1.Ce reprezinta ISO TC19111 si EUREF?

ISO (International Standardization Organization) este o federaie mondial de

organisme naionale de standardizare (comitete membre ale ISO).Denumirea de TC
provine de la technical commitees.Acest standard ISO 19111 (Spatial Referencing
by Coordinates Referenierea Spaial prin Coordonate) presupune ca un sistem de
referin i de coordonate este constituit dintr-un datum i un sistem de
coordonate.Este folosit de EUREF pentru a descrie sistemul ETRS89.
EUREF (European Reference Frame) - organizaia europeana care se ocupa cu
realizarea si mentinerea unei retele de referinta europeene unitare si omogene, bazata
in special pe tehnologii de masurare satelitare.
2.Ce reprezinta RTCM SC 104 si EUPOS?
RTCM SC 104 este un standard care a fost dezvoltat de RTCM (Radio
Technical Commission for Maritime services) si defineste structura de date pentru
informatii de corectie diferentiala pentru o varietate de aplicatii de corectii
diferentiale.Se foloseste pentru transmiterea corectiilor DGPS .
EUPOS (European Position Determination System) este o asociaie alcatuita
din 12 tari central si est-europeene, care au realizat o retea geodezica de referinta
bazata pe statii GNSS permanente si standarde comune.
3.Ce este ETRS89?
ETRS89 (European Terrestrial Reference System 1989- Sistemul de Referin
Terestru European) este un sistem de referinta neinertial definit de EUREF ca fiind
ITRS considerat la momentul 1989.0, transpus n practic printr-un set de puncte de
referin cu coordonatele cunoscute i acceptate la momentul respectiv .
ETRS89 este alcatuit, conform ISO 19111, din datumul geodezic ETRS89,
bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System 1980 - Sistem de Referinta
Geodezic 1980) si sistemul de coordonate geodezice elipsoidale.
ETRS89 serveste la crearea Retelei Geodezice Nationale Spatiale, denumita in
continuare RGNS, si la realizarea produselor cartografice paneuropene.
4.La ce serveste ETRS89 conform Ordinului Directorului general ANCPI nr.212/
9.05.2009 cu privire la implementarea ETRS89 n Romnia (Art.3)?
Conform acestui articol ETRS89 serveste la crearea Retelei Geodezice
Nationale Spatiale, denumita in continuare RGNS, si la realizarea produselor
cartografice paneuropene.
5.Stadiul actual al GPS
Segmentul spaial GPS (Global Positioning System) cuprinde un numr de 32
de satelii dispui pe 6 plane orbitale nclinate la 55 la o altitudine de 20230 km.
Perioada de revoluie a sateliilor este de 11 ore i 56 de minute.Aceasta configuratie
de sateliti permite ca aproximativ 5 sau 8 sateliti sa fie vizibili din orice punt de pe
pamant.O constelaie satelitar identic poate fi observat dup o zi sideral cu 4
minute mai devreme.
Constelaia GPS este compus din sateliii GPS Block IIR - Replacement
(nlocuiesc sateliii GPS Block II/IIA din 1997-12 sateliti), GPS Block IIR M

(Modernizat - introducerea unui nou semnal militar - cod M, pe ambele unde

purttoare i a codului C/A pe a doua und purttoare denumit L2C-7 sateliti lansati),
GPS Block IIF- Follow On (introducerea unui nou semnal pe o a treia frecven, L5primul satelit e lansat in 2010,al doilea in 2011) i GPS Block III (un nou semnal civil,
codul C/A pe unda purttoare L1-L1C).
Precizia de poziionare pentru segmentul civil a crescut de la aproximativ 100m
pn la 13 m prin suspendarea tehnicii SA (Selective Availability). Progrese majore se
ateapt prin modernizarea segmentului spaial (a treia unda purttoare L5, codul C/A
pe unda purttoare L2 .a.). Sistemul de referin utilizat este WGS84 (World
Geodetic System 1984).
*6.Stadiul actual al GLONASS
Segmentul spaial GLONASS (GLObal NAvigation Satellite System) a fost pus
n funciune pentru prima dat n septembrie 1993 cu un grup de 12 satelii i a ajuns
la numrul proiectat de 24 de satelii pentru o acoperire global, n decembrie
1995.Acestia sunt dispui pe 3 plane orbitale (care fac un unghi diedru de 120 grade
ntre ele) nclinate la 64,8 la o altitudine de 19100 km. Perioada de revoluie a
sateliilor este de 11 ore i 16 minute.
Fiecare satelit transmite dou tipuri de semnale, unul standard accesibil
aplicaiilor comerciale i unul codificat de nalt precizie folosit de aplicaiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz n aa numitele benzi de
frecven L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz i L2: 1240 - 1260 MHz.
Din cei 24 de satelii proiectai momentan funcioneaz un numr de 16 satelii.
Fiecare satelit are implementat un ceas atomic care genereaz o frecven din care
sunt formate cele dou unde purttoare. Semnalele transmise sunt similare sistemului
GPS , inclusiv codul C/A pe purttoarea L2. O caracteristica a constelatiei Glonass
este aceea ca un satelit va ocupa aceeasi pozitie dupa 8 zile.(cum fiecare plan orbital
contine 8 sateliti,nu exista o repetare identica dupa o zi siderala deoarece acea pozitie
va fi ocupata de un alt satelit).Nivelul de precizie al sistemului rusesc GLONASS este
comparabil cu cel al sistemului NAVSTAR-GPS. n Romnia sistemul GLONASS
poate fi utilzat, el completnd constelaia sistemului GPS. Sistemul de referin
utilizat este PZ90.
*7.Stadiul actual al GALILEO
Programul Galileo a prevazut faza definirii (2002-2005),faza dezvoltarii IOV
(2005-2010),faza instalarii (2009-2013) si faza exploatarii (2013-).In
prezent,Galileo se gaseste in faza instalarii.In 2003 se face validarea algoritmilor
critici,in 2005 au fost lansati 2 sateliti pentru testare,iar in 2010 au fost lansati 2
sateliti IOV (In Orbit Validation) si segmente de control.Se intentioneaza ca in 2013
sistemul sa devina complet operational,cu o constelatie de 27+3 sateliti
Galileo.Momentan cuprinde 4 sateliti,1 centru de control,5 statii de incarcare,2 statii
de TT&C si 20 de statii pasive.

