FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

SPECIALIZAREA: MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

Disciplina: TELEDETECȚIE

REFERAT: TELEDETECTIA SI FRAUDA

Ș.l. dr. ing. Mihai RADULESCU Student: TRIF Vlad-Cristian

Notiuni introductive in teledetectie

TELEDETECȚIA este domeniul tehnic care se ocupă cu detectarea, masurarea,

înregistrarea şi vizualizarea sub formă de imagini , a radiațiilor electromagnetice, emise de
obiecte şi fenomene de pe Pământ sau din Univers, de la distanță , fără a avea contact direct cu
acestea. Teledetecția nu este o ştiință, ci un ansamblu de aplicații ale fizicii şi ingineriei,
destinate obținerii de imagini. Finalitatea acestui domeniu al tehnicii este imaginea de
teledetecție, obținută prin diverse mijloace.
Teledetecția nu este o ramură a geografiei, dar oferă acesteia, la nivelul aplicațiilor
fiecărei ramuri (geomorfologie, hidrologie, biogeografie, geografie umană etc.), o sursă de
informații de mare valoare. Caracterul obiectiv al imaginilor de teledetecție, depăşeşte cu mult
ceea ce oferă harta sau planul în cercetarea mediului.
Teledetecția, indiferent de natura aplicațiilor, pasivă sau activă foloseşte radiațiile
electromagnetice pentru a obține imaginile corpurilor, de la altitudine, din avion, satelit, balon,
elicopter, deoarece în acest mod, imaginea se poate utiliza în obținerea de hărți şi planuri, iar
interpretarea obiectelor este optimă.

Figura 1 Teledectia pasiva si teledetectia activa

Teledetectia si aplicatiile acesteia

Bazandu-se pe imagini care acopera un interval mai mare din spectrul electromagnetic
decat imaginile fotogrammetrice uzuale, si avand posibilitatea de combinare a acestora aproape
infinita, teledetectia se poate aplica in locuri unde imaginile normale, care folosesc spectrul
electromagnetic vizual al omului, nu sunt de ajuns. Printre aceste aplicatii se numara:
 Analizarea conditiilor drumurilor, in special a celor rurale
 Vizualizarea grosimii stratului de zapada, si implicit, evitarea declansarii
avalanselor in zonele turistice
 Monitorizarea incendiilor de vegetatie, si implicit, controlarea acestora
 Monitorizarea utilizarii terenurilor
 Estimarea volumului de masa lemnsoasa in paduri
 Observarea schimbarilor climatice
 Detectarea potentialelor alunecari de teren
 Prezicerea randamentului agricol, precum si a starii de sanatate a culturilor
 Determinarea umiditatii solului
 Identificarea culturilor
 Identificarea fraudelor pe fonduri europene

Figura 2 Diverse aplicatii ale teledetectiei

Teledectia si frauda

La prima vedere, teledectia si frauda par a fi 2 concepte diferite, necoplanare, care nu ar

avea cum sa aiba legatura una cu cealalta. Dar, putini stiu ca teledetectia este primul instrument
care este folosit pentru detectarea fraudelor, mai exact pentru fraudele agricole si pe fonduri
publice, de stat, europene etc.

Figura 3 Frauda

De ce? Deoarece utilizandu-se de numeroasele sale benzi spectrale, si utilizand imagini din mai
multe intervale de timp, expertul poate monitoriza si isi poate da seama cu usurinta daca banii
dati beneficiarului sunt utilizati asa cum scrie in contract, pe acel imobil, in caz contrar,
beneficiarul comitand frauda. Acesta este doar un exemplu pentru rolul teledetectiei in frauda.
Un alt exemplu ar fi frauda din despagubiri acordate fermierilor afectati de seceta. Prin
monitorizare, expertul isi poate da seama cu usurinta daca un teren agricol/pomicol/viticol a fost
afectat de seceta sau nu prin monitorizarea umiditatii solului, umiditatii culturilor, si a nivelului
de clorofila din acele culturi. Astfel, daca fermierul aplica pentru despagubiri in caz de seceta, si
prin monitorizarea acelui teren reiese contrariul, rezulta ca fermierul a incercat sa comita frauda
din subventii.

