1.

Standarde in domeniul geodeziei clasice

Tipuri de lucrri i standarde
Triangulaie n anul 1873 au nceput lucrrile geodezice n Moldova, respectiv executarea recunoaterilor de teren de ctre o echip de ofieri geodezi. S-au avut n vedere urmtoarele: - Reeaua geodezic sa fie poziiont astronomic prin determinri de latitudine, longitudine i azimut. n raport se preciza c:determinarea latitudinii i azimutului se face n ar n fiecare punct izolat, iar determinarea longitudinii prin concursul unui observator de astronomie permanent sau portativ din ar sau dintr-o ar vecin sau, in general, prin concursul unui punct a crui longitudine este cunoscut. -Triangulaia geodezic s fie executat pe trei ordine de precizie i anume: ordinul I, cu o departare ntre puncte de 25-40 km; ordinul II, cu o deprtare ntre puncte de 10-25 km; ordinul III, cu o departare ntre puncte de 4-10 km. -Unghiurile orizontale s fie msurate prin metoda turului de orizont (cu ponderi diferite, pe ordine) i cu teodolite sexagesimale, cu diametrul cercului de 0,30 m pentru ordinul I i II i 0,20 m pentru ordinul III. -n punctele geodezice s fie construite semnale din lemn, n form de piramide patrulatere, cu nlimea de 8-10 m pentru ordinul I, 6-8 m pentru ordinul II si piramide triangulare cu inlimi mai mici, eventual turle de biserici, pri dominante ale construciilor stabile, arbori izolai, seculari, care rezista n timp, pentru ordinul III. Dup recunoaterea punctelor i plantarea semnalelor n anul 1873, s-au nceput, n anul 1874, msurtorile pentru ordinul I de triangulaie n nordul Moldovei i s-au construit piramidele i semnalele geodezice n punctele de ordinul II i III din regiunea recunoscut n anul 1873, precum i punctele de ordinul I i II din judeele Neam, Bacu i Roman. Pn ctre sfritul secolului al XIX-lea, Serviciul Topografic Militar Romn executase n teren, cu fore proprii urmtoarele lucrri: Planul topografic al Moldovei, la scara 1:20 000, format din 496 foi de hart, a 100 km de teren fiecare Planul topografic al Dobrogei, la scara 1:10 000, format din 736 foi de hart, a 25 km de teren fiecare; Planul topografic al Munteniei de Est, la scara 1:20 000, formata din 460 foi de harta, a 100 km de teren fiecare. Formatul foii de hart era de 50x50 cm, iar pentru desenarea acestor hri s-au folosit atlasele de semne convenionale aprute in anii 1874 si 1890. n perioada 1895-1930 s-au avut n vedere urmtoarele: -Triangulaia s se dezvolte i s se nchid pe baze geodezice msurate pe teritoriul trii, cu aparatur specific si modern (rigle bimetalice sau fire invar). Aceste baze s fie dispuse la extremitile i la mijlocul reelei de triangulaie a rii. Punctele extreme care materializeaz bazele s fie marcate n teren, att la sol ct si la subsol.

- Msurarea unghiurilor orizontale i a distanelor (unghiurilor vericale) s se fac cu teodolite care au diviziuni centesimale. -Unghiurile orizontale din punctele triangulaiei de ordinul I s se determine prin metoda msurrii unghiurilor n toate combinaiile cu ponderea 36, iar n punctele de triangulaie de ordinele II i III prin metoda tururilor de orizont. -Punctele geodezice s fie materializate pe teren, cu material rezistent (piatr, crmid). Marcarea s se fac att la suprafa, ct i n subsol. Au aprut preocupri noi impuse att de crearea statului naional unitar romn, ct i de dezvoltarea tiinei geodezice pe plan internaional. Aceste preocupri se refereau in special la: -completarea triangulaiei rii n zonele n care nu se dispunea de aceasta (cum a fost situaia n sudul Dobrogei i Basarabia) sau nu se executase (nordul Olteniei); -unificarea i modernizarea lucrrilor de triangulaie existente i de actuaizare harilor pentru intreg teritoriul rii; -executarea unor lucrri referitoare la scrierea denumirilor geografice pe hrile topografice ale statului naional unitar romn, introducerea unor noi metode de executare a hrilor, n special, cele legate de dezvoltarea aviaiei i exploatarea fotografiilor aeriene, efectuarea de lucrri geodezice i topografice pentru nevoi ale Ministerului Aprrii Naionale, altele dect cele de realizare a hrilor topografice; -participarea la unele lucrri geodezice internaionale de amploare, privind efectuarea de legturi ntre sistemele de triangulaie naionale, precum i de determinare a formei i dimensiunilor Pmntului. Ca metod de realizare a reelei geodezice a Romniei a fost adoptat triangulaia, dezvoltat pe patru ordine de precizie, plecndu-se de la triangulaia astronomogeodezic de ordinul I i pe baza acesteia, dezvoltndu-se in contiuare, pe principiul de la mare la mic, triangulaiile de ordinele II, III, IV. Pentru realizarea hrii rii s-au dezvoltat, n continuare, reele topografice de ndesire, iar n unele zone chiar reele geodezice de ordin inferior (ordinul V). Pe baza unor studii originale elaborate de specialitii Direciei Topografice Militare s-a conturat cea de-a patra concepie geodezic militar romneasc al crei proces de definitivare s-a fcut n timp i a constat n principal din urmtoarele: -Reeaua geodezic de stat (de ordinele I-IV) s se completeze (acolo unde din diferite motive au disprut puncte ), s se refac msurtorile care aveau o precizie mai mic, toate acestea n vederea unor prelucrri matematice care s ia n considerare toate genurile de msurtori executate (geodezice, astronomice, gravimetrice, msurtori de distane). -S se execute masurtori de laturi ale triangulaiei de ordinul I i anume, la aproximativ 5-7 triunghiuri s se msoare o latura n vederea determinrii elementelor de constngere la scar. n capetele laurilor s se execute determinri astronomice de longitudine, latitudine i azimut. Potrivit noii concepii elaborate, reeaua geodezic de stat a fost sprijinit pe mai multe genuri de masurtori: unghiulare, de distan, de nivelment, de gravitate i de astronomie geodezic, executate cu precizii comparabile cu cele mai bune obinute pe plan mondial.

Nivelment La efectuarea masuratorilor de nivelment se vor avea in vedere: -Determinarea cotelor punctelor geodezice, ca i a celorlalte puncte folosite la ridicarea hrii s se fac prin nivelment trigonometric. -Relieful s fie reprezentat prin curbe de nivel cu echidistana normal de 10 m. -S se treac la msurarea unei reele de nivelment de precizie (geometric) pe ordine, folosind nivelul mediu al Mrii Negre. Dezvoltarea nivelmentului de precizie s se faca pe poligoane, de-a lungul comuncaiilor principale (osele, ci ferate, transmindu-se totodata cote i punctelor geodezice din apropiere. -n vederea stabilirii profilului cvasigeoidului pentru teritoriul rii noastre prin metoda nivelmentului astronomo-geodezic s se execute determinri astronomice ntr-un numr mare de puncte geodezice. Gravimetrie La efectuarea masuratorilor de gravimetrie se doreste: -obinerea unor date gravimetrice precise pe baza conceperii, proiectrii i realizrii unei noi reele gravimetrice naionale. Noua reea s se realizeze pe ordine, pe pricipiul triangulaiei. n perioada 1969-1926 a fost conceput, proiectat i realizat un poligon geodezic naional, ca laborator de incercri, n condiii reale, a aparaturii de msurare, metodelor i tehnologiilor folosite n geodezie i n unele domenii conexe, urmrindu-se s se obin modele reduse ca suprafa ale reelelor geodezice de stat. Amplasat pe o suprafa de aproximativ 4000 km, cu forme de relief variat, dispuse, n general pe terase orientate pe direcia nord-sud i avnd altitudini ntre 80 i 100 m, n cadrul poligonului au fost realizate o reea geodezic de ordinul I, constituita dintr-un poligon cu punct central , o reea geodezic de ordinul II format din 15 puncte, o reea geodezic de ordinul III cuprinznd 67 de puncte, o baz de etalonare pentru paratura de surat distane, ntre localitile Mizil i Loloiasca n lungime de 10,4 km i o reea de nivelment de nalt precizie, format din 12 poligoane, n lungime total de aproape 500 km. n poligonul geodezic naional au fost executate mai multe genuri de msurtori, cum ar fi: observaii azimutale prin metoda unghiurilor nvecinate i metoda msurrii unghiurilor n toate combinaiile , cu ponderea 48, n toate punctele de ordinul I; observaii azimutale prin metoda msurrii unghiurilor n toate combinaiile, cu ponderea 36, n punctele de ordinul II; observaii azimutale prin metoda tururilor de orizont, cu ponderea 36 i observaii zenitale n toate punctele de ordinul III; msurtori de distane ntre puncte de diferite ordine i o reea compact de trilateraie, ncadrat ntr-un patrulater geodezic, situat n partea de sud a poligonului; determinri astronomice de latitudine, longitudine i azimut n punctele reelei de ordinul I; msurtori pe liniile de nivelment de nalt precizie prin nivelment geodezic cvadruplu; masurtori repetate cu ajutorul firului invar pe baz de etalonare. Compensarea reelelor geodezices-a efectuat cu ajutorul unor programe speciale, la calculatorul electronic, prin metoda msurtorilor indirecte, obinndu-se pentru

masurtorile unghiulare urmtoarele erori medii ptratice ale unittii de pondere: 1,3, pentru ordinul I, 3,5, pentru ordinul II i 5,8 pentru ordinul III. Datele de msurare iniiale, precum i rezultatele finale au fost stocate, sub forma unei baze de date pe suport magnetic. Pentru a permite masurarea unor distante diferite, cuprinse intre unu si zece km, baza de etalonare a fost segmentata prin plasarea unor sisteme de marcare la kilometrii unu, trei, sapte si opt, iar pentru masurarea unor distante mai scurte (sub 1000 m) primul kilometru a fost segmentat din suta in suta de metri, incepand de la 0.5 km. Masuratorile cu firul de invar au fost executate periodic, de regula o data la doi ani. De mentionat ca, in aceeasi zona, a fost construit si un poligon fotogrametric national, la realizarea caruia Directia Topografica Militara a participat cu lucrari de reperaj fotogrammetric pentru suprafata de teren corespunzatoare unei foi de harta 1:25000, masuratori de distante pentru constangerea retelei topografice si calcule de compensare. Reperii fotogrametrici au fost premarcati cu sisteme speciale de premarcare, asupra lor executandu-se zboruri fotogrammetrice de la diferite inaltimi, rezultand fotograme la scari cuprinse intre 1:5 000 si 1:40 000. Din cele prezentate se poate desprinde concluzia ca in actualele retelegeodezice de stat a fost executata intreaga gama de masurari caracteristice unor retele moderne, ceea ce a permis abordarea unui program de cercetare stiintifica fundamentala referitoare la stabilirea unui sistem geodezic roman de referinta.

2. Standarde in domeniul cartografiei clasice

Primele hri cu un nalt grad de exactitate au fost produse la mijiocul secolului al XVIII-lea. n anii '40 a debutat era computerelor, ca la foarte scurt timp s apar i primele ncercri izolate de producere automat a hrilor. O nou dimensiune a fenomenului geografic ncepea s se manifeste, fcnd schimbul de cunotine n acest domeniu de o importan tot mai mare. Suntem acum martorii revitalizrii activitatilor geografice, graie, n parte, noii tehnologii. Din ce n ce mai multe sisteme pentru cartografiere i procesare de date geografice sunt n prezent folosite n ntreaga lume. Sistemele sunt utilizate pentru realizarea diferitelor tipuri de hri, cu o gam variat de scri, proiecii, formate, standarde de reprezentare i grade de acoperire a teritoriului. Pentru realizarea hrii n anul 1873, elipsoidul terestru de referin s fie elipsoidul Bessel dedus in anul 1841. Ca proiecie cartografic a hrii s-a folosit proiecia pseudocilindric transversal echidistant Cassini, recomandabila pentru un teritoriu ca Moldova, cu o dispunere preponderent de-a lungul unui meridian, care permite simplificri n calculu pozitiei puctelor i conservarea in proiecie a distanelor msurate in teren. Ca sistem de referin s-a folosit sistemul rectangular, care avea ca ax nord-sud meridianul de 25 est Paris, iar ca ax est-vest generatricea cilindrului tangent la paralela de 4630. n perioada 1895-1930 s-a stabilit s fie ales un nou elipsoid de referin i anume elipsoidul Clarke, dedus n anul 1880, fiind cel mai recent i totodat cel mai precis la acea dat; s se accepte o noua proiecie cartografic pentru harta rii i anume