Acest sistem european GNSS numit Galileo a fost dezvoltat de Uniunea

Europeana (UE) i Agenia Spaial European (European Space Agency).Constelaia
sistemului Galileo va fi compus dintr-un numr de 30 de satelii dispui pe 3 plane
orbitale nclinate la 56 la altitudinea de 23616km. Perioada de revoluie a unui satelit
va fi de aproximativ 14.4 ore.n ceea ce privete precizia de poziionare,
disponibilitatea i integritatea, Galileo va fi superior celorlalte sisteme. GALILEO va
fi interoperabil cu NAVSTAR-GPS i GLONASS.
Sistemul de referin i coordonate utilizat va fi de tip ETRS (European
Terrestrial Reference System). ROMPOS utilizeaz pentru poziionare sistemele
globale NAVSTAR-GPS i GLONASS
8.Defini sistemele GNSS complementare.Exemple
Sistemele GNSS complementare sunt sisteme care furnizeaza informatii
suplimentare (corectii diferentiale) pe langa cele receptionate direct de la satelitii
GNSS,pentru a putea atinge precizii de pozitionare in timp real de ordinul dm sau cm.
Exemple de sisteme GNSS complementare
la nivel european:EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay
Service) folosit in domeniul aviatiei
la nivel national:ROMPOS (Romanian Position Determination System)
reprezint un proiect al Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar
prin care se asigur poziionri precise n sistemul de referin i coordonate
european ETRS89 pe baza Reelei Naionale de Staii GNSS Permanente.
*9.Stadiul actual al EGNOS
A fost dezvoltat de ESA (European Space Agency).De la 1 aprilie 2009 a
trecut sub conducerea Comisiei Europene. Serviciul deschis EGNOS a fost disponibil
incepand cu 1 octombrie 2009 si poate fi accesat,de ctre orice utilizator care dispune
de un receptor compatibil GPS/SBAS din aria de acoperire a EGNOS.Acest serviciu
constituie prima contribuie european la sistemele de navigaie prin satelit i este
precursorul Galileo, sistemul de navigaie prin satelit la care lucreaz Uniunea
European.
Este o retea europeana de statii permanente care genereaza corectii care
imbunatatesc precizia serviciilor curente GPS de la 10 m la 2 m.
EGNOS e alcatuit din 4 segmente functionale:
1).Segmentul terestru-cuprinde statii distribuite in principal in Europa si conectate
intre ele printr-o retea terestra.Alcatuire:
34 RIMS (Ranging and Integrity Monitoring Stations) receptioneaza informatii
satelitare si le transmit la centrele MCC (centre de procesare si control).
4 MCC-primesc informatii de la RIMS si genereaza mesaje cu corectii
6 NLES (statii care acceseaza sateliti geostationari)-primesc msj cu corectii
pentru incarcarea fluxului de date la satelitii geostationari si genereaza un
semnal asemanator celui GPS
2).Segmentul de sprijin -fa de centrele mentionate anterior, sistemul are si alte
instalaii la sol de sprijin care efectueaza activitile de planificare ale sistemului de
operaiuni i de evaluare a performanei.
3).Segmentul spatial- este compus din 3 sateliti geostationari:
2 sateliti Inmarsat III

 1 satelit Artemis de la Agentia Spatiala Europeana (ESA)

4).Segmentul utilizator-cuprinde un set de receptoare dezvoltate pentru diferite tipuri
de utilizatori.
*10.Stadiul actual al ROMPOS
Sistemele complementare de poziionare furnizeaz utilizatorilor informaii
suplimentare (corecii difereniale) pe lng cele recepionate direct de la sateliii
GNSS, pentru a putea atinge precizii de poziionare n timp real de nivel decimetric
sau centimetric. n funcie de nivelul de precizie cerut, se realizeaz sisteme de
determinare a poziiei de tip D-GNSS (Differential GNSS) decimetric i RTK (Real
Time Kinematic) centimetric. Un astfel de sistem de determinare a poziiei este
ROMPOS (Romanian Position Determination System), realizat de ctre Agenia
Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar din Romnia.
ROMPOS este un sistem de determinare a poziiei care include urmtoarele
tipuri de servicii:
ROMPOS DGNSS pentru aplicaii cinematice n timp real cu o precizie de
poziionare ntre 3m i 0.5m
ROMPOS RTK - pentru aplicaii cinematice n timp real cu o precizie de
poziionare ntre 0.5 i 2cm
ROMPOS GEO (Geodezic) pentru aplicaii postprocesare i o precizie de
poziionare sub 2cm.
n prezent Centrul Naional de Servicii ROMPOS din cadrul ANCPI i
desfoar activitatea pe baza standardelor preluate de la EUPOS i se are n vedere
implementarea tuturor cerinelor incluse n aceste standarde.
o activitate important este cea de ndesire a RN-SGP cu 10 staii deja
achiziionate i care vor fi instalate n perioada urmtoare, iar n anul 2009 se va
ajunge la un numr de peste 70 de staii. Se vor integra i un numr de circa 6
staii din rile vecine, astfel nct se va ajunge la densitatea proiectat de circa 70
km ntre aceste staii.
se vor moderniza staiile mai vechi (6 staii) prin schimbarea antenelor i/sau
receptoarelor;
se are n vedere achiziia a dou staii de monitorizare a integritii sistemului
se vor testa i implementa module noi ale softului de management al sistemului
(verificarea calitii datelor, managementul utilizatorilor, generare date n format
V-RINEX .a.).
11. Definii noiunile de compatibilitate i interoperabilitate ntre sisteme GNSS
Compatibilitatea Frecventelor Radio (Radio Frequency Compatibility)
Semnalele civile GPS si GLONASS sunt compatibile din punct de vedere al
frecventelor radio, daca este asigurata conditia ca un sistem nu va cauza
interferente,care sa duca la degradarea pozitionarii absolute (punctuale /stand alone)
pe care celalalt sistem o furnizeaza.
Compatibilitate inapoi Backward compatibility este adeseori aplicata
acestui concept pentru utilizatorii care dispun de receptoarele actuale
sau mai vechi;