Landsat 8
 Inainte sa trecem la studiul de caz, mai trebuie facute cateva mentiuni cu privire la
tehnologia folosita.
Imaginile au fost procurate cu ajutorul
satelitului Landsat 8. La momentul realizarii
acestui referat, satelitul Landsat 8 este cel mai
recent si cel mai perfomant satelit din seria
Landsat, sateliti care se ocupa cu procurarea
de imagini satelitare pe mai multe benzi
spectrale, asupra Pamantului. Satelitul Landsat
8 a fost lansat in februarie 2013, aflandu-se pe
o orbita geocentricain jurul Pamantului, si
avand la bord 2 senzori: OLI (Operational
Figura 4 Satelit scanand Pamantul
Land Imager) prin care sunt captate imagini in
9 benzi spectrale, si TIRS (Thermal Infrared Sensor) prin care sunt captate imagini in 2 benzi
termale, ajungand la un total de 11 benzi ale spectrului electromagnetic. Spre deosebire de
generatia anterioara, Landsat 7, Landsat 8 poate captura mai mult de 700 de scene pe zi, in
comparatie cu Landsat 7 care putea captura in jur de 250 de scene pe zi.

Figura 6 Benzile termale de pe senzorul TIRS

Figura 5 Benzile spectrale de pe senzorul OLI

 Studiu de caz:
Identificarea unui caz de frauda pe fonduri publice cu ajutorul
teledetectiei

(NOTĂ: Acest studiu de caz este doar un exemplu fictiv si nu se bazeaza pe date juridice reale !)

In anul 2014, domnul Popescu Ion a

depus o cerere de subventii pentru un
proiect prin care se dorea amenajarea unei
plantatii viticole de soi nobil pe o suprafata
de 69,8 ha, pe terenul propiu, in apropiere
de orasul Simleu Silvaniei, jud. Salaj.
Acesta dorea sa cultive pe o suprafata de 30
de ha soiul de vita nobila Pinot Noir, si pe
38 de ha soiul de vita nobila Sauvignon
Blanc, restul de 1.8 ha fiind rezervate
cararilor de acces si spatiilor de depozitare.
In acea cerere, el cerea o subventie
Figura 6 Localizarea zonei studiului de caz in jud. Salaj
de 12.000 euro/ha de vita-de-vie, adica
12.000*68=816.000 euro total subventie
pentru acel proiect.
In noiembrie 2015, cererea pentru
subventie a domnului Popescu Ion a fost
aprobata, acesta avand la indemana sa
816.000 euro pentru acel proiect si avand la
dispozitie 30 luni pana in mai 2018 pentru
a-l implementa, in caz contrar acesta fiind
obligat sa restituie suma inapoi. De
asemenea, acesta avea obligatia de a trimite
actualizari constante cu privire la starea
proiectului si achizitiile pe care le-a facut.
Figura 7 si 8 Localizarea zonei studiului de caz (in 2014)
Este mai 2018, au trecut 30 luni de
la data de incepere a acelui proiect iar
singurele actualizari pe care le-a trimis beneficiarul au fost niste achizitii de utilaje agricole, in
valoare de 50.000 euro, in luna februarie a anului 2016.
 In aceasta situatie, statul, care a subventionat acest proiect, decide sa ia primele masuri.
Se decide verificarea acelui teren prin teledetectie, bazandu-se pe imagini furnizate de satelitul
Lamdsat 8.
Se utilizeaza imagini din 2 perioade: primul set de imagini din iunie 2016, si al doilea set
de imagini din mai 2018, urmand a le compara diferentele.

