ce urmeaz,
vom prezenta principiul general de poziionare pe baza acestor observaii.
Fie o staie de referin asezat pe punctul A de coordonate cunoscute, un rover
asezat in punctul B de coordonate necunoscute si satelitul k observat de ambele receptoare.
La momentul t0, pseudodistana de la satelitul k msurat in punctul A poate fi scris pe
baza relaiei (3) astfel:t
PR kA ( t 0 )=kA ( t 0 ) + ct A ( t 0 )ct k ( t 0 ) + kA
k
In relaia de mai sus, a fost introdus in plus fa de relaia (7) un termen ( A ) ce
va
21

funciara
incapsula suma infleunelor erorilor cauzate de efemeride, influena ionosferei si a troposferei
asupra pseudodistanei masurate, etc. Aceste erori vor fi prezentate mai pe larg in capitolul
urmator, unde vor fi tratate toate sursele de erori in cazul GNSS.
Corecia pentru pseudodistan (PRC PseudoRange Corection) va fi egal cu
diferena dintre distana determinat pe baza coordonatelor cunoscute si pseudodistana
msurat:
PRC kA ( t 0 )= kA ( t 0 ) PR kA ( t 0 ) =ct A ( t 0 ) + ct k ( t 0 ) kA (13)
Prin difereniere in raport cu timpul a coreciilor PRC determinate, se pot determina
variaiile coreciilor pseudodistanelor (RRC Range Rate Corection), astfel c, pentru o
epoc oarecare t, se poate scrie:
PRC k (t )=PR k + RRC k(t t 0 )
Aplicand corecia calculat in staia de referin pentru receptorul din punctul B, se
obine:
k
corectat
k
k
PR B ( t )
=PR B ( t ) + PRC ( t )
Coreciile ce sunt determinate in staia de referin vor da rezultate bune pentru
poziionarea receptorului mobil dac acesta se afl in apropierea staiei de referin intrucat
coreciile difereniale conin, dup cum menionam mai devreme influena ionosferei,
troposferei, eroarea orbitelor satelitare, etc. Erorile orbitelor satelitare sunt aceleasi atat
pentru pseudodistansa A-k cat si pentru pseudodistana B-k, iar, dac distana dintre staia
de referin si rover nu este foarte mare, se poate considera c influena ionsferei si a
troposferei este aceeasi pentru ambele pseudodistane.
Coreciile difereniale sunt de regula transmise intr-un format standardizat RTCM
(Radio Tehnical Commission for Maritim Services Format).
Principii RTK
O mai bun precizie de poziionare poate fi obinut prin utilizarea receptoarelor ce

fac observaii asupra fazelor ambelor purtatoare si realizarea fixrii ambiguitatilor. Din
punct de vedere al principiului de calcul, acesta utilizeaz aceiasi pasi ca si in cazul DGPS.
Astfel, pornind de la relaia dintre frecventa si lungimea de unda si inmulind cu , putem
scrie relaia de calcul al pseudodistanei pe baza observaiilor de faz intre staia permanent
A si satelitul k la epoca t0 ca fiind:
kA ( t 0 )= kA ( t 0 ) ct k ( t 0 ) + ct A (t 0 )+ N kA + kA
Dup cum am procedat in relaia (12) pentru cazul DGPS, si in relaia de mai sus
am introdus un termen care sa incapsuleze suma influenelor erorilor cauzate de efemeride,
k
ionosfer si troposfer asupra pseudodistanei msurate ( A )
Corectia PRC la epoca
t0
va fi egal cu:
PRC kA ( t 0 )= kA ( t 0 ) kA ( t 0 )=ct A ( t 0 ) +ct k ( t 0 ) N kA kA

Obinand prin difereniere ratele de variaie a coreciilor pseudodistanelor, corecia
22

funciara
pentru o anumit epoc t se va calcula, ca si in cazul precedent, pe baza relatiei (13).
PRC k (t )=PR k (t)+ RRC k (t 0)(tt 0)
Aceast corecie este transmis receptorului mobil, care va corecta pseudodistana
determinat pe baza undei purtatoare:
k
corectat
k
k
j
A ( t )
=B ( t )N B + c t B ( t ) + PRC (t )
Acest procedeu este utilizat in aplicatiile cinematice in timp real (RTK Real Time
Kinematics). Precizia de poziionare in acest caz este de ordinul centimetrilor, dar pentru a
putea folosi aceast tehnic, receptoarele trebuie s poat rezolva ambiguitile prin
metode OTF (On The Fly).
ROMPOS
Serviciul de poziionare ROMPOS este parte integrant a unui proiect european

mai larg EUPOS, ce reprezint o iniiativ a unui grup internaional de experi si
organizaii din diverse domenii si prevede implementarea unui serviciu de poziionare de
precizie standardizat. La noi in ar, realizarea infrastructurii sistemului ROMPOS a fost
responsabilitatea Ageniei Naionale de Cadastru si Publicitate Imobiliar (ANCPI).
Sistemul are la baz reeaua de staii GNSS permanente (RNS-GP) aflat inc in
curs de extindere (73 prevazute in final), de la care sistemul preia observaiile, le
proceseaza si determin coreciile difereniale ce sunt transmise utilizatorilor fie direct de
la o anumita staie fie prin tehnici VRS. Diferena fa de EGNOS sau principiul clasic de
poziionare diferenial il reprezint metoda prin care coreciile difereniale sunt transmise
utilizatorului. In acest caz, coreciile, nu sunt transmise de un satelit sau prin conexiuni
radio, ci cu ajutorul internetului pe baza unui
protocol NTRIP (RTCM pe internet).
Pentru a putea beneficia de serviciile
ROMPOS, utilizatorii trebuie s dein un
receptor GNSS si acces la internet in teren
prin mijloace GSM/GPRS.
In funcie de cerinele utilizatorului,
ROMPOS poate oferi unul dintre cele 3 tipuri
de servicii, oferite in general de EUPOS:
Fig.10 Virtual Reference Station
ROMPOS DGPS necesit un receptor GNSS cu o frecven si acces la internet in

teren, oferind poziionare cinematic in timp real cu precizii de 0.5 1 m
ROMPOS RTK necesit un receptor GNSS cu dou frecvene (una in funcie de
distana pan la cea mai apropiat staie de referin) si acces la internet in teren, oferind
poziionare cinematic in timp real cu precizii centimetrice.
ROMPOS GEO necesit un receptor cu simpl sau dubl frecven, ale crui
msurtori vor fi conectate in mod post-procesare la RNS-GP, oferind precizii de
poziionare < 2 cm.
Pentru serviciile in timp real, un utilizator se poate conecta pentru a obine corecii
difereniale fie direct la una din staii (single base), fie poate primi corecii de la o staie
permanent virtual generat prin metode de interpolare de serverul dedicat pe baza
23

funciara
observaiilor de la mai multe staii permanente din jur, metod ce poart denumirea de
Virtual Reference Station (VRS). Pentru aceasta, receptorul trebuie s fie capabil s trimit
poziia sa aproximativ serverului.
1.A.5. SURSE DE ERORI N GNSS