 Compatibilitate inainte Forward compatibility este des aplicata cand

se are in vedere aparitia de noi tipuri de receptoare;
Compatibilitate din p.d.v. al Securitatii Nationale (National Security
Compatibility
Semnalele civile GPS si GLONASS sunt compatibile din d.p.d.v. al securitatii
nationale,daca este posibila protectia serviciului militar simultan cu mentinerea
serviciului civil in afara zonei de ostilitati prin separarea spectrala a semnalelor civile
de cele militare.
InteroperabilitateaGPS si GLONASS sunt interoperabile, daca un receptor hibrid care
utilizeaza semnalele satelitilor GPS si GLONASS, poate determina solutii de pozitie,
navigatie si timp la nivelul utilizatorului,care sunt egale sau mai bune decat solutiile
de pozitie, navigatie si timp, care pot fi determinate de catre fiecare sistem de unul
singur.
*12. Prezentaii principiul de determinare a poziiei pe baza GNSS-RTK
(recapitulare)
Poziionarea absolut diferenial este o tehnic de poziionare prin care se
determin poziia unui receptor, de regul mobil, pe baza observaiilor directe spre
satelii i a unor corecii (difereniale) transmise (n timp real) de la un alt receptor fix,
numit i receptor de referin sau receptor baz. O variant modern permite generarea
acestor corecii pe baza unei reele de staii (receptoare) de referin, cum este RNSGP
din cadrul ANCPI.
Pseudodistanele (distanele satelit-receptor) msurate de receptorul mobil sunt
corectate pe baza coreciilor difereniale obinute de la receptorul baz, iar apoi are loc
o poziionare absolut (n raport cu geocentrul). Aceste corecii difereniale
mbuntesc precizia de determinare a poziiei.
Coreciile transmise de receptorul baz pot fi corecii de pseudodistane
(PRCPseudo-Range-Corrections) i corecii de variaie a pseudodistanelor (RRCRate of Range Corrections).Aceste corecii se pot determina utiliznd pseudodistanele
determinate pe baza codurilor transmise de satelii (varianta DGNSS Differential
GNSS) sau pe baza msurtorilor efectuate folosind faza undei purttoare (varianta
RTK Real Time Kinematic).
Metoda DGPS (Differential GPS) este larg aplicat azi n special n aplicaii
negeodezice (transporturi, navigaie, turism, .a.). Exist sisteme DGPS cu diverse
precizii de poziionare ntre care i sisteme DGPS cu precizie de poziionare
centimetric.
Sistemul de navigaie diferenial(D-GNSS) i/sau cinematic n timp real
(RTK-Real Time Kinematic) ndeplinete urmtoarele funcii principale:
- colectarea coreciilor difereniale sau/i RTK de la unul sau mai multe receptoare
GNSS (de regul, staii permanente);
- realizarea legturilor de comunicaie de la receptor la calculator i invers;
- procesarea datelor primare generarea coreciilor difereniale i/sau RTK, cu
ajutorul sistemului de calcul;
- transmiterea coreciilor difereniale generate folosind internetul (protocol TCP/IP,
HTTP);
- recepia coreciilor difereniale de ctre receptoarele GNSS mobile folosind

internetul (protocol TCP/IP, HTTP) i alte sisteme de comunicaie n timp real (GSM,
GPRS etc.);
- administrarea datelor transmise/recepionate la/dinspre difuzorul de servicii
DGNSS i RTK.
13. Ce se intelege prin corectii RTK de tip single base? Dar de tip network?
Corectiile RTK single base sunt transimse utilizatorului de la statia de referinta cea
mai apropiata de acesta.Calculatorul(Spider) foloseste pozitia roverului pt a determ
care statie de referinta este mai arpoiata
Corectiile RTK network cele de la retele de statii de referinta sunt transmise
folosind statiile intr-o celula automat generate de Spider pe baza pozitiei
roverului;generate prin interpolare (in interiorul retelei)
*14. Prezentati criteriile de proiectare a observatiilor GNSS statice.
1-indeplinirea conditiilor de observare prin tehnologie GNSS(vizibilitate la unghiul de
elevatie de min 15*, lipsa obstructiilor)
2-asigurarea densitatii propuse
3-realizarea conexiunilor masuratorilor cu 2 puncte de clasa superioara
4-includerea a minim 2 puncte din reteaua de nivelment existent
5-asigurarea distantei cat mai mici fata de reperii de nivelment pt transmiterea cotei la
toate punctele retelei de clasa D
6-asigurarea accesului auto
7-asigurarea lungimii medii a vectorilor prin care se conecteaza punctele
8-materializarea punctelor noi.
9-se va prezenta situatia punctelor propuse a fi incluse in RGNS-cls D conform
tabelelor pe planuri 1:25000
*15. Prezentati criteriile de proiectare a observatiilor GNSS cinematice.
-evitarea spatiilor care sa blocheze semnalul satelitilor
-mentinerea contactului dintre receptorul mobil sic el fix
-folosirea unei legaturi radio
-pozitionarea antenei la o inaltime cat mai mare
-distanta dintre statiile de referinta de clasa A si puntele retelei de ridicare sa fie de 70100km, cele de clasa B la 40 km iar cele de clasa C la 10 km
*16. Prezentai modul de realizare a observaiilor GNSS cinematice single base

(lucrare)
Este o metoda de masurare in timp real.Statia fixa are atasata o legatura radio
si retransmite datele pe care le receptioneaza de la sateliti.De asemenea si roverul are
o legatura radio si receptioneaza date transmise de statia fixa, precum si direct de la
stateliti prin intemediul propriei sale antene GPS.
Aceste doua seturi de date pot fi procesate impreuna cu receptorul mobil in
scopul rezolvarii ambiguitatii si prin urmare se va obtine o precizie ridicata relativ la
receptorul fix.O data ce receptorul fix a fost instalat si transmite date prin legatura
radio, receptorul mobil poate fi activat.O data ce intializarea este completa,
ambiguitatile sunt rezolvate si mobilul poate inregistra punctele si coordonate.In acest
moment precizia de determinare a bazei este cuprinsa in intervalul 1-5 cm.Este

important mentinerea contactului cu receptorul fix, deoarece altfel mobilul ar putea