Metoda nr. 1 de verificare: indicele NDVI

Indexul Diferentiat Normalizat al Vegeatiei (sau NDVI, pe scurt), este un indice de

vegetatie foarte utilizat in lucrarile de teledetectie din agricultura. Acesta indice deriva de la
benzile spectrale NIR(Near Infrared, Banda 5 in Landsat 8) si RED( rosu, banda 4 in Landsat 8).
NDVI-ul este un indice de vegetatie al activitatii photosintetice al plantelor, sau al
“verdelui”. Acest indice de vegatie este bazat pe faptul ca diferite suprafete reflecta diferit
diferitele tipuri de unde.
NDVI-ul este calculat in felul urmator: NDVI = (NIR-RED)/(NIR+RED)

Figura 9a si 9b Indicele NDVI asupra zonei studiate in 2016, respectiv 2018 (cu rosu= suprafete lipsite de
vegetatie sau de vegetatie “cruda”, cu verde= suprafete cu vegetatie “cruda”)

Revenind asupra studiului nostru de caz, putem observa faptul ca in imaginea efectuata in
2016(Figura 9a), terenul are atat nuante de verde, cat si nuante de galben si rosu. Daca ne uitam
in imaginea din Figura 8, imagine preluata din 2014 de pe Google Earth, putem observa ca zona
in sine a fost o pasune abandonata, care se impadurea singura.
Deoarece, conform indicelui NDVI din 2016, in care suprafetele cu verzi sunt suprafete
cu vegetatie iar suprafetele cu rosu sunt suprafetele lipsite de vegetatie, iar tranzitia de la verde la
galben si pe urma la rosu este una graduala, si uitandu-ne la imaginea din Figura 8, captata in
2014,unde se vede ca zona a fost o pasune impadurita, putem trage concluzia ca in 2016, luna
iunie, inca nu s-a inceput lucrul pe teren.
 Trecem la indicele NDVI din mai 2018, la un interval de timp de 23 de luni fata de
primul indice din iunie 2016. Spre deosebire de indicele NDVI din 2016, care cuprindea zone
atat verzi, cat si galbene si rosii, cu o tranzitie graduala intre ele, indicele NDVI din mai 2018 ne
ofera o imagine cu totul alta, avand practic toata zona de interes in nuante de rosu, nuante care
conform indicelui, sugereaza ori lipsa completa de vegetatie (pamant dezgolit, suprafete
acoperite de ape), ori lipsa vegetatiei “crude”.
Singura concluzie pe care o putem trage din aceste imagini este faptul ca a existat
activitate umana pe acel teren, dar nu ne putem da seama ce fel de activitate. Printre posibilele
activitati care s-au petrecut pe acel teren enumeram: amenajare lacustra, excavatii ale
solului/cariera, ararea terenului. Ultima avand probabilitatea cea mai mare, intarita de faptul ca
beneficiarul a cumparat in februarie 2016 niste utilaje agricole,

Metoda nr. 2 de verificare: Combinarea Benzilor Spectrale

Combinarea Benzilor Spectrale se refera la faptul ca benzile spectrale electromagnetice

pot fi combinate si “suprapuse” asemena subpixelilor (R,G, si B) intr-un pixel (RGB), rezultatul
final fiind o imagine in culori spre deosebire de o imagine rezultata din realizarea unui indice
(ex. NDVI) care initial este alb-negru, gradientul de culori fiind ulterior adaugat de utilizator. De
asemenea, imaginea rezultata prin combinatia benzilor spectrale poate fi interpretata mai
complex decat imaginea rezultata din realizarea unui indice.

a) Combinarea benzilor 543

Aceasta combinatie de benzi se mai numeste si Color Infrared deoarece se utilizeaza de

combinatia benzilor Infrarosu Apropriat(Banda 5), rosu(Banda 4), si verde(Banda 3). Deoarece
clorofila din plante reflecta lumina Infrarosu Apropriat, aceasta combinatie este folositoare
pentru analiza vegetatiei. Astfel, cu cat e mai rosie zona, cu atat e mai sanatoasa vegetatia din
acea zona (sau mai deasa). Zonele intunecate sunt reprezentate de suprafetele acoperite de apa,
iar zonele urbane si terenurile sterpe/dezgolite, sunt reprezentate in nuante de maro/gri/alb.
 Figura 10a si 10b Imaginea rezultata din combinarea benzilor spectrale 543, in anul 2016, respectiv in 2018( Rosu= vegetatie cruda,
sanatoasa, Negru= suprafete lacustre, alb/gri/maro= pamant dezgolit)