Generaliti
In cazul oricrui proces de msurare apariia erorilor este inerent, acestea avand
diferite cauze. Astfel, o prim clasificare a erorilor se poate face dup sursa acestora:
Erori cauzate de segmentul satelitar
Erori cauzate de propagarea semnalelor
Erori cauzate de receptoarele satelitare
Dup modul de aciune a acestora, erorile pot fi:
Erori aleatoare
Erori sistematice
Suma acestor erori individuale genereaz o eroare total, care, in cazul
tehnologiilor satelitare, se rsfrange difereniat asupra poziiei estimate, in funcie de
geometria constelaiei.
Eroarea pentru o soluie de navigaie este dat de multiplicarea erorii totale ce
afecteaz pseudodistanele cu factorul DOP (Dilution of Precision), care este o msura a
geometriei constelaiei, dup cum va fi artat in acest capitol.
Erori cauzate de orbitele satelitare
Erorile cauzate de orbitele sateliilor sunt erori ce nu au legtur direct cu procesul

de msurare, dar influeneaz rezultatul poziionrii, din cauza faptului c efemeridele intr
in procesul de prelucrare, modificand astfel coordonatele punctelor si mai ales precizia
acestora. Se poate face o asemanre intre erorile orbitelor sateliilor si erorile de
determinare a coordonatelor punctelor reelei de sprijin in cazul operaiunilor topografice
de la sol. In acest caz, reeaua este reprezentat
de
satelii.
Orbitele reale difer de orbitele nominale
(teoretice) din cauza anumitor perturbaii
gravitaionale sau non-gravitationale, cum ar fi
atracia altor corpuri (Soare, Lun),
presiunea razelor solare, etc. Segmentul de
control al sistemelor GNSS are ca sarcin
principal determinarea orbitelor reale ale
sateliilor si predictia acestora pentru perioadele
imediat urmtoare. Aceste orbite sunt apoi
incrcate in sateliii GNSS si transmise ctre
Fig.11 Orbitele sateliilor
utilizator.
Evident c intre orbita prezis, care este transmis in cadrul mesajului de navigaie, si
orbita real, rmane o eroare rezidual, ce influeneaz poziionarea receptoarelor (vezi figura
alaturata).
24

funciara
In cazul poziionrii absolute (single point positioning), influena acestei erori
asupra determinarii pseudodistantei se situeaz undeva in jurul valorii de 0.8m. Daca este
necesar, in post-procesare se pot utiliza efemeride precise (post-calculate), determinate de
anumite institute sau organizaii specializate, publicate la un anumit interval de la
momentul efecturii observaiilor.
Erori cauzate de ceasurile sateliilor
Aceste erori reprezint abateri ale ceasurilor sateliilor de la timpul GPST si au ca

efect atribuirea efemeridelor transmise, unui timp eronat. Desi extrem de stabile, ceasurile
atomice de la bordul sateliilor au si ele o abatere fa de standardul de timp GPS. Aceste
abateri sunt determinate de ctre segmentul de control de la sol, modelate si transmise
utilizatorilor in cadrul mesajului de navigaie, sub forma unor coeficieni ai unei funcii
polinomiale de ordin II.
Eroarea de ceas a satelitului poate fi estimat de utilizator pe baza coeficienilor
transmisi, folosind relaia:
t k =a 0+ a1( t t OC ) +a 2( tt OC )2+ t R unde,
a0
- bias-ul ceasului (secunde)
a1
- drift-ul ceasului (secunde/secunde)
a2
- termen superior pentru frecventa schimbarii pantei curbei de eroare (secunde/secunde 2)
t OC
- epoca de referinta pentru calculul coeficientior
- epoca actuala
t R - eroare reziduala
Din moment ce aceste erori sunt modelate conform unei funcii matematice, intre
abaterea reala dintre timpul mentinut de ceasul sateliului si timpul GPST si abaterea
calculata conform funciei modelatoare exist o diferen rezidual. Aceasta are ca efect o
eroare in determinarea pseudodistantei de 0.3-1 m in functie de tipul satelitului si de epoca
de referin pentru calculul coeficienilor.
Trebuie menionat c aceste erori pot fi inlturate, in cazul poziionrilor relative,
25

funciara
prin folosirea modelelor de prelucrare bazate pe ecuaii de simpl sau dubl diferen.
Fig.12 Estimarea erorii de ceas a satelitului
Erori cauzate de propagarea semnalului
Semnalul satelitar nu parcurge vidul in drumul sau ctre receptoarele aflate pe

Pmant, ci straturi atmosferice avand caracteristici diferite si indici de refracie diferii.
Viteza de propagare a undei intr-un anumit mediu poate fi exprimat in termeni de indice
de refracie pentru acel mediu, acesta fiind definit ca raportul dintre viteza luminii in vid si
viteza undei in acel mediu.
c
n=
Dac viteza de propagare a undei printr-un anumit mediu (respectiv indicele de

refracie al mediului) variaz in funcie de frecvena acesteia, mediul se numeste dispersiv,
sau, in caz contrar, nedispersiv. In cazul mediilor dispersive, viteza de propagare vp a fazei
semnalului (viteza de faz) difer de viteza de propagare vg a unui grup de unde ce
transport informaia (viteza de grup). Relaia de legatur intre viteza de grup si viteza de
faz este dat de regula Reileigh:
d p
g= p
d
, in care se observ c diferena dintre cele dou viteze depinde de lungimea de
und a semnalului si de variaia vitezei in funcie de lungimea de und (disperia).
O relaie asemntoare se poate scrie si intre indicii de refracie de grup si de faz,
ca fiind:
f dn p
n g=n p
df
In cazul in care mediul este nedispersiv, viteza de faz si viteza de grup sunt egale.
Efectele ionosferei
Ionosfera este un mediu dispersiv, ce se intinde de la 70 km pan la 1000 km

deasupra suprafeei Pmantului. In aceast zon razele ultraviolete ce vin de la soare
ionizeaz o parte a particulelor de gaz si elibereaz electroni liberi. Acesti electroni liberi
influeneaz propagarea undelor electromagnetice, inclusiv a semnalelor GNSS.
Viteza de faz este mai mare decat cea de grup, ceea ce produce
un avans al fazei si o intarziere a grupului. In cazul GPS, aceasta se traduce prin intarzierea
informaiei transmise ce moduleaz purttoarea (codurile C/A si P, mesajul de navigatie) si
avansul fazei purttoarei. Este ins foarte important faptul c determinrile de
pseudodistan pe baza codurilor si cele bazate pe observaiile de faz (in metri) sunt
afectate de o eroare egal in valoare absolut, dar avand semn schimbat.
Intarzierea ionosferic este definit ca diferena dintre psudodistana msurat si
distana geometric, si poate fi exprimat matematic, in termeni de indice de refracie.
Refracia ionosferic are valorile cele mai mari din bilanul erorilor in poziionare
(pan la 10 m 15 m). Efectul su poate fi parial eliminat prin modelarea TEC sau, pentru
receptoarele ce msoara pe dou frecvene, prin adoptarea unei combinaii liniare intre
purttoare, ce elimin efectul de ordinul I al acesteia. Modelarea TEC este destul de dificil
din cauza variaiilor activitii solare. In prezent cel mai cunoscut model pentru valorile
26