pierde ambiguitatea.
Prima etap n desfurarea msurtorilor este setarea staiei de referin
(determinat prin metoda static sau rapid static), care implic urmtoarele etape:
msurarea nlimi antenei;Inaltimea antenei transmitatorului influenteaza
comunicatiile radio ce pot fi afectate de linia de vizare.Cu cat antena este
pozitionata mai sus cu atat este mai putin probabil sa fie probleme cu linia de
vizare.De asemenea va creste raza de actiune a comnunicatiilor radio.Alti
factori de influenta care afecteaza performanta masuratorilor sunt : lungimea
cablului pana la antena radio ( cabluri mai lungi inseamna pierderi mai mari)
precum si tipul de antena radio folosita.
setarea intervalului de nregistrare la o secund corespunztor metodei folosite;
introducerea coordonatelor cunoscute pentru staia de referin;
realizarea conexiunii ntre receptor i modemul radio, via Bluetooth.
Transmiterea coreciilor ctre receptorul din teren (Rover) se face prin
intermediul unui modem radio alimentat de o baterie extern.
*17. Prezentai modul de realizare a observaiilor GNSS RTK (network) folosind
serviciul ROMPOS-RTK.
In cazul msurtorilor cinematice efectuate n timp real, se pot utiliza:
staii de referin (minim una) amplasate n zona de lucru i comunicaii (radio) la
(mic) distan;
staii de referin permanente (reale) din RGN-SGP i comunicaii (GPRS)
la distan serviciul ROMPOS-RTK (varianta cu staii reale);
staii de referin virtuale generate pe baza datelor colectate la staii de
referin reale din RGN-SGP serviciul ROMPOS-RTK VRS (varianta cu staii de
referin virtuale);
18. Care este standardul actual din Romnia cu referire la realizarea reelelor
geodezice
de ndesire i de ridicare?
Ordinul nr. 534 din 01/10/2001 privind aprobarea normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general emis de ministrul administratiei publice.
*19. Care sunt n esen precizrile din Ord.534/2001 cu privire la realizarea
reelelor GNSS(GPS) de ndesire i de ridicare?
Reteaua de indesire
-se realizeaz astfel nct s asigure densitatea de puncte necesare n zona de lucru
Reeaua geodezic de ndesire i ridicare se execut prin metode cunoscute:
triangulaie, trilateraie, triangulaie-trilateraie, reele de drumuiri poligonometrice sau
tehnologii geodezice bazate pe nregistrri satelitare (Global Positioning System-GPS
- sisteme globale de poziionare). n cazul n care coordonatele punctelor sunt
determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea reelei se va ine seama de
urmtoarele:

 reeaua de ndesire i ridicare trebuie s se sprijine pe minimum 4 puncte din

reeaua geodezic de sprijin astfel nct poligonul
format s ncadreze toate punctele reelei de ndesire;
punctele de sprijin vor trebui s fie uniform repartizate att n interiorul reelei,
ct i la marginea acesteia;
toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;
se va prevedea determinarea punctelor de legtur dublu-staionate
n sesiuni diferite. Numrul minim de sesiuni s ntr-o reea cu p
puncte i cu utilizarea a r receptoare se calculeaz cu relaia:
s=(p-n)/(r-n) unde n1,n=nr punctelor de legatura intre sesiuni
dac un punct este staionat de m ori, atunci numrul de sesiuni se
calculeaz cu relaia:
s=m*p/r
- se compenseaz ca reele libere iar abaterea standard medie de
determinare a punctelor reelei geodezice de ndesire nu trebuie s
depeasc 5 cm n poziie planimetric
-punctele din reeaua de ndesire trebuie s asigure o densitate de 1 punct/5 km 2 n
extravilan i 1 punct/km2 n intravilan.
Reea geodezic de ridicare
-punctele reelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecii nainte,
retrointersecii, intersecii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS,
utilizndu-se puncte din reeaua geodezic de sprijin i de ndesire.
-se va asigura o densitate de cel puin 1 punct/km2 n zon de es, 1 punct/2 km2 n
zone colinare i 1 punct/5 km2 n zone de munte.
-materializarea pe teren se va face cu o densitate impus de configuraia terenului i
densitatea detaliilor (n principal limite de proprietate). Materializarea se va face, dup
natura solului, cu borne, repere i mrci standardizate. n intravilan, n zonele asfaltate
sau betonate, materializarea se poate face i cu pichei metalici cu diametrul de 25 mm
i cu lungimea de 15 cm, btui la nivelul solului, asigurnd o densitate a punctelor de
minimum 4 puncte/km2. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibiliti ctre
cel puin alte dou puncte din -reeaua geodezic de ndesire i ridicare sau din reeaua
geodezic de sprijin.
-reeaua geodezic de ridicare se compenseaz ca reea constrns pe punctele
reelelor de sprijin i de ndesire;
-abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie s depeasc: 10 cm n
intravilan, iar n extravilan 20 cm n zone de es, 30 cm n zone colinare, 50 cm
n zone de munte.
*20. Prezentai modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS statice conform
Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i Cartografie - ANCPI.
In cazul realizarii retelelor geodezice de indesire si de ridicare prin determinari
GNSS (GPS) se va utiliza metoda statica de masurare.Coordonatele punctelor retelelor

de indesire si de ridicare se vor obtine prin determinari relative la Reteaua Geodezica

Nationala GNSS (RGN-GNSS) formata din statii permanente (Clasa A) si borne de
indesire (Clasa B sau C).Punctele retelelor geodezice de ridicare (minim 2 puncte) se
vor determina prin metoda statica sau rapid-statica.Reteaua geodezica de ridicare va fi
incadrata in RGN-GNSS prin minim 2 puncte (2 statii GNSS permanente ,2 borne de
clasa B sau C,o borna si o statie GNSS permanenta).Se va avea in vedere existenta
vizibilitatii intre punctele retelei de ridicare.
*21. Prezentai modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS cinematice
post-procesare conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i
Cartografie - ANCPI.
Daca determinarile cinematice s-au realizat post-procesare( prin stocarea de
date pentru prelucrare la birou), atunci se vor prezenta:
fisiere text( ASCII) pe suport magnetic, in format RINEX continand
masuratorile efectuate in punctele retelei de ridicare sau de indesire si in
punctele de detaliu (inclusive denumirea punctului, inaltimea corecta si tipul
antenei, intervalul de inregistrare);
rezultate ale preluarii vectorilor (bazelor) masurati (coordonate relative si
indicatori de precizie pe component);
tipul de solutie pentru coordonatele determinate (fixed,float)-cele de tip float
nu vor fi admise
*22. Prezentai modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS cinematice n timp
real (RTK) conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i
Cartografie ANCPI.
Daca determinarile cinematice s-au realizat in mod RTK-Cinematic in Timp
Real (prin utilizarea in timp real de corectii diferentiale provenind de la o statie de
referinta integrate in RGN-GNSS sau de la serviciul specializat ROMPOS), atunci se
vor prezenta:
denumirea si coordonatele in sistem national (Stereo 70), geocentric cartezian
(X,Y,Z) si/sau (B,L,h) ale punctelor retelei de ridicare utilizate;
denumirea si coordonatele in sistemul national (Stereo 70), geocentric cartezian
(X,Y,Z) si/sauu ellipsoidal (B,L,h) ale punctelor de detaliu determinate;
fisiere text (ASCII) pe suport magnetic, continand informatii legate de:
o numele proiectului(job);
o numele/identificatorul punctului determinat in mod RTK;
o data si ora cand s-a determinat punctual respective;
o variante de determinare RTK: cu o statie de referinta reala sau virtual;
o tipul de solutie pentru coordonatele determinate;
o coordonatele geocentric ale punctelor de detaliu determinate ( media
celor 2 determinari pentru punctele materializate) si precizii