proiecia conic echivalent Bonne, ntlnit n literatur i su numele de proiecia Flasteed, al crui centru de proiecie s fie definit de intersecia paralelei de 50g(45 ) cu meridianul Observatorului Astronomic Militar din Bucureti. Toate coordonatele rectangulare ale punctelor de triangulaie s se refere la sistemul care are ca origine centrul proieciei; foile de hart s nu mai aib formatul de 50x50 cm, ci laturi de 10 min centesimale, att pe meridian ct i pe paralel. La latitudinea de 50 (45 ), suprafaa unei foi de hart s fie de 71 km fa de 100 km ct avea harta n prima concepie; din harta de baza la scara 1: 20 000, s se ntocmeacs hri la scri mai mici (1:50 000, 1:100 000 i 1:200 000); trasarea cadrului seciunilor topografice pe planet s se fac cu ajutorul coordonatelor rectangulare, extrase din tabele speciale, calculate pentru specificul hrii Romniei. Aceste tabele s serveasca, totodat, i la transformarea coordonatelor geografice ale puctelor geodezice, calculate cu elementele elipsoidului Clarke, in coordonate rectangulare. Aceasta concepie a fost aplicat in totalitate pn in anul 1917 i, cu unele modificri, pn in anul 1930. Cea mai larg utilizare, n cadrul diferitelor studii i lucrri ale instituiilor de stat, o aveau hrile vechi ale rii n proiecie Lambert la scara 1:20 000 i 1:100 000, tiprite n 1-2 culori,n perioada 1917-1941. Aceste hri prezentau ns unele inconveniente printre care cele mai importante erau urmtoarele: nu aveau precizia necesar, datorit eterogenitii lucrrilor geodezice, topografice i cartografice, din care fuseser ntocmite, folosindu-se ca material cartografic de baz hri ntocmite ntre anii 1874-1916, n diferite proiecii cartografice; nu aveau marcat, trasat i numerotat reeaua geografic (de meridiane i paralele); numai un numr redus de obiecte din teren erau reprezentate pe aceste hri prin semne convenionale; detaliile de planimetrie nu mai corespundeau cu cele existente n teren, iar actualizrile ulterioare fuseser executate mai puin riguros. Avnd n vedere aceast situaie , precum i cerina impus Direciei Topografice Militare de a asigura, n decurs de 10 ani, o hart unitar pentru ntreg teritoriul rii i care s se poat racorda cu hrile rilor vecine s-a apreciat c cea mai potrivit proiecie pentru ntocmirea noilor hri este proiecia cilindric conform Gauss-Krger, care satisfcea, pentru acea perioad, concomitent, att nevoile de aprare, ct i cele ale economiei naionale. n aceast proiecie, elipsoidul de referin adoptat se presupune introdus ntr-un cilindru, cu tanden n lungul unui meridian, proiectarea punctelor de pe elipsoid pe suprafaa cilindrului facndu-se prin calcule, n aa fel, nct s fie respectat condiia de conformitate, iar deformarea distanelor s fie minim. Este evident c toate punctele situate pe meridianul de tangen meridianul axial se proiecteaz nedeformate, iar punctele din vecintatea sa au o anumit deformare care crete pe msura ndeprtrii de meridianul de tangen. Abaterile cresc astfel pn la infinit, deoarece este evident c un punct situat la 90 de meridianul de tangen nu poate fi reprezentat pe suprafaa cilindrului. Pentru a se evita aceast situaie i a se putea reprezenta pe un cilindru, care este o suprafa desfurabil, ntreaga suprafa a elipsoidului s-a procedat astfel: s-a stabilit o anumit deformaie admisibil a distanelor;

s-a admis ca numai o zon ngust din apropierea meridianului de tangen s fie proiectat pe cilindru; s-a rotit elipsoidul n interiorul cilindrului, n aa fel nct un alt meridian s-i fie tangent; s-a continuat rotirea pn s-a realizat acoperirea ntregii suprafee a Pmntului. Din analiza deformaiilor care se produc n aceast proiecie s-a convenit ca pentru asigurarea preciziei necesare a hrii topografice, rotirea s se fac din 6 n 6. Este demn de reinut c o asemenea ntindere a zonei, care urmeaz a fi reprezentat, corespunde dimensiunilor, pe longitudine, ale foii hrii internaionale la scara 1:1 000 000. De asemenea, este evident c ntreaga suprafa terestr poate fi reprezentat prin 60 de rotiri ale elipsoidului n interiorul cilindrului. Pe elipsoidul de referin adoptat, unui punct de pe suprafaa Pmntului i corespunde o poziie univoc determinat de latitudinea i longitudinea sa geodezic. Nu acelai lucru se ntmpl n planul proieciei. Aici, pentru fiecare zon, numit fus, se adopt un sistem propriu de coordonate rectangulare (x i z) n care abscisa este dispus de-a lungul meridianului de tanden. n cazul proieciei Gauss-Krger, acceptndu-se 60 de fuse, apar corespunztor 60 de asemenea sisteme, ar nsemna ca 60 puncte din diferite zone ale lumii s aib coordonate identice. Privit in ansamblul su, problema reprezentrii se constat c numarul acestora se dubleaz, dac se ia n considerare i emisfera sudic, fr s se in seama de semnul latitudinii. n proiecia Gauss-Kruger, att meridianele ct i paralelele se rereprezint prin curbe, mai puin meridianul axial al fusului i ecuatorul, care se reprezint prin linii drepte perpendiculare ntre ele. Aceste linii au fost adoptate drept axe de coordonate. De asemenea, s-a convenit ca sensul pozitiv al acestor axe s fie dat, pentru emisfera nordic, de punctele cardinale nord i est. Deoarece n cadrul unei zone ar exista pe axa z att coordonate pozitive, ct i negative, pentru a se evita aceast situaie s-a convenit ca axa origine a meridianului axial, de la care se raporteaz coordonatele z, s fie decalat spre vest cu 500 km, ceea ce permite s se dispun numai de coordonate pozitive in cadrul uni fus. n felul acesta , pe lng faptul c sunt uivoce, coordonatele unui punct sunt i comode n folosin. Un alt aspect al problemei, se refer la convergena meridianelor. Dup cum s-a menionat deja, meridianele se proiecteaz prin curbe, mai puin meridianul de tangen. Pentru dimensiunile foilor de hart adoptate, inclusiv cele la scara 1:1 000 000, curbura meridianelor este mic si de aceea, n practic, meridianele marginale ale unei foi de hart se reprezint prin linii drepte. Unghiul de convergen al meridianelui unui punct este determinat de imaginea acestui meridian si de paralela la meridianul axial care trece prin punctul dat. Acest unghi se calculeaz, avnd importan n orientarea hrii topografice,a tunci cnd se lucreaz cu ea n teren. Datorit acestei convergene apar, pe hart, neparalelismele dintre reeaua kilometric (paralele la axele de coordonate adoptate) i cadrul hrii.

Standarde in cartografia digitala Normele tehnice pentru realizarea planurilor topografice i cadastrale, n format digital la scrile 1:500, 1:1.000, 1:2.000, sunt elaborate de Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI), n baza atribuiilor care i revin privind executarea i actualizarea hrii oficiale a Romniei, potrivit Legii cadastrului i Publicitii imobiliare nr. 7/1996, republicat. Normele nu specific echipamentele sau software-urile utilizate, nici metodele de conversie, procesare i stocare a datelor, alegerea acestora fiind exclusiv n responsabilitatea executantului, astfel nct s ndeplineasc condiiile de coninut i calitate cerute. Reprezentrile numerice ale datelor geografice care definesc entiti din spaiu se fac prin urmtoarele elemente caracteristice: poziie exprimat prin coordonate spaiale, atribute reprezentnd caracteristici ale obiectelor (denumiri, arii, categorii de folosin, altitudini, etc.), relaii spaiale poziia relativ fa de alte entiti, care presupune crearea topologiei necesar analizelor spaiale i de timp (momentul la care au fost culese datele). Actualele norme nu fac referire la reprezentarea analogic a produselor cartografice, aceasta realizndu-se, n continuare, conform Atlasului de semne convenionale pentru planurile topografice la scrile 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500 (numit n continuare Atlas), realizat de Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Direcia de Fond Funciar i Cadastru, Bucureti 1978. Obiectul acestor norme l constituie realizarea produselor cartografice digitale, prin abordarea coninutului standard al acestora. Pentru reprezentarea unui subiect concret, lucru sau fenomen din lumea real n element constitutiv al produsului cartografic digital, se recomanda a se folosi noiunea de obiect. Noiunea obiect se refer la abordarea abstract a obiectelor din lumea real. Normele acoper mulimea tipurilor de obiecte care trebuie reprezentate, cu precizri referitoare la datele geometrice, caracteristici privitoare la calitatea datelor i la relaiile create la nivelul modelului de date conceptual. S-au luat n considerare principiile de ordonare ierarhic a elementelor constitutive pe grupe i clase de obiecte, precum i metadatele necesare pentru a descrie n mod inteligibil coninutul produselor cartografice digitale, armonizate cu regulamentele i normativele existente n Romnia i cu standardele internaionale n vigoare. Produsele cartografice digitale, realizate la scrile 1:500, 1:1000, 1:2000 servesc ca baz comun pentru reprezentarea elementelor utile mai multor domenii, precum: sistemul informaional specific domeniului imobiliar-edilitar, cadastrul general, administraia local, urbanism, transporturi, protecia mediului, studii hidrologice, etc. Sisteme de proiecie Cele mai utilizate sisteme de proiecie n Romnia sunt: Proiecia stereografic 1930 pe plan unic secant denumit i pe planul unic secant Braov pentru ca polul proieciei se afl n apropierea oraului Braov, a fost adoptat n ara noastr n anul 1930. Elipsoidul adoptat a fost elipsoidul internaional Hayford, iar punctual astronomic fundamental a fost ales pilastrul de beton din cadrul Observatorului astronomic din Bucureti. Sistemul de axe de coordinate plane stereografice a fost ales astfel nct originea s reprezinte imaginea plan a polului, axa OY s se gseasc pe

direcia sud-nord cu sensul pozitiv spre nord iar axa OX pe direcia est-vest cu sensul pozitiv spre est. Sistemul de proiecie Gauss-Krger sau reprezentarea conform Gauss, a fost introdus n ara noastr n anul 1951, dat la care a fost adoptat i elipsoidul Krasovski(1942) cu punctual astronomic fundamental la Pulkovo(sistemul de coordonate 1940). Un aspect specific proieciei Gauss este acela c reprezentarea elipsoidului terestru se face pe fuse(de 3 i 6 grade), fiecare fus avnd propriul lui sistem de coordonate cu axa x ndreptat dup meridianul axial iar axa y dup ecuatorul terestru. n anul 1971, se stabilea printre altele c lucrrile geodezice topografice i cartografice necesare economiei naionale se execut n proiecia stereografic 1970 i sistem de cote referite la Marea Neagr. Aceast proiecie meninea elipsoidul de referin Krasovski (1942), polul proieciei, denumit i centrul proieciei, este situat la latitudinea de 46 Nord i longitudinea 25 Est Greenwich, ntreg teritoriul rii fiind reprezentat pe un singur plan, existnd un cerc de deformaie nul cu raza de 201718 m. Sistemul de axe de coordonate rectangulare plane are ca origine imaginea plan a polului proieciei, axa Ox avnd sensul pozitiv spre nord iar axa Oy avnd sensul pozitiv spre Est.

Distribuia proieciilor n Europa Sisteme naionale de referin i coordonate (CRS) n Europa Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Tara ID
Albania

Sistem coordonate referin

AL_ALB87 / AL_TM AT_MGI / AT_TM BE_BD72 / Lamb72 BG_1942 / GK_3 BG_1942 / TM_6 HR_HDKS / GK_3

de si

Datum ALB87 MGI BD72 1942

HDKS ED50

Proiectia
Transversala Mercator Transversala Mercator Lambert Conic Conform Transversala Mercator Transversala Mercator (GK) Transversala Mercator (UTM) Transverse Mercator Lambert Conic Conform Transversala Mercator (GK) Transversala Mercator Transversala Mercator

AL AT BE BG HR

Austria Belgia Bulgaria Croatia Danemarca

Finlanda

DK DK_ED50 / UTM FI FR DE
FI_KKJ / FI_TM FR_ED50 / EUROLMB DE_DHDN / GK_3 DE_RD83 / GK_3 DE_PD83 / GK_3 DE_42/83/ TM_6 GB_OSSN(80) / NG GR_GGRS87 / GR_TM

KKJ
ED50 DHDN RD83 PD83 42/83 OSSN(80) GGRS89 HD-72

Frana Germania

10 11 12 13 14 15

Marea Britanie
Grecia

GB GR

Ungaria Irlanda Italia Lituania

HU HU_HD-72 / EOV IE IT LT
IE_Ireland75 / IrishNG IT_Roma 40 / East IT_Roma 40 / West IT_ED50 / UTM LT_LKS94 / LT_TM

Cilindrica Oblica Conform

Transversala Mercator Transversala Mercator Transversala

Ireland75 Roma 40 Roma 40 ED50 LKS94

16 17 18 19 20

Luxembourg

LU NL

LU_LUREF / LU_Gauss NL_RD / DutchST

Olanda Norvegia Polonia Portugalia

NO NO_NGO48 / NGO PL PT
PL_EUREF89 / 1992 PL_EUREF89 / 2000 PL_42/58 / 1965 PT_Azo / UTM PT_D73(84) PT_Gauss PT_D73(89) PT_Gauss PT_DLx(84) / Bonne PT_DLx(84) PT_Gauss PT_DLx(89) / Bonne PT_DLx(89) PT_Gauss PT_Mad / UTM RO_S42(84) / ..... RO_S42(89) / TM_6 RO_S42(89) / St1970 RU... SI_SI / GK_3 ES_ED50 / UTM TR_ED50 / TR_TM TR_ED50 / UTM UA... ED50 ED50 ED50

Mercator Transversala Mercator Oblica Stereografic Transversala Mercator Transversala Mercator Azo D73(84) D73(89) DLx(84) DLx(84) DLx(89) Transversala Mercator

/ / / /

DLx(89) Mad S42(84) S42(89) S42(89) Transversala Mercator Oblica Stereografic Transversala Mercator Transversala Mercator (GK) Transversala Mercator Transversala Mercator Transversala Mercator

21

Romnia

RO

22 23 24 25 26

Rusia Slovenia Spania Turcia Ucraina

RU SI ES TR UA

Standarde GNSS internaionale

Au fost realizate de organisme specializate n domeniu cum sunt: ISO (International Standardization Organization) IGS (International GNSS Service) EUREF European Reference Frame) EUPOS (European Position Determination System) RTCM (Radio Technical Committee for Maritime Services) SC 104

In Romnia se utilizeaz n prezent o parte a standardelor elaborate de organismele menionate mai sus.