funciara
TEC este modelul Klobuchar (1986).
Trebuie reinut c ionosfera este un mediu dispersiv iar influena acesteia pe
frecvena L1 este mai mic decat influena sa pe frecvena L2. De asemenea, trebuie
menionat c exist perioade in care activitatea solar este foarte intens si in care riscul
apariiei unor influene majore ale acesteia asupra observaiilor GNSS creste considerabil.
Astfel de activiti solare puternice au loc cu o ciclicitate de aproximativ 11 ani, ultimul
maxim avand loc in perioada 2001-2002.
Efectele troposferei
Troposfera reprezint partea cea mai joas a atmosferei si zona in care este
concentrat circa 80% din intreaga mas atmosferic. Din punct de vedere termic,
troposfera se caracterizeaz printr-o scdere a temperaturii odat cu cresterea altitudinii.
Troposfera este un mediu nedispersiv pentru frecvene de pan la 15GHz. In acest mediu,
vitezele de grup si de faz sunt intarziate in acelasi mod fa de viteza din vid, atat pentru
L1 cat si pentru L2. Intarzierea este o funcie ce depinde de indicele de refracie al
mediului, care este la randul sau dependent de temperatur, presiune si umiditate. In cazul
in care aceast eroare nu este luat in considerare, contribuia sa in determinarea
pseudodistanei variaz de la 0.5 m (cand satelitul se afla in direcia zenitului) pana la 2.5
m (cand satelitul are un unghi de elevatie de pana la 50).
Din punct de vedere matematic, relaia de determinare a intarzierii troposferice este
aceeasi cu cea din cazul intarzierii ionosferice (diferena dintre drumul optic si distana
geometric) cu deosebirea c, in acest caz, atat faza cat si grupul sunt intarziate.
Partea hidrostatic sau uscat este usor modelabil, dac se cunosc valori ale
presiunii, umiditii relative si temperaturii la sol, existand diverse modele pentru
estimarea acesteia (Hopfield, Saastamoinen, etc). Partea umeda, ins, este greu modelabil
din cauza distribuiei neregulate a vaporilor de ap in atmosfer. Exist modele ce
aproximeaz, totusi, aceast influen, dar
cu o precizie scazuta (Mendes&Langley).
Dup cum am menionat,
troposfera fiind mediu nedispersiv pentru
undele GNSS, propagarea semnalelor nu
este dependent de frecven (ca in cazul
ionosferei). In consecin, eliminarea
refraciei troposferice folosind combinaii
liniare ale purttoarelor nu mai este
posibil in acest caz.
Fig.13 Drumul
geometric/optic
Eroarea cauzat de reflexia semnalelor satelitare pe diverse
corpuri
Aceast eroare reprezint recepia unei replici a semnalului dorit, reflectate de diverse
corpuri. Intrucat orice replic reflectat va avea lungimea drumului parcurs mai mare decat
replica directa (vezi figura alaturata), replicile reflectate sunt intotdeuna intarziate fa de
replica direct.
27

funciara
Cand intarzierea este mare (reflexia
are loc pe obiecte relativ indepartate de
Fig.14 Eroarea cauzata de
unda reflectata
anten), receptorul stie s identifice aceste

replici si s le elimine. Cand obiectele pe
care se realizeaz reflexia semnalelor sunt,
ins, apropiate de anten, receptorul are
probleme in a
identifica replicile intarizate, iar acest fapt are repercusiuni asupra funciei de corelare
dintre semnalul receptat si cel generat intern in receptor. Practic, antena GNSS
recepioneaz un semnal compus obinut prin adunarea direct a undei directe si a undei
reflectate. Acest semnal este decalat fa de cel direct si astfel vor aprea probleme in
ciclurile de urmrire a fazei si a codurilor (PLL si DLL).
Eroare de multipath este foarte greu de eliminat, fiind greu de modelat din cauza
dependenei acesteia de lungimea de unda, de puterea semnalului, de mediu, etc. Au fost si
inc exist cercetri in domeniu de a micsora acest efect, dar o soluie optim inc nu a fost
desemnat. Una dintre soluiile propuse este aceea de a detecta erorile de multipath pe baza
variaiilor ce au loc in raportul semnal/zgomot in cazul producerii acestor erori. Ca mod de
lucru, se recomand ca antena s nu fie amplasat lang corpuri ce pot reflecta semnalul
GNSS, in special pentru determinri geodezice, unde preciziile solicitate sunt ridicate.
De asemenea, productorii de receptoare utilizeaz antene cu polarizare circular de
tip choke ring, ce inltur pe cat posibil semnalul venit din alte directii (vezi figura de mai
jos)
Erori cauzate de ceasurile receptoarelor
Ca si in cazul ceasurilor satelitare, ceasurile receptoarelor nu sunt in concordan cu

timpul GPS. Dac in cazul ceasurilor satelitare, eroarea era modelat de segmentul de
control si transmis receptoarelor sub form de coeficieni de corecie, aici acest lucru nu
este posibil. Dup cum am vzut in capitolele anterioare, in rezolvarea ecuaiilor de
poziionare, este necesar introducerea acestei necunoscute ca parametru in modelul de
estimare, fcand astfel necesar o a 4-a pseudodistan msurat. In comparaie cu
ceasurile sateliilor, care sunt oscilatoare atomice, ceasurile receptoarelor sunt oscilatoare
cu quartz, mult mai instabile, avand fluctuaii chiar si pe perioade scurte de timp si fiind
foarte dependente de temperatur.
Erori cauzate de intreruperile semnalului
Acest tip de erori poate fi incadrat in toate cele 3 categorii (erori satelitare, erori ale
28

funciara
propagrii semnalelor, erori ale receptoarelor), in funcie de cauza care a dus la apariia lor.
Cycle-slips, asa cum sunt denumite aceste intreruperi in literatura de specialitate,
reprezint salturi de un numr intreg de cicluri in masurarea fazei undei purtatoare din
cauza unei intreruperi temporare a receptiei semnalului de la un anumit satelit. Dup
iniializarea msurtorilor de faz de la un satelit, numrul intreg de lungimi de und dintre
satelit si receptor (ambiguitatea) rmane fix. Dac se pierde pentru moment contactul cu
satelitul respectiv, la reiniilizare, numrul ce reprezint ambiguitatea se modific.
Influena geometriei sateliilor in precizia de poziionare
In cazul geodeziei clasice, in precizia de poziionare a punctelor noi, geometria

reelei avea un rol foarte important. Si in cazul geodeziei folosind tehnologii satelitare
xist o component asemntoare ce trebuie luat in considerare. Constelaia satelitara
trebuie privit aici ca o reea dinamic, si astfel, distribuia geometric a sateliilor are un
rol foarte important in poziionare.
Deoarece poziia sateliilor se schimb in timp, in proiectarea unor observaii
satelitare trebuie luat in calcul si variaia factorilor DOP pe intreaga durat a sesiunilor.
Poziia sateliilor nu trebuie cunoscut cu precizie pentru calculul DOP, cea din
almanah fiind suficient, dar este necesar cunoasterea obstruciilor din teren, deoarece un
satelit de la care nu se primeste semnal poate modifica substanial geometria constelaiei.
In figura ce urmeza se
poate observa diferena dintre
o geometrie slab si o
geometrie bun a sateliilor.
Arcele de cerc centrale
reprezint valoarea msurat
a disanteei iar arcele de cerc
paralele cu acestea
Fig.15 Geometria constelatiei satelitare
delimiteaz intervalul de incredere a msurtorii sau precizia sa de

determinare. In cele dou cazuri, preciziile de msurare a distanei este aceeasi, in schimb
geometria satelitar este diferit, ceea ce conduce la rezultate diferite pentru precizia de
determinare final a punctelor.
Interferena in cazul GNSS
Semnalele GNSS care vin de la satelii si ajung la nivelul receptoarelor GNSS de pe

suprafaa Terrei sunt foarte slabe din punct de vedere al puterii, intrucat drumul parcurs
este de aproximativ 22000 de km.
Din acest motiv, emitoare radio de putere joas ce transmit semnale in zone
invecinate semnalelor GNSS in spectrului de frecvene si care se afl in vecintatea
receptoarelor GNSS pot produce interferene la nivelul echipamentelor, lucru ce are ca
urmare o decorelare a semnalelor GNSS si astfel o pierdere a poziiei.
Din acest motiv este recomandat ca observaiile GNSS, in special cele statice care
nu ofer o soluie in timp real si urmeaz a fi post-procesate s nu fie realizate in locuri in
care exist riscul apariiei interferenelor (turnuri radio, staii GSM, etc).
Problema major apare in cazul in care receptoarele sunt folosite in aplicaii de tip
SoL in care o situaie de apariie a interferenelor la nivelul receptorului poate avea
29