Punctelor de detaliu materializate in teren, care definesc limitele imobilului li

se vor face o dubla determinare a coordonatelor in mod cinematic:
2 determinari (prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii
diferentiale de la statii de referinta reale diferite;
2 determinari (prin initializari) la momente diferite folosind corectii diferentilae
de la o statie de referinta reala si una sau multe statii de referinta virtuale;
2 determinari (prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectiile
diferentiale de la aceeasi statie de referinta;
23. In ce an i n ce localitate a fost instalat prima staie GPS permanent din
Romnia?
Prima staie GNSS permanent (BUCU) a fost instalat n martie 1999 n
cadrul Facultii de Geodezie Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti cu
sprijinul Ageniei Federale de Cartografie i Geodezie (BKG) din Frankfurt,
Germania.Este inclusa in Reteaua Europeana de Statii GPS permanente (EPN-EUREF
GPS Permanent Network) cu coordonate precis determinate in cateva sisteme de
referinta (ITRF, ETRF, WGS84).
24. Care este numrul total de staii GNSS permanente instalate n Romnia de
ctre ANCPI i UTCB,pn la sfritul anului 2012 ? (conform www.rompos.ro
/Servicii web);
83 pana la sfarsitul lui 2012
25. Ce reprezint ROMPOS?
Sistemul Romnesc de Determinare a Poziiei ROMPOS reprezint un
proiect al Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar prin care se asigur
poziionri precise n sistemul de referin i coordonate european ETRS89 pe baza
Reelei Naionale de Staii GNSS Permanente.ROMPOS se bazeaz pe Sisteme
Satelitare de Navigaie Global (GNSS - Global Navigation Satellite Systems)
incluznd GPS, GLONASS i GALILEO (n viitor), furniznd date complementare
necesare mbuntirii preciziei de determinare poziiei pn la ordinul ctorva
milimetri.
26. Care sunt serviciile furnizate de sistemul ROMPOS i preciziile de poziionare
specifice fiecrui serviciu?
ROMPOS este un sistem de determinare a poziiei bazat pe tehnologiile GNSS
i include urmtoarele tipuri de servicii:
ROMPOS DGNSS serviciul pentru aplicaii cinematice n timp real (precizie
de poziionare ntre 3m i 0.5m):Sisteme Informatice Geografice
(SIG),navigatie etc

 ROMPOS RTK serviciul pentru aplicaii cinematice precise n timp real

(precizie pn la 2cm):cadastru,sisteme informationale specifice diferitelor
domenii de activitate ect
ROMPOS GEO (Geodezic) pentru aplicaii posprocesare (precizie sub
2cm):retele geodezice de sprijin si de indesire,scanare laser,fotogrametrie
aeriana,retele pentru urmarirea constructiilor

27. Care este modalitatea prezent de contractare a serviciilor ROMPOS-RTK?

1.Informarea generala si de detaliu disponibila pe site-ul ROMPOS (www.rompos.ro)
sau prin Serviciul HelpDesk (telefon,fax,e-mail)
2.Descarcarea de pe site-ul ROMPOS a unui Formular(contract) de inregistrare,
completarea si transmiterea acestuia la ANCPI-Centrul National de Servicii ROMPOS
sau Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara cel mai apropiat;
3.Aprobarea accesului la serviciile ROMPOS si semnarea contractului de prestari
servicii intre furnizor (ANCPI) si beneficiar;
4.Comunicarea beneficiarului a modalitatii de acces la seviciul/serviciile contractate
Pentru transmiterea schimbului fluxurilor de date n timp real este recomandat
protocolul NTRIP (Networked Transport of RTCM via Internet Protocol). NTRIP este
suportat de ctre toate aplicaiile software pentru GNSS i, de asemenea, sunt
disponibile cu titlu gratuit o serie de aplicaii pentru lucrul cu acest protocol. Acestea
pot fi descrcate de pe Internet.
*28.Care sunt caracteristicile principale luate n considerare la achiziia unui
receptor GNSS?
Receptorul GNSS trebuie:
-sa fie capabili si setati sa inregistreze date de la 8 sateliti simultan;
-unghiul de elevatie sa fie mai mic de 5 grade;
-sunt de preferat receptoarele care sa urmareasca toti satelitii GNSS vizibili;
-receptoarele GNSS si alte echipamente cum sunt computerele sa fie protejate
impotriva caderilor de curent;
-receptoarele trebuie setate sa inregistreze date de la toti satelitii, inclusiv de la cei mai
noi lansati.
29. Ce reprezint pentru dvs caracte L2C i L5 disponibile la un receptor GPS?
L2C si L5-semnale de frecv, difuzate de sateliti GPS,utilizate ca semnale civile.
L2C second civil frequency
L2c este un nou cod folosit de GPS,cu accesibilitate civila. Este un semnal mult
mai puternic decat L1

 semnal mai puternic decat L2P dar mai putin precis

sezolutie mai mica a codului decat L2Pzgomot mai mare
fara un beneficiu real celor din domeniul masuratorilor geod.
dificultati la combinarea semnalelor L2C si L2P
L5 third civil frequency
permite o noua combinatie lineara pt. det. ambiguitatilor
o acuratete putin mai buna (cca. 5%)
timpi de initializare mai mici;
fixarea ambiguitatii pt. vectori mai lungi
L5 va fi un semnal utilizat in curand de GPS si va avea o frecventa mult mai
mare decat L2c.Va putea fi utilizat si in aplicatii maritime sau aeriene.
*30. Care sunt caracteristicile specifice ale unui receptor GNSS care are
capabilitate RTK ?
Caracteristicile unui receptor GPS sunt:
- masurare cinematica in timp real (RTK)
-acuratete RTK si acuratete post-procesare
-frecventa ampla
-lucru in mod static dar si dinamic
-acuratete la pozitionare autonoma si in timp real
-adaptare la conditii atmosferice
31. Care este sursa de erori sistematice cea mai problematic, care afecteaz
receptoarele GNSS cu o singur frecven i duce la limitarea lungimii vectorului
de determinat ?
Ionosfera-poate induce erori de pana la 100 m in pozitie absoluta si de pana la 50 ppm
in pozitie relativa.
32.Cum se numete protocolul de comunicaie i cum se numete formatul de date