Revenind asupra studiului nostru de caz, putem observa faptul ca in imaginea efectuata in
2016(Figura 10a), zona studiata e in nuante de rosu, si putin maro si gri. Nuanta de rosu deschis
sugereaza ca ar fi vorba de vegetatie cruda ierboasa. Nuanta de rosu inchis, prezenta in stanga
imaginii, neinclusa in zona noastra de studiu, sugereaza ca ar fi vorba de vegetatie arborescenta.
Nuanta de maro/gri/alb sugereaza ca ar fi vorba pamant dezgolit sau vegetatie uscata.
Trecem la combinatia spectrala realizata in 2018. Spre deosebire combinatia din 2016,
care cuprindea mai mult tonuri de culoare rosie, combinatia din mai 2018 ne ofera o imagine cu
totul alta, avand practic toata zona de interes in nuante de alb/maro/gri, nuante care sugereaza
lipsa completa de vegetatie.
In ambele imagini, ceea ce se vede deasupra zonei studiate, de culoare neagra, reprezinta
suprafete lacustre. Astfel, facand o analogie cu concluzia data mai sus, cea cu indicele NDVI,
unde am ajuns la concluzia ca pe acel teren s-au efectuat fie activitati de amenajare lacustra, fie
de excavatii ale solului sau fie de ararea terenului, cu ajutorul acestei combinatii de benzi
spectrale, putem elimina ipoteza unei amenajari lacustre, deoarece pe zona noastra de studiu nu
se afla suprafete nuantate cu negru. Astfel, mai raman variantele de excavare a solului si cea de
arare a terenului, din nou, cea din urma find intarita de argumentul prezentat si la cealalta
concluzie.

b) Combinarea benzilor 652

Aceasta combinatie de benzi se mai numeste si Agricultura. Ea se utilizeaza de benzile

infrarosu SWIR-1( Banda 6 Lansat 8), Infrarosu Apropriat( Banda 5 Landsat 8), si
albastru( Banda 2 Landsat 8). Aceasta combinatie este folosita pentru monitorizarea culturilor
agricole deoarece utlizeaza infrarosu de lungime scurta de unda si infrarosu apropiat. Vegetatia
sanatoasa apare de un verde vibrant, iar pamantul dezgolit/arat apare cu nuante de magenta.
Figura 11a si 11b Imaginea rezultata din combinarea benzilor spectrale 652, in anul 2016, respectiv in 2018( Verde= Vegetatie
sanatoasa, tonuri de magenta= pamant gol)
Revenind asupra studiului nostru de caz, putem observa faptul ca in imaginea efectuata in
2016(Figura 11a), zona studiata e in nuante de verde, si putin maro. Nuanta de verde sugereaza
ca ar fi vegetatie pe zona aia, dar avand in vedere ca nu e o nuanta constanta, si mai este prezent
si nuanta de maro acolo, ne sugereaza ca ar putea fi vorba de vegetatie salbatica.
Trecem la combinatia spectrala realizata in 2018. Spre deosebire combinatia din 2016,
care cuprindea mai mult tonuri de culoare verde si putin maro, combinatia din mai 2018 ne ofera
o imagine cu totul alta, avand practic toata zona de interes in tonuri de magenta, tonuri care
sugereaza lipsa completa de vegetatie.
Ca si o concluzie si la aceasta combinatie, facand o analogie si cu celelalte metode,
aceasta doar intareste argumentul cum ca a fost prezenta interventia umana in acea zona, si ca nu
e vorba de o amenajare lacustra in acea zona, ci de excavatie sau de ararea terenului
Si ca o concluzie definitorie cu privire la acest caz, acela al potentialei fraude comise de
domnul Popescu Ion, pe baza studiilor efectuate pana acuma prin metode de teledetectie, putem
spune cu certitudine ca in arealul studiat nu a fost amenajata nicio plantatie de vita-de-vie.
Pentru intarirea acestor argumente este necesara si efectuarea unei inspectii pe teren, si
efectuarea de fotografii.
Figura 12 Imagine asupra zonei studiate, in departare se poate amenajarile lacustre de la nord de la teren

Figura 13 Prim Plan asupra terenului. In fundal se poate vedea faptul ca zona a devenit teren arabil
Figura 14 si 15 Alte imagini, mai in detaliu, care intareste argumentul dat
 Acuma ca s-a efectuat si inspectia in teren, fara a avea proprietarul aceasta cunostinta, pe
baza studiilor efectuate si a imaginilor preluate de pe teren, putem trage concluzia ca domnul
Popescu Ion a comis frauda pe banii din subventiile oferite de stat.