funciara
repercusiuni majore.
Incadrarea reelelor realizate prin observaii GNSS in reele
existente
In majoritatea aplicaiilor ingineresti din domeniul topografiei sau ale altor

domenii, determinarea poziiei punctelor este realizat in momentul de fa pe baza
tehnologiilor GNSS. Produsul final trebuie predat beneficiarului in forma ceruta si in
sistemul de proiectie solicitat (fie el un sistem naional sau unul local).
In Romania, sistemul de referin oficial pentru lucrri geodezice este bazat pe
elipsoidul de referin Krasovski (1940), avand punctul fundamental la Pulkovo, datumul
purtand denumirea de S-42 (Sistem de referin 1942).
Elipsoidul Krasovski 1940 este definit din punct de vedere geometric de urmatorii
parametri:
Semiaxa mare a = 6 378 245 m
Inversul turtirii geometrice 1/f = 298.3
In ceea ce priveste poziionarea planimetric, pentru ara noastr, sistemul de
proiecie oficial este Sistemul de Proiecie Stereografic 1970, bazat pe sistemul de
referin mai sus mentionat. Parametrii proieciei sunt urmtorii:
Centrul proiectei (polul proieciei):
o Latidutinea B = 46o Nord
o Longitudinea L= 25o Est Greenwich
Sistem de coordonate carteziene plane, avand axa Ox cu sensul pozitiv orientat spre
Nord si axa Oy cu sensul pozitiv orientat spre Est.
Factorul de scar: m=0.99975
Din consideraii practice (pentru a nu se lucra cu coordonate negative), originea
sistemului de coordonate a fost translatat cu Xfals=Yfals=500 000 m
In ceea ce priveste poziionarea altimetric, sistemul de altitudini folosit oficial, in
prezent, in ara noastr, este sistemul de altitudini normale Marea Neagra 1975 (MN75).
Msurtorile satelitare bazate pe GPS au ca sistem de referin sistemul WGS84, ce
are atasat un elipsoid propriu, bazat pe elipsoidul GRS80. Apare, evident, problema trecerii
coordonatelor din sistemul de referin WGS84 in cel naional sau intr-un sistem de
referin oareceare, solicitat de beneficiar.
Ca si in cazul topografiei sau geodeziei clasice, cand se doreste incadrarea unei
reele locale intr-o reea existent, fie ea naional sau nu, determinarea parametrilor de
transformare dintr-un sistem in altul se realizeaz pe baza unor puncte comune, puncte ce
au coordonate in ambele sisteme. Precizia cu care sunt determinate poziiile punctelor
decide precizia cu care vor fi determinate coordonatele in noul sistem pentru toate punctele
pentru care se doreste a se efectua transcalculul.
Pentru cazul practic, in care se doreste introducerea unei reele determinate prin
tehnologii GNSS (WGS84) in cadrul reelei nationale (S-42 Stereo70), este nevoie ca o
parte a punctelor reelei s aib o poziie cunoscut in ambele sisteme. Este recomandat ca
punctele comune ale reelei s aib o distribuie geometric buna si s acopere intreaga
reea ce trebuie transcalculata.
30

funciara
1.B. Topografie inginereasca

1.B.1 Proiectarea traseului de drumuire
Proiectarea reelelor de drumuire se va face n funcie de urmtoarele criterii:
traseul drumuirilor se va alege de regul de-a lungul arterelor de circulaie, n lungul
cursurilor de ap, de-a lungul canalelor, digurilor, etc., deoarece laturile i punctele de
drumuire trebuie s fie accesibile
punctele de drumuire se fixeaz n zone ferite de distrugere astfel nct instalarea
aparatului n staie s fie fcut cu uurin
ntre punctele de drumuire alturate trebuie s fie vizibilitate astfel nct s se poat
efectua
msurarea distanelor i a unghiurilor fr dificultate
punctele de drumuire trebuie s fie alese ct mai aproape de punctele de detaliu ce
urmeaz a fi msurate.
Distana dintre punctele de drumuire se determin n funcie de condiiile concrete din
teren, de gradul de acoperire cu vegetaie i de tipul de aparat cu care se vor face
determinrile. n cazul n care se vor efectua msurtorile cu aparatur clasic ( teodolit )
distana medie se recomand a fi ntre 100 150 m, distana minim fiind ntre 40 50 m, iar
cea maxim 2000 3000 m.
Att unei laturi de drumuire ct i lungimea total a traseului poligonal sunt
dependente de situaia concret din teren. Astfel, n intravilan lungimea traseului va fi mai
mic dect n extravilan unde vizibilitatea este mai mare.
Operaii de teren
Operaiile de teren care se efectueaz ntr o drumuire sunt:

- marcarea punctelor de drumuire
- ntocmirea schiei de reperaj i descriere a punctelor
- msurarea laturilor de drumuire
- msurarea unghiurilor verticale.
- msurarea unghiurilor orizontale
Marcarea punctelor de drumuire
Se face de regul cu rui metalici sau de lemn n funcie de locul unde se efectueaz
msurtorile (intravilan sau extravilan).
ntocmirea schiei de reperaj i descrierea topografic a punctelor
Pentru identificarea ulterioar a punctelor de drumuire este necesar s se ntocmeasc
o schi de reperaj i de descriere a punctelor.
Fiecare punct nou de drumuire trebuie s fie reperat prin trei distane ctre puncte fixe
din teren.
Msurarea laturilor de drumuire
31

funciara
Dac msurtorile se efectueaz cu aparate clasice (teodolit) distanele se vor msura
cu panglica, dus ntors, tolerana admis ntre cele dou determinri fiind:
T = 0,003 L
Dac msurtorile se efectueaz cu staii totale distanele se vor msura tot dus
ntors, eroarea de msurare admis fiind n funcie de precizia instrumentului folosit (de
regul nu trebuie s fie mai mare de 2 3 pe, unde pe este precizia de msurare a
instrumentelor).
Distana final ntre punctele A i B este dat de media aritmetrica a determinarilor.
Msurarea unghiurilor verticale
Unghiurile verticale se msoar n fiecare punct de staie n ambele poziii ale lunetei,
att spre punctul din spate ct i spre punctul din fa. Dac vizarea se face la nlimea
aparatului (figura B.1a) nainte i napoi, unghiul va fi media aritmetic a determinrilor,
lund ca sens al unghiului cel de parcurgere a drumuirii.
Dac vizarea se face la nlimi diferite (figura B.1b), nu se va mai face media dect la
diferenele de nivel.
B.1a
B.1b
Fig.16 Masurarea unghiului vertical
n prima situaie unghiul este:
| AB|+ BA 2
=
n a doua situaie diferena de nivel este
h AB=dtg AB +i As B
h BA =dtg BA +i B s A
32

funciara
|h AB|+ h BA 2
|h AB|=
Msurarea unghiurilor orizontale
Unghiurile orizontale ntre laturile drumuirii se determin ca diferen a direciilor

unghiulare orizontale msurate n fiecare punct de staie prin metoda seriilor.
1.B.2 Drumuirea planimetric sprijinit la capete pe puncte

de coordonate cunoscute i laturi cu orientri cunoscute
Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C,D (Xi, Yi,)
Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2 (Xj, Yj,)
n prima etap se face marcarea punctelor
de drumuire cu rui metalici sau de lemn. Fiecare
punct nou marcat va fi nsoit de o schi de reperaj
i o descriere topografic. Schia va conine minim
trei distane de la punctul nou spre reperi stabili de
pe teren, iar fia va conine date despre tipul
materializrii, coordonatele punctului, numrul
punctului i alte date descriptive despre punct.
n fiecare staie de drumuire se vor msura
direcii unghiulare orizontale, distane i unghiuri
verticale.
Fig.17 Drumuire planimetrica
Ca regul de msurare putem stabili ca prim punct n msurare s fie punctul de

drumuire din spate (staia anterioar sau punctul de orientare), iar al doilea s fie punctul de
drumuire urmtor.
De exemplu n staia A procedm astfel:
instalm aparatul(centrm, calm, punem la punct luneta) deasupra punctului de
staie
msurm direciile unghiulare orizontale n ambele poziii ale lunetei, prin metoda
seriilor ctre punctele: B, 1
msurm unghiurile verticale ctre punctele B, i 1
msurm distanele ntre laturile de drumuire. Se recomand msurarea cu panglica
sau electro optic. Distanele se vor msura dus ntors, eroarea de msurare fiind n funcie
de precizia instrumentului utilizat, astfel:
- pentru msurarea cu panglica tolerana admis va fi:
T = 0.003 L
- pentru msurarea electro optic eroarea de msurare s nu depeasc 2 3pc,
unde pc este precizia de msurare a instrumentului.
Etapa de calcule
Calculul orientrilor laturilor de sprijin