Standarde GNSS naionale

Echipamentele GNSS folosite la statiile EPN (EUREF Permanent Network) se incadreaza in standardele EUREF, ceea ce inseamna ca: -receptorul GNSS si antenna trebuie cunoscute de IGS si incluse in tabelul cu receptoare/antene; -receptorul si antenna trebuie sa permita interceptarea observatiilor GNSS trimise pe cel putin doua benzi de frecventa. -antena si cupola antenei trebuie sa fie calibrate. Serviciul International GNSS, fostul Serviciu International GPS, este o federatie voluntara formata din mai mult de 200 de agentii din intreaga lume, care aduna impreuna resurse si date de la statiile permanente GPS si GLONASS pentru a genera rezultate GPS si GLONASS precise. IGS s-a angajat sa furnizeze date si rezultate de cea mai inalta calitate. In present, IGS cuprinde dous sisteme GNSS, GPS si GLONASS, si intentioneaza sa include si alte sisteme GNSS. IGS poate fi considerat comunitatea civila internationala GPS de cea mai mare precizie. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o statie pentru a fi inclusa in Reteaua Permanenta EUREF (EPN). Pentru ca o statie sa fie inclusa in EPN, urmatoarele criterii vor fi folosite pentru a aprecia daca ea poate deveni statie permanenta. Echipamente si operatii -echipamentele GNSS nu trebuie deranjate sau schimbate decat in cazul unor defectiuni a echipamentelor, sau o inlocuire planificata a echipamentelor invechite. Receptorul Receptorul GNSS trebuie: -sa fie capabili si setati sa inregistreze date de la 8 sateliti simultan -unghiul de elevatie sa fie mai mic de 5 grade; -sunt de preferat receptoarele care sa urmareasca toti satelitii GNSS vizibili; -receptoarele GNSS si alte echipamente cum sunt computerele sa fie protejate impotriva caderilor de current; -echipamentele care nu au mai fost folosite inainte in EPN/IGS trebuie evitate pana la testarea lor de catre Centrele EPN. Biroul Central al EPN trebuie informat in legatura cu noile echipamente; -receptoarele trebuie setate sa inregistreze date de la toti satelitii, inclusive de la cei mai noi lansati. Antena Antena GNSS trebuie: -sa fie cunoscuta de catre IGS si EPN si sa primeasca un nume standard -sa fie orientata spre Nord -sa fie fixata rigid, pentru a nu se misca mai mult de 0.1 mm la baza. -excentricitate inaltimii sa fie sub 10 m, iar excentricitatile orizontale sa fie sub 5 m.

Functionare -Statiile trebuie sa functioneze permanent si in continuu -institutia care detine staia trebuie sa fie capabila intotdeauna sa repare sau sa imbunatateasca statia si sistemul de operare, chiar daca inginerii initiali nu mai sunt disponibili. -intervalul in care se efectueaza observatii nu trebuie sa fie mai mare de 60 min. Intervalul de 10 min este optim. -efectele temperaturii asupra masuratorilor de presiune trebuie minimalizate prin ecranare solara sau prin amplasarea unui sensor pe o cladire apropiata daca este necesar. -instrumentele meteorologice trebuie calibrate periodic, conform recomandarilor furnizorului. -sa se anticipeze upgrade-uri la noi tipuri de echipamente, inclusiv pentru a suporta noi tipuri de semnal GNSS. -infrastructura statiei trebuie sa includa o sursa de curent ampla si de incredere, si cai de comunicatii de incredere (cum este internetul) pentru a asigura transferul de date. -sunt recomandate si alte sisteme stiintifice care sa se bazeaze pe pozitionarea de precizie. Amplasarea statiilor Statiile trebuie sa ocupe o pozitie relevanta in Reteaua Permanenta EUREF: -pentru statiile instalate initial pentru a contribui la intretinerea ETRS89, este necesara o distanta minima de 300 km fata de celelalte statii deja existente EPN, luandu-se in calcul scopul fiecarei tari de a avea cel putin o statie EPN. -exceptii de la aceasta regula fac statiile care trimit date din ora in ora, ce contribuie la Proiectele Speciale EPN. Validarea datelor Datele trebuie verificate inainte de a fi trimise la un Centru de Date. O verificare minima trebuie sa fie alcatuita din verificarea: -numarului total de observatii; -numarul total de sateliti observati; -data primei inregistrari din fisier; -numele statiei, tipul receptorului/antenei, naltimea antenei. Fisierele care nu au trecut printr-o verificare minima nu trebuie trimise la Centrul de Date.

Standarde GNSS n Romnia

Sisteme de coordonate utilizate frecvent in geodezie Poziia unui punct poate fi definit prin: -coordonate rectangulare rectilinii X,Y,Z, care definesc poziia punctului pe suprafaa Pmntului i coordonatele X, Y, Z care definesc poziia proieciei pe elipsoid a punctului; Sistemul cartezian global elipsoidal este foarte apropiat de sistemul cartezian global geocentric. n cadrul acestui sistem cartezian global elipsoidal de coordonate: -axa Z este orientat dup axa de rotaie a Pmntului; -planul XY este situat n apropierea planului ecuatorial terestru; -planul XZ este situat n planul meridianului origine Greenwich. -coordonate geodezice B, L. Acestea definesc poziia proieciei punctului considerat pe suprafaa elipsoidului de rotaie. Pentru stabilirea poziiei punctului pe suprafaa terestr este necesar s se precizeze i nlimea acestuia fa de elipsoid adic s se precizeze altitudinea elipsoidal.

Sistemul de Referin i de Coordonate ETRS89 din Romnia (RO_ETRS89) - propunere

Introducere Vechiul sistem de referin european a fost definit n 1950 cnd ED50 (European Datum 1950) a fost calculat pe elipsoidul international Hayford al crui origine este deplasat de centrul de mas al Pmntului cu aproximativ 100 de metri n X, Y i Z (Seeger, 1994). ED50 a fost mbuntit la sfritul urmatoarelor 4 decenii cu o soluie final reprezentat de sistemul ED87. Aceast soluie a fost calculat n 1989 pe acelai ellipsoid ca i ED50 cu o precizie de 2 metri (Poder si Hornik, 1989). Recunoscnd potenialul tehnicilor geodezice spaiale, n particular al Sistemelor Satelitare de Navigaie Global (Global Navigation Satellite Systems - GNSS) i avnd n vedere nevoia unei moderne i precise reele de referin continentale n Europa, Asociaia Internaional de Geodezie (International Association of Geodesy IAG) a constituit Subcomisia EUREF care a desfurat din 1987 o serie de activiti pentru realizarea Sistemului de Referin Terestru European 1989 (European Terrestrial Reference System 1989 - ETRS89). Subcomisia IAG pentru Reeaua de Referin European (European Reference Frame EUREF), a adoptat n 1990, conform Rezoluiei nr. 1, recomandrile ca noul sistem ETRS89 s fie coincident cu Sistemul de Referin Terestru Internaional (ITRS) la epoca 1989.0 i s fie fixat la partea stabil a plcii euroasiatice. Un instrument cheie n meninerea ETRS89 este reeaua permanent EUREF (EUREF Permanent Network - EPN), care acoper continentul european cu numeroase i bine distribuite locaii pentru staiile permanente. Aceste staii ce sunt integrate n EPN fac determinri continue cu precizie ridicat, utiliznd receptoare GNSS, pe baza unor standarde i instruciuni de exploatare ce garanteaz eficiena EPN i calitatea pe termen lung a datelor colectate. n plus, EPN constituie contribuia european la ndesirea reelei GNSS a Serviciului Internaional GNSS (International GNSS Service - IGS), precum i contribuia la realizarea ITRS. Datele EPN sunt folosite pentru o larg arie de aplicaii tiinifice, cum ar fi monitorizarea deformaiilor tectonice, a nivelului mrii, prognoza numeric a vremii, determinarea geoidului .a. Romnia a contribuit iniial la realizarea EPN cu staia BUCU (amplasat n cldirea Facultii de Geodezie din cadrul

Universitii Tehnice de Construcii Bucureti), iar de la 1 ianuarie 2006 cu nc 4 staii situate n municipiile Bacu, Baia Mare, Deva i Constana. Pentru realizarea datum-ului vertical european, Subcomisia EUREF a nceput din anul 1994 proiectul UELN (United European Levelling Network). Conform cu Rezoluia nr. 3 a simpozionului EUREF care a avut loc n anul 1994 n Varovia, obiectivul proiectului UELN a fost s stabileasc un datum vertical unificat pentru Europa la precizia de 1 dm cu lrgirea simultan a UELN spre rile europene estice. Rezultatul compensrii cu situaia datelor de la sfritul anului 1998 a fost trimis fiecrei ri participante sub numele UELN-95/98. Romnia a participat la acest proiect cu 64 puncte cu cote normale pentru care s-au obinut corecii situate ntre +2 i + 4 cm. n paralel cu UELN, EUREF a dezvoltat proiectul EUVN (European Vertical Reference Network) n care s-a integrat reeaua GPS, nivelmentul, informaiile gravimetrice i observaiile hidrometrice pentru realizarea unui sistem de referin static pe nlime. Romnia a contribuit la proiectul EUVN cu 4 puncte n care s-au realizat determinri GPS i de gravitate i n care se cunoateau cotele normale. Pe baza reelelor UELN i EUVN, Subcomisia EUREF a IAG a definit Sistemul de Referin Vertical European 2000 (European Vertical Reference System 2000 - EVRS), incluznd un Datum Vertical European i parametrii corespunztori pentru utilizarea practic ca un sistem static. De asemenea, Subcomisia EUREF dezvolt, pentru reeaua vertical cinematic european, proiectul EVS 2000 (European Vertical System 2000). Reelele de referin fondate i ntreinute de ctre EUREF trebuie s constituie infrastructura geodezic pentru proiectele multinaionale care solicit o geo-refereniere precis (de exemplu poziionarea tridimensional dependent de timp, proiectele de geodinamic, navigaia precis maritim, aerian sau terestr, geo-informatica etc.). ETRS89 asigur o poziionare geocentric tridimensional cu o precizie la nivel de milimetri, un system de referin unic i omogen pentru ntreaga Europ, n timp ce EVRS asigur acelai lucru pentru poziionarea vertical. Aceste sisteme, fiind baza pentru geo-referenierea n Europa, au fost recomandate pentru adoptarea lor de ctre Comisia European pentru planificarea spaial a politicii de integrare i evaluare a statelor care ader i care sunt integrate n Uniunea European. n acest context, EUREF colaboreaz apropiat cu EuroGeographics, organizaie european creat n 2000 prin fuzionarea MEGRIN (Multi-purpose European Ground Related Information Network) i CERCO (Comit Europen des Responsables de la Cartographie Officielle) cu scopul de a ajuta Ageniile Naionale Cartografice (National Mapping Agencies - NMAs) s satisfac cererea crescnd pentru produsele i serviciile cartografice i GIS la nivel internaional. n acest sens, alturi de celelalte ri europene, Romnia particip la realizarea i ntreinerea proiectelor lansate de EuroGeographics cum ar fi SABE (Seamless Administrative Boundaries of Europe), EuroRegionalMap i EuroGlobalMap. La cererea Centrului Unit de Cercetri al Comisiei Europene, EuroGeographics a organizat, pe 14-15 December 2000 la sediile sale din Marne la Valle, o ntlnire de lucru (workshop) petru a pune n discuia liderilor experi n geodezia european i Informaia Geografic opiunile i problemele implicate pentru adoptarea proieciilor cartografice cele mai potrivite pentru a fi utilizate de Comisia European n lucrrile sale.

La aceast ntlnire s-au recomandat Comisiei Europene urmtoarele: S reafirme recomandrile din noiembrie 1999 ale Workshop-ului pentru Sistemele de Referin Spaiale pentru adoptarea n statele din Uniunea European a sistemului de referin ETRS89 ca datum geodezic i exprimarea i stocarea poziiilor spaiale, pe msur ce este posibil, n coordonate elipsoidale pe elipsoidul GRS80. Ulterior, s se adopte Reeaua de Referin Vertical European 2000 (EVRF2000) pentru calcularea nlimilor obinuite de lucru referite la gravitate (nlimile normale). Recunoscnd c nevoile Comisiei Europene nu pot fi satisfcute exclusiv de sistemul de Referin i de Coordonate elipsoidal ETRS89, se propune suplimentarea sistemului elipsoidal cu urmtoarele sisteme de Referin i de Coordonate care includ proiecii cartografice (sisteme de coordonate plane): 1) Sistemul de Referin i de Coordonate pan-European cu Datum-ul ETRS89 n Proiecia European Azimutal Echidistant (ETRS89 Lambert Azimuthal Equal Area coordinate reference system of 2001 [ETRS-LAEA]), pentru analize statistice i afiare pe display; 2) Sistem de Referin i de Coordonate pan-European cu Datum-ul ETRS89 n Proiecia European Conic Conform Lambert (ETRS89 Lambert Conic Conformal coordinate reference system of 2001 [ETRSLCC]) pentru produciade hri conforme pan-europene la scar mai mic sau egal cu 1:500.000; 3) Sistem de Referin i de Coordonate pan-European cu Datum-ul ETRS89 n Proiecia European Transversal Mercator (ETRS89 - Transverse Mercator coordinate reference systems [ETRS-TMzn]), pentru producia de hart la scri mai mari dect 1:500.000. S acioneze puternic pentru a sprijini activitatea EUREF, EuroGeographics i NMAs n colectarea i facerea disponibil n mod public a definiiilor variatelor sisteme de Referin i de Coordonate naionale i parametrii definitivi de transformare dintre ETRS89, EVRF2000 i sistemele naionale. Situaia general a informaiei spaiale din Europa, cu o fragmentare a seturilor de date i surselor, cu o disponibilitate redus asupra datelor, precum i o lips de armonizare dintre diferitele seturi de date la diferite scri geografice i duplicarea coleciilor de date a condus la iniierea de ctre Comisia Comunitii Europene a unei propuneri pentru o directiv a Parlamentului European i a Consiliului pentru crearea unei Infrastructuri pentru Informaia Spaial n Comunitatea European (INSPIRE) care s furnizeze ctre utilizatori servicii informatice spaiale integrate. Aceste servicii ar trebui s permit utilizatorilor s identifice i s acceseze informaia geografic sau spaial de la surse de date diferite, la nivel local sau global, ntr-un mod interoperabil pentru o gam variat de scopuri. Pentru rezolvarea problemelor legate de lipsa datelor, documentaie insuficient, seturi de date spaiale incompatibile datorit standardelor naionale diverse, precum i barierelor puse de legislaiile naionale la accesul i reutilizarea datelor spaiale, Comunitatea European intervine prin aceast iniiativ avnd n vedere urmtoarele aspecte:

 Puine state membre au dezvoltat un cadru pentru realizarea unei infrastructure pentru informaia spaial care s fie accesat operaional, organizaional i pe baza unor prevederi legale. n rile unde au fost fcuii paii n aceast direcie, exist adesea restricii la regiuni i sectoare specifice. n cele mai multe state membre ale Uniunii Europene unde a fost adoptat un cadru, sunt probleme serioase de accesare a informaiei sau iniiativele sunt incompatibile cu cerinele europene (referenierea prin coordonate nu poate fi fcut la ETRS89 i EVRF2000, formatul datelor spaiale nu respect standardele europene etc.). Fr un cadru instituit la nivelul Comunitii Europene, implementarea, monitorizarea i evaluarea politicilor naionale i Comunitare, care afecteaz direct sau indirect mediul va fi impiedicat de barierele puse pentru exploatarea datelor spaiale care leag statele vecine pentru politicile bazate pe datele spaiale la nivel european.
Descrierea Sistemului de Referin i de Coordonate RO_ETRS89 Sistemul de Referin i de Coordonate RO_ETRS89 este compus din datum-ul geodezic geocentric ETRS89 (European Terrestrial Reference System 89), bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System 1980), i sistemul de coordonate elipsoidal (geodezic). n tabelul urmtor este descris complet Sistemul de Referin i de Coordonate RO_ETRS89 conform standardului internaional ISO 19111. Tabelul 4 - Sistemul de Referin i de Coordonate RO_ETRS89 descris conform standardului internaional ISO 19111

Elipsoidul de referin GRS80 Definire GRS80 este bazat pe teoria elipsoidului echipotenial geocentric, definit de urmtoarele constante convenionale: - semiaxa mare: a = 6378 137 m, - constanta gravitaional geocentric a Pmntului (incluznd atmosfera): GM = 3986 005 x 108 m3 s-2, - factorul formei dinamice a Pmntului, excluznd deformaia permanent datorat mareelor: J2 = 108 263 x 10-8, - viteza unghiular a Pmntului: GRS 80 a folosit aceleai formule de calcul, adoptate la a XV-a Adunare General a IUGG de la Moscova n 1971 i publicate de ctre IAG, pentru Sistemul de Referin Geodezic 1967. GRS80 este orientat n aa fel nct axa mic a elipsoidului de referin s fie paralel la direcia definit de Originea Internaional Convenional, iar primul meridian s fie paralel la meridianul zero al longitudinilor adoptat de BIH (Bureau International de lHeure).

 Scurt istoric al utilizrii tehnologiei GNSS n Romnia In anul 1992 au fost achiziionate un set de 3 receptoare GPS (Ashtech LM-XII) n Facultatea de Geodezie din Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti, n cadrul programului TEMPUS realizat n colaborare cu Institutul Geodezic Universitatea Tehnic din Hanovra, Germania; In anul 1992, un set de 2 puncte din Romnia au fost conectate la alte 3 staii de referin europene (din Marea Britanie, Germania i Suedia) printr-o colaborare ntre armata britanic i Direcia Topografic Militar (Romnia). Rezultatele determinrilor au fost utilizate pentru determinarea parametrilor de legtur ntre sistemul de referin S42 (elipsoid Krasovski) i sistemul WGS84 la un nivel de precizie cerut de lucrrile cartografice; In anul 1994, un numr de 7 puncte din reeaua geodezic de control a Romniei au fost conectate la reeaua global i european de referin pe baza observaiilor GPS efectuate cu sprijinul NOAA (National Oceanic and Atmospheric AdministrationSUA), NGS (National Geodetic Survey- SUA) i IfAG (actualmente BKG Bundesamt fuer Kartographie und Geodaesie - Germania). Sistemul de referin adoptat pentru rezultatele determinrilor a fost ETRF89; In anul 1995 a nceput derularea unui program de cercetri geodinamice n Europa Central incluznd i un colectiv de la Catedra de Geodezie i Fotogrametrie a Facultii de Geodezie din cadrul UTCB. In cadrul programului s-au efectuat msurtori GPS cu durata de o sptmn n anii 1995, 1996, 1997, 1999, 2001. In anul 1995 s-a realizat de ctre Direcia Topografic Militar i NIMA (National Imagery and Mapping Agency, SUA) un set de determinri absolute de gravitate in 4 puncte de pe teritoriul Romniei folosind gravimetrul FG-5. Cele 4 puncte au fost racordate la reeaua gravimetric de ordinul 1 prin determinri relative folosind dou gravimetre LaCoste & Romberg Model G. S-au recompensate reelele de ord. 1 i 2 pe baza noilor msurtori efectuate. Determinrile absolute de gravitate au fost repetate n anul 1997 cu acelai tip de echipamente; In anul 1995 n Poligonul Geodinamic Cldruani din apropierea Bucuretiului s-au efectuat determinri GPS, combinate cu determinri gravimetrice i de nivelment pentru studii geodinamice. Au participat UTCB Colectivul de Geodezie, Univ. Tehnic din Bonn i INFP (Institutul Naional de Fizica Pmntului); In luna mai a anului 1997 s-au realizat determinri GPS n vederea racordrii reelei de nivelment a Romniei n reeaua de nivelment european. Acest lucru s-a realizat n cadrul proiectului EUVN (European Vertical GPS Network); Au fost determinate un numr de 4 puncte ale reelei de nivelment din Romnia, ntre care i un reper din apropierea maregrafului din Constana.;

In luna octombrie 1998 n cadrul proiectului UNIGRACE (Unification of Gravity Systems of Central and Eastern European Countries) au fost determnate prin msurtori absolute de gravitate, dou staii (Gilu i Constana). Proiectul cuprinde 12 ri europene, Romnia fiind reprezentat de IGR (Institutul Geologic al Romniei); In anii 1996-2000 s-au realizat observaii GPS la o serie de aeroporturi din Romnia n vederea realizrii racordrii sistemului de sprijin pentru navigaia aerian la standardele europene; In anul 1999 (februarie) a fost instalat n Romnia la Facultatea de Geodezie din Bucureti din cadrul Universitii Tehnice de Construcii Bucureti, prima staie GPS permanent recunoscut internaional i aliniat la standarde internaionale de funcionare. Obiectivele urmrite n acest proiect important de cercetare sunt: 1. Studiul utilizrii sistemelor de satelii GPS, GLONASS; 2. Studiul utilizrii sistemelor de poziionare satelitare n timp real (RTK) i diferenial (DGPS) pentru aplicaii n timp real i post-procesare; 3. Trecerea n cadrul temei de cercetare de la colectarea pasiv de observaii satelitare n cadrul staiei permanente, la realizarea unui centru de prelucrare continu a acestor observaii n concordan cu tendinele i realizrile pe plan european i mondial; 4. Studiul posibilitilor de valorificare a observaiilor satelitare n determinarea unor parametri atmosferici i integrarea staiei permanente n fluxul european de calcul a acestor parametri; 5. Valorificarea n plan teoretic (studii, cercetri, teme de doctorat i proiecte de diplom) i aplicativ, a cercetrii odat cu atragerea n acest mod a unor surse noi de finanare. Meninerea contractelor i a proiectelor internaionale a facilitat susinerea activitii de cercetare n acest domeniu de avangard. Pe plan intern sa dezvoltat n mod susinut conlucrarea cu instituiile i firmele interesate n dezvoltarea i valorificarea rezultatelor acestui proiect;

In anii 1997-2000, Direcia Topografic Militar a realizat observaii GPS pe teritoriul rii mpreun cu instituii similare din Marea Britanie i SUA; Incepnd cu anul 1995, societi comerciale cu activitate n domeniul Topografiei, Geodeziei i Cadastrului au realizat determinri GPS pe teritoriul Romniei i dup 1997 i determinri GLONASS; In anul 2001 se realizeaz de ctre ONCGC (Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie), care a devenit dup anul 2004 ANCPI (Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar), o reea naional de staii GPS permanente cuprinznd un numr de 5 staii cu receptoare de dubl frecven (L1/L2) i staii meteo integrate.

In 2004/2005 s-au mai amplasat de ctre ANCPI un numr de 7 statii GPS permanente (5 staii Leica i 2 staii Ashtech). n ceea ce privete reeaua de staii permanente GPS, n anul 2006 au fost achiziionate si instalate de ANCPI alte 15 staii (Topcon). De asemenea, n anul 2007/2008 s-au instalat de ctre ANCPI alte 20 de staii (Leica), iar la nceputul anului 2009 s-au instalat 10 staii (Leica), ajungndu-se la 58 de staii. Pn la sfritul anului 2011 se vor achiziiona de ANCPI alte 15 staii ajungndu-se la un numr de 73 de staii.

Tab.1 Standarde de precizie si densitate pentru Reeaua Geodezic Naional GNSS Tipul de retea Retele geodinamice globale si regionale Retele geodezice nationale primare, masuratori geodinamice regionale sii locale, masuratori de deformatii (Reteaua EUREFRO) Retele geodezice nationale secundare; legaturi la retelele primare, masuratori geodinamice locale; masuratori ingineresti de precizie Retele geodezice nationale tertiare; masuratori topografice, lucrari ingineresti , cadastru , s.a. Retele de sprijin Clasa AA E (cm) 0.5 Nr.puncte 8 (CEGRN n Romnia)

A0 EUREF-EPN (5 staii) A EUPOS (toate staiile)

1.0

73 statii permanente (2011) Distributie uniforma

2.0

circa 330 de puncte (1pct./720km2) Distributie uniforma

3.0

circa 4750 de puncte (1pct/50km2)~110pcte/judet Distributie uniforma circa 42500 (47500-4750-

pentru cadastru; masuratori pentru cadastru, GIS, s.a. . Perspective

5.0

330) de puncte(1pct/5km2) Distributie neuniforma

Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara este promotorul standardelor in Romania. Printre scopurile ANCPI se numara: -participarea la realizarea metodologiilor si specificatiilor tehnice, respectiv la propunerea de standarde tehnologice si a modelelor si structurilor de date geodezice cartografice; -verificare si etalonarea aparaturii de specialitate, in colaborare cu Institutul National de Metrologie; -asigura standardizarea in domeniul sau de activitate si corelarea cu standardele europene si internationale; -asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale; -imbunatatirea standardelor nationale existente. Asigurarea unui sistem de referinta spatial unitar pe ntregul cuprins a unui teritoriu (national, continental sau chiar global) reprezinta componenta esentiala, sarcina realizarii acestui sistem revenind n special serviciilor geodezice. Serviciul care asigura aceasta georeferentiere nu deserveste numai scopurile masuratorilor geodezice, pentru care este deosebit de interesant, dar mai ales un cerc foarte mare de utilizatori din alte domenii. La nivel European multe servicii geodezice sunt n faza de a realiza astfel de retele multifunctionale, bazate pe retele de statii GNSS permanente existente sau realizate special n acest sens. n concordanta cu tendintele de dezvoltare a serviciilor geodezice la nivele european si global, dupa 1990 au aparut si n Romnia tehnologiile de pozitionare globala (GNSS) bazate pe sistemele de navigatie cu sateliti. Cel mai utilizat sistem GNSS n Romnia este n prezent sistemul NAVSTAR-GPS. Pentru cerintele curente si de perspectiva ale Geodeziei, Topografiei, Cadastrului, SIG (Sisteme Informationale Geografice) s.a., s-a proiectat si realizat o Retea Nationala de Statii GPS Permanente (RN-SGP). Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, prin Directia de Geodezie si Cartografie monitorizeaza, controleaza si asigura functionarea Retelei Nationale de Statii GPS Permanente (RN-SGP). n acest scop s-a creat Centrul de Monitorizare si Control al Retelei Nationale de Statii GPS Permanente (CMC-RN-SGP). Obiectivele realizarii RN-SGP Principalele obiective vizate la realizarea RN-SGP sunt: realizarea unui sistem de referinta spatio-temporal activ prin: - colectarea continua de date satelitare;

- determinarea continua a pozitiei statiilor satelitare n sisteme de referinta continentale si globale; - furnizarea continua de informatii de timp precise. utilizarea observatiilor satelitare pentru determinarea pozitiei punctelor din Reteaua Geodezica Nationala (RGN); utilizarea observatiilor satelitare pentru determinare pozitiei punctelor din alte retele de sprijin planimetric si altimetric; utilizarea observatiilor satelitare pentru determinarea pozitiei unor puncte de interes din diverse domenii de aplicatii: Topografie, Cadastru, GIS, Cartografie utilizarea observatiilor satelitare pentru navigatia maritima, aeriana si terestra; utilizarea observatiilor satelitare pentru monitorizarea pozitiei si a vitezei de deplasare a unor obiecte n miscare (autovehicule, vapoare, avioane, persoane); utilizarea observatiilor satelitare n cercetarea stiintifica.