Acuma doar instanta de judecata poate decide la ce pedeapsa este pasibil acest domn, noi
putem estima doar cat de mare a fost aceasta frauda.

Din informatiile cules de pe teren, se pare ca pe suprafata respectiva a fost cultivat grau.

Din informatiile culese de pe internet, infiintarea unui hectar costa in medie 1820 de
lei/ha. Raportandu-ne la terenul nostru: 1820*69.8= 127.036 lei a costat cultivarea terenului
acesta cu grau, iar in Euro, utilizandu-ne de cursul valutar euro/lei ca fiind de 4,63 lei/euro in mai
2018, rezulta un cost de 27.438 euro.

Avand in vedere faptul ca domnul Popescu Ion a primit subventii in valoare de 816.000
euro, dintre care a cheltuit doar 27.438 euro din ele pe teren( desi au trecut 2 sezoane si acuma e
al treilea sezon, deducem doar suma pe un sezon deoarece intuim ca din profitul facut din
vanzarea graului, acesta si-a acoperit cheltuielile pentru costul cultivarii pentru urmatorul sezon),
un calcul simplu ne arata ca acestuia i-a mai ramas 788.562 euro, scazand cele 50.000 de euro
cheltuiti e utilaje in februarie 2016, rezulta o frauda de 738.562 euro, sau 3.419.542 lei, sau
echivalentul a 2942,8 salarii minime pe ecomonie (mai 2018).

Concluzie

Pe baza cercetarilor facute mai sus, putem trage concluzia ca teledetectia reprezinta
primul instrument ce poate fi folosit pentru a detecta aceste tipuri de fraude, si nu numai. Aceasta
poate fi folosita pentru a detecta inclusiv fraudele in constructii, dar aceasta ramane pentru un alt
referat...
Bibliografie:

 Suportul de curs “Teledetectie” de S.L. Dr. ing. Mihai Radulescu

 Google Earth
 USGS.com
 linkedin.com/pulse/how-remote-sensing-gis-being-used-fighting-fraud-industry-wanjiru
 https://tudip.com/blog-post/what-is-remote-sensing-and-its-applications/#:~:text=Remote
%20sensing%20technology%20is%20used,keep%20track%20of%20the%20drought.
 https://gisgeography.com/landsat-8-bands-combinations/
 https://www.l3harrisgeospatial.com/Learn/Blogs/Blog-
Details/ArtMID/10198/ArticleID/15691/The-Many-Band-Combinations-of-Landsat-8
 https://eos.com/landviewer/?
aoi_location=default&lat=47.19718&lng=22.78633&z=11&id=LC08_L1TP_185027_20
200922_20201006_01_T1&b=SWIR1,NIR,Blue&anti=&pansharpening=&preset=highR
esolutionSensors
 https://gandiregeografica.wordpress.com/2016/04/10/bucegii-in-signaturi-hibernale/
 https://www.academia.edu/13047083/Benzile_Landsat_si_combinatii
 https://blogulagricultorului.wordpress.com/2011/05/17/cat-ne-costa-un-hectar-de-grau/
 http://www.dorvena.ro/vino/pinot-noir/
 https://www.zf.ro/zf-live/cat-costa-un-hectar-de-vita-de-vie-in-romania-video-13477363
 https://www.gisbox.ro/photogrammetry/remote-sensing/
 https://en.wikipedia.org/wiki/Landsat_8
 https://ro.qaz.wiki/wiki/Remote_sensing
 https://www.bluemarblegeo.com/knowledgebase/global-mapper-
19/Raster_Calculator.htm
 Plimbare pana la locul respectiv