33

funciara
AB=arctg
Y B Y A
X B X A
BA =arctg
Y A Y B
X A X B
Calculul orientrilor provizorii ntre punctele de drumuire

A 1 = AB + A
12=1 A + 1
2 C =21 + 2
CD =C 4+ c
Calculul erorii orientrii de drumuire
e e =CD + CD
ee T e
T e=c n
c e =e e
ke=
ce
n
Unde: ee este eroarea, c este aproximaia de citire a aparatului, ce este corecia total, ke
este corecia unitar, iar n este numrul de staii de drumuire.
Calculul orientrilor definitive ale punctelor de drumuire
A 1 = A 1 +k e
12=12 +2k e
2 C =2 C +3k e
CD =CD +4k e
Calculul distanelor reduse la orizont
D A 1=L A 1sin z A 1
D 12=L12sin z12
D 2 C =L2 Csin z 2 C
Calculul coordonatelor relative provizorii
34

funciara
X A 1=D A 1cos A 1
X 12=D 12cos 12
X 2C =D2 Ccos 2C
Y A 1=D A 1sin A 1
Y 12=D 12sin 12
Y 2 C =D2 C sin 2 C
Calculul erorii i coreciei coordonatelor relative
e x = X (X C X A )
c x =e x
k x=
cx
e y = Y (Y C Y A )
c y =e y
k y=
cy
Erorile pe x i pe y trebuie s se nscrie n toleran

e D = e2x +e 2y T D
T D =(0.003 D ij +
Dij )
5000
T D =(0.0045 D ij +
Dij )
1733
, pentru intravilan si terenuri cu panta <5g

, pentru extravilan si terenuri cu panta >5g
Calculul coordonatelor relative compensate

X A 1= X A 1 +k xD A 1
X 12= X 12 +k xD12
X 2C = X 2C + k xD 2C
35

funciara
Y A 1=Y A 1+ k yD A 1
Y 12= Y 12+ k yD12
Y 2 C = Y 2 C + k yD 2C
Verificare
X= X CX A
Y =Y CY A
Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
X 1= X A + X A 1
X 2= X 1+ X 12
X C =X 2 + X 2C
Y 1=Y A + Y A 1
Y 2=Y 1 + Y 12
Y C =Y 2 + Y 2C
1.B.3 Ridicarea planimetric a detaliilor, Metoda

coordonatelor polare
Calculul distanelor orizontale
Dij =Lijsin zij

Unde:
Lij
este distana nclinat msurat ntre
punctul de drumuire i punctul radiat
z ij
este unghiul
zenital msurat ntre punctul de drumuire i punctul radiat.
36

funciara
Fig.18 Ridicarea
detaliilor
Calculul orientarilor dintre statii se face dupa metoda prezentata anterior punctele
radiate diind legate de statiile unei drumuiri sprijinita la capete, toare corectiile unghiulare
aplicate la capitolul anterior se aplica si la aceste calcule.
Calculul orientrilor punctelor radiate
2i=21 + i
Calculul creterilor de coordonate
X 2i =D 2icos 2i
Y 2i=D2isin 2i
Calculul coordonatelor absolute
X i= X 2 + X 2i
Y i=Y 2 + Y 2i
1.C. Aparatele de masura utilizate pe parcursul derularii

lucrarilor
1.C.1 Leica Geosystems GS20
Asa cum vom vedea in capitolul ce urmeaza, pentru materializarea in teren a unei
drumuiri sprijinita la capete ca baza a masuratorilor de ridicare a detaliilor din teren am
utilizat Receiver-ul Leica Geosystems GS20 Professional Data Mapper.
Receiver-ul are capacitatea de a recepta si de a face masuratori pe cod si faza L1
folosind ca baza constelatia de sateliti NAVSTAR.
Extras din manualul utilizatorului :
The Leica Geosystems GS20 is a 12-channel L1 code and phase GPS receiver. The
standard Leica Geosystems GS20 does record phase measurements for post processing
purposes. Phase measurements are also used internally to smooth pseudorange
measurements for higher code positioning. Phase measurement recording for post
processing is available.
Pentru a asigura precizia necesara desfasurarii proiectului in materializarea punctelor

de reper masuratorile GPS au fost facute in teren folosing un trepied si o antena exteioara
receiverului si anume :
RTB Combined Antenna - tracks L1 and RTCM differential
signal from public and private beacon infastructure.
Datele tehnice ale aparatului GPS GS20 extrase din Manualul utilizatorului:
37

funciara
38

funciara
1.C.2 Leica Builder series T100
Pentru materializarea in teren a unei drumuiri sprijinita la capete am ultilizat teodolitul

Leica Builder Series T100:
39

funciara
40

funciara
Bibliografie
41

funciara
Acest capitol contine extrase de teorie din cursurile de Topogrfie generala si
Topografie inginereasca predate de catre Doamna Conf. Dr. Manea Raluca si teorie
extrasa din cursul de Tehnologii geodezice spatiale Asist. Univ. Vlad Gabriel Olteanu.
Cap. II
Studiu de caz
II.A Etapa de proiectare, organizare si executie a lucrarilor

Motivatie
Am ales sa prezint o astfel de lucrare ca proiect de licenta deoarece acesta este un

exemplu pentru tipul de lucrari cu care ma voi confrunta cel mai des practicind meseria de
inginer in domeniul Masuratori Terestre si Cadastru.
Problemele pe care a trebuit sa le depasesc in derularea acestor lucrari au o sansa mare
sa se repete in fiecare lucrare de teren asemenatoare iar complexitatea lucrarii sta in solutiile
de abordare a acesteia.
Obiectivul lucrarilor
In urma discutiilor pe care le-am avut impreuna cu domnul Dr. Ing. Gabriel Popescu
am decis ca lucrarea practica sa aiba ca subiect o cladire nou construita in centrul
Bucurestiului si mai explicit noul imobil ridicat in Piata Amzei.
Aceasta este o cladire cu rol functional inlocuind fostele hale ale pietei Amzei,
lucrarile la noua cladire au inceput inca din anul 2008 investitia initiala fiind de circa 11
milione de euro. Proiectul cladirii a fost ales in urma unui concurs de arhitectura iar suprafata
totala a acesteia este de 1,7 ori mai mare decit inainte de modenizare.
Caracteristicile constructive ale cladirii:
Costructie moderna cu fatada de sticla
Regim de inaltime 2S+P+1E
Suprafata construita (asa cum reiese din
lucrarile desfasurate in acest proiect)
1059mp
Suprafata utila extrasa din planurile de
arhitectura 3776mp
Imobilul prezinta un corp de cladire
2S+P+1E dar si o suprafata deschisa la etajul -1
ca locatie pentru piata volanta. Subsolul 2 al
cladirii are ca rol principal parcarea subterana si
se intinde pe o suprafata egala cu suprafata
42