Exemplu de standard GNSS (ANCPI): Conform standardelor actuale ale ANCPI, criteriile de realizare a masurtorilor n reelele geodezice - Clasa C sunt: 1. Prezentarea principalelor mijloace tehnice disponibile la executarea observatiilor GPS n teren: nr. si tipuri de receptoare (inclusiv poza); nr. si tipuri de antene (inclusive poza), lungime cabluri receptie, sistemele de centrare utilizate (inclusiv poza), tipuri baterii alimentare, nr. si tipul calculatoarelor pentru descarcare disponibile n teren; nr. Si tipul mijloacelor auto; 2. Se recomanda intocmirea Formularelor de teren (Fisa de observatii) utilizate de fiecare echipa la efectuarea masuratorilor; 3. La realizarea observatiilor GPS n RGN(GPS)-Clasa C se recomanda respectarea conditiilor mentionate n tabelul de mai jos. Tab.2 Conditii de realizare a observatiilor n RGN(GPS) Clasa C Nr. crt. Clasa retelei Densitate Lungimea medie [minima, maxima] a laturilor retelei [km] Metoda de masurare Nr. frecvente de masurare
C 1pct/50km2 8 [6-10]

1 2 3

static 2

5 6 7

8 9 10

11

12

Numarul recomandat de receptoare care masoara simultan Durata minima a observatii lor [ore] Numarul minim de sateliti receptionati simultan Unghiul minim de elevatie pentru nregistrari [grade sexagesimale] Intervalul de nregistrare maxim [secunde] Valoarea maxima admisibila PDOP Numarul de determinari ale naltimii antenei pe parcursul sesiunii (nu mai putin de) Numarul de centrari independente pe punct ale antenei de receptie (nu mai putin de) Numarul de puncte de legatura ntre sesiuni (nu mai putin de)

5 1,5x2ses 5 15

15 8 2

2 2

4. Proiectarea sesiunilor de observatii, astfel nct sa se asigure simultaneitatea observatiilor pe durata minim prevazuta n tabelul de mai sus. 5. Numarul vectorilor independenti si dependenti rezultati din masuratori n retea se determina cu ajutorul relatiei:

b=r1

(2) (3)

unde: r numarul de receptoare b numarul vectorilor independenti

b' numarul vectorilor dependenti Suma (b + b') reprezinta numarul total al vectorilor determinati. 6. Numarul minim de sesiuni n intr-o retea cu s puncte(statii) avnd la dispozitie r receptoare este:

(4)
unde o - nr. de puncte de suprapunere ntre sesiunile de observatii (o 1; r o); n - se rotunjeste (prin adaos) la numar ntreg. O alta relatie de calcul a numarului de sesiuni n se obtine daca consideram ca fiecare punct de statie (s puncte n total) trebuie stationat de m ori:

(5)
7. Numarul de puncte stationate mai mult de o sesiune avnd cel putin un punct de suprapunere ntre sesiunile de observatii (o=1) este sr = nr - [s + (n-1)] (6) unde sr - nr. de puncte stationate n mai multe sesiuni de observatii. 8. Masuratorile GPS (vectorii) si punctele vor genera o retea similara retelelor de triangulatie, care va acoperi zona de interes (judetul); Punctele de Clasa A,B vor fi tratate din punct de vedere al masuratorilor ca si punctele din Clasa C; 9. Se recomanda ntocmirea tabelor privind organizarea sesiunilor de observatii: 10. Descarcarea periodica n laptop a observatiilor si crearea copiilor de siguranta pe suport magnetic; 11. Se recomanda completarea fiselor de observatii pentru fiecare punct stationat de catre operatorii de teren;

Criterii de prelucrare a msurtorilor n reelele geodezice Prelucrarea observatiilor se va face utiliznd programe cu licenta; - Se va compensa Reteaua de Clasa C a fiecarui judet ca o retea constrnsa pe punctele de Clasa B (coordonate n sistem ETRS89); Se vor include n Clasa C doar punctele a caror precizie 3D este de cel mult 3cm; Celelalte puncte se vor include n Reteaua de Clasa D; - Datele initiale si rezultatele obtinute se vor preda pentru Receptie la D.G.C. si apoi se vor integra n F.N.G.; - Coordonatele obtinute n sistem de referinta ETRS89 vor fi transformate n plan de proiectie national, conform metodologiei furnizate de catre A.N.C.P.I. . Se vor prezenta desfasurat si apoi sintetic etapele de realizare ale lucrarilor functie de timpul alocat, precum si mijloacele materiale si forta de munca implicate. Se vor realiza reprezentari grafice continnd aceste elemente.

n cadrul proiectarii amplasarii noilor statii permanente ce vor ndesi RNSGP existenta s-au tinut cont de mai multe principii: -Acoperirea uniforma a ntregului teritoriu al Romniei ; - Zona de acoperire a unei statii sa aiba o raza de maxim 70 km; -Zona de acoperire comuna pentru doua statii vecine sa fie de aproximativ 40 50 km; -Asigurarea suportului pentru determinarea punctelor din Reteaua Nationala determinata prin tehnologie GPS de Clasa C si D; -Asigurarea sprijinului lucrarilor de cadastru; -Distributia de corectii diferentiale de pozitionare n timp real;

Propuneri
Se incearca implementarea in Romania a standardelor recomandate de EUREF, Eurogeographics, ISO cu privire la instalarea statiilor permanente, metode de masurare si prelucrare a observatiilor; a standardelor privind criteriile de proiectare a retelelor geodezice realizate utilizand tehnologia GNSS, criteriile de realizare a masuratorilor in aceste retele, criteriile de prelucrare a masuratorilor si standarde privind verificarea calitatii. Standardele propuse de ISO, EUREF, Eurogeographics sunt preluate de Asociatia de Standardizare din Romnia (ASRO) si distribuite apoi utilizatorilor.

In prezent n Romnia au fost realizati pasi importanti n implementarea tehnologiilor de pozitionare satelitare n realizarea Retelei Geodezice Nationale (RGN); Exista un numar de puncte determinate n sistem de referinta bazat pe elipsoidul GRS80, care constituie osatura viitoarei retele geodezice determinate unitar ntr-un sistem de referinta (european) nou adoptat ETRS89; Exista necesitatea actionarii n vederea realizarii unor obiective actuale privind determinarea RGN: - proiectarea retelelor tinnd cont de specificitatea acestui gen de determinari; - utilizarea unor receptoare, antene si metodologii de lucru adecvate clasei de precizie; - dezvoltarea unor laboratoare de metrologie adecvate acestor instrumente de masurare; - perfectionarea continua a pregatirii profesionale a personalului implicat n lucrarile de realizare a RGN pe baza GNSS; - continuarea elaborarii unor norme si metodologii de standardizare a lucrarilor din RGN efectuate cu ajutorul sistemelor GNSS; - necesitatea integrarii masuratorilor clasice (terestre) cu noile tipuri de observatii satelitare; - valorificarea pe plan national a rezultatelor racordarii RGN cu retele similare existente n Europa (EUREF, UELN, EUVN); - realizarea unui sistem de referinta activ n Romnia pe baza retelei de statii (D)GNSS permanente; - diversificarea posiblitatilor de valorificare a rezultatelor observatiilor satelitare n alte tipuri de aplicatii (navigatie, meteorologie s.a.). Integrarea RGN cu retele similare europene si globale a fost posibila n principal prin stabilirea RN-SGP. In prezent, ANCPI coopereaza n doua proiecte internationale (CERGOP2/Environment si EUPOS) axate pe utilizarea tehnologiilor de pozitionare globala. Contributia RN-SGP va fi din ce n ce mai importanta avnd n vedere sfera larga de aplicatii, care se va dezvolta si n tara noastra de la an la an (sisteme GPS instalate pe autoturisme, mijloace de transport urbane, TIR-uri, constructii masive s.a.). Dupa anul 2012 urmeaza a se da n functiune sistemul de pozitionare european GALILEO, similar sistemului GPS (SUA) si GLONASS (Rusia), dar disponibil deplin utilizatorilor civili. Pe baza experientei acumulate n RNSGP, Romnia va putea sa asimileze noua tehnologie si aplicatiile aferente domeniului de activitate al ANCPI, dar si altor domenii conexe. Romnia, prin Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara este participanta la un proiect European privind implementarea unui serviciu de pozitionare standardizat, denumit EUPOS (European Position Determination System). Pe baza adoptarii unor standarde identice sau similare cu cele care sunt utilizate n cadrul EUPOS, s-a realizat la noi n tara a unui sistem integrat EUPOS, denumit ROMPOS (Romanian Position Determination System).

n prezent pe plan european se ncearca realizarea unui sistem de tip RTK/DGNSS cu acoperire uniforma a acestei zone. Sistemul proiectat va furniza date de corectii RTK/DGNSS pentru pozitionare n timp real (navigatie), ct si pentru pozitionare n mod postprocesare. Sistemul national de furnizare a unor date similare ROMPOS va trebui sa fie integrat n sistemul european, iar standardele de realizare vor trebui sa fie compatibile.

Caracteristici generale ale sistemului Statiile de referinta vor avea caracter permanent si vor fi de tip multifunctional; Statiile de referinta vor fi interconectate ntre ele, inclusiv peste granitele statelor vecine; Distanta dintre statii va fi de circa 70 de kilometri, functie si de topografia terenului si starea de dezvoltare a unor sisteme deja existente; Statiile de referinta existente (de ex. IGS, EUREF EPN, CERGOP2) vor trebui interconectate si integrate; Se va avea n vedere utilizarea n comun a statiilor de referinta din apropierea frontierei cu tarile vecine;

 Statiile de referinta vor fi alese atent pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a antenelor GNSS. Amplasamentul si antenele vor fi alese astfel nct sa asigure un orizont de vizibilitate ct mai liber de obstructii si prezenta unor posibile surse de interferenta si efecte de reflexie (multipath). Prin utilizarea unor antene corect calibrate, posibilele efecte multipath pot fi reduse; Coordonatele statiilor vor fi determinate cu o precizie foarte buna, att n sistemul de referinta ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989), ct si n sisteme de referinta geodezice conventionale (nationale) prin conectarea lor cu puncte determinate n Reteaua Europeana de Referinta (EUREF) si cu retelele de control din fiecare tara (Romnia). Se vor utiliza n statiile de referinta numai receptoare cu dubla frecventa de clasa geodezica; Statiile vor receptiona date n mod continuu de la satelitii NAVSTAR GPS, optional si de la satelitii sistemului rusesc GLONASS. Odata ce sistemul GALILEO va intra n functiune, statiile vor utiliza n mod obligatoriu datele de la satelitii acestui sistem si optional de la satelitii GPS si GLONASS. Pozitiile antenelor statiilor de referinta vor fi verificate n mod regulat pentru a detecta eventuale deplasari; Se va realiza un sistem de management a calitatii n scopul ajutorarii utilizatorilor de a obtine rezultatele scontate n concordanta cu cerinte de nalta precizie, integritate, disponibilitate a sistemului. Se va garanta un nivel de securitate si integritate de minim 99%. Functionarile anormale vor declansa n mod automat un plan de alarmare, care va transmite masuri corective adecvate. In astfel de cazuri, functie de necesitati, tipurile de legaturi de transfer, calculatoarele ce deservesc emitatoarele se suplinesc unele pe altele, iar statiile de referinta de rezerva vor fi utilizate temporar ca statii de referinta principale. Sistemul va fi proiectat astfel nct el sa se poata autoadministra cu interventii externe minime. Toate starile de functionare defectuoasa vor fi nregistrate automat si evaluate n cadrul sistemului de de calitate vor fi identificate n mod automat n timp real. Statiile de referinta nationale vor fi compatibile cu majoritatea altor sisteme de tip RTK/DGNSS. Sistemul national va asigura interoperabilitatea cu sistemul european similar. ROMPOS va trebui sa utilizeze urmatoarele Sisteme Satelitare de Navigatie Globala (GNSS): - sistemul GALILEO ca standard de baza dupa ce n curnd va fi disponibil; - sistemul GPS ca standard de baza pna la darea n functiune a sistemului GALILEO si ca un sistem optional, standard aditional dupa completa disponibililtate a sistemului GALILEO; - sistemul GLONASS ca un sistem optional si standard aditional. ROMPOS va continua sa se adapteze la noile standarde europene si globale pe masura ce acestea vor fi introduse. ROMPOS va furniza date de corectii diferentiale (RTK/DGNSS) referite la sistemul de referinta european ETRS89. ROMPOS va fi un serviciu permanent DGNSS si va include urmatoarele tipuri de subservicii o ROMPOS DGNSS pentru aplicatii cinematice DGNSS n timp real (precizie de pozitionare ntre 3m si 0.5m)

o ROMPOS RTK - pentru aplicatii cinematice precise DGNSS n timp real (precizie pna la 2cm); o ROMPOS Geodezic pentru aplicatii DGNSS posprocesare (precizie sub 2cm). Criterii de realizare a reelelor geodezice (conform Ord.534/2001 al Ministrului Administraiei i Internelor) Reeaua geodezic de ndesire Reeaua geodezic de ndesire se realizeaz astfel nct s asigure densitatea de puncte necesare n zona de lucru i n zona limitrof, pentru executarea lucrrilor de introducere a cadastrului general. n configuraia reelei geodezice de ndesire sunt necesare cel puin 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin, astfel nct poligonul format s ncadreze toate punctele reelei de ndesire. Reeaua geodezic de ndesire i ridicare se execut prin metode cunoscute: triangulaie, trilateraie, triangulaie-trilateraie, reele de drumuiri poligonometrice, sau tehnologii geodezice bazate pe nregistrri satelitare (Global Positioning System GPS sisteme globale de poziionare). n cazul n care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS , la proiectarea reelei se va ine seama de urmtoarele: reeaua de ndesire i ridicare trebuie s se sprijine pe minimum 4 puncte din reeauageodezic de sprijin; punctele de sprijin vor trebui s fie uniform repartizate, att n interiorul reelei ct i la marginea acesteia; toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori; se va prevedea determinarea punctelor de legtur dublu-staionate n sesiuni diferite. Numrul minim de sesiuni s ntr-o reea cu p puncte i cu utilizarea a r receptoare se calculeaz cu relaia: n care n este numrul punctelor de legtur ntre sesiuni. Dac un punct este staionat de m ori atunci numrul de sesiuni se calculeaz cu relaia: Reelele geodezice de ndesire se compenseaz ca reele libere, prin ncadrarea n configuraia lor a cel puin 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin astfel nct poligonul format s ncadreze toate punctele reelei de ndesire. Aceast precizare a fost necesar i pentru a se putea realiza o transformare de coordonate corect dintr-un sistem local n sistemul naional Stereografic 1970 cu ajutorul a minim 4 puncte. Abaterea standard medie de determinare a punctelor reelei geodezice de ndesire nu trebuie s depeasc 5 cm n poziie planimetric. Dup compensarea ca reea liber, se vor determina coordonatele plane ale punctelor reelei de ndesire i ridicare n sistemul de proiecie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin.