utilizate pentru accesul la datele RTK furnizate de ROMPOS sau un sistem similar?
Corectiile diferentiale (RTK si DGPS) pentru serviciile de timp real sunt
furnizate la intervale de 1 s prin intermediul internetului n format standardizat RTCM
(Radio Technical Commission for Maritime Services) pe baza protocolului de transfer
NTRIP (Network Transport of RTCM via Internet Protocol).
33. Explicai coninutul mesajelor RTCM de tip 1 i 2
Mesajul de tip 1 reprezint corecii difereniale GPS.El furnizeaz corecii de
pseudo-distane (PRC(t)) pentru orice msurtoare GPS in funcie de timp. Mesajul de
tip 1 conine date pentru toi sateliii vzui de staia de referin.
Tipul 2 reprezint corecii difereniale GPS de tip DELTA.El e generat automat
cand un set nou de efemeride ale satelitilor este receptat.Calculeaza diferenta dintre
efemeridele vechi si cele noi cauzate de schimbarea datelor de navigatie ale
satelitului .E utilizat atunci cand statia de referinta transmite un mesaj de tip 1.

34. Explicai coninutul mesajelor RTCM de tip 18 i 19

Mesajul RTCM de tip 18 contine date despre purtatoarele de faza RTK
necorectate si corectiile pentru purtatoarele de faza..
Mesajul RTCM de tip 19 contine masuratorile pseudo-distantelor necorectate si
corectiile pentru pseudo-distante.
*35. Caracteristici principale ale receptorului Leica System 900.
-concept de operare unitary;-programe puternice pt aplicatii;-tehnologia SmartTrack
GPS;-Smart Check 30 km RTK;-foarte robust;-programabil de catre utilizator;-usor,
modular;-statie de referinta GPS;-tastatura
Specificatii tehnice:
-tehnologie GPS Smart Track cu frecventa duala. Primeste semnalul GPS pe 14 canale
pe ambele frecvente si semnal GLONASS pe 12 canale pt ambele frecvente
-antena GNSS ATX900 GG incorporate, cu Smart Check si este echipat cu tehnologie
Bluetooth si Wireless
-Smart Check+precizie: orizontal 10 mm+1ppm si vertical 20 mm+1ppm (cinematic)
-Controller RX900 VGA Touch Screen, windows CE 5.0, memorie interna de 256
MB sau card de memorie de 1 GB, tehnologie Bluetooth si Wireless
-baterie de tip LI-Ion
-protectie contra apei
-greutate: antenna are 0.96 kg si Controllerul 0.71 kg
-temperatura de lucru se incadreaza in intervalul -300C pana la +650C
*36. Caracteristici principale ale receptorului Trimble R4
-sistem compact ce opereaza pe 72 de canale
-antena, receptorul si acumulatorul sunt inglobate in aceeasi carcasa
-echipat cu tehnologie Trimble R-Track ce permite receptia semnalelor de la satelitii
GLONASS pt imbunatatirea sistemului GPS si obtinerea rezultatelor mai bune in
conditii ostile masuratorilor satelitare
-poate fi folosit ca receptor fix sau receptor mobil pt masuratori RTK cinemaatice cu
transmiterea/receptia datelor prin radio sau GSM/GPRS
-efectuarea masuratilor RTK si VRS folosind reteaua nationala de statii permanente
-unitate de control Trimble Recon ce stocheaza date si dirijeaza receptorul prin
intermediul programului Trimble Digital Fieldbook
-corectiile diferentiale transmise de ROMPOS pot fi accesate cu un telefon mobil
conectat prin Bluetooth la unitatea de control
*37. Clasificarea Reelei Geodezice Naionale Spaiale (RGNS)-(tabel conform
propunerii actuale)

Tipul de retea

ID

Eroarea medie
patratica de det a
pozitiei 3D
[cm]

Retea geodezica
nationala spatiala
de Clasa A0

A0

1.0

Nr puncte / densitate/
distributie

Domeniu de aplicabilitate
Observatii

5 staii GNSS
permanente (IGS i EUREF-EPN)

legatura la retelele geodezice

europene si globale*
masuratori geodinamice

1 pct / 50000 km2 de

Distribuie uniform

regionale si locale,masuratori de
deformatii,servicii de
legatura la reteaua geodezica
A0
masuratori geodinamice
regionale si locale,masuratori de
deformatii,servicii de
pozitionare in timp
real,meteorologie s.a

Retea geodezica
nationala spatiala
de Clasa A

1.0

5 staii GNSS
permanente 1 pct / 3250 km2 de
Distribuie uniform

Retea geodezica
nationala spatiala
de Clasa B

2.0

330 de puncte
1
pct/700 km2 Distributie
uniforma

masuratori geodinamice
locale,masuratori ingineresti de
precizie

Retea geodezica
nationala spatiala
de Clasa C

3.0

Circa 4750 de puncte

1pct/50 km2
Distributie uniforma

masuratori topografice,lucrari
ingineresti,cadastru s.a
partial realizata

5.0

Cel putin 1 pct/5 km2

Distributie
neuniforma**

masuratori topografice,retele
de indesire si de ridicare,ridicari
de detalii topografice,GIS,s.a
partial realizata

Retea geodezica
nationala spatiala
de Clasa D

Standarde de precizie si densitate pentru RGNS

38. Ce nelegei prin Reea Geodezic Naional Spaial (RGNS) activ ? Dar
RGNS pasiv ?
RGNS activa este realizata pe principiul ierarhic,de la inferior la superior,fiind
constituita din punctele retelei unde sunt instalate statii GNSS permanente care
efectueaza masuratori continue,avand o eroare medie patratica de determinare a
pozitiei de pana la 1 cm.(alcatuiesc RGNS de Clasa A0 si A).
RGNS pasiva este constituita din puncte de indesire materializate in teren care
au o eroare medie patratica de determinare a pozitiei de 2-5cm.(alcatuiesc RGNS de
clasa B,C,D).
*39. Prezentai etapele parcurse la setarea receptorului baz n cadrul
msurtorilor GNSS-RTK; Exemplu.
1.Se instaleaza trepiedul pe punt si apoi ambaza pe trepied;
2.Se verifica daca ambaza este corect centrata pe punct;
3.Se instaleaza adaptorul pentru antena in ambaza;
4.Se introduce bateria in antena iar antena se fixeaza in adaptorul fixat in
ambaza;
5.Se verifica daca ambaza este inca centrata si calata;
6.Se ataseaza bateria externa de unul dintre picioarele trepiedului;
7.Se ataseaza si modemul radio pe trepied;
8.Se ia cablul Y,se introduce portul 8 in antena,5 in bateria externa,iar celalalt
capat la modemul radio;
9.Se introduce cardul Compact Flash in controlerul RX900;
10.Se introduce bateria in controller si se aprinde acesta si antena ATX 900.