funciara
construita avind spatiu pentru 125 de autovehicule. Fig. 19 Amplasament Piata
Amzei
Geometria complicata a cladirii a impus preluarea din teren a unui volum mare de
puncte pentru delimitarea proprietatii care include si o suprafata extinsa pentru trafic pietonal
si parcare neacoperita, deasemenea amplasarea statiilor de drumuire in teren a fost inflentata
fiind necesara asigurarea vizibilitatii catre punctele caracteristice ale cladirii intr-o zona
strimta cu obstrucii vizuale.
Faptul ca cladirea este localizata in centrul vechi al Bucurestiului a impus din nou
constringeri asupra lucrarilor in primul rind prin lipsa oricarui tip de puncte de reper, cele
utilizate in timpul constructiei au fost inlaturate odata cu finalizarea lucrarilor de detaliu
(reamenajarea
pavajelor in zona santierului, reanveloparea strazilor de acces), deaceea mi-a fost impusa
utlizarea tehnologiilor GPS pentru marcarea in teren a unor puncte de reper in zone deschise.
Fig.20 Piata Amzei vedere de sus Google Maps
Obiectivul lucrarilor este acela de a intocmi planul de amplasament am imobilului si

de a extrage din teren toate informatiile necesare pentru inscrierea cladirii in cartea funciara.
Planificarea si executia lucrarilor
43

funciara
Odata stabilite subiectul si obiectivul lucrarilor am incercat sa contactez reprezentantii
firmei ce au sub concesiune cladirea, a primariei si a Serviciului de Administratie a pietelor
sector 1 cit si reprezentantii Firmei constructoare. Astfel mi-au fost puse la dispozitie
materiale precum, incadrarea zonala, planuri ale constructiei si date generale cu privire la
caracteristicile acesteia.
In urma unei vizite in teren am notat urmatoarele aspecte:
Cladirea este amplasata intr-o zona cu strazi inguste si cu vizibilitate ingreunata
Imobilul se intinde pe doua laturi ale unui dreptunghi marginit de urmatoarele: Strada
Piata Amzei, Str. Biserica Amzei, Str. General Cristian Tell si Directia pasapoarte a
Primariei sectorului 1
Geometria cladirii cit si incadrarea zonala nu permite masuratori in partea din spate a
acesteia decit din Strada Piata Amzei
Luind in calcul cele prezentate mai sus si cu ajutorul documentelor pe care le aveam la
dspozitie am schitat posibile solutii de marializare in teren a unei drumuiri ca baza pentru
masuratori de ridicare a detaliilor din teren.
Solutia aleasa a fost materializarea in teren a unie drumuiri sprijinita la capete
deoarece aceasta micsora cantitatea de
lucrari si asigura vizibilitate catre toate
punctele caracteristice ale cladirii.
Urmatoare problema ce a trebuit
sa fie depasita era lipsa punctelor de
sprijin in zona n care se vor desfasura
lucrarile, singurul punct de care ma
puteam folosi era Punctul D, materializat
in teren cu ajutorul unui bulon metalic,
acesta era prezent pe planurile de
constructie si cele de fundatie si avea
coordonate cunoscute.
Pentru celelalte trei puncte am
apelat la tehnologia GNSS.
Fig.21 Schita drumuirii
Materializarea puctelor de sprijn
Pe data de 10 Aprilie 2014 l-am contactat pe domnul Ing. Nelu Pirvulet care s-a oferit
a ma ajuta atit cu echipamentele GPS necesare pentru a-mi materializa in teren trei puncte de
reper cit si a ma asista in procesarea acestor puncte conform cerintelor de precizie.
Masuratorile le-am facut pe data de 14 Aprilie parcurgind urmatoarele etape:
1. Am materializat in teren punctele cu ajutorul unor buloni metalici in zone
deschise si cu vivibilitate sporita catre zona de interes pentru desfasurarea
lucrarilor.
44

funciara
2. Am montat Receptorul GPS in fiecare punct nou utilizind un trepied si
connectind antena dupa specificatiile aparatului
Masuratorile au fost desfasurate conform metodei de pozitionare diferentiala pe o
singura faza (Differential GPS) si au fost ulterior procesate utilizind softwearul LEICA Geo
Office 5.0 rezultatul fiind un raport GPS pentru punctele noi.
In timpul desfasurarii lucrarilor GPS am verificat si precizia coordonatelor punctului
D montind receiverul in acel puct si facind masuratori.
Ca o ultima verificare inaintea inceperii lucrarilor de materializare in teren a unei
drumuiri sprijinita la capete am montat teodolitul Leica Builder T100 in fiecare punct facind
masuratori de directii orizontale dupa metoda repetitiei si comparindu-le cu rezultatul calculat
din coordonate.
3.7.3 Msurarea unghiurilor orizontale prin metoda repetiiei
Aceast metod se aplic la msurarea cu precizie a unghiurilor orizontale. Metoda
presupune msurarea unui unghi de mai multe ori, avnd de fiecare dat ca origine de citire
valoarea unghiului obinut n determinarea precedent.
Pentru msurarea repetat a unghiului orizontal AB vom proceda astfel:
se vizeaz punctul A i se efectueaz citirea CA
se vizeaz punctul B i se efectueaz citirea CB dup care se blocheaz micarea
nregistratoare i se rotete aparatul napoi ctre A
cu viza pe A se deblocheaz micarea nregistratoare i se vizeaz din nou B
efectund citirea dup care se blocheaz micarea nregistratoare i se rotete aparatul
napoi ctre A
cu viza pe A se deblocheaz micarea nregistratoare i se vizeaz din nou B
efectund citirea i operaiile se pot repeta de n ori
n final se calculeaz n valori pentru unghiul orizontal ca diferen de citiri, iar
valoarea definitiv a unghiului AB va fi media aritmetic a celor n valori calculate.
ntocmirea schiei de reperaj i descrierea topografic a punctelor
Pentru identificarea ulterioar a punctelor de drumuire este necesar s se ntocmeasc
o schi de reperaj i de descriere a punctelor.
Fiecare punct nou de drumuire trebuie s fie reperat prin trei distane ctre puncte fixe
din teren.
Extras din cursul de Topografie - Conf. dr. MANEA RALUCA
45

funciara
Rapoartele GPS
Results - Baseline
BUCU - A
Project Information
Project name:
Date created:
Time zone:
Coordinate system name:
Application software:
Processing kernel:
Processed:
Licenta Mihai
04/14/2014 10:22:54
2h 00'
st70
LEICA Geo Office 5.0
PSI-Pro 2.0
04/14/2014 19:26:45
Point Information
Reference: BUCU
Rover: A
Receiver type / S/N:

Antenna type / S/N:
Antenna height:
GRX1200GGPRO / 355368
LEIAT504GG LEIS / 200456
0.0970 m
GS20 / 11694
AT501 Pole / 1.5700 m
Initial coordinates:
Latitude:
Longitude:
Ellip. Hgt:
44 27' 50.19198" N
26 07' 32.65012" E
143.2060 m
4426'41.02485"N
2605'44.14589"E
99.3483m
Processing Parameters
Parameters
SelectedUsed
Cut-off angle:
Ephemeris type (GPS):
Ephemeris type (GLONASS):
Solution type:
15
Broadcast
Broadcast
Automatic
46
15
Broadcast
Broadcast
Phase: all fix
Comment

funciara
GNSS type:
Frequency:
Fix ambiguities up to:
Min. duration for float solution (static):
Sampling rate:
Tropospheric model:
Ionospheric model:
Use stochastic modelling:
Min. distance:
Ionospheric activity:
Automatic
Automatic
80 km
5' 00"
Use all
Hopfield
Automatic
Yes
8 km
Automatic
GPS
L1 only
80 km
5' 00"
30
Hopfield
Computed
Yes
8 km
Automatic
Satellite Selection
Manually disabled GPS satellites (PRNs):
Manually disabled GLONASS satellites (Slot Id):
None
None
Final Coordinates
Reference:BUCU
Rover:A
Coordinates:
Latitude:
Longitude:
Ellip. Hgt:
44 27' 50.19198" N
26 07' 32.65012" E
143.2060 m
4426'41.07013"N
2605'44.51636"E
99.7173m
Solution type:
GNSS type:
Frequency:
Ambiguity:
Phase: all fix