Punctele din reeaua de ndesire trebuie s asigure o densitate de 1 punct / 5 kmp, n extravilan i 1 punct/kmp n intravilan. Pe baza Ord.534 se pot face urmtoarele interpretri legate de nr. de vectori necesar a fi msurai. Se va considera un exemplu simplu: 4 puncte vechi (min. necesar) i 4 puncte noi de determinat. Dac reeaua de sprijin (GPS) ar fi ajuns la nivelul de 1-3 km (Clasa D propus pt. cadastru, n figur pctele 1,2,3,4) sau 5-10km (Clasa C propus, n fig. pctele 1,2,3,4), atunci problema ar fi fost de a determina poziia celor 4 puncte noi (n fig. pctele a,b,c,d). - Dac punctele noi (a,b,c,d) sunt situate la 1-3km ntre ele, atunci e vorba de a stabili bazele necesare unei ridicri de detaliu, lucru care implic respectarea condiiilor din Ord.534; - Dac distana ntre pctele a,b,c,d este de cteva sute de metri, atunci acest fapt este echivalent cu realizarea unei ridicri de detaliu i implicit aceste puncte vor trebui s aib coordonate n Stereo70, iar dac se utilizeaz tehnologia GPS, atunci automat i pt. acestea (chiar dac sunt la cteva sute de metri ntre ele) este necesar respectarea condiiilor tehnice din Ord.534. Bineneles c acest mod de abordare nu este economic i dac se doresc ridicri de detaliu cu GPS, atunci se vor determina n prealabil puncte de sprijin de tipul pctelor 1,2,3,4 (situate la distane mai mari). Cu alte cuvinte, utilizarea GPS pt. a ridica n detaliu numai 4 puncte (a,b,c,d) foarte apropiate n lipsa unei reele de sprijin (Stereo70) apropiate nu este economic.

Fig.1 Poziia posibil a punctelor de determinat prin tehnologia GPS, funcie de distana fa de punctele vechi Referitor la realizarea unui numr de minim 3 vectori pentru fiecare pct. nou determinat prin GPS, dac interpretm cele prevzute n Ord.534, atunci ar rezulta:

Varianta 1 Fig.2 (care a fost intenia iniial a autorului), similar cu reelele de triangulaie n care se solicit minim 3 vize spre puncte vechi din fiecare pct. nou, se poate interpreta c fiecare pct. nou determinat (de ex. pctele 1,2,3,4) s aib minim 3 vectori spre puncte vechi, bineneles i cu legturi minimale ntre punctele noi determinate (tot similar triangulaiei).

Fig.2 minim 3 vectori din puncte vechi spre fiecare pct. nou i vectori ntre pctele vechi Total: 4pcte noi x 5 vectori din fiecare = 20 vectori + 4 vectori ntre puncte vechi = 24 vectori Varianta 2 Fig.3 este constituit de interpretarea situat la extrema opus n care fiecare pct. nou este determinat de 3 vectori, din care numai unul este dat de o legtur spre un punct vechi.

Fig.3 minim 3 vectori (din puncte vechi i noi) spre fiecare punct nou Total: 4 pcte noi x 3 vectori = 12 vectori.

Varianta 3 Fig.4 este o interpretare normal i recomandabil pentru astfel de determinri, n care pe lng legturile minimale asigurate spre cele minim 4 puncte vechi, se verific prin observaii GPS i poziia relativ a punctelor vechi (poziie care n cazul unei verificri prin vectori de legtur intermediari ce trec prin pctele noi pot apare probleme).

Fig.4 4 puncte noi x 3 vectori + 4 vectori de legtur ntre pctele vechi

Reeaua geodezic de ridicare Reelele geodezice de ridicare sunt create n scopul asigurrii numrului de puncte necesare msurtorilor topografice i cadastrale de detaliu. Punctele reelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecii nainte, retrointersecii, intersecii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizndu-se puncte din reeaua geodezic de sprijin i de ndesire. Densitatea unei reele geodezice de ridicare se stabilete n raport cu suprafaa pe care se execut lucrrile i cu scopul acestora. Reelele geodezice de ridicare se proiecteaz astfel nct s se asigure determinarea punctelor care delimiteaz unitile administrativteritoriale i intravilanele, precum i a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puin 1 punct/kmp n zon de es, 1punct/2kmp n zone colinare i 1 punct/5 kmp n zone de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impus de configuraia terenului i densitatea detaliilor (n principal limite de proprietate). Materializarea se va face, dup natura solului, cu borne, repere i mrci standardizate. n intravilan, n zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face i cu pichei metalici cu diametrul de 25 mm i cu lungimea de 15 cm , btui la nivelul solului, asigurnd o densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibiliti ctre cel puin alte dou puncte din reeaua geodezic de ndesire i ridicare sau din reeaua geodezic de sprijin. Indiferent de instrumentele i procedeele tehnice utilizate la executarea msurtorilor, reeaua geodezic de ridicare se compenseaz ca reea constrns pe punctele reelelor de sprijin i de ndesire. Abaterea standard de determinare a unui punct

nu trebuie s depeasc: 10 cm n intravilan iar n extravilan 20 cm n zone de es, 30 cm n zone colinare, 50 cm n zone de munte. Documentaia tehnic ntocmit dup executarea reelelor geodezice de sprijin, ndesire i ridicare supus operaiunilor de recepie va cuprinde: memoriul tehnic, cuprinznd descrierea general a lucrrii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a reelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat), preciziile obinute, etc.; schema dispunerii punctelor vechi i noi, cu marcarea vizibilitilor (schia vizelor); schema msurtorilor efectuate (schia vizelor); fiiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din msurtorile de teren (denumirea/numrul punctului de staie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcii msurate, distane msurate); descrierile topografice i schiele de reperaj pentru punctele vechi i noi; inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic; - tabel din care s reias diferenele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) i coordonatele noi ale acelorai puncte, rezultate n urma compensrii reelei;

Principalele avantaje pe care le prezinta tehnologiile de masurare satelitara in raport cu tehnologiile clasice-terestre sunt: - Nu exista necesitatea vizibilitatii intre punctele retelei de observat. Este necesar numai sa existe vizibilitate intre punctul stationat si satelitii observati, la elevatie o de regula de peste 15 - Observatiile se pot efectua aproape in orice conditii meteo, iar influenta acestora in rezultatele obtinute este redusa. Parametrii care influenteaza proiectarea observatiilor satelitare: - configuratia punctelor de observatie; - configuratia satelitilor observati; - numarul si tipul receptoarelor utilizate; - aspecte economice (timp optim de deplasare, nr operatori, nr autovehicule disponibile). Proiectarea retelelor satelitare Exista dou posibilitati: - retea complet noua - retea combinata in care exista puncte deja determinate, dar si puncte noi. In cazul retelei satelitare combinate se va verifica daca exista puncte vechi cu obstructii. Daca este necesar se vor proiecta puncte satelitare excentrice, caz in care apare necesitatea determinarii elementelor de excentricitate. Se vor realiza, daca se cere si este posibil, legaturi la reteaua satelitara nationala adoptata sau internationala.

Se vor realiza observatii de incadrare a retelei satelitare in reteaua geodezica nationala prin minim trei puncte de control pentru planimetrie si minim patru puncte pentru planimetrie, dispuse cat mai uniform in reteaua satelitara. Etapele urmarite la prelucrarea retelelor sunt: importul fisierelor verificarea denumirii punctelor verificarea tipului antenei si inaltimii acesteia verificarea parametrilor de prelucrare prelucrarea vectorilor verificarea prelucrarii (neinchiderile) compensarea reelei

Transcalculul coordonatelor Programul TransDatRo In conformitate cu recomandarile EUREF (European Reference Frame) si EuroGeographics, ANCPI a inclus in strategia si programele de dezvoltare in curs de derulare, activitati de modernizare a Retelei Geodezice Nationale (RGN). In cadrul acestor activitati se situeaza si cea de integrare a RGN in reteaua europeana de referinta (EUREF) si de implementare in tara noastra a sistemului de referinta european - ETRS89 (European Terrestrial Reference System - 1989) avand la baza elipsoidul GRS80. Implementarea ETRS89 se realizeaza prin integrarea unor puncte determinate prin tehnologie satelitara in reteaua europeana de referinta. ANCPI a realizat acest lucru in anul 2006 si prin integrarea unor statii GPS permanente in reteaua europeana de statii GPS permanente (EUREF-EPN). La nivel national, actuala retea de statii GPS permanente incluzand un numar de 58 statii, constituie noua Clasa A a RGN. Pe baza materializarii in teren si a determinarilor GPS realizate in anii 2003 si 2004, ANCPI a realizat si Clasa B a RGN, care include un numar de circa 300 de puncte. Atat Clasa A, cat si Clasa B a noii RGN au fost determinate in sistem ETRS89, fapt care creeaza premisele implementarii oficiale a acestui sistem de referinta in Romania. Pentru a realiza trecerea coordonatelor determinate in sistem ETRS89 la coordonate in sistem national s-a realizat programul de calcul TransDatRo, bazat pe un set de puncte cu coordonate determinate in ambele sisteme (european si national). ANCPI intentioneaza modificarea in viitor a actualelor norme tehnice in sensul implementarii softului TransDatRo, in locul obligativitatii realizarii transformarilor locale de coordonate. Acest fapt va duce la importante economii de timp si resurse in determinarea coordonatelor in sistemul national de referinta, incurajandu-se utilizarea tehnologiilor de pozitionare satelitare in realizarea retelelor geodezice. Pana la obtinerea unui grid de transformare determinat pe baza unei repartitii uniforme a punctelor comune pe tot teritoriul tarii, programul TransDatRo este pus la dispozitia celor interesati, pentru testare si analiza performantelor sale. TransDatRo se adreseaza in primul rand specialistilor care realizeaza lucrari in domeniile geodeziei, cartografiei, fotogrammetriei, teledetectiei si cadastrului pe teritoriul Romaniei, care sunt avizate si receptionate de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) sau institutiile sale subordonate. Programul de calcul a fost imbunatatit prin introducerea de noi module (transformarea inversa Stereo70 > ETRS89, transformare ETRS89 <> Stereo local Bucuresti, s.a.). Tipul de coordonate care pot fi transformate in cadrul acestei versiuni de program sunt cele elipsoidale de pe elipsoidul GRS80, sistem ETRS89, care sunt obtinute prin CONECTAREA la Reteaua Geodezica Nationala (RGN) de clasa A si B (statii GPS permanente si/sau borne ale Clasei B), ale caror coordonate sunt disponibile la Fondul National Geodezic si Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Pentru transformare, s-a realizat o retea regulata (grid) de distorsiuni care inglobeaza modelul de distorsiune al vechiului datum local fata de noul datum european si care permite interpolarea distorsiunilor locale pentru punctele noi transformate. In versiunea actuala, TransDat dispune de modulul de transformare directa intre sistemul european de referinta ETRS89 si

sistemul national de referinta planimetric (Stereografic 1970). Aplicatia TransDatRo va fi completata cu noi optiuni si va fi pusa la dispozitia utilizatorilor impreuna cu fisierele cu gridurile si parametrii corespunzatori. De asemenea, pe masura ce reteaua geodezica nationala va fi indesita, vor fi realizate noi fisiere actualizate cu gridurile si parametrii corespunzatori noului numar de puncte si unei noi distributii spatiale a punctelor comune.

DECRET nr.305 din 15 septembrie 1971 (abrogat prin Legea 7/1990) privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica si cartografica, precum si la procurarea, determinarea si folosirea datelor si documentelor rezultate Textul {actului} publicat n B.Of. nr. 111/26 sep. 1971 Art. 1. - Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor are cu privire la lucrarile geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice ce se executa pe teritoriul Republicii Socialiste Romania urmatoarele atributii principale: a) organizeaza, conduce si executa, prin unitatile sale de specialitate, lucrarile geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice pentru realizarea planului topografic de baza al tarii la scarile 1:2.000 - 1:10.000, a planului cadastral, a hartilor topografice speciale la diferite scari, precum si tinerea la zi a acestor planuri si harti; executa in colaborare cu Ministerul Fortelor Armate lucrari privitoare la retelele geodezice de stat; b) coordoneaza, controleaza si indruma executarea lucrarilor geodezice, topofotogrammetrice si cartografice cu specific departamental si local, ce se efectueaza atat de unitatile proprii cat si de unitatile subordonate celorlalte ministere, altor organe centrale, ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti; c) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si altor documente cartografice, necesare activitatii stiintifice, anvatamantului si uzului public si, in colaborare cu Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste, ia masurile necesare pentru tiparirea acestora in tiraje corespunzatoare nevoilor. Hartile care contin si elemente ale organizarii administrativ-teritoriale vor fi editate dupa avizarea lor de catre Directia Generala pentru Consiliile Populare din cadrul aparatului Consiliului de Stat; d) detine si organizeaza fondul geodezic, topo-fotogrammetric si cartografic, atat pe plan central cat si la fiecare judet, prin unitatile sale de specialitate, si ia masurile necesare pentru valorificarea cu maximum de eficienta a tuturor hartilor, planurilor si altor date topografice, geodezice, fotogrammetrice si cartografice, de catre unitatile economice interesate, care vor fi informate asupra lucrarilor executate si vor primi la cerere, contra cost, documentatia necesara;

e) tine evidenta inzestrarii cu utilaje, aparate si instrumente destinate lucrarilor geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice, detinute de toate organizatiile socialiste; avizeaza productia in tara a acestora, precum si planurile de aprovizionare din tara si din import ale ministerelor, altor organe centrale, ale comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti cu astfel de utilaje, aparate sau instrumente si ia masuri pentru folosirea acestora cu intreaga lor capacitate; f) antocmeste normativele tehnice unitare si elaboreaza norme unice de timp si de consum de materiale pentru executarea lucrarilor geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice prevazute la lit. a, precum si pentru executarea si multiplicarea lucrarilor cartografice prevazute la lit. c si avizeaza cele referitoare la lucrarile prevazute la lit. b, din prezentul articol; g) elaboreaza norme privind folosirea utilajelor din dotare, precum si normative privind protectia muncii in lucrarile geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice, ce se executa de catre organizatiile socialiste prevazute la art. 1 lit. b; h) colaboreaza, potrivit legii, cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Invatamantului si Ministerul Muncii la planificarea, pregatirea si repartizarea cadrelor, pentru specialitatile geodezie, topo-fotogrammetrie si cartografie si participa la avizarea planurilor de anvatamant pentru aceste specialitati; i) elaboreaza, pe baza propunerilor organelor de specialitate interesate, tematica anuala si de perspectiva in domeniul cercetarii stiintifice, in colaborare cu Consiliul National pentru atiinta si tehnologie; coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica, precum si activitatea desfasurata in domeniul realizarii si aplicarii inventiilor si inovatiilor, privind problemele de geodezie, topo-fotogrammetrie si cartografie; j) organizeaza documentarea tehnica si participa la conferinte, consfatuiri, simpozioane si expozitii, in tara sau in strainatate, antretine legaturi cu institutiile si organizatiile internationale de specialitate, precum si cu serviciile geodezice si cartografice din alte tari; k) andeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale privind executarea in colaborare cu serviciile geodezice si cartografice din tarile vecine a lucrarilor geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice de interes comun. Art. 2. - Ministerul Fortelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne si Consiliul Securitatii Statului executa cu forte si mijloace proprii toate lucrarile geodezice, gravimetrice, topo-fotogrammetrice si cartografice necesare apararii, securitatii statului si altor nevoi proprii. Aceste lucrari se excepteaza de la prevederile art. 1, se conduc si se coordoneaza prin organe proprii, in raport cu nevoile de aparare si de securitate ale tarii. Pentru executarea lucrarilor prevazute in alineatul precedent, organele centrale mentionate asi desfasoara activitatea pe baza planurilor proprii, antocmesc sau elaboreaza directive tehnice, instructiuni tehnice de lucru, atlase de semne conventionale, norme de