Setarea controllerului receptorului

1.Selecatarea unui job (Data-F5 pentru selectarea tuturor punctelor din jobul
selectat si F1 pentru a continua)
2.Selectarea antenei ATX900 Pillar sau Tripod
se apasa Srch (F4) pentru a cauta antena prin bluetooth si apoi Cont
3.Setarea frecventei radio care treb sa fie aceeasi si pentru receptor si pt rover
se apasa Scan (F5) pentru a cauta frecventele radio si apoi Cont (F1)
4.Selectarea statiei de referinta
selectarea punctului cunoscut
se introd inaltimea antenei (citita pe carligul pentru masurar inaltimii)
se apasa Here (F4) pentru a folosi pozitia curenta si apoi Cont
5.Finalizarea setarii-se apasa Fnsh (F1) pentru intoarcerea in meniul principal
*40. Prezentai etapele parcurse la setarea receptorului mobil n cadrul
msurtorilor GNSS-RTK; Exemplu
Setarea roverului
1.Se introduce bateria in antena ATX900
2.Se fixeaza antena pe bastonul telescopic
3.Se verifica ca dispozitivul de comprimare sa nu fie blocat
4.Se intinde bastonul maxim si se fixeaza in acesta pozitie
6.Se insereaza cardul de memorie Compact Flash in controllerul RX900
7.Se introduce bateria in controller
8.Se ataseaza controllerul la bastonul telescopic
9.Se aprind antena si controllerul
Setarea controllerului roverului
1.Selectarea unui job
se selecteaza Job Default
se selecteaza sistemul de coordonate WGS84
se apasa Cont (F1) pentru a continua
2.Masurarea punctelor dorite
se introduce numele punctului
se introduce inaltime antenei (2m)
se apasa Ocupy (F1) pentru a incepe masuratorile
se apasa Stop cand au fost colectate datele necesare
se apasa Store pentru memorarea punctului
Daca avem mai multe puncte se repeta etapele de mai sus iar daca nu se apasa
Esc.
41. De la cte staii GNSS permanente ROMPOS sunt transmise date n reeaua
similar din Ungaria ?Dar invers ?
Romania-Ungaria:SATU,ORAD,ARAD,TIM1
Ungaria-Romania:VASA,DEBR,GYUL,SZEG
42. De la cate statii Gnss permanente ROMPOS sunt transmise date in reteauna
similara din Bulgaria? Dar invers?

Romania Rep Moldova: Doro, Iasi, Vasl, Tbuj

Rep Moldova: Fale, Nisp, Leov, Cahu
43. De la cate statii Gnss permanente ROMPOS sunt transmise date in reteauna
similara din Ucraina? Dar invers?
Romania: BAIA, VISE, SUCE
Ucraina: PUST, PAHI, CPNI
44. Enumerai etapele realizrii Reelei Geodezice Naionale Spaiale (RGNS) Clas (B sau C sau D)
1.Proiectul de realizare a RGNS-Clasa D se va ntocmi lund ca unitate de
proiectare judeul sau o parte dintr-un jude, de regul zone situate n intravilan.
2.Se va calcula numrul total de puncte necesare pentru Clasa D (NTD) cunoscnd
suprafaa zonei n km2 (S), densitatea propus (D=1pct/5km2) i numrul de puncte
de Clas superioar (A,B,C) deja existente (NE):
NTD = S*D NE (1)
NTD poate fi stabilit i fr a utiliza relaia (1), avnd n vedere necesarul de
puncte de ndesire dintr-o anumit zon (n general mai multe puncte n intravilan).
3. Se va prezenta situaia actual a punctelor existente n zona considerat
- se vor evidenia punctele de nivelment existente i materializate prin borne n
stare B(bun) i FB(foarte bun), care se preteaz la determinri GNSS;
-se vor prezenta tipurile de borne/buloane, propuse a fi utilizate n RGNS-Clasa D,
precum i procedura de amplasare n teren.
4. Se vor propune punctele a fi incluse n Clasa D pe baza informaiilor existente
naintea efecturii recunoaterii terenului i se vor definitiva dup
recunoaterea terenului.
45. Prezentai obiectivele realizrii RGNS-Clasa (B sau C sau D)
1. Determinarea prin tehnologie GNSS n sistem de referin european
(ETRS89), a unor puncte materializate n teren, asigurndu-se standardele de
precizie corespunztoare Clasei D (Tab.1);
2. Asigurarea unei densiti de puncte determinate prin tehnologie GNSS Clasa
D, de 1 punct / 5 Km2 ;
3. Realizarea condiiilor necesare dezvoltrii unor reele de ridicare sau a
ridicrilor de detaliu.
*46*. Prezentai criteriile de proiectare RGNS Clasa (B sau C sau D);
Criteriile de Proiectare de care trebuie sa se tina cont sunt:
indeplinirea conditiilor de observare prin tehnologie GNSS(vizibilitate la unghi de
elevatie de min.15o; lipsa perturbatii electromagnetice in apropiere; lipsa medii
generatoare de efecte multipath);
asigurarea densitatii propuse;
realizarea prin masuratori a conexiunilor la minim 2(doua) puncte de Clasa
superioara (A, B, C) existente in zona considerata;
includerea unui numar de minim 2(doua) puncte din reteaua de nivelment existenta
sau puncte noi cu posibilitate de determinare imediata a cotei prin nivelment
geometric, pe ct posibil uniform repartizate pe suprafata considerata;

asigurarea conditiilor (distante ct mai mici fata de reperi de nivelment) de

transmitere a cotei la toate punctele retelei de Clasa D;
asigurarea accesului (auto) facil la punctele retelei de Clasa D;
asigurarea lungimii medii a vectorilor prin care se conecteaza punctele in
momentul masurarii;
asigurarea conectarii prin minim 2(doi) vectori masurati a oricarui punct
determinat;
asigurarea materializarii punctelor noi,
se va avea in vedere ca punctele sa fie amplasate astfel inct sa asigure
vizibilitatile necesare dezvoltarii retelelor de ridicare.
se va prezenta situatia punctelor propuse a fi incluse in RGNS-Clasa D.