GPS
L1 only
Yes
Quality:
Sd. Lat: 0.0008 m

Posn. Qlty: 0.0012 m
Sd. Lon: 0.0008 m

Sd. Slope: 0.0008 m
Sd. Hgt: 0.0015 m
Coordonate STEREO 70:

N: 327849.330
E: 587312.348
Z: 64.123
47

funciara
Results - Baseline
BUCU - B
Project Information
Project name:
Date created:
Time zone:
Processing kernel:
Processed:
Licenta Mihai
04/14/2014 10:22:54
2h 00'
st70
PSI-Pro 2.0
04/14/2014 19:26:45
Point Information
Reference: BUCU
Rover: B

Antenna type / S/N:
Antenna height:
GRX1200GGPRO / 355368
0.0970 m
GS20 / 10141
AT501 Pole (2) / 1.7000 m
Latitude:
Longitude:
Ellip. Hgt:
44 27' 50.19198" N
26 07' 32.65012" E
143.2060 m
4426'41.24893"N
2605'40.44687"E
100.5578
Parameters
SelectedUsed
Cut-off angle:
Solution type:
GNSS type:
Frequency:
15
Broadcast
Broadcast
Automatic
Automatic
Automatic
80 km
48
15
Broadcast
Broadcast
Phase: all fix
GPS
L1 only
80 km
Comment

funciara
Sampling rate:
Tropospheric model:
Ionospheric model:
Min. distance:
5' 00"
Use all
Hopfield
Automatic
Yes
8 km
Automatic
5' 00"
30
Hopfield
Computed
Yes
8 km
Automatic
Satellite Selection
None
None
Final Coordinates
Reference:BUCU
Rover:B
Coordinates:
Latitude:
Longitude:
Ellip. Hgt:
44 27' 50.19198" N
26 07' 32.65012" E
143.2060 m
4426'41.49906"N
2605'40.82198"E
101.048
Solution type:
GNSS type:
Frequency:
Ambiguity:
Phase: all fix

GPS
L1 only
Yes
Quality:
Sd. Lat: 0.0012 m

Sd. Lon: 0.0007 m

Sd. Slope: 0.0008 m
Sd. Hgt: 0.0017 m

N: 327731.211
E: 587285.604
Z: 65.454
49

funciara
Results - Baseline
BUCU - C
Project Information
Project name:
Date created:
Time zone:
Processing kernel:
Processed:
Licenta Mihai
04/14/2014 10:22:54
2h 00'
st70
PSI-Pro 2.0
04/14/2014 19:26:45
Point Information
Reference: BUCU
Rover: C

Antenna type / S/N:
Antenna height:
GRX1200GGPRO / 355368
0.0970 m
GS20 / 11694
AT501 Pole / 2,0000 m
Latitude:
Longitude:
Ellip. Hgt:
44 27' 50.19198" N
26 07' 32.65012" E
143.2060 m
4426'39.34675"N
2605'40.17219"E
101.1523 m
Parameters
SelectedUsed
Cut-off angle:
Solution type:
GNSS type:
Frequency:
Sampling rate:
Tropospheric model:
15
Broadcast
Broadcast
Automatic
Automatic
Automatic
80 km
5' 00"
Use all
Hopfield
50
15
Broadcast
Broadcast
Phase: all fix
GPS
L1 only
80 km
5' 00"
30
Hopfield
Comment

funciara
Ionospheric model:
Min. distance:
Automatic
Yes
8 km
Automatic
Computed
Yes
8 km
Automatic
Satellite Selection
None
None
Final Coordinates
Reference:BUCU
Rover:C
Coordinates:
Latitude:
Longitude:
Ellip. Hgt:
44 27' 50.19198" N
26 07' 32.65012" E
143.2060 m
4426'39.10546"N
2605'40.45879"E
101.6583m
Solution type:
GNSS type:
Frequency:
Ambiguity:
Phase: all fix

GPS
L1 only
Yes
Quality:
Sd. Lat: 0.0005 m

Sd. Lon: 0.0003 m

Sd. Slope: 0.0006 m
Sd. Hgt: 0.0014 m

N: 327751.181
E: 587220.644
Z: 65.554
51

funciara
Punctul B
Situat in intersectia dintre Str. General Cristian Tell si Str. Biserica Amzei in colul
din Nord-Vest al intersectiei si pozitionat la 20 de centimetrii de marginea trotuarului, la 1
mentru de imobil si la 10 centimetri de gura de vizitare catre subsolul cladirii.
52

funciara
Vizibilitatea este optima atit pe directia data de Str General Cristian Tell catre punctul
C de referinta cit si pe directia data de Str. Biserica Amzei ca tre punctele de statie A si D.
Punctul C
Situat in dreptul aleii pietonale din fata imobilului vizat vis-a-vis fata de Str General
Cristian Tell acesta este pozitionat la 70 de centimetrii de marginea trotuarului pietonal, la 10
53

funciara
centimetrii fata de gura de vizitare in subsolul cladirii adiacente si la 50 de centimetrii de
aaceasta din urma.
Vizibilitatea este optima atit pe directia data de punctul B cit si pe directia opusa
acesteia putind si vizate obiective dealuncul strazii General Cristian Tell.
54

funciara
Punctul A
Situat aproape de intersectia dintre strada Biserica Amzei si Str. Piata Amzei pe
trotuarul din Sud-Est la 50 de metri de intersectie, 1,50 metri de bardul imobilului alaturat in
dreptul caii de acces in Piata Volanta.
Vizibilitatea din acest punct este optima catre punctul D si pe directia data de str Piata
Amzei catre obiectivul vizat.
55

funciara
II.B
Prelucrarea datelor
Formulele de calcul
Asa cum am precizat si in introducere acest capitol va aborda calculele effective a

datelor extrase din teren, ecuatii de calcul, rezultate effective si produsul final al lucrarii.
56

funciara
Pentru usurarea calculelor am folosit softwearul Microsoft Exel si ecuatii de calcul in
Visual basic.
Tabelul din capitolul anterior cu masuratori effective de directii si distante in
drumuirea sprijinita la capete a fost prelucrat dupa cum urmeaza:
Nr.st
Pct.
vizat
P1
P2
Dist.
Dir. Oriz. Medii.
Orientarea
citita de pe
cercul
orizontal al
aparatului cu
luneta dispusa
in pozitia I
Orientarea
citita de pe
cercul
orizontal al
aparatului cu
luneta dispusa
in pozitia I
Distanta
masurat
a intre
statii
=(D12+C12-200)/2
sau
=(C14+D14+200)/
2
Orientari
provizorii
=G10+F11F10-400
sau
=G14+F15
-F14
Orientari
corectate
=G12+n*kTO
Corectiile de orientari au fost calculate conform Cap I sectiunea 1.B.2 Drumuirea

planimetric sprijinit la capete pe puncte de coordonate cunoscute i laturi cu orientri
cunoscute Etapa de calcule.
Nr.
st
Pct.
viza
t
Dist
.
Orientar
i
corectat
e
Preluate din tabelul anterior
Dx. Prov.
Dy. Prov.
Dx
Dy
=C32*
COS(D32*PI()/200)
=C32*
SIN(D32*PI()/200)
=E32+E$47*
$C32
=F32+F$47*$C
32
Corectiile de coordonate relative au fost calculate conform Cap I sectiunea 1.B.2