timp, de consum de materiale si de inzestrare tehnica proprii, se doteaza cu aparatura si cu materiale tehnice in functie de nevoile lor si asi desfasoara activitatea de cercetare stiintifica de inventii si inovatii si de pregatire a cadrelor tehnice corespunzator nevoilor de aparare si de securitate. Art. 3. - Ministerele si organele centrale, altele decat cele prevazute la art. 2, precum si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, executa, cu forte si mijloace proprii, numai lucrari geodezice, topofotogrammetrice si cartografice cu specific departamental sau local, pentru satisfacerea nevoilor proprii de proiectare sau de executie, care nu pot fi realizate prin folosirea bazei topografice existente in fondul geodezic republican, din cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. In mod exceptional, organele prevazute la alineatul precedent pot executa cu forte si mijloace proprii, lucrari geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice de interes republican in zonele in care nu exista harti si planuri corespunzatoare nevoilor proprii. Aceste lucrari vor intra in fondul geodezic republican, avand regimul acestuia. Lucrarile prevazute la alin. 1 si 2 se avizeaza obligatoriu, in prealabil, de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. Lucrarile geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice de interes republican si cele cu specific departamental sau local, in sensul prezentului decret, sant cele prevazute in lista anexa, care face parte integranta din decret. Art. 4. - Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor informeaza anual Ministerul Fortelor Armate asupra lucrarilor geodezice, topofotogrammetrice si cartografice prevazute in planurile anuale si de perspectiva ale ministerelor, celorlalte organe centrale, ale comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, transmitindu-i, la cerere si fara plata, copiile oricaror date sau documente rezultate din aceste lucrari. In caz de nevoie, se predau Ministerului Fortelor Armate si originalele acestor documente, la cererea acestuia si pe termen limitat. Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei informeaza Ministerul Fortelor Armate asupra lucrarilor gravimetrice executate si ai transmite, la cerere, orice date sau documente rezultate din aceste lucrari. Art. 5. - Lucrarile geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice necesare economiei nationale se executa in proiectie stereografica - 1970 si sistem de cote cu plan de referinta Marea Neagra. Pentru nevoile de aparare si de securitate, precum si pentru cele necesare activitatilor stiintifice, anvatamantului, uzului public si propagandei, aceste lucrari pot fi executate si in alte sisteme de proiectie.

In perimetrele miniere se vor putea folosi si sisteme de proiectie si planuri de referinta pentru nivelment, proprii bazinelor miniere, aprobate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. Art. 6. - Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care prin amplasarea pe teren a investitiilor aduc modificari cu privire la planimetrie, relief si toponimie, comunica Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor datele necesare asupra acestor modificari, in termen de 60 zile de la producerea lor. Dupa centralizarea si prelucrarea datelor obtinute, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor transmite Ministerului Fortelor Armate documentele necesare tinerii la zi a hartilor topografice necesare nevoilor de aparare si de securitate. Art. 7. - Unitatile de specialitate ale ministerelor, celorlalte organe centrale, ale comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care executa lucrari geodezice si topo-fotogrammetrice, au dreptul sa amplaseze pe teren semnale, borne, marci si repere pentru lucrarile geodezice sau topo-fotogrammetrice pe care le executa. Aceste marcaje se predau posesorilor terenurilor sau constructiilor pe care se amplaseaza, ori comitetelor executive ale consiliilor populare comunale sau orasenesti, cand marcajele se amplaseaza pe terenuri sau pe constructii proprietate personala. Organele sau organizatiile socialiste care iau in primire aceste marcaje sant obligate sa asigure pastrarea lor. Art. 8. - Schimbarea amplasamentelor semnalelor sau bornelor geodezice si a marcilor ori reperelor de nivelment se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si al Ministerului Fortelor Armate. Art. 9. - Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si unitatile subordonate acestora, pot detine sau folosi date si documente geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice. Detinerea sau folosirea datelor si documentelor prevazute la alineatul precedent, ce constituie secrete de stat, urmeaza, in privinta evidentei, antocmirii, multiplicarii si pastrarii acestora, regimul prevazut in dispozitiile legale privitoare la apararea secretului de stat. Datele si documentele care se refera la obiective militare ori la obiective destinate nevoilor de aparare sau securitate se detin si se folosesc numai de catre Ministerul Fortelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne sau Consiliul Securitatii Statului; aceste obiective nu vor aparea decat pe hartile, planurile sau pe alte documente destinate nevoilor de aparare sau de securitate.

Ministerele si celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care antocmesc prin unitatile subordonate documente geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice cu caracter de secret de stat, le vor nominaliza in listele proprii de documente, date si informatii secrete, potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Ministerul Fortelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne si Consiliul Securitatii Statului verifica anainte de antrebuintare continutul fotogramelor aeriene si avizeaza asupra folosirii acestora in lucrarile topo-fotogrammetrice ce se folosesc in economia nationala. Art. 10. - Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si Ministerul Fortelor Armate organizeaza si executa controlul asupra evidentei, pastrarii, manipularii si folosirii documentelor geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice destinate nevoilor economiei nationale, care se elaboreaza sau se detin de catre ministere, celelalte organe centrale si de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si Ministerul Fortelor Armate stabilesc normele privind procurarea si tinerea evidentei datelor si documentelor geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice de catre ministere, celelalte organe centrale si de catre consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti. Art. 11. - Executarea de lucrari geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice fara obtinerea avizelor prealabile, precum si orice ancalcari ale altor dispozitii din prezentul decret, atrag raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz. Art. 12. - Pe data publicarii prezentului decret se abroga: * Decretul nr.71/1958 privind regimul lucrarilor topo-geodezice si cartografice, procurarea, detinerea si folosirea hartilor si documentelor topografice; * dispozitiile referitoare la obtinerea autorizatiei pentru ridicarile topografice prevazute in art. 2 pct. I lit. f si pct. II lit. e din {Decretul nr.144/1958} privind reglementarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precum si a celor referitoare la anstrainarile si impartirile de terenuri cu sau fara constructii; * Hotararea Consiliului de Ministri nr. 988/1954 pentru aprobarea instructiunilor privind primirea, pastrarea, evidenta si manipularea hartilor si lucrarilor topografice, de catre ministere si institutii de stat, cu modificarile aduse prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1570/1957; * Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1272/1958 cu privire la avizarea, coordonarea si controlul activitatii geotopografice pe teritoriul Republicii Populare Romane; * Hotararea Consiliului de Ministri nr. 128/1961 privind coordonarea si executarea lucrarilor geodezice, topografice aerofotogrammetrice, in vederea antocmirii planurilor topografice necesare elaborarii proiectelor de sistematizare ale centrelor populate;

* dispozitiile referitoare la fotografierea aeriana si prelucrarea fotografiilor necesare planurilor topografice ale centrelor populate si cele referitoare la precizarea institutiilor care executa si tin evidenta lucrarilor topografice ale centrelor populate, prevazute la art. 13 alin. 2, art. 40 alin. 1 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 191/1963 referitoare la organizarea si profilarea activitatii de proiectare, precum si unele masuri pentru marirea capacitatii de lucru a organizatiilor de proiectare si ambunatatirea activitatii acestora, si cele prevazute la punctele 13 si 28 din anexa nr. 1 la aceeasi hotarare; * orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentului decret. -----------------------------------ANEXA Lista cuprinzand lucrari geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice de interes republican si cele cu specific departamental sau local 1. Lucrarile geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice de interes republican, indiferent cine le executa, sant acelea care, prin marime, caracteristicile tehnice si continut, constituie scheletul de baza al retelelor geodezice si cartografice ale tarii, precum si acelea care pot fi utilizate de toate sectoarele de activitate economica si anume: 1. Lucrari de astronomie geodezica, gravimetrie si magnetism terestru in scopuri geodezice, cuprinzand: * determinari de longitudini, latitudini si azimute astronomice in punctele retelei geodezice de stat; * determinari gravimetrice pentru realizarea retelei astronomo-geodezice de stat, sau de-a lungul liniilor poligoanelor de nivelment de ordinul I; * determinari ale declinatiei magnetice in punctele geodezice de ordinul I-V; * observatii in scopuri geodezice asupra satelitilor artificiali ai pamantului; * calcule de teren si de cabinet pentru reducerea sau descifrarea observatiilor sau masuratorilor executate; * calculul coordonatelor punctelor astronomice si al azimutelor Laplace; * calculul deviatiei verticale astronomo-geodezice si a celei gravimetrice; * calculul anomaliei gravimetrice (Bouguer si in aer liber); * calculul reducerii gravimetrice pentru corectarea masuratorilor de nivelment din poligoanele de ordinul I; * calcularea in scopuri geodezice a pozitiilor satelitilor artificiali ai pamantului si a coordonatelor statiilor terestre de observare; * antocmirea paletelor, tabelelor si nomogramelor pentru culegerea, pregatirea si prelucrarea observatiilor si datelor rezultate din masuratorile astronomice, gravimetrice si de magnetism terestru; * antocmirea cataloagelor cu valori definitive ale punctelor magnetice la epoca observatiilor executate; * antocmirea hartilor, schemelor si schitelor speciale (deviatia verticalei astronomo-geodezice sau a celei gravimetrice, anomalia Bouguer sau in aer liber, analtimea geoidului, declinatia magnetica etc.). 2. Lucrari de triangulatie, trilateratie, poligonometrie si nivelment, cuprinzand:

* antocmirea proiectelor pentru realizarea bazelor geodezice, retelelor de triangulatie si trilateratie, drumuirilor poligonometrice si de nivelment; * recunoasterea in teren a locurilor de dispunere ale bazelor geodezice, punctelor geodezice, traseelor drumuirilor poligonometrice si de nivelment; * materializarea in teren a retelei geodezice si de nivelment, prin construirea semnalelor geodezice si plantarea marcilor si reperelor de nivelment; * masuratori de baze geodezice; * masuratori unghiulare si lineare pentru realizarea retelei geodezice de stat de ordinul I-IV si a nivelmentului de stat din ordinul I-IV, a retelelor de ridicare de ordinul V, a retelelor speciale si a nivelmentului trigonometric; * drumuiri poligonometrice de diferite ordine; * prelucrarea masuratorilor si observatiilor din teren si lucrari de calcule pregatitoare in vederea compensarii; * compensarea retelelor geodezice si de nivelment, in vederea obtinerii coordonatelor si cotelor; * antocmirea cataloagelor cu coordonatele si cotele punctelor retelelor geodezice si de nivelment de stat de ordinul I-IV si a cataloagelor cu coordonatele retelelor de ridicare de ordinul V. 3. Lucrari topo-fotogrammetrice cuprinzand: * masuratorile unghiulare, liniare si calculele in vederea antocmirii grafice sau analitice a planurilor si hartilor topografice care cuprind suprafete de teren mai mari de: 10.000 ha la scara 1:25.000 5.000 ha la scara 1:10.000 2.000 ha la scara 1:5.000 500 ha la scara 1:2.000 300 ha la scara 1:1.000 150 ha la scara 1:500 * planurile topografice ale localitatilor antregi, indiferent de marimea acestora si de scara de antocmire; * aerofotografierile la orice scara si pentru orice suprafata de teren, destinate antocmirii planurilor si hartilor topografice sau pentru fotointerpretari in diferite domenii; * antocmirea fotoplanurilor, fotoschemelor, fotohartilor, ortofotogramelor, ortofotoplanurilor si ortofotoschemelor cu caracter topografic sau special; * fotointerpretarea, descifrarea topografica si reperajul fotogramelor aeriene in vederea antocmirii planurilor si hartilor topografice, fotoplanurilor si ortofotoplanurilor; * exploatarea singulara sau stereoscopica a fotogramelor aeriene in vederea antocmirii planurilor si hartilor topografice care cuprind suprafete de teren mai mari decat cele aratate la alineatul 1 de mai sus. 4. Lucrari de cartografie si reproducerea cartografica cuprinzand: * culegerea materialelor cartografice de baza si ajutatoare si studierea acestora in vederea redactarii planurilor si hartilor topografice sau speciale; * selectionarea materialelor pentru realizarea foilor de redactare si redactarea propriu-zisa a planurilor si hartilor; * obtinerea copiilor pentru desenarea (gravarea) planurilor si hartilor, raportarea bazei matematice;