*47*. Prezentai etapa de recunoatere a terenului i materializare a punctelor

RGNS-Clasa (B sau C sau D);
Aceasta operatiune se realizeaza de catre echipe formate din specialisti ai
C.N.G.C.F.T. si O.C.P.I Are are drept scop:
verificarea starii punctelor existente propuse a fi incluse in RGNS-Clasa D;
verificarea indeplinirii conditiilor de observatii GNSSin punctele vechi de
triangulatie si nivelment incluse in RGNS-Clasa D;
semnalizarea acestor borne/buloane prin vopsire (conform paragrafului 5) si
eventual consolidare (beton);
refacerea descrierilor conform normelor si situatiei actuale;
stabilirea proprietarului actual al terenului pe care se afla bornele vechi si
(re)predarea acestora prin ProcesVerbal.
stabilirea pozitiei punctelor noi ce vor fi incluse in RGNS-Clasa D: respectarea
conditiilor de observatii GNSS, stabilitate in timp, conservare si intretinere,
stabilirea proprietarului terenului pe care se vor amplasa bornele;
In urma ei se vor amplasa de catre O.C.P.I. bornele / buloanele noi incluse in
RGNS-Clasa D si se vor realiza descrierile lor.Se vor preda descrierile catre baza de
date a O.C.P.I., F.N.G. i C.N.G.C.F.T.Se vor estima timpii de deplasare intre puncte
pentru mai buna proiectare a sesiunilor de observaii GNSS.
In final se va definitiva Proiectul tehnic de realizare a reelei geodezice
naionale GNSS Clasa D.
Materializarea punctelor noi se va face conform standardelor n vigoare SR
3446-1/1996.In proiect se vor include schitele bornelor propuse a fi utilizate (existente
si noi amplasate) si modalitatile de semnalizare (inscriptionari si coduri de
culori).Daca se considera necesar,se vor include propuneri noi privind modul de
materializare.
Bornele ce vor fi determinate prin tehnologie GNSS(GPS) se vor vopsi cu
vopsea rezistenta la intemperii n culori conventionale, corespunzatoare clasei de
determinare, astfel:
culoare alba puncte de clasa D (cadastru), cu nivelment trigonometric;
culoare alba i inscriptia NG puncte de clasa D (cadastru), cu nivelment geometric.

Se va inscriptiona fiecare borna prin vopsire cu culoarea negru, centrat pe

orizontala i verticala fata de nivelul solului, cu caractere avnd naltimea de 5cm,pe
fiecare din cele 4 fete laterale (cu ajutorul unor abloane) cu codul punctului.
XX-Y-ZZZZ unde XX = identificator judet, Y clasa punct (A,B,C,D), ZZZZ
Inscriptia pentru punctele avand cota determinata prin nivelment geometric se va
amplasa centrat sub inscriptia cu identificatorul punctului.
De exemplu: VN-D-1532.
*48. Prezentai condiiile tehnice i metodologia pentru desfurarea msurtorilor
n RGNS Clasa (B sau C sau D).
Se vor prezenta principalele mijloace tehnice disponibile la executarea
observatiilor GNSSn teren: nr. i tipuri de receptoare (inclusiv poza); nr. i
tipuri de antene (inclusiv poza), lungime cabluri receptie, sistemele de centrare
utilizate (inclusiv poza), tipuri baterii alimentare,nr. i tipul calculatoarelor
pentru descarcare disponibile n teren; nr. Si tipul mijloacelor auto;
Se vor prezenta Formularele de teren (Fisa de observatii) utilizate de fiecare
echipa la efectuarea masuratorilor;
La realizarea observatiilor GNS Sn RGNS-Clasa D se vor respecta conditiile
mentionate n tabelul de mai jos.
Nr
crt

2
3
4
5
6

7
8

Clasa retelei
Densitate
Numrul minim de
puncte
de Clas D cu
vizibilitate optic din
punctul nou
determinat
Lungimea medie
[minim, maxim] a
laturilor reelei [km]
Metoda de masurare
Nr. minim de frecvene
de msurare
Numrul minim de
receptoare care msoar
simultan
Durata minim a
observaiilor [ore]
Numrul minim de
satelii recepionai
simultan
Unghiul minim de

D
1pct/5km
2

2
[0.3-4]
Static
1*
3
1.5

5
15

9
10

11

12

13

14

elevaie pentru 15
inregistrri [grade
sexagesimale]
Intervalul de inregistrare
maxim [secunde]
Valoarea maxim
admisibil PDOP
Numrul de determinri
ale nlimii antenei pe
parcursul sesiunii (nu
mai puin de)
Numrul de centrri
independente pe punct
ale antenei de recepie
Numrul de puncte de
legtur ntre sesiuniinclusiv staii GNSS
permanente
(nu mai puin de)
Numrul minim de
puncte de legtur la
reeaua de clas
superioar (cel puin un
punct de clas B sau C)

15
10

Legend:
ses sesiune de observaii
* pentru receptoare cu o singur frecven, vectorii msurai ntre
punctele noi i cele de clas superioar vor avea o lungime
maxim de 30 km
Se vor proiecta sesiunile de observatii, astfel nct sa se asigure simultaneitatea
observatiilor pe durata minima prevazuta n tabelul de mai sus.Durata
observatiilor pentru vectorii de legatura la punctele retelei de clasa superioara, va
fi de 2 ore pentru receptoare cu o frecventa si (1.5 ore + 1 min/km) pentru
receptoare cu doua frecvente;
Numarul vectorilor independenti si dependenti rezultati din masuratori n retea
se determina cu ajutorul relatiei:
b=r-1
(r 1) * ( r 2)
2
b=

r = numarul de receptoare
b = numarul vectorilor independenti
b' = numarul vectorilor dependenti
Suma (b + b') reprezinta numarul total al vectorilor determinati.
Numarul minim de sesiuni n intr-o retea cu spuncte(statii) avnd la dispozitie r
receptoare este:

so
n= r o

o - nr. de puncte de suprapunere ntre sesiunile de observatii

n - se rotunjeste (prin adaos) la numar ntreg.
Numarul de puncte stationate mai mult de o sesiune avnd cel putin un punct de
suprapunere ntre sesiunile de observatii (o=1) este
sr = n*r - [s+ (n-1)]
unde
sr - nr. de puncte stationate n mai multe sesiuni de observatii.
Se vor ntocmi Tabele privind organizarea sesiunilor de observatii;
Se va realiza descarcarea periodica n calculator (laptop) a observatiilor si
crearea copiilor de siguranta pe suport magnetic;
Se vor completa fisele de observatii pentru fiecare punct stationat de catre
operatorii de teren;