Drumuirea planimetric sprijinit la capete pe puncte de coordonate cunoscute i laturi cu
orientri cunoscute Etapa de calcule.
57

funciara
Functia Teta
Orientarile initiale cit si orientarea pentru verificare au fost calculate din coordinate
folosind ecuatia prezentata in Cap I sectiunea 1.B.2 Drumuirea planimetric sprijinit la
capete pe puncte de coordonate cunoscute i laturi cu orientri cunoscute Etapa de calcule.
Astfel am devinit in Visual basic un nou modul ce contine programare pentru o noua
funtie de calcul Exel denumita teta(dxdy)
Function pi() As Double

pi = 4 * Atn(1)
End Function
Function teta(a, b As Double) As Double
If a = 0 Then
If b > 0 Then
teta = 100
Else
teta = 300
End If
Else
c = Abs(Atn(b / a))
d = 200 * c / pi
If a > 0 Then
If b >= 0 Then
teta = d
Else
teta = 400 - d
End If
Else
If b >= 0 Then
teta = 200 - d
Else
teta = 200 + d
End If
End If
End If
End Function
58

funciara
Foaie de calcul Drumuire sprijinita la capete
x
y
327849. 587312.
330
348
327731. 587285.
211
604
327751. 587220.
181
644
327785. 587296.
227
431
A
B
C
D
Nr.
Stati
e
Pct.
viz
at
B
C
1
C
1
2
1
2
3
2
3
4
3
4
A
4
A
D
P1
99.557
5
201.71
50
115.09
05
331.90
15
267.84
25
31.500
2
268.48
40
386.14
30
174.82
30
395.17
20
19.184
5
102.06
00
P2
Dist.
Dir. Oriz.
Medii
299.59
70
1.7160
315.09
20
131.90
05
67.845
0
231.50
75
68.489
0
186.14
43
374.82
08
195.17
00
219.18
23
302.06
18
orienta
ri
dist
285.82
46 121.11
181.01
21
67.96
26.878
6
83.08
84.505
3
66.05
44.7
0
26.7
0
39.7
0
20.7
2
38.8
0
Orientari
corectate
99.5773
381.0121
381.0121
201.7155
83.1504
83.1506
115.0913
283.1504
283.1506
331.9010
99.9601
99.9606
267.8438
299.9601
299.9627
31.5039
63.6202
63.6209
268.4865
263.6202
263.6241
386.1436
381.2774
381.2782
174.8219
181.2774
181.2782
395.1710
1.6265
1.6276
19.1834
201.6265
201.6276
102.0609
284.5040
284.5053
284.5053
TRUE
Orientarea
59
Orientari
prov.

funciara
din coord
Eroarea
Toleranta
Corectia
totala
Corectia
unitara
-0.0013
0.0015
0.0013
0.000213
7
Tabel 1 Calculul orientarilor corectate
Calc. Cresterilor De
Coordonate
Nr.
Statie
C
1
Pct.viz
at
B
1
C
2
1
3
2
Dist.
44.7
0
26.7
0
39.7
0
3
4
4
3
A
20.7
2
38.8
0
Orientar
i
83.1506
283.150
6
99.9606
299.962
7
63.6209
263.624
1
381.278
2
181.278
2
1.6276
201.627
6
Dx prov.
Dy prov.
Dx
Dy
11.693
43.143
11.6
68
43.12
4
0.017
26.700
0.00
2
26.68
9
21.471
33.392
21.4
49
33.37
5
19.830
-6.006
19.8
19
-6.015
38.787
0.992
38.7
66
0.975
D
170.
62
Dist din
coordona
te
91.799
91.7042
60
98.221
98.1484
TRU
E

funciara
Eroarea
Toleranta
Corectia
unitara
Calc coordonate
0.0943555
97
0.3804247
85
0.0005530
19
0.0729015
26
0.3804247
85
0.0004272
76
327794.3058
587232.3125
327820.9944
587232.3143
327854.3693
587253.7634
327848.3545
587273.5824
Tabel 2 Calculul cresterilor de coordonate si a cooronatelor punctelor

noi
61

Licenta Geodezie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Geodezie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu topografic

Indrumator stiintific Prof. Univ. Dr. Ing. Gabriel Popescu

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

1.B. TOPOGRAFIE INGINEREASCA..............................................29

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Tabel de calcul orientari corectate drumuire + puncte radiate

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Lucrarea de fa ii propune s prezinte

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Cartea funciara reprezinta cartea de identitate a unui imobil. Terenul, constructia

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Acest capitol are rolul de a prezenta tehnologiile si metodele de masurare aplicate in

1.A Tehnologii Geodezice spatiale

Pentru a putea determina distanele satelit-receptor pe baza timpului de propagare,

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Pentru a putea formula matematic problema navigaiei bazat pe sisteme satelitare,

Conform celor prezentate in subcapitolul 1.2, pentru a putea poziiona un receptor

Sistemul GPS este, ca si celelalte sisteme GNSS, un

Segmentul de control format din staiile de control de la sol ce monitorizeaz

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Perioada de revoluie a sateliilor este de jumtate de zi sideral (adica 11 ore si 58 de

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

I.A.2 Semnalul Satelitar

Sateliii GPS au la bord oscilatoare ce genereaz o frecvena fundamental f0 egal

Codurile utilizate pentru modulaia semnalelor reprezint secvene binare (o

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

1.A.3 MRIMI MSURABILE SI MODELE MATEMATICE DE

In relaia precedent, cu s-a notat distana geometric satelit-receptor, iar cu PR

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Modelul matematic de poziionare in cazul msurtorilor de

Distana geometric dintre satelit si receptor poate fi scris, in funcie de

,unde cu indice superior s-au notat coordonatele carteziene geocentrice ale

Sistemul de control de la sol al sistemelor GNSS, are, printre alte atribuiuni, si

Se poate observa c rman ca necunoscute in procesul de estimare cele 3 coordonate

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

x rec ) + ( y sat 2 y rec ) + ( z sat 2z rec ) + ct rec

x rec ) + ( y sat3 y rec ) + ( z sat 3z rec ) + ct rec

xrec ) + ( y sat 4 y rec ) + ( z sat 4 z rec ) +ct rec

Pentru un semnal periodic se poate arta c disana parcurs de semnal poate fi

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Fig.4 Masuratori pe faza

circulare in raport cu timpul pentru un interval dat.

Presupunand o frecven constant si faza initiala ( ) 0 0 0 t = = , ecuaia fazei unui

Transpunand erorile de ceas ale satelitului si receptorului in msurtori de faz,

Abaterile frecvenelor f S si R f de la frecvena nominal f sunt neglijabile si, de

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Dac vom particulariza ecuaia de pseudodistan determinat pe baza observaiilor de

In ecuaia de mai sus, pe lang necunoscutele legate de poziia receptorului si

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Fig.6 Ecuatia de dubla

Ecuaii de tripl diferen

In cazul in care sateliii j si k din cazul dublelor

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Utilizarea ecuaiilor diferen

Fig.8 Utilizarea ecuatiilor diferenta

1.A.4. TEHNICI SI PRINCIPII DE POZIIONARE

Pentru a inelege tehnicile de poziionare ce pot fi realizate pe baza tehnologiilor

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Acest tip de poziionare const in efectuarea de observaii GNSS simultane de ctre

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea

Procedeul cinematic de msurare, bazat pe principiul de poziionare relativ const

Studiu topografic cu privire la inscrierea unui imobil in cartea