* desenarea (gravarea) originalelor de editare ale planurilor si hartilor, verificarea lucrarilor de editare; * fotoreproducerea originalelor de editare si obtinerea diapozitivelor, separarea culorilor de baza si secundare ale hartii; * retusul tehnic al elementelor de continut; * obtinerea formelor de tipar necesare imprimarii in tiraj a planurilor si hartilor topografice; * obtinerea tiparului redactional de proba, verificarea si aplicarea corecturilor; * imprimarea in tiraj a planurilor si hartilor topografice. 5. Lucrarile complexe - geodezice, topo-fotogrammetrice si cartografice pentru reambularea planurilor si hartilor topografice la scara 1:1.000 si mai mici sau pentru prelucrarea unor planuri si harti topografice in vederea executarii altor planuri si harti topografice cu continut sau scari diferite, atunci cand acestea cuprind suprafete de teren mai mari decat cele aratate la litera A punctul 3 din prezenta anexa. 2. Lucrarile geodezice, fotogrammetrice si cartografice cu specific departamental sau local sant acelea care prin marimea, caracteristicile tehnice si continutul lor sant destinate a fi utilizate numai antr-un anumit domeniu de activitate. Acestea sant: 1. Masuratorile unghiulare, liniare si calculele in vederea antocmirii grafice sau analitice a planurilor si hartilor topografice care cuprind suprafete de teren ale caror marimi sant sub limitele aratate la litera A punctul 3 din prezenta anexa, cu conditia ca cerintele specifice sa justifice adoptarea unor caracteristici tehnice si de continut diferite de cele stabilite pentru planurile si hartile topografice destinate economiei nationale. Nu fac parte din acesta categorie de lucrari masuratorile unghiulare, liniare si calculele destinate determinarii de noi puncte de triangulatie si nivelment de precizie (ordinul I-V) atunci cand acestea se materializeaza pe teren, precum si cele destinate antocmirii planurilor topografice ale localitatilor antregi. 2. Fotografierile metrice terestre la orice scara, fotointerpretarea, descifrarea topografica si reperajul fotogramelor terestre in vederea exploatarii lor. 3. Exploatarea singulara sau stereoscopica a fotogramelor aeriene sau terestre in vederea antocmirii de planuri topografice speciale la diferite scari pentru suprafete mai mici decat cele aratate la litera A punctul 3 din prezenta anexa, precum si a altor documentatii specifice, pe baza elementelor metrice extrase din fotogramele aeriene sau terestre (profile, aliniamente, cubaje, suprafete etc.). 4. Masuratorile liniare, unghiulare si calculele pentru antocmirea de documentatii necesare detalierilor la proiectele de executie sau pentru deservirea santierelor de constructii si anume: * planurile de situatie pe benzi, executate de-a lungul cailor de comunicatii, torentilor, raurilor si altor aliniamente naturale sau artificiale; * profilele longitudinale si transversale; * trasarile si pichetarile amplasamentelor de constructii si instalatii; * masuratorile sistematice executate in vederea determinarii tasarii solului, a stabilitatii constructiilor. 5. Lucrarile de cartografie, gravare si reproducere cartografica pentru antocmirea si multiplicarea originalelor planurilor topografice si a altor documentatii prevazute la litera B din prezenta anexa.

Ordinul Directorului general al ANCPI nr. 634/2006

Capitolul 4

Continutul documentatiilor necesare intabularii dreptului de proprietate asupra unui imobil nenscris n cartea funciara Art. 13. -(1) Documentatia pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil nenscris n cartea funciara cuprinde: a) cererea de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cererea de receptie si nscriere, conform anexei nr. 2; c) declaratia pe proprie raspundere cu privire la nstrainarea si identificarea imobilului masurat, conform anexei nr. 5; d) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10; e) plan de ncadrare n zona sc. 1:2000 - 1:5000, n mod exceptional, pentru imobilele de mari dimensiuni admitndu-se scara 1:10000, dupa caz; f) plan de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, dupa caz - conform anexei nr. 11; g) extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar; h) releveele sc. 1:50 - 1:500, dupa caz, pentru constructiile care fac obiectul unor sarcini, constructiile care au mai multi proprietari sau la solicitarea proprietarului conform anexei nr. 12; i) tabel de miscare parcelara cu indicarea situatiei actuale din titlul de proprietate si a situatiei viitoare, cu atribuirea numarului cadastral pentru fiecare imobil din titlu conform anexei nr. 13; j) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 si prin tehnologia GPS (Global Positioning System), prezentate conform anexei nr. 15; k) calculul suprafetelor; l) descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de ndesire si ridicare; m) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara; n) actul de proprietate; o) certificatul fiscal. (2) n cazul apartamentelor situate n cladiri pentru care exista deschisa carte funciara colectiva, partea 1 a documentatiei cuprinde elementele enumerate la lit. a), b), c), e), h), m), n) si o) de la alin. (1). (3) Daca nu exista deschisa carte funciara colectiva, documentatia se completeaza cu o foaie colectiva care contine datele din cartea de imobil a asociatiei de locatari cu privire la lista apartamentelor, suprafata blocului, suprafata utila a apartamentelor, descrierea partilor comune, suprafata terenului aferent blocului - conform modelului prevazut n anexa nr. 9. (4) Documentatia se preda pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care permit tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate care sa permita accesul si transferul de date.

Capitolul 5

Continutul documentatiilor necesare nscrierii dezlipirii unui imobil Art. 14. -(1) Din punct de vedere tehnic, dezlipirea este operatia tehnica de mpartire a unei suprafete de teren nscrisa n cartea funciara n mai multe suprafete egale/inegale. (2) Toate imobilele rezultate n urma dezlipirii trebuie sa aiba acces la un drum sau sa aiba ndeplinita conditia de servitute, daca este cazul. Art. 15. -(1) Documentatia pentru dezlipire contine: a) cererea de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cerere de receptie a documentatiei pentru dezlipire, conform anexei nr. 3; c) declaratie pe propria raspundere cu privire la nstrainarea si identificarea imobilului masurat, conform anexei nr. 5; d) extras de carte funciara pentru informare; e) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10; f) planul de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu propunerea de dezlipire - conform anexei nr. 16, n doua exemplare; g) planurile de amplasament si delimitare pentru fiecare imobil care rezulta din dezlipire conform anexei nr. 11, n doua exemplare; h) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezulta din dezmembrare, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15; i) calculul suprafetelor; j) descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de ndesire si ridicare; k) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara. (2) Operatiunea de dezmembrare a unui imobil este considerata finalizata n momentul n care persoana care a verificat documentatia valideaza operatiunea n baza de date graficasi textuala pe baza ncheierii de nscriere n cartea funciara. (3) Documentatia se ntocmeste pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care sa permita tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate care permit accesul si transferul de date.
Capitolul 6

Continutul documentatiilor necesare nscrierii alipirii a doua sau mai multe imobile cu limite comune Art. 16. -(1) Documentatia pentru alipirea a doua sau mai multe imobile cu limite comune nscrise n cartea funciara, va cuprinde: a) cerere de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cerere de receptie a documentatiei pentru alipire, conform anexei nr. 3; c) extras de carte funciara pentru informare; d) declaratie pe propria raspundere cu privire la nstrainarea si identificarea imobilului masurat, conform anexei nr. 5; e) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10;

f) planul de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu propunerea de alipire - conform anexei nr. 16, n doua exemplare; g) plan de amplasament si delimitare pentru imobilul rezultat din alipire - conform anexei nr. 11, n doua exemplare; h) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezulta din alipire, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15. i) calculul suprafetelor; j) descrierile topografice ale punctelor noi; k) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara. (2) Operatiunea de alipire a imobilelor este considerata finalizata n momentul n care persoana care a verificat documentatia valideaza operatiunea n baza de date graficasi textuala pe baza ncheierii de nscriere n cartea funciara. (3) Documentatia se ntocmeste, pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care sa permita tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate care permit accesul si transferul de date.
Capitolul 7

Continutul documentatiilor necesare nscrierii unei constructii definitive pe un teren nscris n cartea funciara Art. 17. -(1) Documentatia pentru nscrierea unei constructii noi sau a unei extinderi de constructii pe un imobil nscris n cartea funciara -constructii definitive cuprinde: a) cerere de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cererea de receptie si nscriere, conform anexei nr. 2; c) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10; d) copie dupa planul de amplasament si delimitarea imobilului existent pe care se edifica o constructie definitiva noua sau se extinde o constructie; e) plan de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, dupa caz, ntocmit pe baza planului de amplasament initial, pe care s-a transpus/extins noua constructie conform anexei nr. 11, n doua exemplare; f) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15; g) calculul suprafetelor; h) descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de ndesire si ridicare; i) extrasul de carte funciara pentru informare; j) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara; k) autorizatie de construire si proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor sau, dupa caz, certificat deatestare a edificarii/extinderii constructiei, eliberat de primaria localitatii unde este situat imobilul, n conditiile art. 55 alin. (1) din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata - conform anexei nr. 17. (2) Documentatia se ntocmeste pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care sa permita tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate care permit accesul si transferul de date.

Capitolul 8

Continutul documentatiilor necesare nscrierii modificarii limitei de proprietate Art. 18. -(1) Documentatia pentru nscrierea modificarii limitei de proprietate cuprinde: a) cerere de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cererea de receptie si nscriere, conform anexei nr. 2; c) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10; d) copii dupa planurile de amplasament si delimitare ale imobilelor care sunt supuse modificarii limitelor; e) planuri de amplasament si delimitare ale imobilelor, ntocmite pentru fiecare imobil a carui limita se modifica, sc. 1:200 - 1:5000, dupa caz - conform anexei nr. 11, n doua exemplare; f) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15; g) calculul suprafetelor; h) descrierile topografice ale punctelor noi; i) extrasele de carte funciara pentru informare; j) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara; k) hotarre judecatoreasca, definitivasi irevocabila sau declaratie autentica de vointa ntre parti, dupa caz; (2) Documentatia este ntocmita pentru fiecare imobil a carui limita se modifica, pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care permit tipizarea conform modelelor din anexele prezentate si n formate care permit accesul si transferul de date.
Capitolul 9

Continutul documentatiilor necesare nscrierii modificarii suprafetei imobilului Art. 19. -(1) Documentatia pentru nscrierea modificarii suprafetei imobilului cuprinde: a) cerere de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cererea de receptie si nscriere, conform anexei nr. 2; c) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10; d) copie dupa planul de amplasament si delimitare a imobilului care este supus modificarii suprafetei; e) planul de amplasament si delimitare ntocmit pentru imobilul a carui suprafata se modifica, sc. 1:200 -1:5000, dupa caz - conform anexei nr. 11, n doua exemplare; f) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15; g) calculul suprafetelor; h) descrierile topografice ale punctelor noi; i) extrasul de carte funciara pentru informare; j) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara; k) hotarre judecatoreasca definitivasi irevocabila sau declaratie autentica de vointa si proces-verbal de vecinatate cu semnaturile vecinilor - conform anexei nr. 18;

(2) Documentatia este ntocmita pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care permit tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate care permit accesul si transferul de date.
Capitolul 10

Continutul documentatiilor pentru descrierea dezmembramintelor dreptului de proprietate Art. 20. -(1) Documentatia pentru descrierea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uz, uzufruct, servitute si abitatie, daca acestea au ca obiect o parte dintr-un imobil, va cuprinde: a) cerere de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1; b) cererea de receptie si nscriere, conform anexei nr. 2; c) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10; d) copie dupa planul de amplasament si delimitarea imobilului existent; e) plan de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, dupa caz, ntocmit pe baza planului de amplasament initial, conform anexei nr. 11, n doua exemplare; f) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15; g) calculul suprafetelor; h) descrierile topografice ale punctelor noi; i) extrasul de carte funciara pentru informare; j) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara; k) actul autentic sau hotarrea judecatoreasca definitivasi irevocabila de constituire a dezmembramintelor dreptului de proprietate, dupa caz. (2) Documentatia este ntocmita pe suport analogic si pe suport digital, n formate standardizate care permit tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate care permit accesul si transferul de date.

ORDIN privind adoptarea n Romnia a Sistemului de Referin Terestru European 1989 Avnd n vedere prevederile art. 4 lit. c) i f) din Legea cadastrului i a publicitii imobiliare nr. 7/1996, republicat i ale Hotrrii Consiliului de administraie al Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar nr. 54/18.12.2008 prin care s-a aprobat propunerea de adoptare a Sistemului de Referin Terestru European 1989 (ETRS89) n Romnia n temeiul art. 3 alin. (8) din Legea nr. 7/1996, republicat, coroborat cu prevederile art. 9 alin. (5) din Hotrrea Guvernului nr.1210/2004 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar, republicat, Directorul general al Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar emite prezentul ORDIN Art. 1 Se adopt n Romnia Sistemul de Referin Terestru European 1989, denumit n continuare ETRS89. Art. 2 (1) ETRS89 este definit de ctre Subcomisia Asociaiei Internaionale de Geodezie (International Association of Geodesy IAG) pentru Reeaua de Referin European (EUropean REference Frame - EUREF) ca fiind identic cu Sistemul de Referin Terestru Internaional (ITRS) la epoca 1989.0, ataat prii stabile a plcii euro-asiatice. (2) ETRS89 este alctuit, conform ISO 19111, din datumul geodezic ETRS89, bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System 1980 Sistem de Referin Geodezic 1980) i sistemul de coordonate geodezice elipsoidale. (3) Elementele definitorii ale ETRS89 sunt prezentate n anexa care face parte integrant din prezentul ordin.

Art. 3 ETRS89 servete la crearea Reelei Geodezice Naionale Spaiale denumit n continuare RGNS i la realizarea produselor cartografice pan-europene. Art. 4 (1) Realizarea ETRS89 se face prin intermediul punctelor care fac parte din RGNS i ale cror coordonate se determin n sistemul ETRS89. (2) RGNS se va realiza prin ndesirea punctelor ETRF89 (European Terrestrial Reference Frame - Reeaua de Referin Terestr European 1989) i va fi structurat ierarhic pe clase. Art. 5 (1) Legtura dintre ETRS89 i Sistemul Geodezic de Referin Local S42 (elipsoid Krasovski 1940) se va realiza prin utilizarea unei transformri de coordonate reglementat pe plan naional. (2) Modalitatea de transformare a coordonatelor ntre sistemele de referin menionate mai sus va fi stabilit de ctre Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar. Art. 6 (1) Prezentul ordin nu se refer la sistemele de referin i coordonate utilizate de instituiile cu atribuii n domeniul aprrii, ordinii publice i siguranei naionale. (2) Prezentul ordin intr n vigoare n termen de 60 zile de la publicarea sa n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 7 In termen de 3 luni de la publicarea n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I a prezentului act normativ, se vor elabora de ctre Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar norme tehnice pentru implementarea ETRS89 n Romnia. Directorul general al Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar Mihai BUSUIOC

Propunere realizare Retea Geodezica Nationala Spatiala (RGNS) si Implementare ETRS89 in Romania > 2010
>>>>>> In fisiere pdf separate.